Regulamentul 2337/24-nov-2025 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1452 de instituire a unei taxe... - Regulamentul 2337/24-nov-2025

1.PROCEDURA

1.1.Investigaţiile precedente şi măsurile în vigoare

(1)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 248/2011 al Consiliului (²), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse din fibre de sticlă cu filament continuu ("AFS") originare din Republica Populară Chineză ("RPC" sau "China" sau "ţara în cauză"). Taxa, bazată pe nivelul de eliminare a prejudiciului, a variat între 7,3 % şi 13,8 %.

(2)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1379/2014 al Comisiei (³), în urma unei investigaţii antisubvenţie şi a unei reexaminări intermediare parţiale a măsurilor antidumping, Comisia a modificat taxa antidumping iniţială la valori cuprinse între 0 % şi 19,9 % şi a impus o taxă compensatorie suplimentară cuprinsă între 4,9 % şi 10,3 %. Măsurile compensatorii şi antidumping combinate rezultate au variat între 4,9 % şi 30,2 %.

(³)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014 de instituire a unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 248/2011 al Consiliului de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză (JO L 367, 23.12.2014, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2014/1379/oj).

(3)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei (⁴), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Comisia a menţinut aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1379/2014.

(⁴)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei din 24 aprilie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 107, 25.4.2017, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2017/724/oj).

(4)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328 al Comisiei (⁵), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii, Comisia a decis să menţină aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1379/2014.

(⁵)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328 al Comisiei din 24 februarie 2021 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 65, 25.2.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2021/328/oj).

(5)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1452 al Comisiei (⁶), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Comisia a decis să menţină aceste măsuri astfel cum sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1379/2014.

(⁶)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1452 al Comisiei din 13 iulie 2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 179, 14.7.2023, p. 57, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1452/oj).

(7)De asemenea, sunt în vigoare măsuri privind importurile de AFS originare din Egipt, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/870 al Comisiei (⁷) în urma unei investigaţii antisubvenţie. Taxa aferentă importurilor de anumite produse din fibre de sticlă cu filament continuu originare din Egipt, pe baza nivelului de subvenţionare este de 13,1 %.

(⁷)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/870 al Comisiei din 24 iunie 2020 de instituire a unei taxe compensatorii definitive şi de percepere definitivă a taxei compensatorii provizorii instituite asupra importurilor de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt, precum şi de percepere a taxei compensatorii definitive instituite asupra importurilor înregistrate de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt (JO L 201, 25.6.2020, p. 10, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/870/oj).

1.2.Alte investigaţii în curs de derulare cu privire la acelaşi produs

(8)La 30 august 2024, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parţială, limitată la prejudiciu, a măsurilor antisubvenţie aplicabile importurilor de AFS originare din Republica Populară Chineză. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (⁸).

1.3.Deschiderea procedurii

(10)La 30 august 2024, Comisia Europeană ("Comisia") a deschis o reexaminare intermediară a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de AFS originare din Republica Populară Chineză, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (¹⁰) ("avizul de deschidere").

(11)Comisia a deschis această reexaminare în urma unei cereri depuse la 3 iunie 2024 de Glass Fibre Europe ("solicitantul"). Cererea de reexaminare a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de AFS în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare conţinea elemente de probă privind modificări de natură durabilă în structura industriilor producătoare de AFS din China şi din Uniune, precum şi privind dumpingul şi prejudiciul important rezultat, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigaţiei.

1.4.Părţile interesate

1.5.Procedura subsecventă

(14)Comisia a comunicat tuturor părţilor interesate faptele şi consideraţiile esenţiale pe baza cărora intenţiona să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de AFS originare din RPC. Tuturor părţilor li s-a acordat o perioadă de timp în care să poată formula observaţii cu privire la această comunicare. Observaţiile transmise de Glass Fibre Europe, PROXIM, Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd. şi Jushi Group Co., Ltd. după comunicarea constatărilor au fost abordate în secţiunea relevantă de mai jos.

1.7.1.Constituirea eşantionului de producători din Uniune

(19)În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eşantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eşantionul pe baza celui mai mare volum al producţiei şi vânzărilor în perioada cuprinsă între 1 iulie 2023 şi 30 iunie 2024, raportat de producătorii din Uniune în contextul analizei calităţii procesuale prealabil deschiderii investigaţiei. Eşantionul a fost alcătuit din trei producători din Uniune, reprezentând peste 60 % din volumul producţiei totale estimate şi peste 69 % din volumul total estimat de vânzări de produs similar în Uniune. Comisia a invitat părţile interesate să transmită observaţii în legătură cu eşantionul provizoriu. Nu s-au primit observaţii. Eşantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

1.7.3.Constituirea eşantionului de producători-exportatori

(23)Patru producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori din RPC au furnizat informaţiile solicitate şi au fost de acord să fie incluşi în eşantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eşantion format din doi producători-exportatori/două grupuri, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul investigaţiei în timpul avut la dispoziţie. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toţi producătorii-exportatori cunoscuţi în cauză, precum şi autorităţile din RPC, au fost consultaţi cu privire la selectarea eşantionului. Eşantionul iniţial a fost alcătuit din Jushi Group şi Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd ("Jiangsu Changhai"). Taishan Fiberglass Group, un grup de producători-exportatori care iniţial nu a fost inclus în eşantion, a transmis observaţii cu privire la relaţia lui cu una dintre societăţile incluse iniţial în eşantion, Jushi Group, prin intermediul China National Building Materials Group (denumit şi "CNBM" sau "CNBM Group").

(24)La 20 septembrie 2024, Comisia a notificat tuturor părţilor interesate că eşantionul provizoriu s-a modificat şi că Taishan Fiberglass Group şi Jushi Group vor fi tratate ca societăţi afiliate în sensul articolului 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (¹¹) şi vor fi considerate ca făcând parte din acelaşi grup, şi anume CNBM Group. Eşantionul final a constat astfel din CNBM Group şi Jiangsu Changhai, reprezentând 98 % din volumul exporturilor din RPC în Uniune. Nu s-au primit observaţii cu privire la eşantionul definitiv.

1.9.Răspunsurile la chestionar şi vizitele de verificare

(29)Comisia a căutat şi a verificat toate informaţiile considerate necesare în vederea stabilirii existenţei dumpingului, a prejudiciului generat de acesta şi a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfăşurat la sediile următoarelor societăţi:

2.PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR

2.1.Produsul care face obiectul reexaminării

(31)Produsul care face obiectul prezentei reexaminări constă în fire tăiate din fibre de sticlă, cu o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibre de sticlă, cu excepţia semitorturilor din fibre de sticlă care sunt impregnate şi acoperite şi prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); şi covoraşe de filamente din fibre de sticlă, cu excepţia covoraşelor din vată de sticlă ("produsul care face obiectul reexaminării"), care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00, 7019 14 00 şi 7019 15 00 (coduri TARIC 7019 12 00 22, 7019 12 00 25, 7019 12 00 26, 7019 12 00 39). Codurile NC şi TARIC sunt menţionate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.

(32)Produsul care face obiectul reexaminării este materia primă cel mai des utilizată pentru a consolida răşinile termoplastice şi termorezistente din industria materialelor compozite. Materialele compozite care rezultă (materiale plastice armate cu fibre de sticlă cu filament) se utilizează în multe ramuri industriale: industria autovehiculelor, electrică/electronică, a generatoarelor eoliene, a construcţiilor, a rezervoarelor/conductelor, a bunurilor de consum, aerospaţială/militară etc.

2.3.Produsul similar

2.4.Afirmaţii cu privire la definiţia produsului

3.MODIFICĂRI DE NATURĂ DURABILĂ

3.1.Modificări de natură durabilă în structura industriei şi a pieţei AFS din China

(42)Având în vedere datele care susţin argumentul creşterii de natură durabilă a capacităţii de producţie a industriei AFS din RPC, a fost examinată şi verificată evoluţia capacităţii producătorilor-exportatori cooperanţi. Toţi producătorii-exportatori cooperanţi incluşi în eşantion au raportat creşteri ale capacităţii de producţie, de la 1,5 milioane de tone în 2016 la 4,1 milioane de tone în cursul PIR. Între 2020 şi 2021, în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor de limitare a deplasărilor persoanelor, producătorii chinezi de AFS au fost în măsură să îşi crească producţia cu peste 1 milion de tone într-un singur an.

(43)Se reaminteşte faptul că GC nu a cooperat la prezenta reexaminare. Prin urmare, Comisia s-a bazat pe informaţiile cuprinse în cererea de reexaminare pentru a stabili cererea internă de AFS din China. Pe această bază, cererea internă de AFS din China s-a ridicat la aproximativ 3,1 milioane de tone între 2023 şi 2024, ceea ce înseamnă supracapacităţi de cel puţin 1 milion de tone în comparaţie cu datele verificate transmise numai de producătorii-exportatori chinezi incluşi în eşantion. Luând în considerare alţi producători-exportatori chinezi, cum ar fi Chongqing Polycomp International Corp. (¹⁵), Shandong Fiberglass Group Corp. Ltd (¹⁶) şi Chongqing Sanlei Fiberglass Co. Ltd. (¹⁷), precum şi creşterile de capacitate anunţate ale acestora, supracapacităţile chineze ar putea depăşi 2 milioane de tone.

(¹⁷)A se vedea site-ul de internet de prezentare al societăţii, unde aceasta afirmă că "plănuieşte să investească în total 5 miliarde de yuani pentru a construi o bază de producţie de fibre de sticlă cu o producţie anuală de 500 000 de tone. În prima etapă a proiectului se vor construi două linii de producţie de capacitate mare dotate cu cuptoare cu bazine, cu o capacitate totală de 200 000 de tone, şi două linii de producţie de materiale compozite sub formă de foaie din fibre tăiate de sticlă cu o capacitate totală de 10 000 de tone. Prima linie de producţie de 85 000 de tone a fost calcinată şi pusă în producţie la 24 noiembrie 2017, iar a doua linie de producţie de 120 000 de tone a fost calcinată şi pusă în producţie la 27 iunie 2022 ". Se poate consulta la adresa http://sanleiglassfiber.com/?aboutus/.

(44)În plus, toţi producătorii-exportatori incluşi în eşantion au raportat investiţii recente în furnale şi în linii de producţie noi, CNBM Group deschizând două noi fabrici în Taiyuan (¹⁸) şi Huai’an (¹⁹), ceea ce a dus la creşterea capacităţii de producţie cu peste 800 000 de tone pe an.

(¹⁸)A se vedea site-ul de internet al Asociaţiei industriei materialelor compozite din China (China Composite Materials Industry Association), disponibil la Annual output of 600,000 tons of glass fiber! Taishan Glass Fiber Taiyuan Project is progressing in an orderly manner_China Composite Materials Industry Association official website (Producţie anuală de 600 000 de tone de fibre de sticlă! Proiectul Taishan Glass Fiber Taiyuan progresează conform planificării_Site-ul oficial de internet al Asociaţiei Industriei Materialelor Compozite din China).

3.2.Modificări de natură durabilă în structura industriei şi a pieţei din Uniune

(46)Investigaţia a confirmat că supracapacitatea persistentă din China, combinată cu preţuri agresive, a împiedicat în mod semnificativ creşterea industriei AFS din Uniune. Producătorii din Uniune au reuşit să obţină doar creşteri limitate ale capacităţii prin optimizarea instalaţiilor existente. În urma punerii în aplicare a unor măsuri comerciale suplimentare în 2014, exporturile chineze au continuat să exercite presiuni asupra pieţei Uniunii, determinând ieşirea de pe piaţă a mai multor producători. În 2009, în cursul perioadei de investigaţie a investigaţiei iniţiale, în Uniune existau unsprezece producători de AFS. Până în 2021, începutul perioadei examinate, acest număr a scăzut la zece. Demn de observat, P-D Glasseiden şi-a încetat producţia în Germania în 2019. Mai recent, Krosglass a întrerupt producţia de AFS în iulie 2023 pentru a se concentra asupra activităţilor din aval. În plus, NEG NL a declarat falimentul (²⁰), în principal din cauza creşterii costurilor energiei şi a scăderii cererii din partea sectorului autovehiculelor, care a fost principalul destinatar final pentru produsele sale din fibre optice din sticlă. Prin urmare, această închidere suplimentară a redus numărul producătorilor la doar opt. În paralel, Electric Glass Fiber UK a încetat producţia de AFS (²¹) în 2025. Deşi Regatul Unit nu mai face parte din Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2021, această evoluţie nu modifică numărul producătorilor din Uniune, deşi reduce oferta regională disponibilă şi face parte din schimbările de natură durabilă care afectează piaţa Uniunii.

(47)Analizând evoluţia capacităţii de producţie, în timp ce capacitatea de pe piaţa Uniunii a fost evaluată numai pentru producătorii incluşi în eşantion în cadrul investigaţiei iniţiale şi nu poate fi utilizată ca punct de referinţă în acest sens, capacitatea de producţie a Uniunii a fost estimată la 725 960 de tone în 2015 în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor antidumping din 2017 (²²). În schimb, în investigaţia actuală, capacitatea a scăzut de la 711 692 de tone în 2021 la 651 196 de tone în cursul PIR (-9 %), şi anume cu aproximativ 10 % sub nivelul din 2015 constatat în cadrul investigaţiei iniţiale. Chiar şi atunci când în indicatorii post-Brexit nu este luat în considerare producătorul din Regatul Unit, tendinţa descendentă legată de capacitatea de producţie a fost confirmată.

(48)Atunci când se compară datele disponibile din investigaţia iniţială, vânzările industriei Uniunii au scăzut de la 737 818 tone în 2006 la 520 064 de tone în perioada de investigaţie, cota de piaţă scăzând de la 75,1 % la 69,5 % în aceeaşi perioadă. În schimb, în cadrul prezentei investigaţii, vânzările industriei Uniunii au scăzut la 337 898 de tone în cursul PIR, cota de piaţă scăzând la 40 % în cursul PIR. Acest aspect arată că vânzările în Uniune au atins în prezent niveluri cu mult sub cele de la mijlocul anilor 2000 şi, mai important, cota de piaţă a scăzut cu aproximativ 30 de puncte procentuale, ceea ce indică o erodare durabilă a poziţiei industriei Uniunii.

(49)Situaţia de pe piaţa Uniunii a fost, de asemenea, afectată de înfiinţarea unor societăţi chineze care produc AFS în ţări terţe precum Egipt şi Bahrain (²³). După înfiinţarea societăţilor în Egipt, Comisia a instituit taxe compensatorii la importurile de AFS din Egipt (²⁴), cu scopul de a restabili condiţii de concurenţă echitabile având în vedere importurile care fac obiectul unor subvenţii care generează prejudicii industriei Uniunii. În plus, au existat creşteri suplimentare ale capacităţii de producţie de AFS în Egipt (²⁵) şi Bahrain (²⁶). În pofida măsurilor luate împotriva importurilor de AFS din RPC, industria Uniunii a fost supusă în continuare unei presiuni persistente din partea fluxurilor recurente de AFS comercializate în mod incorect provenite dintr-un număr tot mai mare de ţări terţe, inclusiv din fabrici controlate de China din Bahrain şi Egipt, care şi-au crescut în mod semnificativ cota de piaţă pe piaţa Uniunii. La 17 februarie 2025, Comisia a iniţiat o procedură antidumping privind importurile de AFS originare din Bahrain, Egipt şi Thailanda (²⁷).

(50)Comisia a stabilit, în plus, că au avut loc schimbări structurale pe pieţele energiei din Uniune. Deşi costurile energiei au scăzut faţă de nivelul maxim din 2022 până la sfârşitul PIR, ele au rămas peste nivelurile predominante de la începutul perioadei examinate. Comisia a considerat că este puţin probabil ca preţurile gazelor să revină sau să se stabilizeze ferm la nivelurile observate până la jumătatea anului 2021. Începând cu anul respectiv, majoritatea statelor membre care s-au bazat anterior pe importurile prin conducte de gaze naturale din Rusia au redus treptat această dependenţă. În urma agresiunii militare nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea şi statele sale membre au consolidat şi accelerat măsurile de diversificare a aprovizionării cu energie şi de eliminare a dependenţei de gazele ruseşti. În acest context, au fost planificate sau sunt în curs de construcţie cel puţin 17 terminale noi de GNL (²⁸). Având în vedere amploarea investiţiilor necesare pentru infrastructura GNL şi angajamentul clar al Uniunii de a pune capăt dependenţei de gazul rusesc prin gazoducte (²⁹), Comisia a concluzionat că este foarte puţin probabil ca Uniunea să revină la aprovizionarea cu gaze ruseşti în volumele şi la preţurile care prevalau înainte de 2021. În consecinţă, este de aşteptat ca preţurile gazelor să rămână o lungă perioadă mai mari decât cele observate până în prima jumătate a anului 2021.

(51)Comisia a observat că industria Uniunii îşi desfăşoară activitatea în contextul unor obligaţii din ce în ce mai stricte în materie de mediu şi de energie. În documentul său de poziţie din 2023, solicitantul a avertizat că producătorii de AFS din Uniune se confruntă cu o creştere a costurilor de exploatare legate de respectarea legislaţiei în materie de mediu şi de energie (³⁰). În acest sens, o evaluare recentă a ciclului de viaţă care acoperă aproximativ 95 % din producţia Uniunii de ţesături din fibre de sticlă a demonstrat că fabricarea unui kilogram de ţesătură implică o amprentă de mediu medie de 2,2 kg de emisii de CO2 şi de 39 MJ de consum de energie primară (³¹). Între 2015 şi 2021, consumul de energie la nivelul întregii industrii a scăzut cu 8 %, iar emisiile de gaze cu efect de seră cu 3 %. Aceste cifre indică faptul că, deşi s-au înregistrat unele progrese, realizarea unor reduceri suplimentare va necesita investiţii suplimentare substanţiale. În plus, Comisia a observat că se estimează că legislaţia Uniunii în domeniul protecţiei mediului, inclusiv Directiva privind emisiile industriale [Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (³²), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2024/1785 a Parlamentului European şi a Consiliului (³³)], precum şi alte măsuri privind clima şi economia circulară care fac parte din Pactul verde european, vor genera costuri suplimentare de asigurare a conformităţii pentru producătorii din Uniune. Considerate împreună, aceste constatări confirmă faptul că se estimează o creştere a costurilor de mediu pentru industria Uniunii în următorii ani. Aceasta constituie o modificare de durată a structurii costurilor industriei Uniunii.

(52)Comisia reaminteşte că produsul în cauză este utilizat în principal ca material de ranforsare în producţia de materiale compozite. Peste 95 % din cererea de fibre de sticlă din Uniune este legată de astfel de aplicaţii de ranforsare. Totuşi, în ultimii ani, piaţa Uniunii de materiale compozite s-a contractat. Volumele producţiei de materiale plastice ranforsate cu fibre de sticlă în Europa au scăzut cu 9 % în 2022 şi cu încă 8 % în 2023 (³⁴), ceea ce a dus la o scădere a producţiei totale la 2,4 milioane de tone în 2024, un nivel care nu a mai fost observat din 2012. În acelaşi timp, producţia mondială de materiale compozite a crescut cu aproximativ 6 % în 2023, evidenţiind scăderea cotei de piaţă a Uniunii. Această contracţie are un impact direct asupra cererii pentru formele de bază de fibre de sticlă care fac obiectul prezentei reexaminări. Pe această bază, Comisia a concluzionat că scăderea cererii de materiale compozite din Uniune, împreună cu creşterea producţiei la nivel mondial şi cu creşterea importurilor din ţări terţe, au reprezentat o schimbare de durată a circumstanţelor pieţei.

4.DUMPINGUL

4.1.Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(56)Pentru a obţine informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru investigaţia sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar la GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părţile interesate să prezinte punctele lor de vedere şi să furnizeze informaţii şi documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(59)La data de 23 ianuarie 2025, prin intermediul unei prime note ("prima notă"), Comisia a informat părţile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenţiona să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor mijloacelor de producţie, cum ar fi materiile prime, forţa de muncă şi energia, utilizate pentru fabricarea AFS. În plus, pe baza criteriilor de alegere a preţurilor sau a valorilor de referinţă nedistorsionate, Comisia a identificat posibile ţări reprezentative şi anume Brazilia, Mexic, Thailanda şi Turcia.

(60)La 10 iulie 2025, printr-o a doua notă ("a doua notă"), Comisia a răspuns observaţiilor referitoare la prima notă primite de la părţile interesate şi a informat părţile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenţiona să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Turcia ca ţară reprezentativă. Ea a informat, în plus, părţile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative şi alte costuri generale ("costuri VAG"), precum şi profitul, pe baza informaţiilor referitoare la societatea Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş, un producător din ţara reprezentativă.

4.2.Valoarea normală

(64)Totuşi, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, "[î]n cazul în care se stabileşte...că nu este adecvat să se folosească preţurile şi costurile interne din ţara exportatoare din cauza existenţei în ţara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înţelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate" şi "include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri" ("cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale" sunt denumite în continuare "costuri VAG").

4.2.1.Existenţa unor distorsiuni semnificative

(66)În cadrul investigaţiilor recente privind sectorul fibrelor de sticlă din Republica Populară Chineză ("RPC") (³⁵), Comisia a constatat existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(³⁵)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei din 1 aprilie 2020 de instituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de anumite materiale ţesute şi/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză şi din Egipt, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/492/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1452 al Comisiei din 13 iulie 2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1452/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2673 al Comisiei din 11 octombrie 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de fire din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2673/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/357 al Comisiei din 23 ianuarie 2024 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite ţesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile expediate din India, Indonezia, Malaysia, Taiwan şi Thailanda, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/357/oj.

(67)În cadrul investigaţiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenţie substanţială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieţei (³⁶). În particular, Comisia a concluzionat că, în sectorul produselor din fibre de sticlă, nu numai că guvernul Chinei ("GC") continuă să deţină în proprietate o mare parte din acest sector, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuţă din regulamentul de bază (³⁷), dar GC este, în plus, în măsură să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi costurile prin prezenţa statului în cadrul întreprinderilor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuţă din regulamentul de bază (³⁸). Comisia a constatat, în plus, că prezenţa şi intervenţia statului pe pieţele financiare, precum şi în furnizarea de materii prime şi de factori de producţie, au un efect suplimentar de distorsionare a pieţei. Într-adevăr, în ansamblul lui, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau altminteri importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate după cum dictează forţele pieţei (³⁹). În plus, Comisia a concluzionat că legislaţia chineză privind falimentul şi proprietatea nu funcţionează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuţă din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menţinute viabile şi când sunt atribuite drepturi de folosinţă asupra terenurilor în RPC (⁴⁰). În aceeaşi ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul produselor chimice, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuţă din regulamentul de bază (⁴¹), precum şi distorsiuni pe pieţele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a şasea liniuţă din regulamentul de bază, în special în ceea ce priveşte accesul la capital al societăţilor comerciale din RPC (⁴²).

(³⁸)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei, considerentele 120-122; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1452 al Comisiei, considerentul 56; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2673 al Comisiei, considerentul 57; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/357 al Comisiei, considerentele 82-88; În timp ce dreptul autorităţilor de stat relevante, prevăzut în legislaţia chineză, de a numi şi de a revoca personalul de conducere esenţial din cadrul întreprinderilor deţinute de stat poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare, celulele PCC din cadrul întreprinderilor deţinute de stat şi private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăţilor comerciale din RPC, în fiecare întreprindere trebuie să fie înfiinţată o organizaţie a PCC (cu cel puţin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituţia PCC), iar întreprinderea trebuie să ofere condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor organizaţiei de partid. În trecut, această cerinţă pare să nu fi fost întotdeauna respectată sau aplicată cu stricteţe. Cu toate acestea, cel puţin din 2016, PCC şi-a consolidat pretenţiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deţinute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, în plus, presiuni asupra societăţilor private să acorde prioritate "patriotismului" şi să urmeze disciplina de partid. În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de societăţi private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizaţiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective. Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului care face obiectul reexaminării şi furnizorilor de factori de producţie.

(68)La fel ca în investigaţiile sale anterioare referitoare la sectorul fibrei de sticlă din RPC, Comisia a analizat, în prezenta investigaţie, dacă era adecvat sau nu să utilizeze preţurile şi costurile autohtone din RPC, dată fiind existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a efectuat această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv pe baza elementelor de probă conţinute în cerere şi în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială (⁴³) ("raportul"), care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervenţiilor substanţiale ale statului în economia RPC în general, dar şi a situaţiei specifice a pieţei din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigaţiei. Comisia a completat suplimentar aceste elemente de probă cu propriile sale cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existenţa unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat şi în investigaţiile sale anterioare în această privinţă.

(⁴³)Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the purposes of Trade Defence Investigations (Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială), 10 aprilie 2024, SWD(2024) 91 final, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=SWD(2024)91<=en, inclusiv versiunea anterioară a documentului: Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People's Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială), 20.12.2017, SWD(2017) 483 final/2, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=SWD(2017)483<=en.

(70)Mai precis, în cerere s-au evidenţiat următoarele:

- Industria AFS din China are un grad substanţial de deţinere în proprietate şi de control de către GC. În acest sens, solicitantul a observat că GC deţine cei mai mari şi mai importanţi producători de AFS din China, precum şi furnizorii din amonte şi utilizatorii din aval (⁴⁴). În special, cei mai mari trei producători de AFS din Jushi, Taishan Glassfiber şi Chongqing Polycomp International Corporation ( "CPIC") sunt deţinuţi de stat şi reprezintă 75 % din industria chineză de profil (⁴⁵). În plus, controlul GC asupra sectorului se realizează şi prin intermediul asociaţiilor industriale legate de guvern. De exemplu, preşedintele consiliului de administraţie al Jushi, dl Zhang Yuqiang, deţine funcţia de vicepreşedinte în cadrul Federaţiei materialelor de construcţii din China ( "CBMF"), o asociaţie industrială strâns legată de GC (⁴⁶). Cu astfel de legături, este deosebit de uşor pentru producătorii de AFS să primească o finanţare amplă.

- Politicile şi măsurile chineze aplicabile sectorului AFS discriminează în favoarea furnizorilor interni sau influenţează în alte moduri forţele de pe piaţa liberă. În acest sens, solicitantul a prezentat sistemul elaborat de planificare din China, care se articulează la toate nivelurile economiei şi prezintă obiectivele care trebuie atinse. Astfel de planuri pot fi generale sau specifice de sector şi se pot concentra în mare măsură pe dezvoltarea sectoarelor strategice, cum ar fi AFS. Printre planurile principale, care se referă la produsul în cauză, solicitantul a menţionat al 14-lea plan cincinal pentru dezvoltarea naţională şi economică şi socială a RPC, iniţiativa "Made in China 2025" şi al 14-lea plan cincinal pentru industria fibrei de sticlă.

- Producătorii de AFS utilizează un număr mare de factori de producţie, ale căror costuri sunt distorsionate în China din cauza intervenţiei masive a GC. Astfel de denaturări ale costurilor implică gazele naturale, principalii factori de producţie şi terenurile. În ceea ce priveşte gazele naturale, majoritatea furnizorilor sunt întreprinderi deţinute de stat ( "IDS"). De exemplu, China National Petroleum Corporation controlează 96 % din gazele naturale din China. În plus, marii utilizatori principali de energie electrică sunt autorizaţi să achiziţioneze o anumită cantitate direct de producătorii de curent electric la preţuri mai mici decât cele ale furnizorilor pentru reţea (⁴⁷). Această posibilitate este valabilă în mod specific în provinciile Jiangsu şi Shandong, unde sunt situaţi principalii producători de AFS. În ceea ce priveşte materiile prime, costurile caolinului şi ale dolomitului nu sunt rezultatul unor forţe de pe o piaţă liberă. De fapt, astfel de costuri sunt rezultatul unor costuri distorsionate ale forţei de muncă şi ale alocării de capital. Acest aspect este valabil şi pentru costul terenurilor, deoarece toate sunt deţinute de stat. Chiar dacă există proceduri de licitaţie transparente pentru alocarea terenurilor, ele nu sunt respectate în mod regulat, unii actori achiziţionând terenuri la preţuri mai mici decât cele de pe piaţă (⁴⁸).

(⁴⁷)Avizul Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi al Consiliului de Stat privind aprofundarea suplimentară a reformei sistemului energetic (Zhong Fa [2015] nr. 9); Avizul privind depunerea de eforturi în ceea ce priveşte construirea pieţei energiei electrice în 2017 al Comitetului pentru economie şi tehnologia informaţiei din Shandong, LJXDL [2017] nr. 93; Avizul privind modificarea normelor de comercializare directă a energiei electrice al Oficiului naţional de supraveghere în domeniul energiei electrice din Shandong din 2017, LJCNS [2017] nr. 36; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1690 al Comisiei, considerentul 461; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328 al Comisiei, considerentul 137.

(71)În concluzie, cererea a indicat faptul că preţurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei şi ale forţei de muncă, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază, potrivit cererii, nu este adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile de pe piaţa internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(72)GC nu a transmis observaţii şi nu a furnizat elemente de probă care să susţină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului cu privire la existenţa unor distorsiuni semnificative şi/sau la adecvarea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de faţă. Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească preţurile şi costurile de pe piaţa internă din China, având în vedere existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a inclus examinarea intervenţiilor substanţiale ale statului în economia Chinei în general, dar şi a situaţiei specifice a pieţei din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză.

(73)În sectorul fibrei de sticlă persistă un grad substanţial de deţinere în proprietate şi de control din partea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuţă din regulamentul de bază. Investigaţia a confirmat că cei mai mari trei producători din sectorul AFS, şi anume Jushi (⁵⁰), Taishan Glassfiber (⁵¹) şi CPIC (⁵²), sunt fie deţinuţi integral de stat, fie statul deţine o participaţie care permite controlul lor. Aceşti trei producători reprezintă aproximativ 70 % din capacitatea de producţie de fibre de sticlă din China (⁵³).

(74)În plus, intervenţiile PCC în procesul decizional operaţional au devenit norma nu numai în cadrul întreprinderilor deţinute de stat, ci şi în societăţile private (⁵⁴), PCC revendicându-şi rolul de conducere în aproape toate aspectele economiei ţării. Într-adevăr, influenţa statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăţilor determină în mod efectiv o situaţie în care operatorii economici se află sub controlul şi supravegherea în materie de politici exercitate de guvern, dat fiind cât de mult au fuzionat structurile statului cu cele ale partidului în China.

(75)Investigaţie a constatat că asociaţia naţională industrială care acoperă sectorul fibrei de sticlă este Asociaţia industriei sticlei din China (China Fiber Glass Industry Association, denumită în continuare "CFGIA") (⁵⁵). CFGIA "respectă rolul de conducere generală al PCC, [...] desfăşoară activităţi de partid şi oferă condiţiile necesare pentru activităţile organizaţiilor de partid" (⁵⁶). În plus, "autoritatea de înregistrare şi administrare a asociaţiei este Ministerul Afacerilor Civile" (⁵⁷), iar condiţiile pentru eligibilitatea ca reprezentant al CFGIA includ "să respecte rolul de conducere al PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile şi politicile partidului şi să deţină bune calităţi politice" (⁵⁸).

(77)Atât întreprinderile publice, cât şi cele private din sectorul fibrelor de sticlă, fac obiectul supravegherii şi al orientărilor în privinţa politicilor. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul fibrelor de sticlă confirmă importanţa continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenţia de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest aspect este ilustrat de cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime (⁶⁰), care menţionează acest sector, în special fibrele de sticlă cu utilizări speciale, printre materialele pentru care inovarea tehnologică va fi sprijinită prin politici în cadrul planului. Fibrele de sticlă sunt enumerate printre sectoarele încurajate şi în cadrul ediţiei din 2024 a Catalogului de orientare pentru ajustarea structurală a industriei (⁶¹), precum şi în Catalogul de orientare din 2024 privind principalele materiale noi eligibile pentru prima utilizare/programe demonstrative (⁶²).

(78)Exemple similare ale intenţiei autorităţilor chineze de a supraveghea şi de a orienta evoluţiile din acest sector pot fi observate şi la nivel de provincie, de exemplu în Shandong, care, în ceea ce priveşte în mod specific industria fibrelor de sticlă şi a materialelor compozite, plănuieşte "să promoveze în mod activ întreprinderile de vârf şi de bază cu o puternică influenţă a mărcii şi atractivitate comercială, capacităţi puternice de integrare şi efecte de stimulare asupra lanţurilor şi clusterelor industriale, precum şi să sprijine fuziunile şi reorganizarea întreprinderilor între industrii, regiuni şi forme de proprietate" şi "să dezvolte fibre de sticlă şi produse din fibre de sticlă de înaltă performanţă [şi să] încurajeze dezvoltarea de fibre de sticlă şi produse din fibre de sticlă ultrafine, cu rezistenţă mare, cu modul înalt, rezistente la alcaline, cu constantă dielectrică mică, cu dilatare mică, cu conţinut mare de silice, degradabile, cu secţiune transversală de formă specială şi alte fibre de sticlă şi produse din fibre de sticlă de înaltă performanţă. Să se concentreze asupra nevoilor din domeniul informaţiilor electronice, din domeniul aerospaţial, al energiei noi, al unităţilor zootehnice de mari dimensiuni, al serelor agricole şi din alte domenii, să cerceteze şi să se dezvolte şi să se promoveze produsele termoplastice ranforsate cu fibre de sticlă şi produsele compozite termorigide, precum şi plasele compozite din fibre de sticlă pentru proiecte de infrastructură" (⁶³).

(79)În mod similar, municipalitatea Chongqing, unde se află CPIC, a publicat cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriilor strategice şi emergente (⁶⁴), care prevede "creşterea importanţei industriei fibrelor şi materialelor compozite de înaltă performanţă", precum şi "accelerarea construcţiei de proiecte precum [...] linia de producţie a fibrelor de sticlă de înaltă performanţă, cu o producţie anuală de 150 000 de tone, şi a bazei de producţie a fibrelor de sticlă şi a materialelor compozite ultrafine, astfel încât să crească capacitatea de producţie a fibrelor de sticlă şi a materialelor compozite de înaltă performanţă".

(80)În plus, accentul pus pe fibrele de sticlă poate fi observat, de asemenea, în documentele de planificare din alte provincii, precum Guangxi (⁶⁵), Hubei (⁶⁶) sau Zhejiang (⁶⁷).

(82)De exemplu, preşedintele consiliului de administraţie al Jushi Group îndeplineşte în acelaşi timp şi funcţia de secretar adjunct al Comitetului de partid (⁶⁸). În plus, Jushi menţionează pe site-ul propriu de internet că "[î]n conformitate cu conducerea corectă a Comitetului de partid al Grupului naţional privind materialele de construcţii din China, [...] Comitetul de partid al Jushi pune în aplicare cu hotărâre deciziile Comitetului central de partid [...] şi respectă întotdeauna la rolul de conducere al comitetului de partid al societăţii în ceea ce priveşte "stabilirea direcţiei, gestionarea situaţiei generale şi asigurarea punerii în aplicare" (⁶⁹).

(83)În plus, articolul 195 din statutul Jushi prevede în mod explicit supravegherea directă de către partid a activităţilor esenţiale ale întreprinderii, conform căruia "comitetul de partid al întreprinderii discută şi decide cu privire la aspectele majore ale întreprinderii în conformitate cu reglementările", principalele responsabilităţi ale comitetului de partid implicând sarcinile de "a studia şi a discuta aspecte majore legate de gestionarea afacerilor societăţii şi de a sprijini adunarea acţionarilor, consiliul de administraţie, consiliul supraveghetorilor şi conducerea executivă să îşi exercite competenţele în conformitate cu legea", precum şi de a "consolida conducerea şi controlul selecţiei şi ocupării forţei de muncă în cadrul întreprinderii şi de a efectua cu succes construirea echipei de conducere a întreprinderii, a echipei cadrelor şi a echipei de talente" (⁷⁰).

(84)În ceea ce priveşte Taishan Fiberglass, preşedintele ocupă, de asemenea, funcţia de secretar al Comitetului de partid (⁷¹). De asemenea, directorul general al societăţii îndeplineşte, de asemenea, funcţia de secretar adjunct al Comitetului de partid (⁷²) şi susţine că "este necesar să se joace pe deplin rolul de lider al consolidării partidului, să se unească activitatea membrilor de partid, a cadrelor şi a lucrătorilor la toate nivelurile şi să se promoveze reforma, dezvoltarea, producţia şi funcţionarea societăţii la un nou nivel (⁷³)".

(86)În plus, în sectorul AFS sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influenţează în alt mod piaţa în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuţă din regulamentul de bază. Deşi politicile industriale se referă în general la numeroase sectoare, mai degrabă decât exclusiv la sectorul AFS, ele fac obiectul a numeroase planuri, orientări, directive şi alte documente de politică emise la nivel naţional, regional şi municipal (a se vedea, în plus, considerentele 77-80 de mai sus). Respectivele politici sunt uneori în totală contradicţie cu forţele pieţei.

(87)De exemplu, planul de acţiune pe trei ani al provinciei Guangxi privind industriile strategice şi emergente, care stabileşte, din punct de vedere administrativ, volumele de producţie ţintă şi ratele de creştere viitoare: "până în 2023, valoarea producţiei industriei materialelor noi va ajunge la 133 de miliarde de yuani, iar valoarea adăugată va ajunge la 44 de miliarde de yuani" (⁷⁵).

(88)În mod similar, Planul de acţiune al Chongqing pentru dezvoltarea de înaltă calitate a clusterelor industriei fibrelor şi a materialelor compozite (2023-2027) stabileşte, de asemenea, obiective cantitative: "până în 2027, dimensiunea totală a industriei fibrelor şi a materialelor compozite din oraş va depăşi 50 de miliarde RMB, producţia şi vânzările de fibre de sticlă şi materiale compozite vor reprezenta peste 20 % din totalul naţional, vor fi create 1-2 întreprinderi şi mărci de fibre şi materiale compozite de talie mondială, vor fi înfiinţate mai multe întreprinderi de înaltă calitate, nivelul de modernizare a lanţului industrial şi a lanţului de aprovizionare va fi îmbunătăţit în mod semnificativ, capacitatea de inovare, calitatea şi eficienţa vor fi îmbunătăţite în mod semnificativ, construirea unei baze industriale naţionale importante a fibrelor de sticlă şi a materialelor compozite va fi accelerată şi va fi creat un cluster industrial al fibrelor şi al materialelor compozite cu influenţă internaţională (⁷⁶)". În acest scop municipalitatea Chongqing urmăreşte "să accelereze construirea unei baze industriale naţionale importante a fibrelor de sticlă şi a materialelor compozite şi să creeze un cluster industrial al fibrelor şi al materialelor compozite cu influenţă internaţională" (⁷⁷).

(91)În plus, produsul care face obiectul investigaţiei este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuţă din regulamentul de bază, astfel cum s-a menţionat mai sus în considerentul 67. Respectivele distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigaţiei sau a principalilor factori de producţie), cât şi indirect (în contextul accesului la factorii de producţie ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiaşi sistem de muncă în RPC) (⁷⁸).

(92)În plus, în cadrul prezentei investigaţii nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul AFS nu este afectat de intervenţia statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a şasea liniuţă din regulamentul de bază. Avizul orientativ menţionat anterior, care prevede "îmbunătăţirea politicilor de sprijin, consolidarea coordonării dintre politicile fiscale, financiare, regionale, de investiţii, de import şi de export (...) cu politicile industriale pentru a pune pe deplin în aplicare platforma naţională de cooperare între industrie şi finanţe şi a promova legătura dintre întreprinderi şi bănci" (⁷⁹), ilustrează, de asemenea, foarte bine acest tip de intervenţie a statului. Prin urmare, intervenţia substanţială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condiţiilor de piaţă la toate nivelurile.

(93)În cele din urmă, Comisia reaminteşte că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigaţiei, sunt necesari mai mulţi factori de producţie. Atunci când producătorii produsului care face obiectul investigaţiei cumpără/contractează aceşti factori de producţie, preţurile pe care le plătesc (şi care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod clar, aceloraşi distorsiuni sistemice menţionate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producţie angajează forţă de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative şi în toate sectoarele.

(94)În consecinţă, pe lângă faptul că preţurile de vânzare ale produsului care face obiectul investigaţiei pe piaţa internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producţie (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanţării, forţei de muncă etc.), deoarece formarea preţurilor acestora este afectată de intervenţii substanţiale ale statului, astfel cum se descrie în părţile I şi II ale raportului. Într-adevăr, intervenţiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forţa de muncă, energia şi materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Ele înseamnă, de exemplu, că un factor de producţie care a fost produs în RPC prin combinarea mai multor factori de producţie este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleaşi aspecte sunt valabile şi pentru factorii de producţie ai factorilor de producţie şi aşa mai departe.

(95)În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că preţurile sau costurile produsului care face obiectul investigaţiei, inclusiv costurile materiilor prime, ale terenurilor, ale energiei şi ale forţei de muncă, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potenţial al unuia sau al mai multor elemente relevante menţionate.

4.2.2.1.Observaţii generale

(96)Alegerea ţării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

4.2.2.2.Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC

(103)În observaţiile sale cu privire la prima notă, Jiangsu Changhai a susţinut că Malaysia - o ţară care nu este identificată în prima notă - ar trebui să fie considerată o ţară reprezentativă, deoarece erau disponibile date financiare pentru producătorul de sticlă Xinyi Energy Smart (M) Sdn Bhd (⁸¹). Alegerea Malaysiei a fost, de asemenea, susţinută de Jushi Group, având în vedere prezenţa în ţară a unui alt producător al produsului în cauză prin intermediul societăţii Nippon Electric Glass (Malaysia) Sdn Bhd.

(105)În urma celei de a doua note, PROXIM a susţinut că Turcia nu era o ţară reprezentativă adecvată, din cauza structurii de producţie de AFS a Şişecam Elyaf Sanayii A.Ş., precum şi a volumelor produse. Societatea a susţinut, de asemenea, că importurile în Turcia din Rusia şi Belarus au afectat condiţiile de piaţă ale factorilor de producţie, împreună cu nivelul mare al inflaţiei în ţară, cu statisticile depăşite privind forţa de muncă şi cu datele netransparente privind consumul de utilităţi industriale. Având în vedere cele de mai sus, societatea a adăugat că Thailanda sau Malaysia ar fi ţări reprezentative alternative mai adecvate.

(106)Comisia a subliniat că observaţiile PROXIM au fost generale şi nefondate. În orice caz, aceleaşi observaţii privind importurile din Rusia şi Belarus (considerentul 116), privind inflaţia (considerentul 102), statisticile privind forţa de muncă (considerentul 111) şi Thailanda şi Malaysia ca posibile ţări reprezentative (considerentele 104, 116 şi 119) au fost deja abordate de Comisie în răspunsurile lor la observaţiile altor părţi. În ceea ce priveşte afirmaţia referitoare la datele netransparente privind utilităţile industriale, Comisia a pus la dispoziţia tuturor părţilor sursele şi metodologia utilizate pentru calcularea utilităţilor. Prin urmare, aceste afirmaţii au fost respinse.

4.2.2.3.Existenţa unor date relevante uşor accesibile în ţara reprezentativă

(112)În observaţiile sale la prima notă, Jushi Group a adăugat că datele referitoare la costurile VAG şi la profit ale Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş nu ar trebui să fie considerate surse adecvate la nivel consolidat, deoarece producătorul efectiv de produse din fibre de sticlă este filiala sa, Şişecam Elyaf Sanayii A.Ş. În particular, potrivit Jaingsu Changhai, costurile VAG şi profitul recalculat de societate pe baza datelor din 2023 şi 2024 ar arăta că Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş nu au fost profitabile în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.

(114)În ceea ce priveşte afirmaţia transmisă de Jiangsu Changhai, Comisia a evidenţiat că metodologia utilizată pentru calcularea profitabilităţii Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş a prezentat limitări semnificative în ceea ce priveşte coerenţa politicilor contabile între 2023 şi 2024, precum şi faptul că metodologia propusă nu a inclus ajustări financiare de sfârşit de an, cum ar fi amortizarea, provizioanele şi situaţiile fiscale care ar putea să nu fie incluse în rapoartele de la jumătatea anului. Prin urmare, Comisia a respins afirmaţia Jiangsu Changhai potrivit căreia Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş nu a fost profitabilă în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.

(115)Atât în observaţiile cu privire la prima notă, cât şi în cele cu privire la a doua notă, Jushi Group a susţinut că Thailanda ar fi o ţară reprezentativă mai adecvată. Societatea a susţinut că există o producţie a produsului care face obiectul investigaţiei şi că sunt disponibile date privind costurile VAG şi profitul pentru doi producători (⁸²) şi nu există nici importuri de factori de producţie din Rusia şi Belarus, nici restricţii la export privind factorii de producţie din Thailanda. În plus, Thailanda nu ar necesita ajustări pentru inflaţie pe baza indicelui preţurilor de consum.

(116)Comisia a evidenţiat că statisticile thailandeze privind importurile de fibre de sticlă se bazează în mod semnificativ pe factorii de producţie importaţi din China, în special pentru principalele materii prime, cum ar fi caolinul, răşina epoxidică, pirofilitul şi minereul de crizantemă albă, variind între 30 % şi 71 %, expunându-le la distorsiuni ale costurilor. Prin urmare, Comisia a respins această afirmaţie. Comisia a considerat nefondată afirmaţia potrivit căreia datele provenite de la cei doi producători thailandezi au fost mai adecvate decât datele consolidate auditate privind Şişecam. În ceea ce priveşte afirmaţia privind importurile din Rusia şi Belarus, Comisia nu a stabilit că ele au denaturat preţurile factorilor de producţie, nici în Thailanda, nici în Turcia. Afirmaţia privind restricţiile la export a fost generală şi nefondată. Prin urmare, Comisia a respins afirmaţiile.

(119)Jushi Group a adăugat că toate societăţile thailandeze, inclusiv cele private, au obligaţia de a transmite situaţiile lor financiare auditate autorităţilor thailandeze, care le pun la dispoziţie online (⁸³). Jushi Group a susţinut că, datorită acestui fapt, împreună cu faptul că ambele societăţi acoperă întregul produs în cauză şi aceeaşi categorie generală de produse (ţesături biaxiale, semitorturi ţesute, pulpă din fire scurte din bumbac şi covoare din fibre sintetice), Thailanda este o ţară reprezentativă mai adecvată în comparaţie cu Turcia.

(120)Comisia a reiterat faptul că, în primul rând, Thailanda s-a bazat într-un grad mai mare pe importuri provenite din China. Într-adevăr, în Turcia, cei patru factori de producţie care erau obţinuţi în cea mai mare parte din China, reprezentând peste 40 % din volumul total al importurilor, au reprezentat doar aproximativ 1 % din costul total de producţie. Pe de altă parte, Thailanda s-a aprovizionat cu mult mai multe materii prime din China, reprezentând, de asemenea, peste 40 % din volumul total al importurilor, adică peste 20 % din costul total de producţie. Toate materiile prime comercializate în cantităţi mari din China şi importate în Thailanda, cu excepţia pulberii de magneziu uşor arsă şi a agenţilor de cuplare pe bază de silan, au fost importate în cantităţi mai mici sau nu au fost importate deloc în Turcia.

(121)În al doilea rând, prin compararea datelor de piaţă, China a fost cel mai mare producător şi exportator de fibre de sticlă din lume. Turcia (⁸⁴) a reprezentat o piaţă de export de fibre de sticlă mai mare în comparaţie cu Thailanda (⁸⁵), cu un nivel mai mare al exporturilor produsului în cauză. În plus, cei doi producători thailandezi identificaţi de Jushi Group aveau o capacitate de producţie anuală de fibre de sticlă raportată mult mai mică decât societatea turcă. Capacitatea de producţie anuală a Wanda New Material (Thailand) Co. Ltd şi Thai United Glass Fibre Co. Ltd a fost de 20 000 de tone (⁸⁶) şi, respectiv, de 2 500 de tone (⁸⁷) de fibre de sticlă. În schimb, în 2022, grupul Şişecam a raportat o capacitate instalată de 70 000 de tone de fibre de sticlă (⁸⁸). Având în vedere dependenţa mai mică a Turciei de China şi o piaţă mai mare în ceea ce priveşte exporturile, Comisia a respins afirmaţia potrivit căreia Thailanda ar fi o ţară mai reprezentativă.

(122)În urma celei de a doua note, Jushi Group a susţinut că Şişecam Elyaf Sanayii A.Ş., producătorul de fibre de sticlă din cadrul grupului Türkiye Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş, a fost neprofitabil în cursul anului 2024 şi că Comisia ar trebui să utilizeze datele privind segmentul din care face parte Şişecam Elyaf Sanayii A.Ş., şi anume segmentul industrial, pentru calcularea costurilor VAG şi a profitului. Jiangsu Changhai a solicitat Comisiei să utilizeze situaţiile financiare actualizate din 2024, care au inclus ajustări în funcţie de inflaţie atât pentru 2024, cât şi pentru 2023. Jiangsu Changhai a susţinut că, în situaţiile consolidate ale grupului Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş, cheltuielile administrative şi de marketing generale includeau costuri de transport şi comisioane, precum şi cheltuieli de ambalare, iar Comisia ar trebui, prin urmare, să excludă aceste cheltuieli din calculul valorii normale.

(124)În observaţiile cu privire la prima notă, Jiangsu Changhai a evidenţiat că codul SA pentru pirofilit este prea amplu şi cuprinde diverse alte produse de la subpoziţia 2530 90 care nu au legătură cu producţia de AFS. Având în vedere diferenţele considerabile de preţ bazate pe conţinutul de aluminiu al pirofilitului, pe care codul SA nu le-a reflectat, Jiangsu Changhai a propus o valoare de referinţă alternativă bazată pe un raport al pieţei (⁸⁹) care a făcut distincţie între tipurile de clase de pirofilit şi conţinutul de aluminiu.

(128)Comisia a evidenţiat că o factură comercială neverificată, împreună cu un certificat de autorizare care conţine greşeli de ortografie în numele furnizorului de factori de producţie, nu constituie informaţii care să îi permită Comisiei să ajungă la o constatare suficient de exactă şi că nu au fost transmise informaţii verificabile care ar fi putut permite o astfel de constatare. Prin urmare, Comisia a decis să nu ia în considerare informaţiile transmise de Jushi Group şi a respins afirmaţia.

(131)În observaţiile cu privire la a doua notă, Jiangsu Changhai a susţinut că preţurile dolomitului şi ale oxidului de calciu din Turcia au fost nereprezentative din cauza volumelor mici ale importurilor şi că preţurile din Turcia ale acestor două materii prime nu reflectau tipul utilizat în producţia de AFS. În sprijinul afirmaţiei sale, Jiangsu Changhai a transmis două rapoarte ale Multimarket Insights (⁹⁰) care conţineau informaţii cu privire la diferite clase şi aplicaţii ale dolomitului şi ale oxidului de calciu.

(132)Comisia a respins valorile de referinţă propuse pentru dolomit şi oxid de calciu furnizate de Jiangsu Changhai, pe motiv că nu dispunea de suficiente dovezi verificabile pentru a stabili dacă valorile de referinţă propuse erau solide şi rezonabile şi, prin urmare, ar putea fi considerate o valoare de referinţă alternativă adecvată. În plus, rapoartele transmise de producătorul-exportator nu au furnizat suficiente informaţii cu privire la sursele utilizate pentru a stabili diferitele intervale de preţuri pentru diferite tipuri de dolomit şi de oxid de calciu. În ceea ce priveşte dolomitul şi oxidul de calciu, societatea a transmis în observaţiile sale la a doua notă rapoarte de testare care nu au fost verificabile de către Comisie, iar rapoartele de piaţă transmise de Jiangsu Changhai nu au furnizat nicio sursă cu privire la modul în care au fost calculate valorile pentru diferite clase de dolomit şi de oxid de calciu.

(133)În schimb, valorile de referinţă din Multimarket Insights pentru pirofilit (considerentele 124-126) au fost acceptate de Comisie, întrucât preţurile de referinţă sunt uşor accesibile ca parte a dosarului neconfidenţial al cazului şi s-a putut verifica în cursul vizitei de verificare cu producătorii-exportatori ce tip de pirofilit a fost utilizat în procesul de producţie a AFS şi conţinutul de minerale al acestora, şi s-a putut stabili că valoarea de referinţă din Turcia nu reflecta aceste specificităţi. În plus, Comisia a primit observaţii din partea reclamantului potrivit cărora preţurile pirofilitului cuprinse în raport au fost rezonabile şi reflectau realitatea diferitelor clase de pirofilit utilizate în producţia de AFS.

(134)În urma comunicării constatărilor finale, Jiangsu Changhai a reiterat faptul că valorile de referinţă ale importurilor din Turcia pentru dolomit şi oxid de calciu nu au fost adecvate din cauza volumelor mici ale importurilor de astfel de materii prime în Turcia, în special în ceea ce priveşte consumul de către societate al fiecăreia dintre aceste două materii prime. În acest sens, Jiangsu Changhai a invitat Comisia să revizuiască datele industriei Uniunii pentru aceste două materii prime şi să compare costurile acestora cu valoarea de referinţă turcă. Ca alternativă, Comisia ar trebui să trateze aceste două materii prime drept consumabile.

(135)Comisia a considerat că argumentul Jiangsu Changhai este nefondat şi nejustificat. În primul rând, Jiangsu Changhai nu a stabilit nicio corelaţie între cantităţile importate şi preţuri, în sensul că volumul respectivelor importuri ar face ca preţurile în sine să nu fie adecvate în scopul constatării unui preţ nedistorsionat. În al doilea rând, sugestia potrivit căreia scăderea cantităţilor importate conduce în mod necesar la preţuri atipice ignoră realităţile economice ale modului în care sunt stabilite preţurile. Producătorii-exportatori stabilesc preţurile pe baza unei multitudini de factori, mai degrabă decât pe baza volumelor totale ale importurilor dintr-o singură ţară. Prin urmare, chiar dacă cantităţile importate sunt mici, acest aspect nu înseamnă în mod inerent că preţurile sunt distorsionate sau nereprezentative sau că ele nu sunt preţuri de piaţă. În plus, observaţia Jiangsu Changhai prezintă în mod eronat practica anterioară a Comisiei care, în orice caz, nu este obligatorie, deoarece fiecare caz este evaluat în funcţie de circumstanţele sale. Referirea sa la o investigaţie anterioară (⁹¹) este incompletă şi selectivă, deoarece omite să menţioneze că, în investigaţia respectivă, Comisia a renunţat la utilizarea anumitor valori de referinţă pe baza altor consideraţii decât cantitatea, cum ar fi nomenclatura vamală care nu permite identificarea importurilor care ar reflecta preţurile factorilor de producţie efectiv utilizaţi de producătorii-exportatori. Jiangsu Changhai nu a făcut nicio astfel de afirmaţie în cadrul prezentei reexaminări şi nici nu a susţinut că valorile de referinţă ale importurilor din Turcia pentru dolomit şi oxid de calciu nu au fost reprezentative din vreun alt motiv. Prin urmare, aceste afirmaţii au fost respinse.

(138)În urma celei de a doua note, Jiangsu Changhai a susţinut că oxidul de calciu, dolomitul şi materialele de ambalare ar trebui tratate drept consumabile din cauza impactului lor mic asupra costului de producţie, susţinând că, în investigaţiile anterioare (⁹²), Comisia a clasificat materialele, inclusiv materialele de ambalare, la consumabile atunci când costul lor agregat a reprezentat aproximativ 4-7 % din costul de producţie.

(⁹²)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2673 al Comisiei din 11 octombrie 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de fire din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză, considerentul 106; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2011 al Comisiei din 17 noiembrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză, considerentul 338; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/291 al Comisiei din 13 februarie 2025 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de hârtie decorativă originară din Republica Populară Chineză, considerentul 162.

(139)Comisia a evidenţiat că oxidul de calciu şi dolomitul constituie deja împreună peste 4 % din costul de producţie, iar numai materialele de ambalare reprezintă aproape 7 % din costul de producţie. În investigaţiile anterioare, factorii de producţie care au fost grupaţi în categoria consumabilelor au avut o pondere neglijabilă în costul total de producţie şi nu a fost posibil să se găsească valori de referinţă exacte pentru ei, spre deosebire de prezenta investigaţie. Având în vedere impactul factorilor de producţie evidenţiaţi de Jiangsu Changhai şi faptul că valorile de referinţă pentru aceşti factori de producţie ar putea fi utilizate pentru a stabili valoarea normală, Comisia a respins afirmaţiile acestuia.

(146)În urma celei de a doua note, Jushi Group a transmis mai multe observaţii cu privire la factori de producţie specifici şi la valori de referinţă alternative care ar putea fi utilizate. În primul rând, potrivit societăţii, Comisia ar fi trebuit să extragă datele privind pulberea de calcar la nivel de 6 cifre din baza de date COMTRADE a ONU, în loc de la nivel de 4 cifre, solicitând Comisiei să utilizeze preţul unitar calculat de societate de 2,01 CNY/kg în loc de 2,5 CNY/kg.

(152)În al patrulea rând, în ceea ce priveşte pulberea de wollastonit, Jushi Group a susţinut că datele privind importurile bazate pe codul SA 2530 90 erau prea ample şi a propus utilizarea pulberii de pirofilit ca valoare de referinţă şi creşterea ei prin reflectarea diferenţei de cost pe care Jushi o suportă pentru pulberea de wollastonit în comparaţie cu pirofilitul. Jushi Group a adăugat că aceeaşi metodologie ar putea fi aplicată şi altor factori de producţie grupaţi la codul SA 2530 90.

(158)În ceea ce priveşte wollastonitul (considerentele 152 şi 153), Jushi Group a reiterat faptul că preţul de import nu a fost suficient de exact pentru a reflecta diferenţele de preţ nu numai între pulberea de wollastonit şi pulberea de pirofilit, ci şi în ceea ce priveşte pulberea de spodumen şi pulberea de lepidolit. Jushi Group a propus calcularea valorilor de referinţă pentru cele trei pulberi pe baza diferenţelor de preţ ale grupului dintre pulberile de wollastonit, spodumen şi lepidolit în raport cu valoarea de referinţă pentru pirofilit. Ca alternativă, Jushi Group a susţinut că Comisia ar trebui să utilizeze codurile GTA 2530 90 40 pentru spodumen şi lepidolit şi codul 2530 90 50 pentru wollastonit, pe baza importurilor turce de wollastonit din SUA (⁹³).

(160)În ceea ce priveşte deşeurile de fibre, Jushi Group a susţinut că deşeurile şi resturile de fibre păreau să fie importate în Turcia sub codul SA 7019 62 10 (⁹⁴) (în loc de codul SA 7019 90), iar Comisia ar trebui să utilizeze preţurile medii de import din Turcia pentru a stabili o valoare de referinţă pentru deşeurile de fibre. Ca alternativă, Comisia ar trebui să utilizeze preţul de import sau de export pentru UE. În cazul în care Comisia nu aplică o valoare de referinţă pentru deşeurile de fibre, materiile prime care reprezintă un cost de producţie şi mai mic ar trebui, în plus, grupate în categoria consumabilelor.

(161)De la bun început, Comisia a evidenţiat că, în tabelele de consum, pentru două dintre entităţile sale, Jushi Group a susţinut că codul SA pentru deşeurile de fibre aplicabil era 7019 90, iar pentru o entitate nu a fost raportat niciun cod SA, evidenţiind dificultatea de a găsi un cod aplicabil pentru acest factor specific de producţie. În al doilea rând, Comisia a analizat codul 7019 62 10 şi a observat că Turcia a importat fie doar în baza codului SA 7019 62 (Alte ţesături închise lipite mecanic fabricate din semitorturi din fibre de sticlă) (⁹⁵), fie în baza codului SA 7019 62 90 (Alte ţesături închise lipite mecanic fabricate din semitorturi din fibre de sticlă) şi nu a fost disponibilă nicio informaţie pentru codul SA 7019 62 10. În al treilea rând, chiar şi atunci când se analizează datele din celelalte ţări reprezentative posibile identificate în prima notă şi în a doua notă, volumele importurilor din China au reprezentat 90 % sau mai mult din totalul importurilor acestui factor de producţie pentru majoritatea ţărilor. În ansamblu, atât pentru codul SA 7019 90 (considerentul 155), cât şi pentru codul 7019 62, nu a fost posibil să se stabilească ce s-ar încadra la aceste coduri, iar pentru codul 7019 62 10 nu a fost posibil să se găsească o valoare de referinţă pentru el. Prin urmare, Comisia a respins această afirmaţie.

(162)În urma comunicării constatărilor, Jushi Group a susţinut că preţurile de import din Turcia ale pulberii de calcar şi ale oxidului de calciu/pulberii de calcar calcinate par nejustificat de mari din cauza volumelor mici ale importurilor, susţinând că Comisia ar trebui să revizuiască valorile de referinţă (a) luând în considerare preţul de export al Turciei şi să îl majoreze luând în considerare taxele de import adecvate; sau (b) să utilizeze preţul mediu de import internaţional corespunzător GTA; (c) să utilizeze preţul de import în Brazilia sau (d) să utilizeze preţurile de import în UE (sau preţurile de export).

(164)După comunicarea constatărilor, GFE a susţinut că utilizarea unui preţ mediu ponderat al unui amestec de minereu de caolin şi caolin măcinat este inadecvată, deoarece un astfel de amestec nu există în formule de lot efective. În acelaşi timp, minereul de caolin nu poate fi utilizat direct în producţia de AFS, deoarece trebuie să treacă prin etape intermediare, cum ar fi mărunţirea şi măcinarea. GFE a susţinut că Comisia ar trebui să utilizeze doar codul vamal al caolinului mărunţit (250700200012) ca materie primă pentru construirea valorii normale. Comisia a clarificat faptul că a utilizat costul corespunzător fie al minereului de caolin, fie al pulberii de caolin, în funcţie de procesele de producţie specifice ale societăţilor. Costurile prelucrării minereului de caolin în pulbere de caolin au fost contabilizate în costul energiei şi al forţei de muncă printr-un exerciţiu de reportare. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

4.3.Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(168)Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorităţii factorilor de producţie, în special al materiilor prime. Pentru pirofilit, astfel cum se menţionează în considerentul 126, Comisia a utilizat preţurile societăţii indoneziene Pt. Gunung Bale (⁹⁶). În plus, Comisia a utilizat Turkstat şi Eurostat pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forţei de muncă (⁹⁷), energiei (⁹⁸) şi gazelor naturale (⁹⁹). În ceea ce priveşte apa, Comisia a utilizat datele publicate de Biroul de investiţii şi finanţe al preşedinţiei Republicii Turcia (¹⁰⁰).

(169)În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părţile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producţie ai producătorilor-exportatori incluşi în eşantion care au furnizat informaţii complete, precum şi din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producţie, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria "consumabile". În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime şi va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referinţă nedistorsionate stabilite în ţara reprezentativă adecvată.

4.3.1.Factori de producţie

(170)Având în vedere toate informaţiile transmise de părţile interesate şi colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificaţi următorii factori de producţie şi sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Factor de producţie	Codul mărfurilor/codul disponibil	Costul unitar CNY/unitate	Sursa datelor	Unitatea de măsură
Materii prime
Pulbere de caolin calcinat	250700200011, 250700800012	1,39	GTA	kg
Minereu de caolin	250700100000	1,33	GTA	kg
Pulbere de calcar	2521 00	2,50	Comtrade a ONU (¹⁰¹)	kg
Borocalcit	2528	234,09	GTA	kg
Forme primare de polisiloxan	3910 00 00	35,51	GTA	kg
Minereu de crizantemă albă	2505 10	0,41	GTA	kg
Dolomit	2518 10 00, 2518 10 00	2,89	GTA	kg
Magneziu uşor ars	2519 90 30	4,84	GTA	kg
Ghips	2520 10	0,18	GTA	kg
Oxid de calciu	2522 10	2,93	GTA	kg
Steatită naturală (steatit), talc; Nemăcinată, sub altă formă decât pulbere	2526 10	1,51	GTA	kg
Steatită naturală (steatit) şi talc; Măcinată/sub formă de pulbere	2526 20	3,31	GTA	kg
Pulbere de pirofilit	2530 90	0,66	Multimarket Insights	kg
Spodumen	2530 90 40	33,70	GTA	kg
Lepidolit	2530 90 40	33,70	GTA	kg
Wollastonit	2530 90 50	3,07	GTA	kg
Zirconit	2615 10	14,32	GTA	kg
Oxid de aluminiu	2818 20	9,67	GTA	kg
Sodă calcinată	2836 20	2,43	GTA	kg
Propilenglicol metil-eter	2909 49 11, 2909 49 80	13,49	GTA	kg
Acetonă	2914 11	7,63	GTA	kg
Solvent	2915 39	15,53	GTA	kg
Anhidridă maleică	2917 14	7,61	GTA	kg
Liant	2929 10	16,17	GTA	kg
Agenţi de cuplare	2931 90	61,34	GTA	kg
Agent tensioactiv	3402 39 10, 3402 39 90	11,79	GTA	kg
Lubrifianţi	3402 41	13,84	GTA	kg
Emulsifiant	3402 42	14,52	GTA	kg
Agent tensioactiv	3402 90 10, 3402 90 90	17,65	GTA	kg
Lubrifiant	3403 91	20,78	GTA	kg
Lubrifiant	3403 99	42,66	GTA	kg
Alte etichete nu sunt listate în plastic, adeziv	3506 99 00	36,65	GTA	kg
Alte produse şi preparate pentru industria textilă	3809 91 00	26,13	GTA	kg
Agent de cuplare	3824 99	23,69	GTA	kg
Liant	3901 90 30, 3901 90 80	24,50	GTA	kg
Agent de formare a peliculelor	3902 10 00	11,93	GTA	kg
Poliizobutilenă	3902 30 00	10,58	GTA	kg
Agent de formare a peliculelor	3905 12	11,02	GTA	kg
Emulsie	3905 21	11,90	GTA	kg
Poliol	3907 29 11, 3907 29 20, 3907 29 91, 3907 29 99	12,84	GTA	kg
Răşină epoxidică	3907 30	24,47	GTA	kg
Liant sub formă de pulbere	3907 91 10, 3907 91 90	28,23	GTA	kg
Agent de formare a peliculelor	3909 50 10, 3909 50 90	27,90	GTA	kg
Agent de cuplare pe bază de silan	3910	35,51	GTA	kg
Folie din PE pentru înfăşurare	3920 10	23,22	GTA	kg
Bandă PP	3920 20 21, 3920 20 29, 3920 20 80	19,78	GTA	kg
Pungă termoplastică din PVC	3920 43 10, 3920 43 90	42,48	GTA	kg
Spumă EPE	3921 19 00	50,59	GTA	kg
Pungă tonă PE	3923 29 10, 3923 29 90	60,39	GTA	kg
Pungi interioare PE	4202 92 11, 4202 92 15, 4202 92 19, 4202 92 91, 4202 92 98	180,92	GTA	kg
Placaj	4412 33 10, 4412 33 20, 4412 33 30, 4412 33 90	11,26	GTA	kg
Placaj	4412 39	7,45	GTA	kg
Paleţi din lemn	4415 20 90	6,30	GTA	kg
Cutii din lemn de brad	4421 99	28,90	GTA	kg
Carton	4707 10	1,16	GTA	kg
Hârtie de bază pentru prelucrare	4804 11 11, 4804 11 15, 4804 11 19, 4804 11 90, 4804 11 90, 4804 11 90	3,91	GTA	kg
Carton ondulat	4808 10	6,44	GTA	kg
Tub de hârtie	4811 90 00	19,24	GTA	kg
Cutie din carton ondulat	4819 10	16,13	GTA	kg
Tub de hârtie	4822 90	17,13	GTA	kg
Pungă PP	6305 33 10, 6305 33 90	19,96	GTA	kg
Deşeuri de fibre	7019 90	124,52	GTA	kg
Platină, sub formă brută sau sub formă de pulbere	7110 11	202 516,14	GTA	g
Rodiu, sub formă brută sau sub formă de pulbere	7110 31	386 751,55	GTA	g
Consumabile
Aer comprimat	[Nu se aplică]	[Nu se aplică]	[Nu se aplică]	m³
Oxigen	[Nu se aplică]	[Nu se aplică]	[Nu se aplică]	tonă
Abur	[Nu se aplică]	[Nu se aplică]	[Nu se aplică]	m³
Forţa de muncă
Forţa de muncă	[Nu se aplică]	40,91	Turkstat (¹⁰²)	Oră/persoană-oră
Energie
Energia electrică	[Nu se aplică]	0,68	Eurostat (¹⁰³)	kWh
Gaze naturale	[Nu se aplică]	2,67	Eurostat (¹⁰⁴)	m³
Apă	[Nu se aplică]	2,46	Investiţi în Turcia (¹⁰⁵)	m³
(¹⁰¹) comtrade.un.org. (¹⁰²) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Structure-of-Earnings-Statistics-2023-53700. (¹⁰³) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/explore/all/envir?lang=en&subtheme=nrg.nrg_price.nrg_pc&display=list&sort=category&extractionId=nrg_pc_205. (¹⁰⁴) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/explore/all/envir?lang=en&subtheme=nrg.nrg_price.nrg_pc&display=list&sort=category&extractionId=nrg_pc_205. (¹⁰⁵) https://www.invest.gov.tr/en/investmentguide/pages/cost-of-doing-business.aspx.

4.3.2.Materii prime

(172)Pentru a stabili preţul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din ţara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază preţul mediu ponderat de import în ţara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA. Preţul de import în ţara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a preţurilor unitare ale importurilor din toate ţările terţe, cu excepţia RPC şi a ţărilor care nu sunt membre ale OMC, menţionate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰⁶). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în ţara reprezentativă, concluzionând că nu este adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile autohtone din RPC din cauza existenţei unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleaşi distorsiuni nu afectează şi produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleaşi distorsiuni au afectat şi preţurile de export.

(173)În ceea ce priveşte pirofilitul, astfel cum se explică în considerentul 124, Jiangsu Changhai a susţinut că codul SA pentru pirofilit este prea vast şi nu reflecta diferenţa bazată pe conţinutul de aluminiu. Prin urmare, societatea a transmis un raport de piaţă care conţine date cu privire la pirofilit, în funcţie de aplicaţii, de regiune şi, în plus, care conţine preţuri pentru anumite societăţi şi tipuri specifice de pirofilit. Solicitantul a susţinut că preţurile pirofilitului cu un conţinut mic de alumină - şi anume tipul utilizat în procesul de producţie a AFS - de la societatea indoneziană PT. Gunung Bale and Kaolin (Malaysia) Sdn ar fi cea mai adecvată valoare de referinţă alternativă. Comisia a acceptat această afirmaţie şi a utilizat preţul pirofilitului furnizat de PT. Gunung Bale, având în vedere dependenţa mai mică a Indoneziei de importurile de pirofilit din China.

(174)În urma comunicării constatărilor, GFE a susţinut că, deşi costurile aferente rodiului şi platinei au fost reflectate în depreciere, aceste costuri sunt incomplete, deoarece metalele preţioase pot fi deţinute ca active sau pot fi acordate în leasing, propunând metodologii de calcul diferite în funcţie de deţinerea sau oferirea în leasing a duzelor care conţin platină şi rodiu. Comisia a evidenţiat că consumul de platină/rodiu şi placa de scurgere au fost luate în considerare la construirea valorii normale în cadrul cheltuielilor indirecte de fabricaţie.

(175)În urma comunicării constatărilor finale, GFE a adăugat că, pe baza constatărilor de la considerentul 42, şi anume că industria chineză şi-a crescut capacităţile de la 1,5 milioane de tone în 2016 la 4,1 milioane de tone în perioada investigaţiei de reexaminare, Comisia ar fi trebuit să construiască valoarea normală ţinând seama de costurile instalaţiilor de AFS greenfield şi de costurile anuale de amortizare rezultate. Comisia a clarificat faptul că aceste costuri au fost deja incluse în costurile de amortizare. Cererea este respinsă ca fiind lipsită de obiect.

(176)În cazul unora dintre factorii de producţie, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanţi au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ei nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor. Acesta a fost cazul aerului comprimat, al oxigenului şi al aburului.

(177)Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanţi pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective şi a aplicat apoi acelaşi procent la costul nedistorsionat al aceloraşi materii prime, pentru a obţine costuri de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că în contextul prezentei investigaţii ar putea fi folosit, în mod rezonabil şi cu titlu orientativ, raportul dintre costul materiilor prime ale producătorului-exportator şi costurile de transport raportate, pentru a estima costurile de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societăţii.

(178)În urma comunicării constatărilor, Jushi Group a susţinut că Comisia ar fi trebuit doar să adauge costurile de transport efective raportate la costurile nedistorsionate ale materiilor prime şi să nu aplice un raport, ca în cazul ţesăturilor din fibre de sticlă (¹⁰⁷).

(179)Comisia a evidenţiat că metodologia utilizată reflectă structura costurilor producătorului-exportator, întrucât raportul dintre costul de transport şi costul materiei prime este menţinut şi se aplică în continuare valorii de referinţă nedistorsionate. Comisia a evidenţiat că nu a putut accepta un calcul bazat pe datele proprii ale societăţii privind costurile, deoarece, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, s-a stabilit în considerentul 95 că nu este adecvat să se utilizeze costurile autohtone din RPC din cauza existenţei unor distorsiuni semnificative. În plus, exemplul menţionat de Jushi Group nu înseamnă neapărat că ceea ce a fost utilizat a fost costul efectiv, întrucât "costurile autohtone de transport pentru toate materiile prime au fost estimate pe baza datelor verificate furnizate de producătorii-exportatori cooperanţi". În orice caz, Jushi Group nu a demonstrat motivul pentru care abordarea utilizată de Comisie ar fi trebuit să fie nerezonabilă. Prin urmare, această afirmaţie a fost considerată nejustificată.

4.3.3.Forţa de muncă

(180)TurkStat, Structure of Earnings Statistics, 2023 (¹⁰⁸) publică informaţii detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Turcia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile pentru 2023, pentru activitatea economică în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2. Valoarea lunară raportată la sfârşitul anului 2023 a fost ajustată în mod corespunzător în funcţie de inflaţie utilizând ajustarea bazată pe indicele costului orar al forţei de muncă, astfel cum a fost publicată de TurkStat, Indicii costului forţei de muncă, 2009-2024 [2021 = 100] (¹⁰⁹).

4.3.4.Energia electrică

(181)Preţul energiei electrice pentru întreprinderi (utilizatori industriali) în Turcia este publicat de Eurostat: Preţurile energiei electrice pentru consumatorii necasnici - date bianuale (începând cu 2007) (nrg_pc_205) (¹¹⁰) în comunicatele sale de presă periodice. Comisia a utilizat datele privind preţurile energiei electrice industriale din tranşa de consum corespunzătoare, în kWh, din cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.

4.3.5.Gaze naturale

4.3.7.Cheltuielile indirecte de fabricaţie, costurile VAG, profiturile

4.3.8.Calculul

(195)În urma comunicării constatărilor finale, GFE a susţinut că utilizarea datelor comerciale ale Şişecam privind sectorul sticlei industriale pentru determinarea unor sume rezonabile pentru costurile VAG şi pentru profit nu era justificată, deoarece (a) Comisia ar fi trebuit să excludă alte venituri din exploatare şi venituri financiare din activitatea Şişecam în domeniul sticlei; (b) costurile VAG nu reflectau realitatea economică a producătorilor de AFS; (c) un profit de 8,8 % constatat a fost insuficient pentru industriile mari consumatoare de capital, cum ar fi AFS şi, prin urmare, nerezonabil, argumentând că Comisia ar trebui să utilizeze costurile VAG şi profitul aferente întregului grup.

(196)În urma comunicării constatărilor finale, Jiangsu Changhai a susţinut că segmentul sticlei industriale al Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş. a fost, de fapt, neprofitabil în 2023, deoarece câştigurile înainte de dobânzi, impozite şi depreciere sunt doar rezultatul veniturilor şi al profitului realizat din activităţi de investiţii, achiziţionarea de active corporale şi necorporale şi active aferente dreptului de utilizare, nu şi din principalele activităţi de exploatare. Jiangsu Changhai a solicitat să se utilizeze datele ajustate la inflaţie din 2023 cuprinse în rapoartele anuale din 2024 ale Şişe Ve Cam Fabrikalari A.Ş. şi să se deducă cheltuielile de transport, comisioanele şi cele de ambalare. Ca alternativă, în cazul în care Comisia continuă să utilizeze date specifice de segment, o parte proporţională din costurile VAG la nivel consolidat ar trebui alocată segmentului industrial.

(197)În ceea ce priveşte stabilirea unor sume rezonabile pentru costurile VAG, Comisia a acceptat cererea Jiangsu Changhai de a exclude costurile de transport, cheltuielile de ambalare şi cheltuielile cu comisioanele ale întregului grup şi de a le aloca utilizând cifra de afaceri ca cheie de repartizare. Comisia şi-a revizuit calculul profitului pentru segmentul industrial şi a confirmat că profitul recalculat, înainte de impozitarea aferentă segmentului industrial, a fost negativ în 2023.

(198)Situaţiile financiare consolidate ale grupului Şişecam au furnizat profitul Şişecam Elyaf şi costurile VAG aferente segmentului sticlei industriale. În ceea ce priveşte Şişecam Elyaf, societatea care produce fibre de sticlă, situaţiile financiare disponibile public pentru 2023 au furnizat vânzările nete şi profitul, dar nu au inclus informaţiile privind costul mărfurilor vândute ("CMV") şi nici costul VAG. CMV au fost disponibile la nivelul segmentului industrial al sticlei din grupul Şişecam. Prin urmare, pentru a calcula procentul de profit al Şişecam Elyaf, Comisia a alocat CMV pentru segmentul industrial din care face parte Şişecam Elyaf, utilizând cifra de afaceri ca cheie de repartizare.

(199)Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că ar fi adecvat să se stabilească suma rezonabilă pentru costurile VAG pe baza costurilor VAG recalculate pentru segmentul industrial, utilizând datele ajustate la inflaţia din 2023 incluse în cea mai recentă situaţie anuală a grupului turc. Comisia a alocat cheltuielile financiare nete ale grupului Şişecam segmentului utilizând cifra de afaceri ca cheie de repartizare şi a obţinut costurile VAG exprimate ca procent din CMV de 11,24 %.

(201)În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, GFE a susţinut că Comisia nu ar fi trebuit să accepte afirmaţia Jiangsu Changhai privind costurile de transport, cheltuielile de ambalare şi cu comisioanele şi, în orice caz, nu ar fi trebuit să aplice ajustarea la toţi producătorii-exportatori. În mod similar, nicio altă afirmaţie referitoare la alţi exportatori decât cei specifici care formulează o anumită afirmaţie nu ar fi trebuit să fie aplicată tuturor producătorilor-exportatori incluşi în eşantion.

(202)Comisia a evidenţiat că constatările privind costurile VAG şi profitul societăţii reprezentative se referă la "sumele rezonabile" care trebuie utilizate la construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază şi se aplică tuturor producătorilor-exportatori incluşi în eşantion. Comisia nu poate aplica costuri VAG diferite numai societăţii care a transmis o cerere de ajustare a costurilor VAG. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmaţii.

(203)În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, GFE a susţinut, în plus, că nu a existat nicio dovadă că toate costurile de transport se aplică numai tranzacţiilor de ieşire şi că, presupunând că ele se refereau atât la costurile tranzacţiilor de intrare, cât şi la cele de ieşire, ajustarea Comisiei a fost excesivă, deoarece unii dintre producătorii-exportatori chinezi incluşi în eşantion au raportat costuri de transport mult mai mici în rapoartele lor anuale şi, prin urmare, Comisia ar fi trebuit să ajusteze aceste costuri în consecinţă. În cele din urmă, GFE a susţinut că segmentul industrial din situaţiile financiare ale Şişecam este alcătuit din produse din mai multe industrii diferite şi a argumentat că costurile de transport şi de ambalare pentru industria autovehiculelor trebuie să fie mai mari decât pentru industria AFS.

(204)Comisia a respins aceste afirmaţii deoarece valoarea normală a trebuit să fie stabilită la nivel franco fabrică, astfel încât aceste costuri au trebuit să fie deduse pentru a stabili sume rezonabile pentru costurile VAG şi profitul din ţara reprezentativă. În plus, faptul că costurile de transport şi de ambalare pentru industria autovehiculelor ar putea fi mai mari decât pentru industria AFS nu are niciun impact în acest caz, deoarece costurile de transport şi de ambalare au fost luate în considerare pentru întregul grup şi aplicate proporţional pe baza cifrei de afaceri a segmentului industrial şi nu a fost disponibilă nicio defalcare pentru costurile de transport specifice segmentului sticlei industriale.

(206)Comisia a evidenţiat că abordarea urmată pentru calcularea profitului s-a axat pe Şişecam Elyaf ca societate de sine stătătoare, reflectând astfel mai îndeaproape profitul producătorilor de AFS din Turcia. În plus, alocarea CMV peste profitul producătorului de AFS a urmat aceeaşi logică exactă şi aceeaşi alocare pe care Jiangsu Changhai a propus-o pentru calcularea comisioanelor, a cheltuielilor de ambalare şi a costurilor de transport, transferată de la întregul grup la segmentul industrial. Aceeaşi metodologie a fost deja aplicată anterior, utilizând acelaşi grup, acelaşi segment industrial şi acelaşi producător de AFS, în cursul aceluiaşi an (şi anume 2023), pentru calcularea costurilor VAG şi a profitului aferente unuia dintre produsele din aval aferente domeniului AFS (¹¹⁴). Prin urmare, Comisia a respins această afirmaţie.

4.4.Preţul de export

(209)Pentru vânzările indirecte, preţul de export a fost stabilit pe baza preţului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienţi independenţi din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Jurisprudenţa constantă clarifică faptul că ajustările efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază includ costurile suportate de o entitate cu sediul în afara Uniunii Europene, cu condiţia ca o astfel de entitate să pară a fi asociată cu importatorul sau exportatorul şi ca respectivele costuri să fie suportate în mod normal de un importator (¹¹⁵). În acest context, jurisprudenţa echivalează aceste costuri cu cele legate de activităţile de vânzare desfăşurate de filiale, deoarece reduc cuantumul primit de producătorul-exportator, având în vedere că aceste costuri sunt suportate în mod obişnuit de importator (¹¹⁶). Astfel cum a remarcat Curtea de Justiţie, această abordare este în conformitate cu obiectivul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Potrivit Curţii, respectivul obiectiv nu ar fi atins dacă un producător-exportator ar putea pur şi simplu să îşi structureze vânzările astfel încât să asigure implicarea, înainte de importul produsului în cauză în Uniunea Europeană, a unui intermediar asociat lui, care şi-ar asuma responsabilitatea pentru costurile suportate în mod normal de un importator, astfel încât să crească preţul de export plătit efectiv de importator (¹¹⁷).

(211)În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unor societăţi afiliate acţionând ca importatori, preţul de export a fost stabilit pe baza preţului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienţi independenţi din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale preţului pentru a ţine seama de toate costurile suportate între import şi revânzare, inclusiv de costurile VAG şi de profitul acumulat.

(212)În absenţa cooperării importatorilor neafiliaţi în cazul de faţă, pentru a stabili un preţ de export fiabil la nivelul frontierei Uniunii s-a utilizat un profit rezonabil stabilit la 5 % în ancheta iniţială privind ţesăturile din fibre de sticlă ("TFS") (¹¹⁸) pentru un produs din aval din fibre de sticlă.

4.5.Comparaţie

(213)- Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligaţia Comisiei de a efectua o comparaţie echitabilă între valoarea normală şi preţul de export la acelaşi nivel comercial şi de a ţine seama de diferenţele dintre factorii care afectează preţurile şi comparabilitatea acestora. În cazul de faţă, Comisia a ales să compare valoarea normală şi preţul de export al producătorilor-exportatori incluşi în eşantion la nivelul comercial franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală şi preţul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică; şi (ii) a se ţine seama de diferenţele dintre factorii despre care s-a afirmat şi s-a demonstrat că afectează preţurile şi comparabilitatea acestora.

4.6.Marjele de dumping

(220)Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din preţul pentru cost, asigurare şi navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

5.PREJUDICIU

5.1.Definiţia industriei Uniunii şi a producţiei Uniunii

5.2.Consumul la nivelul Uniunii

(224)Consumul total de AFS în Uniune a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Creşterea observată în 2022 s-a datorat în principal redresării economice în urma eliminării măsurilor determinate de COVID-19, pe măsură ce utilizatorii au reînceput să plaseze comenzi pentru reconstituirea stocurilor şi au reluat producţia. Cu toate acestea, în cursul anului 2023, cererea de AFS în Uniune a scăzut, în timp ce în PIR s-a redresat cu 2 %. Scăderea consumului şi redresarea slabă ulterioară au fost atribuite comenzilor excesive din anii precedenţi şi cheltuielilor de consum mai prudente din cauza contextului economic din cursul PIR.

5.3.1.Volumul şi cota de piaţă

5.3.2.Preţurile importurilor din RPC şi subcotarea preţurilor

(229)Comisia a determinat subcotarea preţurilor în cursul perioadei de investigaţie comparând următoarele:

(230)În ceea ce priveşte producătorul-exportator Taishan Fiberglass Inc. inclus în eşantion, vânzările realizate în temeiul unui acord special de furnizare cu producătorul din Uniune European Owens Corning Fiberglas SPRL au fost excluse din calculul subcotării, deoarece produsul în cauză - fibre de sticlă rezistente la alcali utilizate pentru ranforsarea cimentului - nu a fost produs în Uniune. În schimb, produsul este fabricat exclusiv în China şi Japonia în temeiul unui acord de furnizare lungă durată între aceste două societăţi, producţia bazându-se pe tehnologia şi factorii de producţie brevetaţi ai European Owens Corning Fiberglas SPRL (de exemplu, duze).

(232)Pe lângă subcotarea preţurilor, a existat, în plus, o blocare semnificativă a preţurilor în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. Din cauza presiunii semnificative asupra preţurilor exercitate de importurile la preţuri mici care fac obiectul unui dumping din partea producătorilor-exportatori chinezi, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească preţurile pe parcursul PIR în conformitate cu evoluţia costurilor de producţie, încercând în acelaşi timp să atingă un nivel rezonabil de profit, după cum se prezintă în tabelul 9 de mai jos. Blocarea semnificativă a preţurilor a fost confirmată de datele din tabelul 4, precum şi de subcotarea preţurilor constatată pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori incluşi în eşantion.

5.4.1.Observaţii generale

5.4.2.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

(238)Producţia totală a Uniunii, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

(239)Volumul producţiei în 2022 a crescut uşor în comparaţie cu 2021, ca urmare a relaxării măsurilor determinate de COVID-19, ceea ce a facilitat o producţie mai stabilă. În plus, în 2022, mai mulţi producători din Uniune incluşi în eşantion au crescut volumul producţiei pentru a acumula stocuri de produse finite pe măsură ce urmau să aibă loc reconstruiri planificate ale furnalelor. Cu toate acestea, în 2023 şi în cursul PIR s-a înregistrat o scădere semnificativă a volumului producţiei, deoarece producătorii din Uniune vindeau stocurile acumulate, în timp ce industria Uniunii se confrunta, în acelaşi timp, cu scăderea cererii şi cu creşterea importurilor de AFS din RPC la preţuri mici.

(240)Capacitatea de producţie a scăzut în mod constant pe parcursul perioadei examinate şi s-a redus cu 9 %. Astfel cum se explică în considerentul 46, scăderea capacităţii de producţie din 2021 până la sfârşitul PIR s-a datorat faptului că unii producători din Uniune şi-au încetat producţia, Krosglass S.A. stopând producţia de AFS în Polonia, iar Electric Glass Fiber NL, B.V. intrând în procedura de faliment. În plus, în urma Brexit-ului, NEG UK a fost exclusă din industria Uniunii, ceea ce a contribuit, în plus, la scăderea aparentă a capacităţii în comparaţie cu investigaţia de reexaminare anterioară.

5.4.2.2.Volumul vânzărilor şi cota de piaţă

(243)În perioada examinată, volumul vânzărilor pe piaţa liberă a Uniunii (excluzând vânzările captive) şi cota de piaţă a producătorilor din Uniune au înregistrat tendinţe descendente semnificative care reflectă o scădere a cererii combinată cu creşterea importurilor din RPC la preţuri mici. În paralel, în timp ce consumul de pe piaţa liberă a scăzut cu 6 %, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut şi mai mult, astfel încât cota de piaţă a industriei Uniunii a scăzut de la 45 % în 2021 la 40 % în cursul PIR.

5.4.2.3.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

(247)În perioada examinată, numărul de angajaţi din industria Uniunii a arătat atât o creştere iniţială, cât şi o scădere ulterioară. Creşterea iniţială din 2022 în comparaţie cu 2021 a corespuns creşterii producţiei şi a vânzărilor ca urmare a relaxării restricţiilor determinate de COVID-19. Ulterior, industria din Uniune a trebuit să reducă ocuparea forţei de muncă pentru a se adapta la condiţiile dificile de piaţă şi pentru a menţine eficienţa operaţională, iar unii producători din Uniune au oprit complet producţia de AFS, astfel cum se explică în considerentul 46.

5.4.3.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile

(251)În perioada examinată, preţurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion pentru clienţi neafiliaţi din Uniune au evoluat după cum urmează:

(253)Costurile unitare de producţie au crescut cu 26 % între 2021 şi 2023, ca urmare a unei creşteri a costurilor cu forţa de muncă şi a preţurilor materiilor prime. În plus, costurile energiei au fost volatile, afectând în mod semnificativ industriile care se bazează în mare măsură pe energie. Costul unitar de producţie a scăzut în cursul PIR, dar a rămas cu mult peste nivelul din 2021, datorită unei scăderi a preţurilor la energie, îmbunătăţirii eficienţei energetice şi strategiilor reuşite de gestionare a costurilor.

5.4.3.2.Costurile cu forţa de muncă

5.4.3.3.Stocurile

(257)Creşterea stocurilor în 2022 a fost determinată iniţial de o acumulare strategică de stocuri în anticiparea reconstruirii planificate a furnalelor. Acest fenomen s-a aliniat cu o perioadă anterioară în timpul pandemiei de COVID-19, când a existat o creştere semnificativă a cererii şi a problemelor legate de lanţul de aprovizionare, care i-au determinat pe producătorii din Uniune să comande excedentar materii prime pentru a răspunde cerinţelor de producţie. În urma finalizării reconstruirii furnalelor, stocurile au scăzut, deoarece producătorii din Uniune incluşi în eşantion au reuşit să vândă stocurile existente în 2023 şi în PIR. Creşterea stocurilor în 2022 s-a datorat acumulării de stocuri în perspectiva opririi producţiei în timpul reconstrucţiei planificate a furnalelor. Cu toate acestea, odată ce ele au fost reconstruite, s-a înregistrat o scădere a stocurilor, deoarece producătorii din Uniune incluşi în eşantion au reuşit să vândă stocurile respective în 2023 şi în PIR, ceea ce coincide cu o scădere a volumului producţiei.

5.4.3.4.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a atrage capital

(258)Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

(259)Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar la clienţi neafiliaţi din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Deşi industria Uniunii a înregistrat pierderi în 2021, a existat o creştere a profitabilităţii în 2022, deoarece producătorii din Uniune incluşi în eşantion au putut transfera creşterea costurilor unitare de producţie la clienţi datorită condiţiilor de piaţă favorabile legate de cererea mare şi de costurile mari de expediere. Cu toate acestea, în 2023 şi în cursul PIR, profitabilitatea a scăzut din cauza creşterii costurilor, neputând fi compensată printr-o creştere a preţurilor de vânzare din cauza unei creşteri a volumelor importurilor la preţuri de dumping provenite din RPC care au subcotat preţurile industriei Uniunii.

(261)Fluxul de lichidităţi din 2021 până în PIR a arătat fluctuaţii semnificative determinate de condiţiile volatile ale pieţei şi de limitările operaţionale specifice ale anumitor fabrici ca urmare a amânării reconstruirii furnalelor. În cursul perioadei examinate, 2022 a fost singurul an în care toţi producătorii din Uniune incluşi în eşantion au realizat profituri semnificative, dispărute parţial ca urmare a acumulării stocurilor în perspectiva reconstrucţiei planificate a furnalelor, ceea ce a condus la un flux de numerar pozitiv. În 2023 şi în cursul PIR, deşi s-au confruntat cu pierderi grave, fluxurile de numerar au rămas pozitive. Această situaţie aparent contradictorie, evidentă în special în cursul PIR, ar putea fi atribuită în mare măsură impactului pozitiv semnificativ al fluxurilor de numerar care rezultă din reducerea nivelurilor stocurilor acumulate în 2022.

5.4.4.Concluzie privind prejudiciul

(264)Industria Uniunii a fost în măsură să îşi crească nivelul preţurilor în 2022 pentru a obţine o situaţie profitabilă. Cu toate acestea, în 2023 şi în cursul PIR, a crescut diferenţa dintre preţurile de vânzare ale industriei Uniunii şi preţurile de import din RPC. Preţurile din Uniune au crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate, în timp ce preţurile de import din RPC au scăzut cu 28 % în cursul aceleiaşi perioade. În consecinţă, preţurile de import ale produsului care face obiectul reexaminării din RPC au urmat o tendinţă opusă celei a industriei Uniunii. Prin urmare, deşi industria Uniunii a fost obligată să vândă în pierdere, ea a pierdut din cota de piaţă în faţa a importurilor din RPC între 2021 şi PIR.

(265)Aproape toţi indicatorii de prejudiciu au arătat o tendinţă generală negativă pe parcursul perioadei examinate. Producţia, capacitatea de producţie, gradul de utilizare a capacităţii de producţie, profitabilitatea, rentabilitatea investiţiilor s-au deteriorat, în concordanţă cu scăderea volumului vânzărilor şi a cotei de piaţă. În 2022, Uniunea a fost în măsură să se redreseze într-o anumită măsură, pe măsură ce cererea de AFS a crescut în urma eliminării măsurilor determinate de COVID-19. Cu toate acestea, în 2023 şi în cursul PIR, din cauza creşterii volumului importurilor la preţuri în scădere, situaţia industriei Uniunii s-a deteriorat şi mai mult, după cum o ilustrează creşterea pierderilor.

6.LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(269)În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, în plus, dacă şi alţi factori cunoscuţi ar fi putut să aducă, în acelaşi timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alţi factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din ţara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii luaţi în considerare de Comisie au fost importurile din alte ţări terţe decât RPC, rezultatele la export ale industriei Uniunii, creşterea costului materiilor prime şi al energiei pentru industria Uniunii şi scăderea cererii.

6.2.Volumul şi cota de piaţă a importurilor care au făcut obiectul unui dumping din ţara în cauză

(271)Investigaţia a arătat că, în pofida măsurilor antidumping şi compensatorii în vigoare şi a consumului în scădere, volumul importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping care subcotează preţurile industriei Uniunii a crescut atât în termeni absoluţi, cât şi în termeni relativi în cursul perioadei examinate. Luând anul 2021 ca an de referinţă, volumul importurilor a crescut cu 51 %, în timp ce cota de piaţă a importurilor originare din RPC a crescut de la 6 % în 2021 la 10 % în cursul PIR.

6.3.Preţurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping din ţara în cauză şi efectul asupra preţurilor

6.4.Legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din RPC şi prejudiciul important suferit de industria din Uniune

(276)Deteriorarea situaţiei economice a industriei Uniunii a coincis cu o prezenţă sporită a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. În contextul unei pieţe în scădere, cota de piaţă crescută a importurilor din RPC, combinată cu preţurile de vânzare medii mici ale lor, au avut un impact negativ asupra situaţiei financiare a industriei Uniunii. Deşi industria Uniunii a fost în măsură să se redreseze în 2022, ea nu a fost în măsură să îşi crească preţurile de vânzare suficient pentru a acoperi integral creşterea costurilor de producţie, din cauza prezenţei crescute a importurilor de AFS care fac obiectul unui dumping provenite din RPC. Prin urmare, potrivit concluziilor Comisiei, creşterea importurilor din RPC la preţuri de dumping a coincis cu deteriorarea semnificativă a situaţiei industriei Uniunii în 2023, care a continuat în cursul PIR.

6.5.1.Importurile din alte ţări terţe decât RPC

(279)Volumul importurilor în Uniune, precum şi cotele de piaţă şi tendinţele preţurilor pentru importurile de AFS din alte ţări terţe au evoluat după cum urmează:

Ţara		2021	2022	2023	PIR
Malaysia	Volumul (tone)	136 086	114 844	76 909	84 827
	Indice	100	84	57	62
	Cota de piaţă	15 %	12 %	9 %	10 %
	Preţ mediu (EUR/tonă)	1 049	1 389	1 146	975
	Indice	100	132	109	93
Egipt	Volumul (tone)	112 120	117 953	106 599	113 312
	Indice	100	105	95	101
	Cota de piaţă	12 %	12 %	13 %	13 %
	Preţ mediu (EUR/tonă)	803	1 193	932	771
	Indice	100	149	116	96
Regatul Unit	Volumul (tone)	34 509	57 306	50 127	47 437
	Indice	100	166	145	137
	Cota de piaţă	4 %	6 %	6 %	6 %
	Preţ mediu (EUR/tonă)	1 017	1 331	1 397	1 273
	Indice	100	131	137	125
Alte ţări terţe care nu au fost menţionate mai sus	Volum (tone)	160 116	173 659	165 869	170 443
	Indice	100	108	104	106
	Cota de piaţă	18 %	18 %	20 %	20 %
	Preţ mediu (EUR/tonă)	1 069	1 595	1 299	1 164
	Indice	100	149	121	109
Totalul pentru toate ţările terţe (exceptând RPC)	Volum (tone)	442 833	463 762	399 504	416 019
	Indice	100	105	90	94
	Cota de piaţă	49 %	49 %	49 %	50 %
	Preţ mediu (EUR/tonă)	992	1 409	1 184	1 031
	Indice	100	139	116	101
Sursă: Eurostat (Comext).

(280)Tendinţa importurilor din Malaysia în Uniune între 2021 şi PIR a arătat o scădere semnificativă atât a volumului, cât şi a cotei de piaţă, alături de fluctuaţii ale preţurilor. Volumul importurilor a scăzut brusc de la 136 086 de tone în 2021 la 76 909 tone în 2023, înainte de o redresare minoră la 84 827 de tone până în PIR. În consecinţă, cota de piaţă a importurilor din Malaysia a scăzut de la 15 % la 9 %, înainte de a se îmbunătăţi uşor la 10 %. Deşi preţul mediu per tonă metrică a crescut iniţial cu 32 % în 2022, s-a înregistrat o scădere semnificativă în 2023 şi în PIR.

(281)Volumele şi cota de piaţă a importurilor de AFS originare din Egipt au rămas stabile în contextul unor fluctuaţii semnificative ale preţurilor, în special în comparaţie cu preţurile medii din Uniune. Volumul importurilor provenite din Egipt a înregistrat o uşoară creştere de aproximativ 5 % între 2021 şi 2022, o scădere de aproximativ 10 % în 2023 şi o revenire aproape de nivelurile iniţiale până în PIR, menţinând o cotă de piaţă constantă de 12 %, care a crescut uşor la 13 % în cursul PIR. Preţurile de import din Egipt au rămas mai mici decât preţurile medii ale industriei Uniunii şi decât preţurile importurilor din China.

(282)Importurile de AFS din Regatul Unit în Uniune între 2021 şi PIR au înregistrat o creştere a volumului şi o cotă de piaţă relativ stabilă. Volumul importurilor din Regatul Unit a crescut între 2021 şi 2022, înainte de a scădea cu aproximativ 12 % în 2023 şi cu încă 5 % până în PIR. Cota de piaţă a crescut de la 4 % la 6 % în 2022 şi 2023, scăzând uşor la 5 % în cursul PIR. Preţul mediu per tonă metrică din Regatul Unit a fost la niveluri similare sau mai mari decât preţul mediu practicat de industria Uniunii şi peste preţul importurilor din RPC. Preţurile importurilor provenite din Regatul Unit au crescut mai întâi cu 31 % între 2021 şi 2022 şi au continuat să crească la 1 397 EUR în 2023, înainte de o uşoară scădere la 1 273 EUR în cursul PIR.

(284)Analiza datelor privind importurile de AFS originare din alte ţări terţe arată o imagine eterogenă. Importurile din Malaysia au scăzut semnificativ în termeni absoluţi şi relativi în cursul perioadei examinate, în timp ce preţurile au fost sub preţurile industriei Uniunii. Importurile originare din Egipt au rămas stabile, în timp ce preţurile au fost, de asemenea, sub preţurile medii ale industriei Uniunii. Importurile din Regatul Unit, deşi au crescut, au intrat în Uniune la preţuri mai mari în 2023 şi în PIR. Volumul importurilor din alte ţări terţe care nu au fost menţionate mai sus a crescut în termeni absoluţi şi relativi în cursul perioadei examinate. În concluzie, nu au existat importuri semnificative din ţări terţe care să-şi fi crescut cota de piaţă la preţuri mai mici decât preţurile practicate de industria Uniunii în cursul perioadei examinate şi, în special, în cursul PIR.

6.5.2.Rezultatele la export ale industriei Uniunii

(287)Începând din 2021, exporturile industriei Uniunii au crescut treptat, deşi au rămas mici în comparaţie cu vânzările totale. Aceste exporturi au fost alcătuite în mare parte din produse cu specificaţii tehnice mai evoluate, care le-au protejat de concurenţa directă prin preţuri. În consecinţă, Uniunea ar putea obţine preţuri mai mari pentru aceste produse AFS pe pieţele internaţionale în comparaţie cu piaţa Uniunii. Acest aspect a reflectat o concentrare strategică asupra pieţelor de nişă din străinătate.

6.5.3.Costuri cu energia şi materiile prime

(290)Tendinţa preţurilor la energie în Uniune în cursul perioadei examinate a arătat o majorare semnificativă şi o eventuală stabilizare. Creşterea abruptă din 2022, în comparaţie cu 2021, a fost exacerbată de consecinţele tensiunilor geopolitice care afectează aprovizionarea cu energie, în principal din cauza războiului de agresiune nejustificat şi neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Creşterea abruptă a preţurilor la energie a avut un impact semnificativ asupra costurilor de producţie ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Până în 2023, preţurile la energie au scăzut.

(291)Potrivit constatărilor investigaţiei, costul principalelor materii prime a crescut substanţial în 2022, contribuind la o creştere semnificativă a preţului unitar de vânzare, deoarece industria Uniunii a putut transfera aceste costuri la clienţi. Dimpotrivă, în timp ce în 2023 costurile materiilor prime au continuat să crească, preţul unitar de vânzare a scăzut, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere aceste costuri suplimentare la clienţi. În cursul PIR, în timp ce costurile materiilor prime au scăzut în comparaţie cu costurile observate în anii 2023 şi 2022, preţurile de pe piaţa Uniunii au scăzut şi mai mult, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să îşi menţină sau să îşi crească preţurile din cauza presiunii asupra preţurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China.

6.5.4.Volumul captiv al industriei Uniunii

(293)Astfel cum s-a menţionat în considerentul 245, vânzările atât pe piaţa liberă, cât şi pe piaţa captivă, au înregistrat o tendinţă similară în cursul perioadei examinate, vânzările captive înregistrând o scădere mai lentă, mai exact cu 7 puncte procentuale mai puţin. Prin urmare, vânzările captive nu au putut fi considerate un factor care a subminat relaţia de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi efectul acestora asupra industriei din Uniune.

6.5.5.Contracţia cererii

6.5.6.Concluzie privind legătura de cauzalitate

7.INTERESUL UNIUNII

7.1.Interesul industriei Uniunii

(299)Modificarea măsurilor ar permite industriei Uniunii să îşi menţină şi/sau să îşi recâştige cota de piaţă pierdută, să crească producţia şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie, să crească preţurile pentru a acoperi costul de producţie şi să atingă un nivel de profitabilitate care ar fi de aşteptat în condiţii normale de concurenţă. Pe această bază, industria Uniunii ar trebui să revină la o situaţie sustenabilă care să îi permită să facă investiţii viitoare.

7.2.Interesul utilizatorilor şi al importatorilor neafiliaţi

(305)Cu toate acestea, Comisia a luat toate măsurile necesare pentru a se asigura că toţi utilizatorii cunoscuţi şi importatorii neafiliaţi menţionaţi în cerere au fost notificaţi în mod corespunzător. În plus, în Jurnalul Oficial a fost publicat un aviz de deschidere, prin care toate părţile interesate au fost informate cu privire la investigaţie. Chestionarele destinate utilizatorilor şi importatorilor au fost, în plus, publicate pe site-ul de internet al cazului (¹¹⁹).

(306)În opinia lor, utilizatorii Tolnatext Fonalfeldolgozo es Müszakiszovet-gyarto Bt. ("Tolnatext") si Dr. Günther Kast GmbH &Co., care fac parte din grupul KAST, au afirmat că punerea în aplicare a unor măsuri comerciale suplimentare ar afecta negativ un lanţ de aprovizionare eficient. Potrivit Tolnatext, în pofida faptului că sunt protejaţi de măsurile existente, producătorii din Uniune nu şi-au sporit capacitatea de a aproviziona piaţa Uniunii cu AFS pentru a răspunde în mod adecvat cererilor utilizatorilor. În plus, el a observat că anumite semitorturi, cum ar fi semitorturile mai fine, nu sunt produse în Uniune şi, pentru unele dintre ele, specificaţiile tehnice solicitate de utilizatori nu sunt îndeplinite de producătorii din Uniune, ceea ce face ca utilizatorii să fie extrem de dependenţi de disponibilitatea anumitor produse din surse alternative. În cele din urmă, utilizatorii din Uniune au fost afectaţi negativ de scăderea reducerii taxei la export din RPC şi de oligopolul din ce în ce mai concentrat al câtorva producători din Uniune. PROXIM a prezentat observaţii similare în observaţiile sale referitoare la a doua notă privind factorii de producţie.

(307)Investigaţia a stabilit că aceste afirmaţii erau nefondate. Astfel cum s-a evidenţiat în considerentul 260, industria Uniunii a realizat investiţii substanţiale în pofida condiţiilor de piaţă dificile. Cu toate acestea, extinderea suplimentară a capacităţii necesită angajamente de capital pe termen lung, care se bazează pe menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile, situaţie în care producătorii competitivi pot anticipa un randament just al investiţiilor. Industria Uniunii s-a confruntat, în plus, cu importuri incorecte din alte ţări, cum ar fi Egiptul (¹²⁰), şi cu condiţii de piaţă dificile, care includ impactul pandemiei de COVID-19.

(308)AFS este, în mare măsură, un produs standardizat. În pofida diferenţelor de aspect şi a diferenţelor potenţiale în ceea ce priveşte aplicaţiile finale, toate tipurile diverse de AFS au aceleaşi caracteristici fizice, chimice şi tehnice de bază şi sunt utilizate în esenţă în aceleaşi scopuri. Prin urmare, utilizatorii de AFS pot schimba sursele de aprovizionare, deoarece sunt disponibile surse alternative de aprovizionare în afara RPC, inclusiv Malaysia, Egipt, Regatul Unit şi alte surse. În plus, industria Uniunii dispune de capacitatea, capabilitatea şi tehnologia necesare pentru producţia a numeroase tipuri cerute, cum ar fi semitorturile mai fine. Industria Uniunii a făcut investiţii în inovare şi a colaborat în mod constant cu industriile din aval în eforturile de cercetare şi dezvoltare pentru a adapta în mod eficace produsele. Din păcate, astfel cum s-a menţionat în considerentul 327, astfel de investiţii nu au putut avea loc întotdeauna din cauza concurenţei acerbe legate de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC.

(309)Chiar şi cu scăderea reducerii taxelor la export aplicate de RPC în noiembrie 2024, volume mari de importuri au continuat să intre pe piaţa Uniunii. Acest fapt a sugerat că doar modificarea reducerii respective nu a avut un impact semnificativ asupra dinamicii pieţei. Au fost analizate preocupările legate de concentrarea pieţei. În acest sens, Comisia a observat că, în general, organismele de reglementare examinează cu atenţie fuziunile şi achiziţiile pentru a preveni comportamentul anticoncurenţial. Cu toate acestea, astfel de aspecte nu intră în domeniul de aplicare al prezentei investigaţii comerciale. Pe această bază, aceste afirmaţii au fost respinse.

(310)Utilizatorul OPTIPLAN GmbH a transmis observaţii după termenul specificat în avizul de deschidere, care impune tuturor părţilor interesate să transmită punctele lor de vedere, informaţiile lor şi elementele lor de probă justificative în termen de 37 de zile de la publicarea avizului. În observaţiile transmise, OPTIPLAN a susţinut că o creştere a taxelor antidumping şi compensatorii combinate ar avea un impact asupra activităţilor sale deoarece i-ar perturba lanţul de aprovizionare, având în vedere oferta limitată şi necesitatea de a califica furnizori noi. De asemenea, OPTIPLAN a susţinut că măsuri mai stricte ar conduce, în plus, la creşterea costurilor sale.

(312)În urma comunicării constatărilor, PROXIM a susţinut că Comisia nu a luat în considerare în mod corespunzător situaţia şi argumentele utilizatorilor din Uniune de ranforsări din fibre de sticlă (AFS). El a susţinut că utilizatorii se află într-o poziţie concurenţială mult mai dificilă decât producătorii din Uniune, în special cei care sunt integraţi vertical. PROXIM a susţinut, în plus, că Comisia nu a oferit asistenţă adecvată utilizatorilor pentru a facilita participarea efectivă a acestora la investigaţie, ceea ce a dus la faptul că preocupările lor nu au fost reflectate în mod corespunzător în constatări.

(313)Comisia a reamintit că toţi utilizatorii cunoscuţi şi importatorii neafiliaţi identificaţi în cerere au fost informaţi în mod corespunzător cu privire la deschiderea reexaminării. Un aviz de deschidere a fost publicat în Jurnalul Oficial, chestionare pentru utilizatori şi importatori au fost puse la dispoziţie online şi toate părţile au fost invitate să transmită observaţii şi să solicite audieri. Mai mulţi utilizatori, printre care şi PROXIM, au transmis de fapt informaţii, iar părţilor care au solicitat li s-a acordat o audiere. Prin urmare, Comisia a concluzionat că utilizatorilor li s-a oferit toate posibilităţile de a participa şi că argumentele lor au fost luate în considerare în conformitate cu cerinţele procedurale.

(314)PROXIM a mai susţinut, că, potrivit informaţiilor disponibile public, guvernul Republicii Populare Chineze a redus la sfârşitul anului 2024 nivelul reducerilor taxelor la export pentru anumite categorii de produse minerale nemetalice, inclusiv pentru cele aferente liniilor tarifare potenţial relevante pentru AFS, de la 13 % la 9 %. În opinia lui, această evoluţie a redus efectiv nivelul de subvenţionare din partea RPC şi ar fi trebuit să fie luată în considerare la stabilirea nivelului măsurilor compensatorii.

(315)În ceea ce priveşte trimiterea la diminuarea reducerii taxei la export aplicate de RPC la sfârşitul anului 2024, Comisia a observat că volume mari de importuri care fac obiectul unui dumping provenite din RPC au continuat să intre pe piaţa Uniunii chiar şi după această diminuare a reducerii respective. Astfel cum se menţionează în investigaţie, modificarea reducerii respective nu a modificat în mod semnificativ dinamica pieţei, care a rămas caracterizată de o subcotare semnificativă a preţurilor şi de blocarea preţurilor de către importurile provenite din China. În plus, modificarea reducerii a avut loc după perioada anchetei de reexaminare şi, prin urmare, nu a putut fi luată în considerare la stabilirea nivelului de subvenţionare în cadrul prezentei proceduri.

(316)În plus, PROXIM a susţinut că nivelul actual al măsurilor riscă să afecteze industriile din aval din Uniune prin creşterea costurilor lor în comparaţie cu concurenţii din afara Uniunii. În particular, el a evidenţiat riscul de reducere a competitivităţii utilizatorilor din Uniune şi de posibilă relocare a activităţilor din aval în afara Uniunii. Prin urmare, PROXIM a solicitat Comisiei să asigure o abordare mai echilibrată între protecţia producătorilor din Uniune şi interesele utilizatorilor din Uniune, astfel încât să se evite prejudicierea disproporţionată a acestora din urmă.

(317)În ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia măsurile ar creşte costurile utilizatorilor şi le-ar reduce competitivitatea în comparaţie cu operatorii din afara Uniunii, Comisia a constatat că se estimează că orice impact asupra costurilor va fi limitat, având în vedere ponderea moderată a ranforsărilor din fibre de sticlă în costurile totale de producţie şi disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare. Comisia a concluzionat că măsurile nu ar afecta în mod semnificativ competitivitatea utilizatorilor din Uniune şi nici nu ar conduce la relocarea activităţilor din aval. Prin urmare, Comisia a respins această afirmaţie.

7.3.Interesul furnizorilor

(319)Societăţile care furnizează răşină epoxidică industriei Uniunii şi anume: Olin Epoxy & Chemicals International (US), Westlake Epoxy BV (NL) şi Spolek pro chemickou a hutni výrobu, akciova společnost (CZ), au exprimat sprijinul lor pentru punerea în aplicare a măsurilor. Ele au subliniat importanţa ca toate componentele şi materialele esenţiale din cadrul acestui lanţ valoric să fie situate în Uniune pentru a asigura rezilienţa în sectoarele strategice. Ele au afirmat, în plus, că menţinerea unei astfel de prezenţe va consolida lanţul de aprovizionare şi va spori capacitatea Uniunii de a inova şi de a răspunde în mod eficace cererilor pieţei.

7.4.Concluzie privind interesul Uniunii

8.MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

(325)În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creşterea importurilor din ţara care face obiectul investigaţiei, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile şi investiţiile, cercetarea şi dezvoltarea (C&D) şi inovarea, precum şi nivelul de profitabilitate preconizat în condiţii normale de concurenţă. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(326)În ceea ce priveşte nivelul de profitabilitate înainte de creşterea importurilor din RPC, Comisia a analizat profitul realizat de producătorii din Uniune incluşi în eşantion pe o perioadă de 10 ani. S-a observat că importurile din China au fost prezente pe piaţa Uniunii pe parcursul întregii perioade de 10 ani şi, prin urmare, nu a fost posibil să se stabilească o marjă de profit pe baza niciunuia dintre aceşti ani înainte de creşterea importurilor din RPC. În plus, s-a constatat că anul 2022 a fost puternic influenţat de redresarea economică ulterioară pandemiei de COVID-19 şi nu a părut adecvat pentru stabilirea profitului indicativ. Prin urmare, s-a considerat că anul 2016 a fost adecvat, deoarece a fost cel mai recent an în care industria Uniunii a funcţionat în condiţii normale de piaţă după instituirea măsurilor antidumping şi compensatorii în 2014. În anul 2016, industria din Uniune a realizat un profit de 12,28 %, în timp ce importurile din RPC au reprezentat 8 % din consumul Uniunii (¹²¹).

(327)Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiţii, de cercetare şi dezvoltare (C&D) şi de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai mare în condiţii normale de concurenţă. Comisia a verificat aceste informaţii în cursul vizitelor de verificare la faţa locului prin verificarea evidenţelor interne ale societăţilor referitoare la planurile de investiţii, deciziile de management şi situaţiile financiare. Afirmaţiile industriei Uniunii s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferenţa dintre cheltuielile în materie de investiţii, C&D şi inovare ("CDI") în condiţii normale de concurenţă, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii şi verificate de Comisie, şi cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Pe baza informaţiilor verificate privind investiţiile care nu au putut fi puse în aplicare în cursul perioadei examinate, marjele de profit indicativ au fost majorate cu o valoare cuprinsă între 0,26 % şi 1,99 %, în funcţie de producătorii incluşi în eşantion.

(330)În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca ultimă etapă, Comisia a evaluat costurile viitoare rezultate din acordurile multilaterale privind mediul şi din protocoalele subsecvente lor, la care Uniunea este parte, pe care industria Uniunii le va suporta în perioada de aplicare a măsurii. Pe baza informaţiilor transmise, care au fost susţinute de instrumentele de raportare şi de previziunile societăţilor, Comisia a stabilit că nu au existat costuri suplimentare de conformitate cu astfel de convenţii în cursul PIR.

(331)Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a preţului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanţi incluşi în eşantion din ţara în cauză, excluzând taxele antidumping şi compensatorii, cu preţul mediu ponderat care nu generează prejudicii al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluşi în eşantion pe piaţa Uniunii în cursul perioadei de investigaţie. Eventualele diferenţe rezultate din această comparaţie au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. Astfel cum se explică în considerentul 230, în cazul producătorului-exportator inclus în eşantion Taishan Fiberglass Inc., vânzările efectuate în temeiul acordului special de aprovizionare cu producătorul din Uniune European Owens Corning Fiberglas SPRL au fost excluse din calculul marjei de prejudiciu.

(334)În conformitate cu articolul 24 alineatul (1) şi cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹²²) şi pentru a evita dubla contabilizare, Comisia a instituit mai întâi taxa compensatorie definitivă în vigoare. Taxele compensatorii au rămas neschimbate, cu excepţia taxei compensatorii a Jiangsu, deoarece pentru această societate taxa (4,9 %) a fost stabilită la nivelul marjei de prejudiciu în investigaţia iniţială. Ele au fost urmate de taxa antidumping definitivă rămasă, care a corespuns marjei de dumping relevante, redusă cu valoarea taxei compensatorii, şi, în cazul Jiangsu, redusă cu valoarea marjei de subvenţie (5,8 %). Întrucât investigaţia a stabilit că marjele de dumping au fost mai mici decât marjele de prejudiciu, taxele antidumping trebuie instituite la nivelul marjelor de dumping. Întrucât marja de dumping a fost redusă cu întreaga valoare a subvenţionării, nu a existat nicio problemă de dublă contabilizare.

(335)Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care vor fi instituite taxele sunt stabilite după cum urmează:

(336)Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăţilor menţionate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigaţie. Prin urmare, ele reflectă situaţia constatată în cazul societăţilor respective în cursul acestor investigaţii. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigaţiei originar din ţara în cauză şi fabricat de entităţile juridice menţionate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menţionată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entităţile afiliate societăţilor menţionate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri şi trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză".

(337)O societate poate solicita aplicarea acestui nivel individual al taxei dacă îşi modifică ulterior denumirea entităţii. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (¹²³). Cererea trebuie să conţină toate informaţiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societăţii de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil. În cazul în care schimbarea denumirii întreprinderii nu afectează dreptul ei de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(338)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie ca urmare a diferenţei dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corespunzătoare a taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiţionată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităţilor vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping şi compensatorii aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză".

(339)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre ar trebui să îşi efectueze verificările uzuale şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a nivelului taxei este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.

(340)În cazul în care exporturile uneia dintre societăţile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, în particular după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere în volum constituie, ea însăşi, o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale cauzată de instituirea măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe, poate fi deschisă o investigaţie anticircumvenţie, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor necesare în acest sens. O astfel de investigaţie poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei şi, prin urmare, de a institui o taxă la nivel naţional.

(342)Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză în Uniune în cursul PIR ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuşi nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăţilor cooperante neincluse în eşantion. Comisia trebuie să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiţii. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a procedat astfel; şi (iii) a exportat ulterior produsul în cauză sau şi-a asumat o obligaţie contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă de produs.

Societate	Marja de dumping definitivă
CNBM Group, format din: - Jushi Group Co., Ltd.; - Jushi Group Chengdu Co., Ltd.; - Jushi Group Jiujiang Co., Ltd.; - Taishan Fiberglass Inc.;	33,2 %
Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd.	23,0 %
Chongqing Polycomp International Corporation.	30,2 %
Toate celelalte societăţi	33,2 %

	2021	2022	2023	PIR
Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri din vânzări)	-5,4	8,0	-7,3	-10,6
Indice	100	148	- 136	- 198
Fluxul de lichidităţi (EUR)	10 165 478	26 151 455	20 865 951	56 808 127
Indice	100	257	205	559
Investiţii (EUR)	29 103 848	35 118 981	72 272 923	47 662 277
Indice	100	121	248	164
Randamentul investiţiilor	-6 %	13 %	-6 %	-9 %
Indice	100	228	- 109	- 166
Sursă: producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

Societate	Nivelul de eliminare a prejudiciului
CNBM Group	72,2 %
Jiangsu	87,3 %
Alte societăţi cooperante şi anume Chongqing Polycomp International Corporation	76,1 %
Toate celelalte importuri originare din RPC	87,3 %

AD & CVD combinate	Marja de dumping	Nivelul de eliminare a prejudiciului	Marja de subvenţionare	Taxa compensatorie	Taxa antidumping
CNBM Group	33,2 %	72,2 %	10,2 %	10,2 %	23,0 %
Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd.	23,0 %	87,3 %	5,8 %	5,8 %	17,2 %
Alte societăţi cooperante şi anume Chongqing Polycomp International Corporation	30,2 %	76,1 %	9,7 %	9,7 %	20,5 %
Toate celelalte importuri originare din RPC	33,2 %	87,3 %	10,2 %	10,2 %	23,0 %

Societate	Taxă antidumping definitivă	Cod adiţional TARIC
CNBM Group: - Jushi Group Co., Ltd.; - Jushi Group Chengdu Co., Ltd.; - Jushi Group Jiujiang Co., Ltd.; - Taishan Fiberglass Inc.;	23,0 %	B990
Jiangsu Changhai Composite Materials Holding Co., Ltd.	17,2 %	A983
Alte societăţi cooperante şi anume: Chongqing Polycomp International Corporation	20,5 %	B991
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză	23,0 %	A999

Nou Regulamentul 2337/24-nov-2025 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1452 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse din fibre de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză

Jurnalul Oficial seria L