Regulamentul 2333/19-nov-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii... - Regulamentul 2333/19-nov-2025

1.PROCEDURA

1.1.Deschiderea procedurii

(1)La 11 octombrie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare "Comisia") a deschis o investigaţie antidumping cu privire la importurile de placaj din lemn de esenţă tare originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare "ţara în cauză" sau "RPC") în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (²) (denumit în continuare "avizul de deschidere").

1.2.Înregistrare

(3)Comisia a instituit obligativitatea înregistrării importurilor de placaj din lemn de esenţă tare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3140 al Comisiei (³) (denumit în continuare "regulamentul de înregistrare").

1.3.Măsuri provizorii

(5)La 10 iunie 2025, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de placaj din lemn de esenţă tare originar din Republica Populară Chineză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1139 al Comisiei (⁴) (denumit în continuare "regulamentul provizoriu").

1.4.Procedura ulterioară

(6)În urma comunicării faptelor şi consideraţiilor esenţiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare "comunicarea constatărilor provizorii"), China National Forest Products Industry Association (denumită în continuare "CNFPIA"), care reprezenta doi producători-exportatori chinezi printre care societatea Pizhou Jiangshan Wood (denumită în continuare "Jiangshan Wood"), o asociaţie ad-hoc care reprezenta şapte producători-exportatori (denumită în continuare "Certain Number of Cooperating Exporting Producers" sau "CEP"), o asociaţie ad-hoc formată din 28 de producători-exportatori chinezi (denumită în continuare "Asociaţia producătorilor-exportatori" sau "asociaţia"), reclamantul, utilizatorul Keflico A/S (denumit în continuare "Keflico"), importatorul neafiliat Questwood sp. z.o.o (denumit în continuare "Questwood"), angrosistul şi importatorul neafiliat Ljungberg Fritzoe AB (denumit în continuare "Ljungberg Fritzoe"), precum şi asociaţia ad-hoc a importatorilor neafiliaţi şi a utilizatorilor din UE, Plywood Trade Interest Alliance (denumită în continuare "PTIA"), Federaţia importatorilor neafiliaţi, a comercianţilor cu amănuntul şi a angrosiştilor European Timber Trade Federation (denumită în continuare "ETTF") şi asociaţia angrosiştilor, a comercianţilor cu amănuntul şi a importatorilor neafiliaţi din Germania Gesamtverband Deutscher Holzhandel (denumită în continuare "GD Holz") au transmis comunicări scrise prin care şi-au exprimat opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu (⁵).

(7)Părţilor care au solicitat acest lucru li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu reclamantul, PTIA, CNFPIA, Asociaţia producătorilor-exportatori şi Jiangshan Wood. PTIA a prezentat, de asemenea, o scurtă informare după audiere. În plus, PTIA a solicitat o audiere cu consilierul-auditor. Consilierul-auditor a audiat PTIA în scris, iar la 16 octombrie 2025 a avut loc o audiere ulterioară, în urma unei cereri suplimentare, astfel cum se explică în considerentul 11 de mai jos.

(10)În urma comunicării constatărilor finale, Comisia a primit observaţii de la Asociaţia producătorilor-exportatori, CEP, CNFPIA, Jiangshan Wood, PTIA, producătorul-exportator Xuzhou Saintland Wood Inc (denumit în continuare "Saintland Wood") şi Andrex B.V. (denumit în continuare "Andrex"), un importator şi distribuitor de piese de schimb şi materiale pentru containere, inclusiv de pardoseli din placaj din lemn de esenţă tare. Aceste observaţii sunt abordate mai jos în secţiunile respective.

(11)Părţilor care au solicitat acest lucru li s-a oferit şi posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu Jiangshan Wood la 9 octombrie 2025 şi cu PTIA la 13 octombrie 2025. În plus, PTIA a solicitat intervenţia consilierului-auditor cu privire la dreptul de a fi audiat de consilierul-auditor, dreptul la egalitate de tratament, dreptul de a prezenta observaţii şi de a depune elemente de probă; dreptul de acces la dosarul neconfidenţial, dreptul de a fi informat cu privire la principalele fapte şi consideraţii pe care Comisia Europeană şi-a bazat constatările şi dreptul la bună administrare (⁶). Audierea a avut loc la 16 octombrie 2025. Consilierul-auditor nu a solicitat nicio acţiune ulterioară în urma audierii desfăşurate cu PTIA la 16 octombrie 2025. La 21 octombrie 2025, Jiangshan Wood a solicitat, de asemenea, o audiere cu consilierul-auditor. Cererea de audiere nu a putut fi acceptată, deoarece a fost depusă după termenele prevăzute în secţiunile 5.7 şi 11 din avizul de deschidere şi, din cauza transmiterii cu întârziere, nu a permis intervenţia consilierului-auditor.

1.5.Afirmaţii referitoare la deschiderea procedurii

(12)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susţinut că i-a fost încălcat dreptul său la apărare prin tratamentul confidenţial al plângerii. PTIA a susţinut că reclamanţii nu dispuneau de portofolii specifice de produse care să permită identificarea factorilor individuali de prejudiciu şi că faptul că Comisia nu a prezentat datele privind prejudiciul ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion sub formă de intervale în regulamentul provizoriu a demonstrat că aplicarea confidenţialităţii în etapa plângerii a fost nerezonabilă.

(13)Argumentul PTIA potrivit căruia tratamentul confidenţial al datelor prin indexarea sub formă de intervale în plângere încalcă dreptul la apărare al PTIA a fost respins deoarece datele referitoare la producţie, capacitatea de producţie, gradul de utilizare a capacităţii de producţie, costul de producţie, vânzări, stocuri şi ocuparea forţei de muncă au fost într-adevăr prezentate sub formă de intervale în plângere, însă au fost întotdeauna însoţite de indicele relevant care indica variaţia procentuală a acestora. Acest tratament al datelor a asigurat un echilibru adecvat între drepturile reclamantului la confidenţialitatea datelor sale cele mai sensibile şi dreptul la apărare al părţilor interesate. În plus, solicitarea tratamentului confidenţial pentru datele lor sensibile, şi anume prezentarea acestora sub formă de intervale, este o prerogativă a părţilor interesate în cadrul procedurii. Acest lucru a fost solicitat de reclamanţi la deschiderea procedurii şi acceptat de Comisie, având în vedere existenţa unor tipuri specifice de produse ale reclamanţilor, şi anume portofoliile specifice de produse ale acestora care ar fi permis identificarea datelor sensibile ale societăţilor chiar şi dacă ar fi fost agregate. În etapa provizorie, producătorii din Uniune incluşi în eşantion nu au solicitat un astfel de tratament confidenţial. Prin urmare, în lipsa altor elemente noi, Comisia şi-a confirmat constatările şi concluziile din considerentul 9 din regulamentul provizoriu.

(15)Comisia şi-a confirmat constatările privind reprezentativitatea din considerentul 13 din regulamentul provizoriu. Nota privind reprezentativitatea (⁷) a fost adăugată la dosarul neconfidenţial la data deschiderii cazului. Aceasta includea o listă a producătorilor şi a asociaţiilor din UE contactate de Comisie. Nota nu preciza cifrele privind producţia şi vânzările producătorilor individuali. Aceste detalii, sub formă de intervale, se regăsesc în răspunsurile individuale privind reprezentativitatea (⁸). Nota prezenta suficient de detaliat metodologia utilizată în scopul calculării reprezentativităţii conform articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Mai precis, producătorii din Uniune care susţineau în mod expres plângerea reprezentau peste 25 % din producţia totală a produsului similar fabricat de industria Uniunii. Plângerea era susţinută de producători din Uniune ale căror producţii colective constituiau peste 50 % din producţia totală a produsului similar realizată de partea industriei Uniunii care îşi exprima sprijinul sau opoziţia faţă de plângere. Niciun producător care şi-a exprimat opoziţia faţă de plângere nu s-a manifestat în cursul exerciţiului de determinare a reprezentativităţii. Din motive de transparenţă, Comisia a comunicat, de asemenea, că producătorii din Uniune care au sprijinit în mod expres plângerea au reprezentat aproximativ 25-30 % din producţia totală menţionată mai sus. În consecinţă, cererea a fost respinsă. Comisia a observat că PTIA nu a furnizat niciun element de probă substanţial care să demonstreze lipsa reprezentativităţii reclamanţilor.

(17)Comisia a prezentat cifrele de producţie sub formă de intervale pentru a proteja confidenţialitatea acestor informaţii sensibile care fac obiectul dreptului de proprietate. Prezentând aceste informaţii sub formă de intervale, Comisia a urmat procedura standard utilizată în cadrul investigaţiilor antidumping. Numărul societăţilor reclamante nu afectează obligaţia Comisiei de a proteja informaţiile sensibile. Comisia a observat din nou că, deşi a repetat afirmaţiile privind reprezentativitatea, PTIA nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că reclamanţilor le lipsea reprezentativitatea. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(18)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susţinut că, în etapa provizorie, Comisia a ignorat informaţii esenţiale referitoare la interesul Uniunii prin faptul că nu a luat în considerare, în cursul evaluării sale provizorii, comunicarea PTIA din 15 ianuarie 2025 (⁹), care obiecta la contraargumentele prezentate de reclamant (¹⁰) în urma observaţiilor transmise de PTIA cu privire la deschiderea procedurii (¹¹). PTIA a susţinut că nu a depăşit termenul pentru transmiterea datelor în cauză, dar, ca argument de rezervă, a menţionat jurisprudenţa OMC (¹²), susţinând că informaţiile transmise după expirarea termenului nu pot fi ignorate în mod automat.

(21)Argumentul din comunicarea menţionată în considerentul 18, referitor la lipsa reprezentativităţii industriei Uniunii şi la confidenţialitatea excesivă a calculelor privind reprezentativitatea, invocat deja de PTIA în comunicările sale din 25 noiembrie 2024 (¹⁵) şi 3 ianuarie 2025 (¹⁶), a fost abordat în considerentele 7-9, 12 şi 13 din regulamentul provizoriu, precum şi în considerentul 15 de mai sus. Argumentul referitor la concluziile Comisiei şi ale Curţii cu privire la definiţia produsului din investigaţia privind placajul din lemn de mesteacăn din Rusia (¹⁷), invocat deja în comunicările PTIA din 25 noiembrie 2024 (¹⁸) şi 3 ianuarie 2025 (¹⁹), a fost abordat în considerentele 54-56 din regulamentul provizoriu. Cererea de excludere a produselor din placaj acoperit cu folie, formulată deja de PTIA la 24 octombrie 2024 (²⁰), 18 noiembrie 2024 (²¹) şi 3 ianuarie 2025 (²²), a fost abordată în considerentele 59 şi 60 din regulamentul provizoriu. Cererea de excludere a produselor din placaj din lemn de esenţă tare de eucalipt, formulată deja de PTIA la 24 octombrie 2024 (²³), 18 noiembrie 2024 (²⁴), 25 noiembrie 2024 (²⁵) şi 3 ianuarie 2025 (²⁶), a fost abordată în considerentele 61 şi 62 din regulamentul provizoriu. Cererea de excludere a produselor referitoare la placajul cu straturi exterioare de maximum 0,3 mm, precum şi la placajul subţire cu grosimea mai mică de 6 mm, formulată deja la 24 octombrie 2024 (²⁷), 18 noiembrie 2024 (²⁸), 25 noiembrie 2024 (²⁹) şi 3 ianuarie 2025 (³⁰), a fost abordată în considerentele 63 şi 64 din regulamentul provizoriu. Cererea de excludere a produselor referitoare la placajul cu furnir prelucrat la calitate superioară, prezentată deja la 24 octombrie 2024 (³¹), 18 noiembrie 2024 (³²), 25 noiembrie 2024 (³³) şi 3 ianuarie 2025 (³⁴), a fost abordată în considerentele 65 şi 66 din regulamentul provizoriu. Cererea de excludere a speciilor tropicale, prezentată deja la 3 ianuarie 2025 (³⁵), a fost abordată în considerentele 75 şi 76 din regulamentul provizoriu.

(22)După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susţinut că comunicarea sa din 15 ianuarie 2025 a fost depusă în termenul prevăzut, şi anume 25 iunie 2025, termenul-limită pentru transmiterea observaţiilor cu privire la comunicarea constatărilor provizorii (³⁶) indicat în secţiunea 7 din avizul de deschidere. PTIA a susţinut că, deoarece această comunicare conţinea informaţii noi, nu intra sub incidenţa termenului de 75 de zile pentru transmiterea de observaţii cu privire la informaţiile prezentate de alte părţi interesate (³⁷).

(24)În plus, Comisia a reamintit că termenul pentru transmiterea oricăror informaţii înainte de instituirea măsurilor provizorii a fost de 70 de zile de la deschiderea investigaţiei, mai scurt decât termenul de 75 de zile pentru transmiterea de observaţii cu privire la informaţiile transmise de alte părţi interesate (³⁹). Afirmaţia PTIA potrivit căreia pot fi transmise informaţii concrete noi până la sfârşitul termenului pentru transmiterea de observaţii cu privire la comunicarea constatărilor provizorii, indiferent de termenele prevăzute în secţiunea 8 din avizul de deschidere, a fost incorectă. PTIA a susţinut că, întrucât termenul final pentru transmiterea de informaţii noi coincidea cu sfârşitul perioadei prevăzute pentru observaţii cu privire la măsurile provizorii, orice comunicare care conţinea informaţii noi putea fi transmisă în orice moment. Comisia a respins acest argument, deoarece termenul de 70 de zile de la deschiderea investigaţiei prevăzut pentru comunicările din etapa provizorie a fost stabilit în mod clar în secţiunea 7 din avizul de deschidere.

Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, părţile interesate nu trebuie să prezinte informaţii concrete noi după termenul prevăzut pentru prezentarea de observaţii cu privire la comunicarea constatărilor preliminare sau la documentul informativ în etapa comunicării constatărilor preliminare. După acest termen, părţile interesate pot prezenta informaţii concrete noi doar dacă pot demonstra că informaţiile respective sunt necesare pentru a combate afirmaţiile concrete formulate de alte părţi interesate şi cu condiţia ca aceste informaţii să poată fi verificate în intervalul de timp disponibil pentru a permite finalizarea la timp a investigaţiei". Avizul de deschidere, secţiunea 7, alineatele 1 şi 2, a se vedea nota de subsol 2.

(25)De asemenea, Comisia a observat că, contrar afirmaţiilor PTIA, în comunicarea acesteia din 15 ianuarie 2025 nu au existat informaţii noi. În secţiunea intitulată "Afirmaţii privind presupusa circumvenţie" (⁴⁰), PTIA nu a făcut nicio afirmaţie şi nu a prezentat niciun element de probă cu privire la monitorizarea placajului din lemn de esenţă tare cu un strat exterior subţire din lemn de esenţă moale, a se vedea considerentul 382 din regulamentul provizoriu. În schimb, PTIA s-a opus înregistrării importurilor de produse care nu se încadrau în definiţia actuală a produsului şi a solicitat Comisiei să formuleze fără echivoc definiţia produsului. Chestiunea înregistrării produselor care nu intrau în domeniul de aplicare al investigaţiei nu avea niciun temei concret, nu a fost ridicată, prin urmare nu era relevantă pentru acest caz. De asemenea, definiţia produsului a fost formulată fără echivoc în avizul de deschidere (⁴¹).

(27)Comisia şi-a reiterat afirmaţiile din considerentele 20 şi 21 cu privire la tratamentul acordat afirmaţiilor de fond relevante ale PTIA. Comunicarea în cauză a PTIA reprezintă o contraobiecţie la obiecţia reclamantului depusă la 20 decembrie 2024 (⁴²), prin care acesta a obiectat faţă de comunicarea PTIA şi ale altor părţi interesate prezentate de la deschiderea investigaţiei. În contraobiecţia sa, PTIA s-a limitat la aspectele cuprinse în documentul depus de reclamant, document care, la rândul său, s-a limitat la aspecte deja semnalate de PTIA în comunicările sale precedente (24 octombrie 2024 (⁴³), 18 noiembrie 2024 (⁴⁴) şi 25 noiembrie 2024 (⁴⁵)). Prin urmare, contraobiecţia PTIA a fost limitată, prin definiţie, la clarificări suplimentare privind afirmaţii deja formulate anterior.

(29)Comisia a constatat, în special, că conţinutul raportului privind performanţa prezentat ca anexă, care arată diferenţa de calitate dintre placajul acoperit cu folie produs în China şi cel produs în Uniune, era deja cunoscut şi a fost abordat în considerentele 59 şi 60 din regulamentul provizoriu. Conţinutul elementelor de probă prezentate cu privire la limitarea producţiei de placaj cu acoperire subţire de către industria Uniunii era deja cunoscut şi a fost menţionat în considerentele 63 şi 64 din regulamentul provizoriu. În comunicarea sa din 25 noiembrie 2024 (⁴⁶), PTIA a menţionat deja "scrisorile de susţinere" ale întreprinderilor din Uniune ca fiind "peste 100 de scrisori de susţinere". Prin urmare, existenţa acestora era cunoscută. În plus, toate scrisorile de susţinere au fost redactate pe baza aceluiaşi model şi au abordat exact aceleaşi aspecte. Opoziţia societăţilor semnatare a fost deja luată în considerare la evaluarea interesului Uniunii, a se vedea considerentul 20.

(⁴⁶)"Măsurile vor face ca mai multe societăţi, de la importatori/comercianţi la utilizatori finali, să îşi închidă activitatea, pentru că este imposibil să se transfere clienţilor lor o taxă care ar putea varia între 89 % şi 335 %. Se observă că am primit peste 100 de scrisori de susţinere din partea unor clienţi ai importatorilor. Este vorba despre magazine de vânzare cu amănuntul, magazine de bricolaj, depozite de lemn, firme de construcţii, societăţi producătoare de ambalaje şi de mobilă din Belgia, Franţa, Ţările de Jos, Germania, Irlanda şi Luxemburg, care se opun instituirii de taxe, deoarece acestea le vor limita gama de produse oferite şi le vor reduce marjele de profit. Vom transmite separat Comisiei scrisorile de susţinere.", considerentul 149, a se vedea nota de subsol 13.

1.6.2.Constituirea eşantionului de producători-exportatori

(34)În urma comunicării constatărilor provizorii, Asociaţia producătorilor-exportatori, CEP şi CNFPIA au contestat decizia Comisiei de a renunţa la eşantion şi de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază şi au prezentat observaţii cu privire la metoda de stabilire a taxei reziduale, abordate în secţiunea 3.5.2. După comunicarea constatărilor finale, Asociaţia producătorilor-exportatori a prezentat din nou această afirmaţie, care a fost abordată mai jos în secţiunea de faţă.

(35)CEP a considerat că utilizarea datelor disponibile putea fi aplicată doar în cazul părţilor care au împiedicat în mod intenţionat investigaţia, nu au comunicat informaţiile necesare sau au refuzat să coopereze cu Comisia. De asemenea, CEP a considerat că Comisia a aplicat în mod necorespunzător articolul 18 din regulamentul de bază, deoarece situaţia juridică a exportatorilor cooperanţi neincluşi în eşantion nu a fost afectată de lipsa de cooperare a celor două societăţi incluse în eşantion, în sensul că părţile nu şi-au pierdut poziţia de parte cooperantă. În opinia sa, poziţia societăţilor cooperante neincluse în eşantion trebuie diferenţiată de poziţia părţilor care nu au cooperat. În plus, întrucât aceşti producători-exportatori neincluşi în eşantion au prezentat în mod corespunzător formulare de eşantionare în care au fost raportate toate datele, CEP a susţinut că Comisia se putea baza pe aceste date pentru a stabili nivelul taxei în mod specific pentru părţile cooperante respective. Pe această bază, CEP a solicitat Comisiei să impună taxe diferite pentru Jiangshan Wood, pentru producătorii cooperanţi neincluşi în eşantion şi, în cele din urmă, un nivel al taxei pentru cei care nu au participat la investigaţie sau nu s-au făcut cunoscuţi Comisiei.

(36)Asociaţia producătorilor-exportatori a susţinut că decizia celor două societăţi care au fost incluse în eşantion, dar care nu au cooperat (Xuzhou Shengfeng Wood Co., Ltd şi Xuzhou Hongxin Wood Co., Ltd) reflectă opţiunile individuale ale acestora şi nu poate fi imputată altor producători-exportatori care au prezentat în mod corespunzător formulare de eşantionare şi şi-au exprimat dorinţa de a coopera. Prin urmare, asociaţia a considerat că decizia Comisiei de a renunţa la eşantionare a fost un act discreţionar, întrucât nu exista nicio bază factuală pentru a desemna societăţile respective drept "necooperante". De asemenea, asociaţia a susţinut că utilizarea articolului 18 din regulamentul de bază se aplică numai societăţilor care refuză accesul la informaţiile necesare sau care împiedică în mod semnificativ investigaţia, ceea ce nu a fost valabil în cazul de faţă - societăţile cooperante neincluse în eşantion au prezentat răspunsuri la eşantionare, au rămas disponibile pentru o eventuală selecţie şi nu au obstrucţionat procesul.

(37)Asociaţia a susţinut, de asemenea, că articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază şi articolul 9 alineatul (4) din Acordul privind PAD al OMC mandatează Comisia să calculeze taxa reziduală pe baza mediei ponderate a marjelor de dumping stabilite pentru exportatorii incluşi în eşantion, excluzând marjele zero sau de minimis şi marjele bazate pe datele disponibile. Asociaţia a susţinut că afirmaţia Comisiei potrivit căreia existenţa unei singure societăţi incluse în eşantion justifica renunţarea la articolul 9 alineatul (6) nu avea niciun temei juridic. Aceasta a susţinut că nici regulamentul de bază, nici Acordul privind PAD al OMC nu prevăd o excepţie pentru un singur exportator inclus în eşantion şi că utilizarea "datelor disponibile" pentru exportatorii cooperanţi neincluşi în eşantion a reprezentat o abatere radicală de la legislaţia şi practica consacrată, care a condus la taxe punitive, nereprezentative. Pe lângă faptul că a considerat că această abordare încalcă regulamentul de bază şi Acordul privind PAD al OMC, asociaţia a mai susţinut şi că nu este echitabil ca societăţile cooperante şi cele necooperante să fie tratate în mod identic.

(39)Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmaţii din următoarele motive: În primul rând, prin prezentarea formularelor de eşantionare, societăţile incluse în eşantion şi-au exprimat disponibilitatea de a coopera la investigaţie. Conform articolului 17 din regulamentul de bază, Comisia trebuie, în cooperare cu părţile, să aleagă un eşantion reprezentativ statistic pe baza informaţiilor disponibile în momentul selectării sau pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producţie, de vânzări sau de exporturi care poate face în mod rezonabil obiectul investigaţiei, ţinând seama de timpul disponibil. Astfel cum s-a menţionat în considerentul 38 din regulamentul provizoriu, după ce una dintre cele două societăţi incluse în eşantion nu a cooperat, societatea selectată în plus nu a cooperat nici ea nici la trei luni de la deschiderea investigaţiei şi, având în vedere termenele procedurale ale investigaţiei antidumping, nu a existat suficient timp pentru a include o altă societate în eşantion. Lipsa cooperării din partea societăţilor care s-au angajat iniţial să facă acest lucru a afectat integritatea procesului de eşantionare şi nu a lăsat Comisiei nicio altă opţiune decât să renunţe la eşantionare.

(40)În al doilea rând, Comisia a considerat că nu putea fi avută în vedere stabilirea unei taxe pentru producătorii-exportatori cooperanţi exclusiv pe baza formularelor de eşantionare, deoarece informaţiile furnizate în formularul de eşantionare erau foarte limitate şi se refereau doar la preţul de export şi la volumul exporturilor. Prin urmare, nu ar fi posibil să se stabilească o marjă de dumping pe această bază, inclusiv pentru că nu a existat nicio posibilitate de a verifica informaţiile respective.

(41)În cele din urmă, Comisia nu a fost de acord nici cu faptul că decizia de a renunţa la eşantionare a fost ilegală. Dimpotrivă, atât articolul 6.10 din Acordul privind PAD al OMC, cât şi articolul 17 din regulamentul de bază prevăd că un eşantion trebuie să fie reprezentativ statistic sau să se bazeze pe cel mai mare volum reprezentativ de producţie, de vânzări sau de exporturi. Prin urmare, eşantionul trebuie să fie suficient de reprezentativ pentru ca marja de dumping stabilită pe această bază să fie reprezentativă pentru toate importurile în Uniune. Totuşi, după ce doi dintre producătorii incluşi iniţial în eşantion au încetat să coopereze, o singură societate, Jiangshan Wood, a rămas ca parte cooperantă dintre părţile incluse în eşantion. Comisia a considerat că eşantionul compus dintr-o singură societate, reprezentând doar aproximativ 5 % din totalul exporturilor din China către Uniune, nu era suficient de reprezentativ, prin urmare a renunţat la eşantionare, dar a calculat o taxă individuală pentru Jiangshan Wood. Prin urmare, Comisia a susţinut că decizia de a renunţa la eşantionare a fost justificată şi că situaţia Jiangshan Wood nu putea fi considerată reprezentativă pentru situaţia altor producători-exportatori. De asemenea, Comisia a reamintit că articolul 18 nu se aplică în situaţiile în care părţile refuză în mod deliberat accesul şi nici în situaţiile în care părţile nu furnizează informaţiile necesare în termenele prevăzute de Comisie. Prin urmare, Comisia a considerat că utilizarea "datelor disponibile" în acest caz specific este justificată şi în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(42)După comunicarea constatărilor finale, Asociaţia producătorilor-exportatori, CEP şi Saintland Wood au prezentat observaţii cu privire la eşantionare. Asociaţia producătorilor-exportatori a reiterat faptul că decizia Comisiei de a aplica articolul 18 exportatorilor cooperanţi neincluşi în eşantion şi de a renunţa la eşantionare a constituit o eroare juridică gravă care a denaturat în mod semnificativ rezultatul investigaţiei şi a încălcat obligaţii fundamentale prevăzute în reglementările UE şi în Acordul privind PAD al OMC. Asociaţia a susţinut că: 1. poziţia Comisiei potrivit căreia nu a existat suficient timp pentru a include o nouă societate în eşantion a fost neconvingătoare şi irelevantă pentru tratamentul exportatorilor neincluşi în eşantion; că 2. lipsa de cooperare a anumitor societăţi nu scutea Comisia de obligaţia de a trata exportatorii cooperanţi neincluşi în eşantion în conformitate cu regulamentul de bază şi cu Acordul privind PAD al OMC; şi că 3. sarcina gestionării termenelor procedurale şi a procesului de eşantionare îi revenea Comisiei. În plus, asociaţia a susţinut că explicaţia Comisiei potrivit căreia nu putea stabili o taxă pentru producătorii-exportatori cooperanţi exclusiv pe baza formularelor de eşantionare a fost eronată şi incompatibilă cu propriile cerinţe ale Comisiei, deoarece formularele de eşantionare au fost completate de exportatori în deplină conformitate cu instrucţiunile Comisiei din chestionar. De asemenea, asociaţia a susţinut că afirmaţia Comisiei potrivit căreia o cotă de 5 % din importurile în Uniune este nereprezentativă ca atare contrazice în mod direct logica hotărârii Hitit Seramik (⁴⁷), în care s-a considerat suficientă o cotă de 6 % din volumul producţiei.

(43)Comisia a reiterat faptul că aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază respectă atât regulamentul de bază, cât şi Acordul privind PAD al OMC. Articolul 18 din regulamentul de bază se referă la situaţiile în care părţile nu furnizează informaţiile necesare în termenele prevăzute de Comisie. Decizia dacă exista sau nu suficient timp pentru a include încă un producător-exportator în eşantion trebuie să fie evaluată în raport cu circumstanţele specifice ale fiecărei investigaţii, iar în acest caz specific, adăugarea de noi societăţi în eşantion nu ar fi permis Comisiei să încheie la timp investigaţia. Decizia dacă un eşantion este reprezentativ depinde de o serie de factori, cum ar fi reprezentativitatea în ceea ce priveşte diversitatea produselor, dimensiunea industriei şi mulţi alţii, care trebuie luaţi în considerare de la caz la caz în cadrul fiecărei investigaţii. Prin urmare, faptul că, într-un alt caz, un eşantion de producători reprezentând un procent similar din volumul producţiei a fost considerat reprezentativ nu contrazice concluzia Comisiei, care s-a bazat pe circumstanţele cazului de faţă. Prin urmare, Comisia a susţinut că renunţarea la eşantion şi aplicarea "datelor disponibile" în acest caz specific au fost justificate.

(44)După comunicarea constatărilor finale, CEP a contestat faptul că lipsa cooperării din partea societăţilor incluse în eşantion a avut ca efect privarea celorlalte părţi cooperante de statutul de societăţi cooperante şi a dus la renunţarea la eşantionare. CEP a susţinut că Comisia a aplicat în mod eronat articolul 18 din regulamentul de bază, întrucât mai mulţi producători-exportatori s-au manifestat şi se aşteptau să fie incluşi în eşantion. Potrivit CEP, în situaţia în care doi dintre cei trei producători cooperează şi obţin o marjă zero sau de minimis, societăţile neincluse în eşantion ar fi considerate cooperante, iar taxa rezultată nu ar fi atât de punitivă. De asemenea, CEP a considerat că eşantionarea este, în general, o măsură excepţională în comparaţie cu practica obişnuită aplicată în investigaţiile standard. CEP a susţinut că părţile care au prezentat un formular de eşantionare şi au obţinut statutul de parte cooperantă nu ar trebui să fie afectate, indiferent dacă Comisia a renunţat sau nu la eşantionare, şi că acestor părţi ar trebui să li se aplice aceeaşi taxă ca şi părţii cooperante.

(45)Comisia a făcut referire la explicaţiile sale de mai sus din această secţiune cu privire la motivele pentru care a trebuit să renunţe la eşantionare. Comisia a considerat că taxa rezultată nu era inechitabilă şi că metodologia de stabilire a taxei antidumping detaliată în secţiunea 3.5.2 de mai jos s-a bazat, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pe datele tuturor producătorilor-exportatori. Comisia a considerat că aceasta reprezintă o metodă rezonabilă şi precisă de stabilire a marjei de dumping pentru toate celelalte importuri şi a reiterat faptul că nu îşi putea baza marja de dumping pentru toate celelalte importuri exclusiv pe datele unei singure societăţi, ale căror importuri în Uniune nu au fost considerate reprezentative pentru totalul importurilor în Uniune. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia.

(46)După comunicarea constatărilor finale, Saintland Wood şi-a exprimat regretul că nu a fost selectată pentru a face parte din eşantion şi că nu au fost adăugaţi în eşantion producători suplimentari după ce două societăţi au încetat să coopereze, ceea ce, în opinia sa, s-a datorat lipsei acestora de înţelegere a dreptului UE. Societatea a menţionat, de asemenea, că societatea-mamă a fost inclusă în eşantion în urmă cu 20 de ani în cadrul unei investigaţii în care au fost selectaţi şase producători, în comparaţie cu doar doi în cazul de faţă, prin urmare s-a întrebat dacă s-au modificat normele privind eşantionarea.

(47)Comisia a reamintit că eşantionarea continuă să se bazeze pe acelaşi articol din regulamentul de bază (articolul 17), care nu s-a modificat în esenţă, şi că numărul societăţilor incluse în eşantion depinde de circumstanţele fiecărui caz în parte. În acest caz specific, eşantionul iniţial alcătuit din două societăţi a fost considerat reprezentativ. Astfel cum se explică în considerentul 39 din regulamentul provizoriu, având în vedere că ar fi necesar ca oricărei noi societăţi incluse în eşantion să i se acorde încă cel puţin 30 de zile pentru a furniza răspunsul la chestionar, răspunsul ar fi venit la mai mult de două luni de la termenul prevăzut iniţial, prin urmare s-a considerat că, având în vedere termenele procedurale, nu a existat suficient timp pentru a selecta o nouă societate. De asemenea, Comisia a observat că Saintland Wood nu a solicitat tratament individual în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază prin transmiterea unui răspuns complet la chestionar în termenul impus de Comisie. În consecinţă, Comisia a respins aceste afirmaţii.

1.7.Răspunsurile la chestionar şi vizitele de verificare

1.8.Perioada de investigaţie şi perioada examinată

2.PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR

(51)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susţinut în mod repetat, inclusiv prin obiectarea la afirmaţiile reclamantului, că domeniul general de aplicare al acestui caz este prea larg, deoarece placajul produs din lemn de pin, de plop, de fag, de mesteacăn şi de okumé nu poate fi încadrat într-o singură definiţie a produsului. PTIA a făcut referire la constatările Comisiei în cazul privind placajul din lemn de esenţă tare de mesteacăn din Rusia (⁴⁸), susţinând că constatările Comisiei din cadrul procedurii respective au necesitat o separare clară între placajul de mesteacăn, placajul de plop, placajul de okumé şi placajul de fag, adică speciile de lemn de esenţă tare. Această separare a fost obiectivă şi nu a putut fi modificată. PTIA a susţinut că însăşi Comisia a afirmat în mod explicit că placajul din lemn de specii diferite nu are aceleaşi caracteristici fizice, tehnice şi chimice de bază (⁴⁹).

(52)Comisia şi-a confirmat constatările din considerentele 55 şi 56 din regulamentul provizoriu cu privire la posibilitatea de a defini domeniul de aplicare al investigaţiei pe baza unor criterii obiective ca fiind categoria de produse generală şi utilizată pe scară largă a placajului din lemn de esenţă tare. În special, în considerentul 55 din regulamentul provizoriu, "Comisia a constatat că factorul definitoriu al produsului care face obiectul investigaţiei în cadrul prezentei investigaţii a fost că furnirul pentru faţă este fabricat din lemn de esenţă tare şi nu din lemn de esenţă moale sau din alte produse pe bază de lemn sau din plastic". Comisia a observat că şi importatorii neafiliaţi care erau membri ai PTIA utilizau categoria de produse placaj din lemn de esenţă tare, spre deosebire de placajul din lemn de esenţă moale, în broşurile lor de vânzare (⁵⁰). De asemenea, standardele europene privind produsele sunt diferite pentru placajul din lemn de esenţă tare şi placajul din lemn de esenţă moale (⁵¹). Existenţa placajului din lemn de esenţă tare ca o categorie de produse separată, bine definită, bazată pe caracteristici fizice, tehnice şi chimice diferite faţă de placajul din lemn de esenţă moale, a fost consolidată prin clasificarea vamală a placajului în categoria lemnului de conifere (lemn de esenţă moale) şi cea a altui lemn decât de conifere (lemn de esenţă tare) (⁵²).

(53)În plus, Comisia a reamintit că, potrivit jurisprudenţei constante, "pentru definiţia produsului în cauză, Comisia poate ţine seama de mai mulţi factori, precum caracteristicile fizice, tehnice şi chimice ale produselor, utilizarea acestora, interschimbabilitatea, percepţia avută de consumator, canalele de distribuţie, procesul de fabricaţie, costurile de producţie şi calitatea" (⁵³). Investigaţia Comisiei a constatat un grad ridicat de similitudine între tipurile de produse în ceea ce priveşte majoritatea caracteristicilor menţionate mai sus, inclusiv, pe lângă caracteristicile fizice, tehnice şi chimice comune, utilizarea acestora, interschimbabilitatea, percepţia consumatorilor, canalele de distribuţie şi procesul de fabricaţie.

(54)În plus, Comisia a constatat existenţa unor linii clare de demarcaţie între lemnul de esenţă tare şi lemnul de esenţă moale. Majoritatea lemnului de esenţă tare are o densitate mai mare decât majoritatea lemnului de esenţă moale. Lemnul de esenţă tare are un ritm de creştere mai lent. Lemnul de esenţă moale este mai puţin rezistent la foc. Lemnul de esenţă tare are o fibră pronunţată, diferită de fibra fină a lemnului de esenţă moale. Lemnul de esenţă tare este tare şi durabil, în comparaţie cu lemnul de esenţă moale, care este moale şi prelucrabil, ceea ce are un impact asupra utilizării lor. Având în vedere aceste elemente, argumentul prezentat de PTIA a fost respins.

(55)După comunicarea constatărilor finale, PTIA a reiterat faptul că produsul care face obiectul investigaţiei contrazice constatările Comisiei şi ale Curţii formulate în cauza privind placajul din lemn de mesteacăn din Rusia. În sprijinul acestui argument, PTIA a susţinut că, contrar afirmaţiilor Comisiei din considerentele 52-54 de mai sus, numai unii dintre producătorii din Uniune au utilizat în broşurile lor de vânzare diferenţierea între placajul din lemn de esenţă tare şi placajul din lemn de esenţă moale, că existenţa unor standarde europene diferite pentru lemnul de esenţă moale şi lemnul de esenţă tare nu este relevantă, ca şi clasificarea vamală diferită pentru lemnul de esenţă tare şi lemnul de esenţă moale, deoarece codurile vamale diferenţiau şi mai mult produsele în funcţie de speciile de lemn utilizate. În plus, PTIA a susţinut că diferenţele dintre caracteristicile speciilor de lemn de esenţă moale şi ale celor de lemn de esenţă tare, enumerate în considerentul 54, sunt, de asemenea, irelevante.

(56)Comisia a confirmat argumentele prezentate în considerentele 52-54 de mai sus pentru identificarea placajului din lemn de esenţă tare drept o categorie de produse unică şi distinctă, care poate fi definită ca domeniul de aplicare al unei investigaţii antidumping pe baza caracteristicilor fizice, tehnice şi chimice, precum şi pe baza percepţiei industriei şi a consumatorilor. Comisia a constatat că şi un importator din Uniune inclus în eşantion, membru al PTIA, a utilizat categoria de produse "placaj din lemn de esenţă tare" pe site-ul său (⁵⁴). Comisia a adăugat că şi alte autorităţi de apărare comercială au definit domeniul de aplicare al anumitor investigaţii antidumping ca fiind placajul din lemn de esenţă tare, citând cauza din Statele Unite privind anumite produse din placaj din lemn de esenţă tare provenite din Republica Populară Chineză (⁵⁵) şi cauza din Canada privind placajul decorativ şi alte tipuri de placaj nestructural, acesta din urmă utilizând pentru definiţia produsului o referire la standardul naţional american pentru placajul din lemn de esenţă tare şi placajul decorativ, ANSI/HPVA HP-1-2016 (⁵⁶). În legătură cu acest argument, Comisia a făcut referire la investigaţia aflată în curs privind importurile de placaj din lemn de esenţă moale din Brazilia (⁵⁷), în care definiţia produsului a fost formulată ca reprezentând cealaltă categorie majoră de placaj: placajul din lemn de esenţă moale. În consecinţă, argumentul a fost respins.

2.1.Cereri de excludere din definiţia produsului

(59)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susţinut că, în cazul privind placajul din lemn de esenţă tare de mesteacăn din Rusia (⁵⁸), Comisia a constatat că placajul fabricat din specii diferite de lemn de esenţă tare nu are aceleaşi caracteristici fizice, tehnice şi chimice de bază şi că această constatare a fost confirmată de Tribunal în hotărârea pronunţată în cauza Vyatsky Plywood Mill/Comisia (⁵⁹). PTIA a susţinut că Comisia a săvârşit o eroare vădită de apreciere a faptelor şi o eroare de drept.

(60)Comisia a abordat deja, parţial, aceste observaţii în considerentul 52. În plus, Comisia nu a interpretat faptele şi nici legea în contradicţie cu constatările sale anterioare din cazul referitor la placajul din lemn de esenţă tare de mesteacăn din Rusia, întrucât nu a stabilit niciodată că placajul din lemn de esenţă tare de mesteacăn şi alte tipuri de placaj din lemn de esenţă tare sunt identice. În considerentul 55 din regulamentul provizoriu, s-a constatat că placajul din lemn de esenţă tare "se poate distinge de alte produse [...] prin caracteristicile sale fizice, tehnice şi chimice de bază, care includ mai multe subcategorii de produse". Această constatare şi afirmaţia potrivit căreia placajul din lemn de esenţă tare de mesteacăn poate fi, în sine, o subcategorie a placajului din lemn de esenţă tare distinctă de alte tipuri de placaj din lemn de esenţă tare susceptibile de a face obiectul unei investigaţii antidumping nu erau contradictorii. În consecinţă, argumentul a fost respins.

2.1.1.Placajul din lemn de eucalipt

(63)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA, ETTF şi GD Holz (⁶⁰) au susţinut că placajul din lemn de eucalipt ar trebui să fie exclus din domeniul de aplicare al investigaţiei, deoarece industria Uniunii nu poate înlocui placajul din lemn de eucalipt din China, întrucât în Uniune nu există o producţie suficientă şi nu este disponibilă suficientă materie primă, şi anume buşteni de eucalipt. Plantaţiile nu puteau fi extinse, deoarece în Spania şi Portugalia existau interdicţii privind creşterea suprafeţei acestora. PTIA a observat că doar trei producători din Uniune oferă produse pe bază de eucalipt. PTIA a susţinut, de asemenea, că eucaliptul cultivat în Europa nu este adecvat pentru fabricarea placajului. Keflico a adăugat că producţia de placaj din lemn de eucalipt din Uniune constă aproape în întregime în placaj de calitate superioară, clasele inferioare nefiind produse.

(64)Comisia şi-a confirmat constatările din considerentul 62 din regulamentul provizoriu referitoare la cererea de excludere a placajului din lemn de eucalipt din domeniul de aplicare al investigaţiei pe motiv că, astfel cum a recunoscut chiar PTIA, cel puţin trei producători din Uniune oferă produse care utilizează lemn de eucalipt pentru furnirul exterior. De asemenea, Comisia a observat că afirmaţiile referitoare la lipsa producţiei şi a materiei prime nu au fost susţinute de elemente de probă privind deficitul de aprovizionare. PTIA a susţinut că producţia de eucalipt a Uniunii se bazează în principal pe materie primă importată, dar Comisia a găsit elemente de probă care demonstrează că şi producţia chineză utilizează tot furnir importat, astfel cum se explică în considerentul 246, ceea ce subminează afirmaţia privind lipsa disponibilităţii materiei prime în Uniune, spre deosebire de RPC. În plus, Keflico a confirmat, în comunicarea sa, faptul că placajul din lemn de eucalipt şi placajul din lemn de mesteacăn (⁶¹) sunt interschimbabile în industria ambalajelor, ceea ce a contrazis afirmaţia potrivit căreia placajul din lemn de esenţă tare produs în Uniune ocupă un segment de piaţă diferit faţă de placajul din lemn de eucalipt importat din China. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(65)În plus, Comisia a considerat că, pentru definirea produsului în cauză, şi anume excluderea lemnului de esenţă tare fabricat din anumite specii, de exemplu eucaliptul, capacitatea industriei Uniunii de a înlocui în întregime placajul din lemn de eucalipt importat din China nu a fost un criteriu relevant. Totuşi, argumentul a fost considerat relevant pentru evaluarea interesului Uniunii. În consecinţă, Comisia a abordat această chestiune mai detaliat în considerentele 245 şi 246.

(68)În plus, având în vedere că producătorii de placaj din lemn de esenţă tare produceau la comandă, nu exista producţie de stocat, astfel încât volumul comercial al producţiei de placaj din lemn de eucalipt dintr-un anumit an era egal cu cantitatea comandată de consumatori. Astfel cum se menţionează în considerentul 64, având în vedere comerţul mondial cu furnir de eucalipt practicat de producătorii din China şi din Uniune, disponibilitatea materiei prime pentru placajul din lemn de eucalipt nu limita în mod semnificativ volumul care putea fi fabricat de industria Uniunii.

(71)După comunicarea constatărilor finale, Saintland Wood a susţinut că, contrar afirmaţiei Comisiei din considerentul 64, industria Uniunii nu putea produce placaj din lemn de eucalipt acoperit cu folie, de unică folosinţă, într-un mod economic şi sustenabil, deoarece costul furnirului, importat sau produs intern din buşteni importaţi, era prohibitiv, iar industria Uniunii nu dispunea de tehnologia de producţie necesară. Saintland Wood nu a indicat scopul acestei comunicări. Având în vedere amplasarea considerentului 64 contestat de Saintland Wood, Comisia a luat în considerare comunicarea prezentată în contextul cererii de excludere a placajului din lemn de eucalipt acoperit cu folie. Comisia a observat că industria Uniunii a susţinut că, la nivelul actual al preţului placajului de calitate inferioară şi cu o utilizare scăzută, acoperit cu folie, acesta nu şi-a putut recupera costurile de producţie. Această lipsă intrinsecă de profitabilitate, mai degrabă decât lipsa know-how-ului tehnologic sau a disponibilităţii materiilor prime, a împiedicat industria Uniunii să producă placaj acoperit cu folie, de unică folosinţă, din lemn de eucalipt sau din alte specii de lemn de esenţă tare. Afirmaţia a fost respinsă.

2.1.2.Placajul acoperit cu folie

(72)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA, ETTF, GD Holz şi Questwood au susţinut că placajul acoperit cu folie din Uniune nu concurează cu placajul acoperit cu folie importat din China şi, în special, cu placajul acoperit cu folie utilizat pentru cofraje. Aceste părţi interesate au susţinut că placajul acoperit cu folie importat este o categorie de produse distinctă, nu este fabricat în Uniune şi există limitări legate de producţia sa viitoare, nu se află în concurenţă directă cu produsul similar din Uniune, are o calitate şi performanţe diferite, iar eventuala sa dispariţie de pe piaţa Uniunii din cauza măsurilor antidumping ar avea un impact negativ asupra politicii în domeniul locuinţelor.

(73)Afirmaţia a fost respinsă, deoarece, în pofida faptului că reprezenta o categorie de produse bine definită, placajul acoperit cu folie utilizat pentru cofraje era parte integrantă a tipului de placaj din lemn de esenţă tare care făcea obiectul investigaţiei. Acesta era compus din materii prime similare (furnir, adeziv şi un strat suplimentar de plastic pe suprafaţa furnirului), produse de aceiaşi producători-exportatori şi importate de aceiaşi importatori ca şi alte panouri din placaj din lemn de esenţă tare. Comisia şi-a menţinut constatările din considerentul 60 din regulamentul provizoriu privind lipsa diferenţelor în ceea ce priveşte caracteristicile fizice, tehnice şi chimice de bază între placajul acoperit cu folie utilizat pentru cofraje produs în China şi cel produs în UE. În plus, Comisia a adunat elemente de probă care arată că placajul acoperit cu folie importat şi cel produs pe plan intern sunt similare atât în ceea ce priveşte utilizarea, cât şi durabilitatea (adică de câte ori pot fi utilizate pentru cofraje pentru construcţii). Industria Uniunii producea, de asemenea, placaj acoperit cu folie din lemn de fag (⁶⁵) care, datorită caracteristicilor speciei utilizate, era foarte asemănător cu placajul acoperit cu folie din lemn de eucalipt cu potenţial de reutilizare mai scăzut. Având în vedere această suprapunere în ceea ce priveşte utilizarea şi faptul că doar diferenţele de calitate a produsului nu justifică excluderea din domeniul de aplicare al investigaţiei, Comisia a constatat că placajul acoperit cu folie importat din China şi cel fabricat în Uniune se află în concurenţă directă. Cu toate acestea, argumentul potrivit căruia nu este viabil din punct de vedere economic ca producătorii din UE să fabrice placaj acoperit cu folie utilizat pentru cofraje de calitate scăzută şi ieftin, precum şi impactul asupra locuinţelor au fost luate în considerare în secţiunea 8 privind interesul Uniunii.

(74)Comisia a observat că PTIA părea să sugereze în considerentul 84 din comunicarea sa că placajul acoperit cu folie din lemn de mesteacăn din Rusia şi importurile din China de placaj acoperit cu folie din lemn de eucalipt şi de plop sunt interschimbabile (⁶⁶) în ceea ce priveşte utilizarea lor. În absenţa oricărei indicaţii contrare în cazul privind placajul din lemn de esenţă tare de mesteacăn din Rusia (⁶⁷) sau în prezenta investigaţie, placajul acoperit cu folie din lemn de mesteacăn din Rusia şi placajul acoperit cu folie produs de industria Uniunii au fost, de asemenea, considerate interschimbabile.

(⁶⁶)"În urma sancţiunilor impuse în 2022 Federaţiei Ruse şi Belarusului şi în contextul unor propuneri de restricţii comerciale asupra importurilor din China, piaţa europeană s-a confruntat deja cu un deficit grav de aprovizionare. Acest lucru este important în special pentru sectoarele de construcţii care se bazează pe placaj utilizat pentru cofraje de unică folosinţă şi ieftin. [...] În acest context, importul de placaj acoperit cu folie din ţări cu 6 plantaţii controlate şi cu randament ridicat, cum este China, joacă un rol stabilizator, contribuind la conservarea pădurilor europene şi totodată asigurând continuitatea activităţilor esenţiale de construcţie", t25.006824, p. 20.

(78)Comisia a respins argumentul referitor la includerea în NCP a presupusei divizări între placajul din lemn de esenţă tare structural şi cel nestructural, deoarece criteriile legate de calitate (grad), aplicare (tipul de adeziv) şi specii din structura existentă a NCP acoperă în mod adecvat această distincţie. În cursul verificării răspunsului la chestionar al unui importator neafiliat s-a constatat că, la comenzile de importuri din China, nu s-a făcut distincţia între placajul structural şi cel nestructural, aceasta fiind înlocuită de referiri la alte calităţi, deja incluse în NCP. În plus, în această etapă a investigaţiei, o revizuire fundamentală a NCP ar împiedica finalizarea în timp util a investigaţiei. În secţiunea 7 din avizul de deschidere, părţilor interesate li s-au acordat 70 de zile pentru a prezenta observaţii cu privire la informaţiile aferente etapei constatărilor provizorii, însă nu au fost transmise astfel de observaţii cu privire la componenţa NCP.

(85)Comisia nu a considerat că rezultatele investigaţiilor efectuate de alte jurisdicţii au creat un precedent pentru propriile investigaţii. Cu toate acestea, Comisia a examinat afirmaţia şi a constatat existenţa unor diferenţe fundamentale între cele două proceduri. Dosarul public al investigaţiei iniţiale efectuate de DOC şi ITC conţinea elemente de probă potrivit cărora reclamantul şi industria naţională din Statele Unite au convenit să excludă placajul acoperit cu folie importat din China (⁷¹), pe motiv că reclamanţii nu produceau acest tip de placaj. Acest lucru nu s-a întâmplat în prezenta procedură. Afirmaţia a fost respinsă.

2.1.3.Placajul subţire

3.DUMPINGUL

3.2.4.Factorii de producţie

3.2.4.1.Materii prime

a)Buştenii de plop

(97)În ceea ce priveşte buştenii de plop, Jiangshan Wood a considerat că datele GTA privind exporturile din Franţa au condus la preţuri mult mai mari decât cele care s-ar fi obţinut din valorile Eurostat şi a apreciat că acest lucru putea fi cauzat de faptul că datele statistice utilizate de Comisie au combinat datele privind importurile cu datele privind exporturile. Jiangshan Wood a susţinut că, întrucât datele Eurostat conţineau doar date raportate direct de autorităţile vamale franceze, acestea erau mai fiabile decât datele sursă ale terţilor extrase din S&P Global. De asemenea, Jiangshan Wood a prezentat extrasul din baza de date Eurostat conform căruia preţul unitar rezultat era 96,56 EUR/m³sau 754,66 CNY/m³. În plus, Jiangshan Wood a susţinut că nu au existat taxe la importurile de buşteni de plop de origine franceză în ţările către care Franţa exporta aceşti buşteni şi că, prin urmare, nu este justificată adăugarea unei taxe de import de 4,1 %.

(99)Comisia a precizat că, astfel cum a menţionat reclamantul, valoarea de referinţă pentru buştenii de plop nu s-a bazat pe valorile exporturilor de buşteni de plop din Franţa, ci, într-adevăr, pe importurile de buşteni de plop de origine franceză în toate ţările lumii. Datele statistice s-au bazat pe baza de date GTA, pe care Comisia a considerat-o fiabilă şi care a fost utilizată de Comisie în acest scop în multe alte investigaţii. În plus, Comisia a reamintit că GTA reprezintă o bază de date cuprinzătoare care conţine nu doar date din Eurostat, ci şi date din baza de date Comtrade a ONU şi din numeroase alte surse statistice. Prin urmare, Comisia a considerat că valoarea de referinţă stabilită pe această bază este suficient de exactă. Comisia a precizat, de asemenea, că taxa la import aplicată buştenilor de plop nu a fost stabilită pe baza exporturilor din Franţa, ci pe baza taxelor medii de import pentru buştenii de plop colectate de cele mai mari ţări importatoare, astfel cum se menţionează în considerentul 218 din regulamentul provizoriu. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(100)După comunicarea constatărilor finale, Jiangshan Wood a susţinut că Comisia nu ar fi trebuit să adauge o taxă la import de 4,1 % la preţul mediu al buştenilor de plop şi că sursa adaosului a fost arbitrară, deoarece s-a bazat pe taxa medie la import din primele 10 ţări importatoare, în timp ce preţul de import s-a bazat pe importurile de buşteni de plop de origine franceză în toate ţările. Jiangshan Wood a mai subliniat că, în conformitate cu datele privind importurile din baza de date Comtrade a ONU, primele 10 ţări importatoare erau diferite de cele enumerate de Comisie la momentul comunicării constatărilor. În opinia sa, Comisia ar fi trebuit să analizeze taxele la import aplicabile numai importurilor de buşteni de plop de origine franceză. Întrucât acestor importuri le era aplicabilă taxa la import de 0 %, Comisia a considerat că nu ar trebui să se aplice nicio taxă.

(101)Comisia nu a fost de acord cu afirmaţia potrivit căreia taxa la import adăugată la preţul buştenilor de plop a fost arbitrară. Comisia a considerat că adăugarea unei taxe la import era în conformitate cu practica sa şi că această taxă a fost adăugată în permanenţă la preţurile de import pentru a reflecta faptul că orice societate care achiziţionează furnir de eucalipt ar trebui să o plătească. În acest caz particular, întrucât Franţa era un producător important de buşteni de plop, Comisia a considerat adecvat să îşi bazeze valoarea de referinţă pentru buştenii de plop pe importurile mondiale din Franţa. Prin urmare, această valoare de referinţă a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în ceea ce priveşte preţul internaţional nedistorsionat, şi nu preţul de import către o ţară reprezentativă. Prin urmare, Comisia nu era obligată să asocieze taxa la import cu o ţară reprezentativă şi nici, în acest caz, cu Franţa. În schimb, Comisia a constatat că nivelul taxei la import bazat pe cele mai importante destinaţii de import pentru buştenii de plop constituie o metodă rezonabilă de stabilire a acestuia. În ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia a existat o diferenţă faţă de lista celor mai importante destinaţii de import prezentată de Jiangshan Wood, Comisia şi-a bazat lista pe datele GTA, în timp ce Jiangshan Wood a utilizat baza de date Comtrade a ONU. Comisia a considerat că GTA reprezintă o sursă fiabilă de date şi că nu există niciun motiv de fond care să justifice înlocuirea acestor date cu date provenite dintr-o altă sursă. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia.

b)Furnirul de eucalipt

(102)Astfel cum s-a menţionat în considerentele 206-210 din regulamentul provizoriu, în absenţa unei alte valori de referinţă adecvate, preţul de referinţă pentru furnirul de eucalipt s-a bazat pe un preţ mediu de export menţionat în baza de date GTA la codul SA 4408 90, care include furnirul de eucalipt, precum şi alte tipuri de furnir. Preţul de referinţă stabilit şi comunicat părţilor pe această bază a fost de 4 073,134 CNY/m³sau 521,22 EUR/m³, pe care Comisia l-a considerat a fi exact şi în conformitate cu preţul pieţei pentru tipul de furnir respectiv.

(103)În urma comunicării constatărilor provizorii, Jiangshan Wood a pus sub semnul întrebării motivul pentru care multe ţări, inclusiv cele mai mari producătoare de furnir de eucalipt, cum ar fi Uruguay, Paraguay, Brazilia sau Chile, nu au fost luate în considerare de către Comisie. Jiangshan Wood a subliniat că, pentru a stabili valoarea de referinţă, Comisia a luat în considerare datele din Polonia, Suedia şi Letonia, ţări care nu erau principalele exportatoare de furnir de eucalipt şi care se aprovizionau din ţări care nu produceau furnir, cum ar fi Ucraina. În plus, Jiangshan Wood a subliniat, de asemenea, că Comisia a inclus în calculul valorii de referinţă ţări care au exportat cantităţi nesemnificative. Prin urmare, societatea şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la fiabilitatea bazei de date utilizate de Comisie.

(104)De asemenea, Jiangshan Wood a susţinut că Comisia ar fi putut utiliza datele din baza de date Comtrade a ONU, care reuneşte date de la toate ţările exportatoare, inclusiv de la ţările mari exportatoare de eucalipt. Societatea a susţinut că preţul unitar care trebuia utilizat ca valoare de referinţă pe această bază este de 3 238 CNY/m³sau 414 EUR/m³. Prin urmare, Jiangshan Wood a solicitat Comisiei să utilizeze această valoare ca valoare de referinţă sau, ca variantă alternativă, să utilizeze valoarea de 443 EUR/m³menţionată în considerentul 210 din regulamentul provizoriu. Societatea a mai menţionat că, în cazul în care Comisia decide să utilizeze valoarea de referinţă utilizată în etapa provizorie, aceasta este rugată să comunice ţările considerate a fi cele mai mari ţări exportatoare şi să explice de ce principalele ţări producătoare de furnir de eucalipt nu au fost luate în considerare. În urma comunicării constatărilor finale, Jiangshan Wood şi-a reiterat cererea de comunicare a unor date suplimentare referitoare la valoarea de referinţă, menţionând în acelaşi timp diferenţele dintre baza de date utilizată de Comisie şi Comtrade a ONU.

(105)În primul rând, Comisia a reiterat faptul că valoarea de 443 EUR/m³menţionată în considerentul 210 din regulamentul provizoriu reprezenta o eroare materială care nu avea o bază factuală reală. De asemenea, Comisia a reiterat faptul că, astfel cum se explică în considerentul 210 din regulamentul provizoriu, statisticile privind exporturile încadrate la codul SA 4408 90 conţineau furnir din specii diferite de lemn şi, prin urmare, cu preţuri diferite. Intervalele de preţ variau considerabil între furnirul foarte subţire şi furnirul cu dimensiuni cuprinse între 0,3 şi 0,6 mm, care reprezintă grosimea cea mai frecventă utilizată pentru fabricarea placajului, şi între furnirul de calităţi diferite. De exemplu, numai pentru furnirul de eucalipt, preţul putea varia considerabil dacă furnirul ar fi fost utilizat pentru miezul placajului sau pentru o faţă. Prin urmare, codul SA nu era doar un cod general care includea mai multe tipuri de furnir decât cel de eucalipt utilizat pentru producerea placajului, ci includea şi diferite tipuri şi calităţi de furnir de eucalipt. Nu toate tipurile de furnir puteau fi utilizate în mod special pentru fabricarea placajului.

(106)Prin urmare, Comisia a luat în considerare numai importurile din ţări pentru care preţurile medii de import se situau în intervalul cuprins între 350 EUR/m³pentru furnirul de eucalipt de calitate inferioară şi 720 EUR/m³pentru furnirul de eucalipt de calitate superioară. Acest interval s-a bazat pe facturi prezentate ca elemente de probă de reclamant pentru furnirul de eucalipt cu preţuri şi calităţi diferite. Prin urmare, intervalul respectiv corespundea unor preţuri care pot fi considerate ca fiind plătite pentru furnir de eucalipt utilizabil la fabricarea placajului din lemn de esenţă tare. Prin urmare, ţările cu preţuri medii de import situate în afara acestui interval nu au fost luate în considerare.

(107)În consecinţă, în absenţa unui cod SA specific pentru furnirul de eucalipt, Comisia a considerat că preţul mediu stabilit pe această bază era rezonabil şi reflecta cu exactitate preţul care trebuia plătit pentru acest factor de producţie. În plus, Comisia a observat că valoarea de referinţă prezentată de Jiangshan Wood pe baza datelor din baza de date Comtrade a ONU, de 3 238 CNY/m³sau 414 EUR/m³, se încadra în intervalul de preţ utilizat de Comisie, între 350 EUR/m³şi 720 EUR/m³, fiind în mare măsură conformă cu valoarea de referinţă de 4 073,14 CNY/m³sau 521,22 EUR/m³utilizată de Comisie. De asemenea, Comisia a considerat că a furnizat suficiente detalii în comunicarea constatărilor provizorii şi definitive cu privire la modul în care a fost calculată valoarea de referinţă. Deşi a observat diferenţele evidenţiate de producătorul-exportator atunci când a utilizat o bază de date alternativă, Comisia nu a identificat niciun motiv imperios pentru a respinge utilizarea bazei de date GTA, care este utilizată în toate celelalte investigaţii şi pe care a considerat-o o sursă de date fiabilă. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia potrivit căreia statisticile utilizate ar fi putut fi nefiabile şi a susţinut că valoarea de referinţă stabilită astfel cum s-a explicat mai sus era rezonabilă şi exactă.

(108)După comunicarea constatărilor finale, Jiangshan Wood a susţinut că, în procesul său de producţie, a utilizat numai furnir de eucalipt de calitate inferioară pentru miez şi a menţionat, de asemenea, că nu a achiziţionat furnir pentru faţă. Jiangshan Wood a susţinut că intervalul de preţuri pe care Comisia l-a aplicat pentru a stabili valoarea de referinţă nu trebuie să includă furnirul pentru miez de eucalipt de înaltă calitate şi furnirul pentru faţă. În observaţiile sale privind comunicarea constatărilor finale, Jiangshan Wood a solicitat Comisiei să prezinte un rezumat relevant al elementelor de probă furnizate de reclamant pe baza cărora s-a stabilit intervalul de preţ între 350 şi 720 EUR/m³pentru furnirul de eucalipt. Jiangshan Wood şi-a reiterat această afirmaţie la 14 octombrie 2025, solicitând Comisiei să furnizeze "o comunicare relevantă a acestor facturi şi/sau un rezumat pentru fiecare tip de furnir, incluzând condiţiile comerciale internaţionale, originea şi preţul", întrucât a considerat că necomunicarea acestor informaţii i-a încălcat dreptul la apărare. Prin e-mailul din 15 octombrie 2025, Comisia a furnizat societăţii rezumatul solicitat, subliniind totuşi că nu consideră că prin necomunicarea facturilor (confidenţiale) societăţii Jiangshan Wood i-a fost încălcat dreptul la apărare. Ulterior, Jiangshan Wood şi-a reiterat cererea, solicitând informaţii şi mai detaliate cu privire la facturi, cum ar fi datele acestora şi detaliile privind ratele de conversie a preţurilor de la greutatea netă la cea brută.

(110)Comisia a considerat că afirmaţia Jiangshan Wood este nefondată. Codul SA 4408 90 utilizat pentru a determina valoarea de referinţă este un coş general care cuprinde şi alte tipuri de placaj, iar intervalul aplicat a fost utilizat doar ca substituent pentru a identifica mai precis importurile de furnir de eucalipt în cadrul acestui cod general. Comisia a considerat că această metodă era rezonabilă şi că, având în vedere informaţiile disponibile şi în pofida faptului că nu putea face distincţie între calităţile de furnir, ea reflecta în modul cel mai exact preţul furnirului de eucalipt.

(111)În plus, Comisia a constatat că cererea Jiangshan Wood de a comunica facturile confidenţiale era nefondată. Facturile în sine nu au fost utilizate pentru a stabili valorile de referinţă. Ele au fost utilizate doar ca substituent pentru a stabili un interval de preţuri pentru furnirul de eucalipt, motiv pentru care Comisia nu a considerat că comunicarea facturilor confidenţiale ar permite Jiangshan Wood să îşi susţină afirmaţia într-un mod mai detaliat. În plus, Comisia a furnizat o explicaţie foarte detaliată a metodei sale în documentul de informare generală, în considerentele 67 şi 72, şi a furnizat informaţii suplimentare sintetizate care conţin toate detaliile privind natura furnirului de eucalipt şi preţurile relevante, la cererea Jiangshan Wood, prin e-mailul din 15 octombrie 2025.

(112)În cele din urmă, Comisia a constatat că afirmaţia Jiangshan Wood potrivit căreia societatea a utilizat în producţia sa doar furnir de eucalipt de calitate inferioară pentru miez este nefondată. Dimpotrivă, facturile de cumpărare ale societăţii pentru furnirul de eucalipt indicau "clasa 1" sau "clasa întâi", ceea ce sugera că furnirul achiziţionat era de calitate superioară. De asemenea, referirea nu a permis să se stabilească dacă furnirul achiziţionat era pentru miez şi furnir pentru faţă, în pofida faptului că societatea a susţinut că toate furnirurile pentru faţă erau produse intern. Prin urmare, Comisia nu a putut verifica afirmaţia potrivit căreia Jiangshan Wood a achiziţionat doar furnir pentru miez de calitate inferioară.

c)Făina

(114)În urma comunicării constatărilor provizorii, Jiangshan Wood a afirmat din nou că piaţa făinii din Turcia şi, prin urmare, preţurile la făină erau în general distorsionate şi exagerate din cauza diferitelor măsuri adoptate de Biroul pentru cereale din Turcia care au afectat importul/exportul de făină de grâu. Jiangshan Wood a susţinut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede stabilirea unor costuri de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate, iar Comisia a evaluat şi existenţa unor distorsiuni ale pieţei atunci când a stabilit valoarea de referinţă. În opinia sa, o valoare de referinţă nedistorsionată ar putea fi preţul mediu de import al făinii în celelalte ţări cu venituri medii superioare, care este de 3,9 CNY/kg fără taxe la import sau de 4,45 CNY/kg cu tarifele vamale aplicabile.

3.2.4.4.Cheltuielile indirecte de fabricaţie, costurile VAG, profiturile şi amortizarea

(119)Astfel cum s-a explicat în considerentul 228 din regulamentul provizoriu, atunci când a stabilit valorile de referinţă pentru costurile VAG şi profit, Comisia a utilizat datele guvernului turc privind cheltuielile medii de funcţionare şi profitul din exploatare ale societăţilor publicate de Banca Centrală a Turciei cu privire la rezultatele financiare ale celor 3 121 de societăţi care desfăşoară activităţi în sectorul fabricării produselor din lemn, a plutei, a paielor şi a materialelor de împletit (NACE C-162).

(120)În urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul a susţinut că datele nu erau adecvate deoarece acopereau un sector prea larg şi că nu reflectau cheltuielile de exploatare reale şi profitabilitatea reală a industriei placajului din Turcia. Acesta a susţinut că codul NACE C162 include şi fabricarea altor produse pe bază de lemn, precum produsele de dulgherie şi tâmplărie, pardoselile din lemn, containerele din lemn, materialele de împletit etc., şi că subcategoria relevantă C162-1 Fabricarea foilor de furnir şi a panourilor pe bază de lemn nu era disponibilă. Reclamantul a susţinut că segmentul placajului reprezenta doar 2 % în cadrul categoriei respective şi că era dominat de industria panourilor pe bază de lemn, cum ar fi producătorii de PAL şi MDF. Acesta a afirmat că produsele din placaj erau produsele premium cele mai sofisticate dintre toate produsele pe bază de lemn şi că, întrucât codul NACE agregat cuprindea în principal alte producţii, nu era adecvat pentru a stabili costurile VAG şi profitul sectorului placajului. Reclamantul a mai susţinut că baza de date includea aproape exclusiv date ale unor microîntreprinderi sau întreprinderi mici, dar placajul este produs de întreprinderi mijlocii. Acesta a susţinut, de asemenea, că peste 3 000 de societăţi luate în considerare erau generatoare de pierderi, ceea ce făcea ca utilizarea datelor macroeconomice să nu fie aplicabilă. În plus, reclamantul a susţinut că datele utilizate se refereau la perioada 2022, prin urmare nu reflectau situaţia societăţilor din cursul PI.

(121)Reclamantul a prezentat date financiare din 2024 ale societăţii Pelit Arslan Kontrplak Fabrikasi Anonim Sirketi (denumită în continuare "Pelit Arslan"), disponibile în baza de date Dun&Bradstreet Finance Analytics (⁷⁵). Potrivit raportului financiar, costurile VAG din 2024 au reprezentat 21,6 % din costurile mărfurilor vândute, iar profitul înainte de impozitare a fost de 23,6 %. În opinia sa, aceşti indicatori au fost prudenţi, deoarece societatea a demonstrat un nivel şi mai ridicat al costurilor VAG şi al profitului în anii precedenţi. În opinia sa, nivelul propus al costurilor VAG a rămas în mare măsură în concordanţă cu costurile VAG identificate de Comisie, în timp ce profitul mai mare a fost în mod clar mai reprezentativ pentru sectorul placajului, care este un produs premium pe bază de lemn în comparaţie cu alte panouri din lemn. Pe această bază, reclamantul a solicitat Comisiei să revizuiască abordarea şi să utilizeze datele societăţii Pelit Arslan ca valoare de referinţă pentru costurile VAG şi profit.

(122)Jiangshan Wood a afirmat că nu se opune utilizării datelor guvernului turc publicate de Banca Centrală a Turciei, propuse de Comisie. Societatea a susţinut că raportul bazat pe date a arătat că costurile VAG conţineau cheltuieli de distribuţie care ar fi trebuit excluse de la construirea valorii normale. Jiangshan Wood a susţinut că Comisia ar trebui, prin urmare, să excludă cheltuielile de distribuţie conform unui raport rezonabil, fie pe baza datelor producătorilor din Uniune, fie pe baza informaţiilor financiare transmise de comerciantul neafiliat Pizhou Ouyme Import and Export Trade Co. Ltd (denumit în continuare "Pizhou Ouyme"), care au arătat că costurile de vânzare directă au reprezentat 62 % din totalul costurilor sale VAG.

(123)Obiectând faţă de argumentele prezentate de Jiangshan Wood, reclamantul a susţinut că nu era clar ce tipuri de cheltuieli erau incluse în această categorie şi că categoria generală "cheltuieli de distribuţie" putea face referire (parţial sau exclusiv) la costuri asociate cu punerea unui produs sau serviciu la dispoziţia clienţilor, precum cele de ambalare, marketing, vânzări, stocare şi depozitare, gestionare a comenzilor, servicii pentru clienţi etc. De asemenea, Jiangshan Wood a susţinut că datele financiare ale producătorilor din Uniune nu includeau o defalcare a costurilor VAG pe categorii individuale, ceea ce nu permitea efectuarea de ajustări, şi că, în mod similar, ponderea elementelor de cost individuale în categoria "cheltuieli de distribuţie" a comerciantului chinez nu era nici aplicabilă, nici fiabilă din cauza distorsiunilor constatate de Comisie în China pentru acest produs şi pentru această industrie. În cele din urmă, Jiangshan Wood a subliniat că o astfel de ajustare nu a fost efectuată de Comisie în investigaţiile anterioare.

(124)Obiectând faţă de observaţiile reclamantului, Jiangshan Wood a solicitat Comisiei să nu ia în considerare datele financiare ale societăţii Pelit Arslan, susţinând că, fără a avea acces la date, nu putea să verifice exactitatea calculelor şi nici să evalueze fiabilitatea datelor utilizate pentru construirea valorii normale şi că acest lucru nu ar fi corectat cu un rezumat relevant al datelor (de exemplu, sub formă de intervale), deoarece costurile VAG şi profitul trebuie să fie procente exacte. Jiangshan Wood a subliniat că datele financiare prezentate în contextul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază trebuie să fie "uşor accesibile" şi neprotejate de drepturi de autor. Societatea a oferit exemple de cazuri în care utilizarea datelor a fost respinsă din cauza faptului că nu puteau fi introduse în dosarul neconfidenţial din motive de încălcare a dreptului de autor.

(125)Comisia a reamintit că, în etapa provizorie, nu erau disponibile date recente pentru nicio societate turcă, prin urmare baza de date utilizată constituia cel mai bun indicator disponibil pentru a stabili o valoare rezonabilă pentru costurile VAG şi profit. Totuşi, datele unei societăţi producătoare de placaj din lemn de esenţă tare, prezentate de reclamant, au reprezentat o bază mai rezonabilă pentru determinarea costurilor VAG şi a profitului decât o bază de date care reuneşte date dintr-un sector mult mai larg. De asemenea, pe baza rapoartelor financiare detaliate ale acestei societăţi prezentate de reclamant, Comisia a putut verifica dacă procentele aferente costurilor VAG şi profitului au fost stabilite cu exactitate. Rapoartele erau disponibile direct, contra unei mici taxe, pe un site public (https://www.informa.es/en). În consecinţă, Comisia a concluzionat că datele societăţii Pelit Arslan puteau fi utilizate pentru stabilirea unor valori rezonabile pentru costurile VAG şi profit, prin urmare erau în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

a)Afirmaţii ale societăţii PELIT Arslan privind utilizarea datelor, după comunicarea constatărilor finale

(126)După comunicarea constatărilor finale, Jiangshan Wood a considerat că Comisia trebuie să revină la utilizarea datelor financiare de la nivel sectorial şi nu trebuie să includă cheltuielile de vânzare atunci când construieşte valoarea normală. Societatea a considerat inacceptabil faptul că suma pentru costurile VAG şi profitul considerat iniţial rezonabil au fost înlocuite, de date financiare ale PELIT Arslan care, în opinia sa, nu sunt uşor accesibile. Jiangshan Wood a susţinut că nu a fost posibil să se obţină raportul de pe site şi nici de pe site-ului general al Dun & Bradstreet. În plus, societatea a susţinut că, întrucât Comisia a obţinut raportul prin intermediul reclamantului, nu s-a putut stabili dacă acesta era exact. Jiangshan Wood a susţinut, de asemenea, că rezumatul furnizat de Comisie nu a permis evaluarea unor elemente individuale din situaţiile financiare care au fost utilizate pentru calcularea costurilor VAG şi a profitului. Societatea a considerat că nefurnizarea de către Comisie a unui rezumat relevant i-a încălcat dreptul la apărare şi a menţionat, de asemenea, o investigaţie privind anumiţi alcooli polivinilici şi cauza conexă a Curţii, în care Curtea a afirmat că părţile ar trebui să aibă "posibilitatea, în cursul procedurii administrative, să îşi exprime în mod util punctul de vedere asupra realităţii şi a pertinenţei faptelor şi a circumstanţelor invocate şi asupra elementelor de probă reţinute de Comisie în susţinerea afirmaţiei sale privind existenţa unei practici de dumping şi a prejudiciului care ar rezulta din aceasta" (⁷⁶).

(127)Ca obiecţie, reclamantul a susţinut că afirmaţiile Jiangshan Wood potrivit cărora situaţiile financiare nu au putut fi obţinute sunt înşelătoare şi nefondate. Acesta a subliniat că se poate verifica printr-o căutare online rapidă că, potrivit site-ului, portalul web Informa.es oferă acces online la Dun&Bradstreet Data Cloud, care colectează informaţii financiare şi de marketing online de la peste 600 de milioane de societăţi din întreaga lume (⁷⁷). De asemenea, pentru a dovedi că raportul financiar este şi a rămas uşor accesibil, reclamanţii l-au cumpărat din nou prin intermediul Informa.es la 9 octombrie 2025 şi au transmis datele Comisiei.

(128)În plus, reclamantul a considerat că referirea făcută de Jiangshan Wood la jurisprudenţă este înşelătoare. În cadrul investigaţiei privind alcoolii polivinilici din China, Comisia a afirmat că "[î]n conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, datele nu trebuie să fie «disponibile public», ci «uşor accesibile»" şi că "expresia «disponibile public» înseamnă disponibilitate pentru publicul larg, în timp ce expresia «uşor accesibile» înseamnă disponibilitate pentru toţi, cu condiţia îndeplinirii anumitor condiţii, cum ar fi plata unui comision" (⁷⁸). Reclamantul a precizat, de asemenea, că această constatare a fost confirmată în final printr-o hotărâre definitivă pronunţată de Tribunal în cauza T-763/20 şi că Tribunalul a mai confirmat în hotărârea respectivă că Comisia are dreptul să accepte date confidenţiale, cu condiţia să fie prezentat un rezumat neconfidenţial (⁷⁹). Reclamantul a precizat că un rezumat neconfidenţial al situaţiei financiare a fost furnizat în mod corespunzător şi depus la dosarul public.

(131)Comisia a făcut referire la considerentul 52 din documentul de informare generală, în care se menţiona că situaţiile financiare detaliate ale Pelit Arslan erau disponibile în baza de date Dun&Bradstreet Finance Analytics. În plus, în considerentul respectiv, Comisia a indicat pagina web informa.es, un furnizor de rapoarte internaţionale al Dun&Bradstreet (⁸⁰) din Spania. Comisia a confirmat că informaţiile financiare referitoare la societatea Pelit Arslan erau uşor accesibile şi disponibile cu uşurinţă pe pagina web a Dun&Bradstreet, care furnizează date prin intermediul partenerilor săi internaţionali. Rapoartele financiare ale Pelit Arslan puteau fi cumpărate direct, fără înregistrare, în schimbul unei taxe (⁸¹). Întrucât datele erau uşor accesibile pe paginile web menţionate mai sus, Comisia nu a considerat necesar să furnizeze nicio indicaţie "pas cu pas", astfel cum a solicitat Saintland Wood.

(132)În plus, Comisia a subliniat că în cadrul comunicării constatărilor finale a fost furnizat un rezumat neconfidenţial al datelor. Chiar dacă nu permitea părţilor să identifice informaţii confidenţiale detaliate, rezumatul neconfidenţial era, în opinia Comisiei, suficient pentru a furniza părţilor informaţiile cu privire la datele care au fost utilizate. De asemenea, întrucât raportul detaliat era uşor accesibil, Comisia nu a considerat că dreptul la apărare al vreunei părţi ar fi fost încălcat - oricare dintre părţi, inclusiv Jiangshan Wood, putea obţine şi verifica datele detaliate în schimbul unei taxe rezonabile, la fel ca PTIA. În plus, afirmaţia Jiangshan Wood potrivit căreia nu a putut identifica elementele individuale, precum costurile de vânzare care trebuiau deduse, este nefondată - astfel cum se concluzionează mai jos, afirmaţia potrivit căreia cheltuielile de vânzare ar fi trebuit să fie deduse din valoarea de referinţă a fost respinsă, astfel cum se detaliază mai jos în secţiunea următoare.

b)Afirmaţii privind cheltuielile de vânzare, după comunicarea constatărilor finale

(134)Jiangshan Wood a susţinut, de asemenea, că Comisia trebuie să facă distincţie şi să separe cheltuielile de vânzare de celelalte cheltuieli generale şi administrative, deoarece Jiangshan Wood nu a avut astfel de cheltuieli şi nu le-a raportat Comisiei. În opinia sa, acest lucru era esenţial, deoarece includerea în costurile VAG a costurilor de vânzare şi distribuţie (adică transport, manipulare şi ambalare) ar însemna că valoarea normală construită nu ar fi franco fabrică.

(135)Pentru a combate argumentul Jiangshan Wood, reclamantul a făcut referire la o hotărâre a Tribunalului pronunţată în cauza T-263/22, care menţionează că, "deşi practica ajustărilor se poate dovedi necesară, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a ţine seama de diferenţele dintre preţul de export şi valoarea normală care afectează comparabilitatea acestora, astfel de deduceri nu pot fi realizate asupra unei valori care a fost construită [conform articolului 2 alineatul (6a)] şi care, prin urmare, nu este reală. Astfel, această valoare nu este în principiu afectată de elemente care ar putea prejudicia comparabilitatea sa, întrucât ea a fost determinată în mod artificial" (⁸²).

(136)Reclamantul a susţinut că, prin urmare, valoarea normală a fost construită având în vedere distorsiunile structurale din segmentul prelucrării lemnului din China, ceea ce face ca valoarea normală să nu fie "reală", prin urmare să nu fie predispusă la factori care i-ar afecta comparabilitatea cu preţul de export. Reclamantul a precizat că, potrivit articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, "[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri" şi că această dispoziţie impune în mod clar şi neechivoc luarea în considerare a costurilor de vânzare la construirea valorii normale în conformitate cu dispoziţia menţionată. Faptul că Wood Jiangshan "nu are cheltuieli de vânzare" nu schimbă în niciun fel faptul că valoarea normală construită ar trebui să includă cheltuielile de vânzare. Dacă ar proceda altfel, Comisia ar subevalua (subestima) valoarea normală construită, încălcând în mod clar regulamentul de bază.

(137)Comisia a considerat că afirmaţia Jiangshan Wood este nefondată. Articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază menţionează includerea unei sume rezonabile pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profit, deoarece acestea sunt costurile suportate în mod normal de fiecare societate, inclusiv de societăţi precum Jiangshan Wood care vând prin intermediul comercianţilor. În plus, efectuarea de deduceri din valoarea nedistorsionată a costurilor VAG ale unui producător cu sediul într-o ţară reprezentativă pentru a reflecta costurile reale ale Jiangshan Wood ar contraveni scopului de a stabili costurile nedistorsionate ale unei societăţi. În cele din urmă, faptul că Jiangshan Wood nu a raportat Comisiei cheltuieli de vânzare nu constituie o dovadă că acestea nu există - în general, sistemul contabil al societăţii nu a permis identificarea detaliată a costurilor. Cu ocazia vizitei de verificare a societăţii, serviciile Comisiei au vizitat un departament de vânzări şi au avut întâlniri cu un director de vânzări, ceea ce, în sine, indică faptul că societatea are costuri de vânzare. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia.

c)Afirmaţii privind relevanţa utilizării datelor societăţii Pelit Arslan pentru a stabili o valoare de referinţă pentru costurile VAG şi profit, după comunicarea constatărilor finale

(138)PTIA a considerat, de asemenea, că datele sectoriale reprezintă o valoare de referinţă mai adecvată pentru stabilirea costurilor VAG şi a profitului, deoarece reflectă faptul că industria placajului din China era compusă din IMM-uri şi era extrem de fragmentată. În plus, PTIA a susţinut că, în cazul în care Comisia ar utiliza datele sectoriale, indicatorii financiari care trebuie luaţi în considerare ar trebui să reflecte costurile de finanţare semnificative, determinate de inflaţia extraordinară şi de costurile îndatorării anormal de ridicate din Turcia, unde rata dobânzii a fost de 45 % în perioada de investigaţie, şi că ar trebui deduse şi costurile de distribuţie dacă Jiangshan Wood nu avut astfel de costuri. PTIA a prezentat din nou afirmaţii similare în comunicarea sa din 16 octombrie 2025. Aceasta a susţinut că, contrar afirmaţiilor reclamanţilor, datele sectoriale au fost disponibile nu numai pentru 2022, ci şi pentru 2024 şi că unele tipuri de placaj ar putea fi mai ieftine decât MDF sau produsele pentru pardoseli de calitate superioară.

(140)De asemenea, PTIA a susţinut că, potrivit unei declaraţii publicate pe site-ul său (⁸³), Pelit Arslan fabrică şi alte tipuri de produse, prin urmare situaţiile financiare ale acestei societăţi includ în mod inevitabil şi date de la alte unităţi operaţionale. PTIA a făcut referire şi la alte două site-uri asociate unor societăţi din cadrul aceluiaşi grup, care menţionează alte produse (⁸⁴). PTIA a susţinut, de asemenea, că societatea utiliza placaj din Rusia şi din Vietnam.

(141)PTIA a mai susţinut că datele acestei societăţi au fost respinse în cadrul unei investigaţii privind pardoselile din lemn multistrat în care acestea au fost considerate excesiv de ridicate şi, prin urmare, nereprezentative (⁸⁵).

(142)Pentru a combate argumentele PTIA, reclamantul a susţinut că Pelit Arslan face într-adevăr parte din grupul mai mare Turanlar, dar că Pelit Arslan este un producător de placaj din cadrul grupului. Produsele menţionate de PTIA nu erau fabricate de Pelit Arslan, ci de alte societăţi afiliate din cadrul grupului, precum PeliParke (pardoseală din lemn, lambriuri, plinte etc.) (⁸⁶) sau Vezirköpr Orman Ürünleri Ve Kagit San. A.S. (MDF, parchet laminate, alte panouri uşoare şi lambriuri, produse din hârtie etc.) (⁸⁷). Reclamantul a susţinut că raportul financiar al Pelit Arslan era specific societăţii, nu un raport consolidat care prezenta date ale grupului, şi că rezultatele financiare aferente activităţii de producere a placajului erau precizate chiar în raport.

(143)În plus, reclamantul a susţinut că datele societăţii Pelit Arslan reprezentau o valoare de referinţă mai rezonabilă şi mai fiabilă şi reflectau mai bine condiţiile produsului în cauză din ţara reprezentativă decât datele consolidate ale unui sector mult mai larg. Acesta a susţinut că nivelul stabilit al costurilor VAG a fost în mare măsură în concordanţă cu raportul de 16,1 % al costurilor VAG bazat pe datele Guvernului Turciei pentru industria prelucrării lemnului, care este, de fapt, un nivel reprezentativ pentru industriile mai mari, nu doar pentru segmentul placajului. În ceea ce priveşte rata de 23,6 % a profitului, reclamantul a precizat că ea trebuie considerată rezonabilă, având în vedere caracterul premium al panourilor fabricate din placaj din lemn de esenţă tare în comparaţie cu alte panouri pe bază de lemn, de exemplu MDF sau OSB, precum şi cu alte produse din lemn.

(144)În primul rând, Comisia a respins afirmaţia potrivit căreia ar trebui să revină la datele sectoriale. Chiar dacă erau disponibile date pentru 2022, Comisia a concluzionat că ele conţineau date ale societăţilor dintr-un sector mai mare. S-a explicat în detaliu în considerentul 84 din documentul de informare generală că aceste date au fost utilizate iniţial din cauza absenţei unor informaţii mai exacte. Datele financiare ale unei societăţi care fabrică produsul în cauză constituiau, în opinia sa, un substituent mai bun pentru stabilirea valorii de referinţă. Comisia a constatat că afirmaţia potrivit căreia datele financiare ale societăţii Pelit Arslan ar trebui să fie respinse în cadrul prezentei investigaţii deoarece societatea nu a fost considerată adecvată în investigaţia privind pardoselile din lemn multistrat este nefondată - investigaţia privind pardoselile din lemn multistrat a vizat datele pentru exerciţiul financiar 2023, deci nu datele din 2024, care au fost avute în vedere în investigaţia de faţă.

(145)În al doilea rând, Comisia a constatat că afirmaţia PTIA potrivit căreia Pelit Arslan fabrică şi alte produse nu a fost susţinută de probe. Astfel cum a arătat reclamantul, site-urile pe care PTIA le-a menţionat în comunicarea sa se refereau la activităţile grupului din care face parte Pelit Arslan şi la alte societăţi din grup. Faptul că rapoartele financiare se referă la producţia de placaj este menţionat şi în situaţiile financiare furnizate de baza de date Dun & Bradstreet.

(146)Comisia a constatat, de asemenea, că afirmaţia PTIA privind nivelul profitului şi al costurilor VAG este nefondată. Astfel cum a arătat reclamantul, acesta a fost în mare măsură în concordanţă cu datele sectoriale care includeau şi producţia de produse cu valoare în general mai mică. Faptul că unele tipuri de placaj ar putea fi mai ieftine decât alte produse din lemn a fost o afirmaţie generală şi nu a demonstrat în sine că valorile de referinţă indicate erau excesiv de ridicate. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

3.2.4.5.Calculul

(150)Jiangshan Wood a mai susţinut că, în cazul în care Comisia ar adăuga costurile de transport, aceasta ar trebui să utilizeze costurile de transport efective raportate, şi nu să majoreze valorile prin aplicarea raportului dintre costurile de transport şi valoarea de achiziţie efectivă a factorilor de producţie raportată de Jiangshan Wood. Societatea a susţinut că aceste costuri au fost considerate fiabile de către Comisie, deoarece Comisia a utilizat şi datele comerciantului chinez Pizhou Ouyme pentru a stabili valoarea CIF. Jiangshan Wood a considerat că regulamentul provizoriu nu a demonstrat că costurile de transport din China au fost distorsionate în mod semnificativ în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază şi, prin urmare, în cazul în care Comisia ar adăuga costurile de transport la costul de referinţă, aceasta ar trebui să utilizeze costurile de transport efective.

(151)Comisia a precizat că costurile de transport care au fost adăugate la preţul de referinţă erau costurile de transport la nivelul CIF sau FOB, prin urmare includeau costurile de livrare la frontiera unei ţări reprezentative. Totuşi, aceste costuri nu includeau transportul intern. Întrucât, conform metodologiei aplicate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală ar trebui să reflecte preţul nedistorsionat al materiilor prime din ţara reprezentativă, în cazul de faţă Turcia, aceasta ar trebui, prin urmare, să reflecte preţul pe care un producător l-ar plăti în Turcia pentru o materie primă livrată la poarta fabricii. În consecinţă, Comisia a adăugat costurile de transport intern ale materiei prime la valoarea de referinţă. Prin urmare, costurile de transport nu au fost contabilizate de două ori; valoarea de referinţă a inclus costurile de transport până la frontiera ţării reprezentative, iar costurile de transport adăugate la construirea valorii normale au fost costurile interne.

(152)Comisia a precizat, de asemenea, că costul de transport raportat de Jiangshan Wood a fost utilizat ca procent al costurilor de transport din valoarea efectivă de achiziţie a factorilor de producţie raportată de Jiangshan Wood, astfel cum se explică în considerentul 222 din regulamentul provizoriu. Investigaţia a stabilit deja existenţa unor distorsiuni semnificative în China şi caracterul lor sistemic. Comisia a considerat că distorsiunile au afectat în egală măsură costurile de transport. Ca atare, se putea folosi, în mod rezonabil şi cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiei prime şi costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru a estima costurile de transport nedistorsionate ale materiilor prime livrate la fabrica societăţii. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia potrivit căreia ar trebui să utilizeze costurile de transport efective.

3.4.Comparaţie

(155)Astfel cum s-a explicat în considerentele 236-237 din regulamentul provizoriu, valoarea CIF stabilită pentru a fi utilizată ca numitor pentru calcularea dumpingului s-a bazat pe preţul franco fabrică al Jiangshan Wood la care Comisia a adăugat costurile de transport maritim, precum şi pe costurile VAG şi pe profitul unui comerciant neafiliat. Astfel cum s-a explicat în regulamentul provizoriu (considerentul 237), pentru a stabili aceste ajustări cu scopul de a ajunge de la preţul franco fabrică la valoarea CIF, Comisia s-a bazat pe informaţiile disponibile public (indicele Drewry World Container) în cazul transportului maritim de mărfuri, precum şi pe raportul financiar al unuia dintre comercianţii neafiliaţi, pus la dispoziţie de Jiangshan Wood.

(156)Comisia a invitat comercianţii neafiliaţi la Jiangshan Wood să coopereze pentru a-şi furniza datele efective privind costurile de transport maritim, costurile VAG şi profitul. Au fost furnizate date de către următorii cinci comercianţi: Jiangsu Sainty Land-up Pro-trading Co., Ltd, Lianyungang Yuantai International Co., Ltd., Pizhou Ouyme Import & Export Trade Co., Ltd., Sumec International Technology Co., Ltd. şi Shanghai Fanhong Commerce Co., Ltd. Analiza informaţiilor furnizate de comercianţi a corespuns costurilor stabilite de Comisie în etapa provizorie. În consecinţă, Comisia a confirmat valorile CIF stabilite în comunicarea constatărilor provizorii.

3.5.2.1.Metoda de calculare a marjei de dumping pentru toate celelalte importuri

(161)Astfel cum s-a menţionat în secţiunea 1.7, Asociaţia producătorilor-exportatori, CEP şi CNFPIA au contestat decizia de a renunţa la eşantionare şi faptul că, în consecinţă, Comisia a stabilit o singură marjă pentru toate importurile, cu excepţia Jiangshan Wood, care a primit o marjă de dumping individuală. Aceste părţi au solicitat Comisiei să recalculeze nivelul taxei reziduale exclusiv pe baza marjei de dumping a Jiangshan Wood. CNFPIA a susţinut, în special, că este inechitabil şi nerezonabil ca producătorii-exportatori neincluşi în eşantion care au depus la timp formularele de eşantionare să aibă aceeaşi taxă ca şi societăţile care nu au cooperat. În opinia sa, producătorii-exportatori neincluşi în eşantion care au depus la timp formulare de eşantionare ar fi trebuit să beneficieze de aceeaşi taxă antidumping ca şi Jiangshan Wood. CNFPIA a prezentat din nou aceeaşi afirmaţie după comunicarea constatărilor finale. De asemenea, CNFPIA a solicitat Comisiei să comunice lista producătorilor-exportatori neincluşi în eşantion care au depus la timp formularele de eşantionare şi să arate modul detaliat de calcul al taxei pentru "toate celelalte importuri", astfel încât să se poată prezenta observaţii. După comunicarea constatărilor finale, PTIA a susţinut, de asemenea, că orice societate care a completat formularul de eşantionare ar trebui menţionată într-o anexă separată, în caz contrar fiindu-i afectat negativ dreptul la apărare pentru a contesta constatările Comisiei în faţa instanţelor UE.

(162)Comisia a reamintit că prin faptul că nu s-a utilizat, pentru stabilirea taxei reziduale, marja de dumping a singurei părţi cooperante dintre părţile incluse iniţial în eşantion nu s-a intenţionat să se penalizeze societăţile cooperante neincluse în eşantion, ci să se stabilească o taxă pe baza celor mai bune date disponibile, având în vedere lipsa de cooperare din partea societăţilor incluse iniţial în eşantion. Comisia nu a fost de acord cu faptul că nivelul taxei pentru producătorii cooperanţi neincluşi în eşantion ar fi trebuit să fie stabilit pe baza nivelului taxei aplicabile pentru Jiangshan Wood. Este posibil ca stabilirea marjei de dumping pentru toate importurile exclusiv pe baza datelor unei societăţi să nu fi condus la o marjă de dumping reprezentativă, deoarece, în acest caz specific, exporturile Jiangshan Wood către Uniune au reprezentat doar aproximativ 5 % din totalul exporturilor către Uniune. Această situaţie este diferită de cea în care marja de dumping pentru societăţile cooperante neincluse în eşantion s-ar baza pe un eşantion suficient de reprezentativ. În cazul de faţă s-a renunţat la eşantionare, prin urmare nu a putut fi calculată o taxă medie eşantionată pentru societăţile cooperante neincluse în eşantion.

(164)În ceea ce priveşte cererea de comunicare a listei societăţilor cooperante neincluse în eşantion, Comisia a reamintit că răspunsurile societăţilor la eşantionare pot fi consultate în dosarul neconfidenţial. Lista societăţilor ar face parte dintr-un regulament numai în cazul în care aceste societăţi obţin un cod TARIC şi un nivel individual al taxei, ceea ce nu s-a întâmplat. În plus, faptul că societăţile nu au fost enumerate într-o anexă separată nu a afectat dreptul acestora de a contesta constatările Comisiei la instanţele Uniunii. În consecinţă, Comisia nu a fost de acord cu faptul că ar trebui să comunice în mod special lista producătorilor cooperanţi neincluşi în eşantion.

(165)În ceea ce priveşte calculele, Comisia a considerat că acestea nu pot fi divulgate, deoarece s-au bazat pe valoarea normală a Jiangshan Wood. Prin urmare, divulgarea ar dezvălui date confidenţiale ale societăţii. Totuşi, Comisia a subliniat că metoda de stabilire a nivelului taxei pentru toate celelalte importuri a fost detaliată suficient în secţiunea 3.5 din regulamentul provizoriu, ceea ce a permis părţilor să formuleze observaţii. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia potrivit căreia ar fi trebuit să se comunice calculul detaliat al taxei pentru toate celelalte importuri.

(166)În urma comunicării constatărilor finale, Saintland Wood a susţinut că nu este rezonabil să se stabilească două niveluri ale taxei antidumping, unul pentru Jiangshan Wood şi un altul pentru toate celelalte societăţi, şi că Comisia ar trebui mai degrabă să considere că societăţile necooperante s-au comportat la fel ca Jiangshan Wood. Saintland Wood a menţionat că, în pofida faptului că unele societăţi nu au refuzat să coopereze, ele au făcut obiectul unor măsuri punitive.

(167)Comisia a reamintit mai întâi că taxa reziduală nu a fost stabilită cu scopul de a produce un efect inechitabil. În cazul lipsei de cooperare, Comisia nu a avut altă opţiune decât să îşi întemeieze constatările pe "datele disponibile", iar în acest caz particular, taxa a reflectat preţul de export al tuturor producătorilor necooperanţi, prin urmare metoda a reflectat cu mai multă precizie comportamentul producătorilor necooperanţi decât în cazul în care taxa s-ar baza exclusiv pe datele societăţii Jiangshan Wood. Comisia a reamintit că acest lucru a fost explicat în detaliu mai sus în secţiunea 1.6.2. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

3.5.2.2.Observaţii privind nivelul marjei de dumping şi stabilirea preţului de export

(168)Reclamantul a afirmat că atât marja de dumping a Jiangshan Wood, cât şi cea a celorlalţi producători din China sunt foarte scăzute, având în vedere distorsiunile pieţei constatate în China în industria placajului şi nivelurile foarte scăzute ale preţurilor disponibile pe scară largă pentru importurile din China în Uniune. Acesta a susţinut că marjele de dumping sunt mult mai scăzute şi în comparaţie cu nivelurile de eliminare a prejudiciului constatate de Comisie. Prin urmare, nivelurile taxelor provizorii nu au fost suficiente pentru a asigura condiţii de concurenţă echitabile şi pentru a permite producătorilor din Uniune să se redreseze în urma prejudiciului important. De asemenea, reclamantul a susţinut că, având în vedere nivelul foarte scăzut de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia ar trebui să facă uz de marja largă de apreciere de care dispune în cazurile de apărare comercială şi să aplice cea mai mare taxă antidumping posibilă pentru toţi ceilalţi producători chinezi care nu au cooperat.

(169)Reclamantul a mai susţinut că, potrivit informaţiilor din dosarul neconfidenţial (cum ar fi formularul de eşantionare sau notele privind factorii de producţie), Jiangshan Wood exportă preponderent placaj din lemn de plop, care este de departe cel mai ieftin tip de placaj din lemn de esenţă tare, comparativ cu alte tipuri de placaj. Acesta a subliniat faptul că preţul de export a fost stabilit în principal pe baza tuturor importurilor în Uniune, care includeau atât placajul mai ieftin din lemn de plop, cât şi placajul mai scump din lemn de eucalipt şi de mesteacăn. Reclamantul a prezentat diferenţele de preţ pe baza datelor Eurostat care demonstrează această diferenţă. Prin urmare, acesta a solicitat Comisiei să modifice abordarea ajustând preţul de export şi utilizând exclusiv preţul de export al placajului din lemn de plop, deoarece a considerat că această metodă ar reflecta mai bine comportamentul de dumping al exportatorilor necooperanţi.

(170)Contrar afirmaţiilor reclamantului, Jiangshan Wood a exportat în Uniune nu doar placaj din lemn de plop, ci şi alte tipuri mai scumpe de placaj, cum ar fi cel din lemn de eucalipt şi de mesteacăn. Prin urmare, nu era justificat ca preţul de export să se bazeze exclusiv pe exporturile de placaj din lemn de plop, întrucât şi alte tipuri mai scumpe de placaj au avut o pondere suficientă în cadrul exporturilor Jiangshan Wood. Aceste ponderi ale placajului din lemn de plop şi ale altor tipuri, mai scumpe, de placaj exportate de Jiangshan Wood au fost comparabile cu ponderile din totalul importurilor în Uniune de placaj din lemn de esenţă tare provenit din RPC, ceea ce a confirmat faptul că utilizarea statisticilor Eurostat pentru stabilirea preţului de export în cazul de faţă a fost rezonabilă şi precisă. Prin urmare, Comisia a susţinut că metoda pe care a utilizat-o pentru a stabili marja de dumping pentru toate celelalte importuri nu a condus la nicio asimetrie şi a fost precisă şi rezonabilă. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţia.

4.PREJUDICIUL

(178)După comunicarea constatărilor finale, PTIA a reiterat faptul că a fost împiedicată să efectueze o analiză aprofundată şi relevantă a plângerii prin tratamentului confidenţial excesiv şi nejustificat. Agregarea indicatorilor de prejudiciu pentru cei nouă reclamanţi a fost nejustificată, permiţând PTIA să vadă tendinţele, dar împiedicând verificarea datelor pentru fiecare an în parte sau verificarea coerenţei indicatorilor de prejudiciu. PTIA a susţinut că nu a fost respectat standardul juridic obiectiv pentru tratamentul confidenţial al indicatorilor de prejudiciu.

(179)Comisia şi-a confirmat constatările din considerentul 13. Plângerea a inclus suficiente elemente de probă privind factorii de prejudiciu, în măsura în care acestea erau disponibile în mod rezonabil. Comunicarea acestor date într-un format agregat în dosarul neconfidenţial a asigurat un echilibru adecvat între dreptul reclamantului la tratamentul confidenţial al informaţiilor şi dreptul la apărare al părţilor interesate. Datele au permis o analiză a tendinţelor indicatorilor de prejudiciu, furnizând suficiente elemente de probă pentru o determinare prima facie a prejudiciului la momentul deschiderii investigaţiei. Comisia a observat că determinarea sa prima facie pozitivă cu privire la existenţa unui prejudiciu la momentul deschiderii investigaţiei a fost confirmată atât în etapa provizorie, cât şi în etapa finală a investigaţiei.

(181)Comisia a respins acest argument, deoarece PTIA nu a definit exact segmentele care ar fi trebuit analizate separat şi nici nu a furnizat elemente de probă privind existenţa acestora şi liniile clare de demarcaţie dintre ele. În acest sens, trimiterea la hotărârea Curţii în cauza privind placajul din lemn de mesteacăn din Rusia, care a făcut distincţia între plop, mesteacăn şi fag ca specii de lemn utilizate pentru furnirul pentru faţă, nu a fost considerată suficientă sau suficient de precisă. În plus, Comisia a constatat în considerentele 53, 64, 74 şi 242 că placajul din lemn de mesteacăn şi de eucalipt, precum şi placajul din lemn de eucalipt şi de fag sunt interschimbabile, prin urmare există o concurenţă între aceste produse înrudite. Aceste constatări specifice nu au fost contestate de părţile interesate. Având în vedere cele de mai sus, afirmaţia a fost respinsă.

4.3.1.Volumul şi cota de piaţă a importurilor din ţara în cauză

(185)Argumentul a fost respins, deoarece volumul importurilor a fost afectat şi de o serie de alţi factori, nu doar de preţuri. În 2022, aceşti factori au fost eliminarea de pe piaţa Uniunii a placajului provenit din Rusia şi Belarus, ca urmare a sancţiunilor impuse, şi aşteptările de redresare economică după pandemia de COVID-19, context în care comenzile au crescut semnificativ. Aceşti factori au determinat creşterea volumului importurilor din China în 2022. Totuşi, efectul acestor factori a fost mai puţin pronunţat în anii următori, astfel încât importurile mai întâi au scăzut în 2023, apoi au crescut din nou în perioada de investigaţie.

4.3.2.Preţurile importurilor din ţara în cauză şi subcotarea preţurilor

(187)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a contestat reprezentativitatea calculului privind subcotarea preţurilor de vânzare şi a preţurilor indicative, argumentând că placajul importat din lemn de eucalipt acoperit cu folie nu poate fi comparat cu producţia industriei Uniunii şi ar trebui exclus din definiţia produsului explicată şi abordată în secţiunea 2.1.2. În cazul în care se refuză excluderea din definiţia produsului, PTIA a solicitat Comisiei să asigure o comparaţie echitabilă prin luarea în calcul a diferenţei de preţ dintre caracteristicile structurale şi cele nestructurale.

(188)Comisia a constatat că majoritatea covârşitoare a placajului din lemn de esenţă tare acoperit cu folie importat din RPC a fost din lemn de plop şi de eucalipt, în timp ce producătorii reclamanţi din Uniune incluşi în eşantion au produs placaj din lemn de esenţă tare acoperit cu folie utilizând în principal mesteacăn. A existat o diferenţă de preţ la produsul rezultat din cauza variaţiei preţului materiei prime utilizate. Prin urmare, Comisia a efectuat o ajustare a calităţii, pe baza diferenţei de preţ dintre preţul mediu de achiziţie plătit în cursul PI pentru buştenii de plop şi de mesteacăn în UE, pentru a putea compara în mod relevant tipurile de placaj din lemn de esenţă tare acoperit cu folie produse de industria Uniunii cu cele corespunzătoare importate din RPC. Rezultatul ajustării a fost o scădere a marjei de subcotare a preţurilor de vânzare de la 46,3 % la 32,3 % şi a marjei de subcotare a preţurilor indicative de la 144,37 % la 93,16 % pentru Jiangshan Wood şi o scădere corespunzătoare de la 192,7 % la 185,9 % pentru toate celelalte importuri din RPC.

4.4.2.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

(195)După impunerea interdicţiei asupra placajului din lemn de esenţă tare din Rusia şi Belarus, industria producătoare de placaj a Uniunii, care dispunea de o capacitate de producţie neutilizată semnificativă, a avut aşteptări justificate că cererea de placaj din lemn de esenţă tare s-ar putea orienta către produsele sale. În schimb, cel puţin parţial, acea cerere a fost acoperită de importurile prejudiciabile din China care fac obiectul unui dumping. Disponibilitatea materiei prime pentru o astfel de creştere, contestată de PTIA, nu ţine seama de exploatarea plantaţiilor de rezervă şi de comerţul cu buşteni şi furnir.

4.4.2.2.Volumul vânzărilor şi cota de piaţă

(199)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a observat că cota de piaţă a industriei Uniunii a crescut. PTIA a susţinut că explicaţia furnizată în considerentul 276 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia excluderea de pe piaţa Uniunii a produselor constând în placaj din lemn de esenţă tare provenite din Rusia şi Belarus a condus la o scădere a consumului era ilogică, deoarece placajul rusesc ilegal a continuat să intre pe piaţa Uniunii, astfel cum reiese din concluziile investigaţiei anticircumvenţie privind placajul din lemn de esenţă tare din lemn de mesteacăn provenit din Kazahstan şi Turcia (⁹⁰) (denumită în continuare "investigaţia anticircumvenţie"). PTIA a adăugat că scăderea consumului a fost legată mai degrabă de o normalizare a cererii ca urmare a redresării economice post-COVID.

(⁹⁰)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1287 al Comisiei din 13 mai 2024 de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1930 asupra importurilor de placaj din lemn de mesteacăn originar din Rusia la importurile de placaj din lemn de mesteacăn expediat din Turcia şi Kazahstan, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Turcia şi Kazahstan (JO L, 2024/1287, 14.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1287/oj).

(200)Afirmaţia a fost respinsă deoarece în cadrul investigaţiei anticircumvenţie s-au găsit elemente de probă care arătau că în perioada iulie 2022-iunie 2023 s-au importat prin Kazahstan şi Turcia 130 900 m³de placaj din lemn de esenţă tare din Rusia, ceea ce însemna mai puţin de 10 % din cantitatea importată din Rusia şi Belarus în 2021, adică în ultimul an înainte de introducerea sancţiunilor. Prin urmare, dacă a existat o deplasare a importurilor din Rusia şi Belarus către expedieri din Kazahstan şi Turcia, aceasta a fost doar limitată.

4.4.2.4.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

(204)Argumentele au fost respinse, deoarece scăderea cu 2 % a ocupării forţei de muncă, scăderea cu 11 % a volumului producţiei şi scăderea cu 9 % a productivităţii au indicat o deteriorare a situaţiei industriei Uniunii, şi nu o stabilitate sau îmbunătăţire, aşa cum a susţinut CEP. De asemenea, Comisia a reamintit că analiza prejudiciului nu a fost doar statică, comparând numai punctele finale, ci şi dinamică, analizând inclusiv tendinţa dintre punctele finale. În cazul de faţă, analiza dinamică a datelor privind ocuparea forţei de muncă, volumul producţiei şi productivitatea a confirmat existenţa unui prejudiciu important.

4.4.3.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile

(207)Comisia a respins acest argument, deoarece creşterea preţului de vânzare a fost compensată de creşterea semnificativă a costurilor de producţie. Scăderea preţurilor cauzată de importuri a condus la pierderea profitabilităţii industriei Uniunii, ceea ce indică existenţa unui prejudiciu important. În plus, Comisia a considerat, de asemenea, că concluziile privind situaţia generală a industriei Uniunii nu ar trebui să se bazeze pe anumiţi indicatori de prejudiciu luaţi separat, ci pe o evaluare a evoluţiei întregului set de indicatori de prejudiciu în cursul perioadei examinate.

4.4.3.3.Stocurile

(210)Comisia a observat că PTIA nu a contestat faptul că a existat o creştere a stocurilor atât în termeni relativi, cât şi în termeni absoluţi, conform evaluării Comisiei. Cele 2,43 % din stocurile de placaj din lemn de esenţă tare nevândute în cursul PI, etichetate ca "nesemnificative" de PTIA, au reprezentat în termeni reali 44 504 m³de produs care face obiectul investigaţiei, adică mai mult decât cantitatea de placaj din lemn de mesteacăn din Rusia despre care s-a constatat în cadrul investigaţiei anticircumvenţie că a eludat măsurile prin Turcia. În plus, orice creştere a stocurilor reprezintă pentru deţinătorul lor un cost care trebuie finanţat. Comisia a respins argumentul.

4.4.3.4.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a atrage capital

(211)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la reprezentativitatea profitabilităţii societăţilor incluse în eşantion. Aceasta a identificat anumiţi producători de placaj din lemn de mesteacăn care au raportat rezultate bune în perioada examinată. PTIA a susţinut că nu a reuşit să prezinte observaţii cu privire la speciile de lemn care vor fi afectate mai mult de măsuri, deoarece Comisia nu a efectuat o analiză pentru fiecare segment.

(212)Comisia a respins acest argument deoarece profitabilitatea industriei Uniunii a fost evaluată prin examinarea unui eşantion reprezentativ selectat în mod corespunzător de producători din Uniune ai produsului care face obiectul investigaţiei. Reprezentativitatea sa nu a fost contestată de părţile interesate în etapa eşantionării. În plus, producătorii din Uniune, inclusiv cei menţionaţi de PTIA, nu au fabricat doar produsul care face obiectul investigaţiei, astfel încât domeniul de aplicare al investigaţiei a fost mai restrâns decât rezultatele lor financiare publicate. Comisia a stabilit în considerentul 55 din regulamentul provizoriu că placajul fabricat din toate speciile de lemn de esenţă tare au aceleaşi caracteristici fizice, tehnice şi chimice de bază, formând o singură categorie de produse, ceea ce face inutilă o analiză pentru fiecare segment. Determinarea privind caracteristicile fizice, tehnice şi chimice de bază ale placajului din lemn de esenţă tare din diferite specii a fost contestată de PTIA pe baza constatărilor şi a hotărârii Curţii în cauza referitoare la placajul din lemn de mesteacăn din Rusia, însă a fost respinsă în considerentele 55 şi 56 din regulamentul provizoriu şi în considerentul 52 de mai sus. Pe această bază, afirmaţia a fost respinsă.

(213)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susţinut că preţurile din Uniune nu au scăzut şi că problemele de profitabilitate au rezultat din creşterile costului de producţie. PTIA a susţinut că preţurile de vânzare ale industriei Uniunii au crescut în cursul PI în conformitate cu realitatea pieţei, ceea ce a dus la o pierdere a profitabilităţii, iar volumul vânzărilor din Uniune a urmat tendinţa generală de scădere a consumului. PTIA a susţinut că Comisia a săvârşit o eroare atribuind declinul consumului interdicţiei instituite pentru placajul din Rusia şi Belarus, deoarece investigaţia anticircumvenţie a demonstrat că placajul din lemn de mesteacăn din Rusia a continuat să intre pe piaţa Uniunii.

(216)Comisia şi-a susţinut constatarea din considerentul 296 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia investiţiile industriei Uniunii au scăzut cu 31 % în cursul perioadei examinate. Existenţa unei valori de referinţă şi intensitatea utilizării capitalului în industria placajului din lemn de esenţă tare au fost considerate irelevante, deoarece aceşti indicatori de prejudiciu nu au fost analizaţi separat, ci ca parte a unei analize mai ample a indicatorilor de prejudiciu important. Astfel, chiar şi în lipsa unei valori de referinţă sau a unei evaluări a intensităţii utilizării capitalului în industria respectivă, tendinţa de scădere a investiţiilor a susţinut, nu a infirmat existenţa unui prejudiciu important.

4.5.Concluzie privind prejudiciul

5.LEGĂTURA DE CAUZALITATE

5.1.Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(220)În urma comunicării constatărilor provizorii, PTIA a susţinut că Comisia nu a evaluat în mod corespunzător impactul creşterii volumului importurilor şi că nu a existat o creştere semnificativă a volumului importurilor de origine chineză în raport cu consumul sau cu cantitatea de producţie în 2023 şi în PI. Importurile au atins un nivel maxim în 2022, cu o creştere de 32 %, dar în 2023 şi în PI importurile au fost doar cu 11 % şi, respectiv, cu 16 % mai mari decât în 2021. PTIA a contestat afirmaţia din considerentul 324 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia producătorii chinezi realizează o creştere "continuă a volumului importurilor la preţuri semnificativ mai mici".

(221)Atunci când a evaluat volumul importurilor şi impactul acestora asupra preţurilor, Comisia a constatat că creşterea semnificativă a volumului importurilor din 2022 a fost urmată de o creştere mai moderată în 2023 şi în PI în comparaţie cu 2021, în condiţiile unei scăderi accentuate a preţurilor. Totuşi, aceste tendinţe au continuat să indice existenţa unei legături de cauzalitate între importurile din China şi prejudiciul suferit de industria Uniunii. Importurile de placaj din lemn de esenţă tare din China, raportate la consumul de la nivelul Uniunii, au crescut de la 18 % în 2021 la 26 % în 2022 şi la 29 % în 2023, crescând din nou la 31 % în cursul PI. În raport cu producţia din Uniune, procentul importurilor din China a fost de 37 % în 2021 şi a crescut la 49 %, 44 % şi 48 % în 2022, 2023 şi, respectiv, în PI. În consecinţă, argumentul a fost respins.

5.2.Efectele altor factori

(223)Comisia a constatat că industria Uniunii a reuşit să îşi majoreze preţurile peste costurile de producţie în 2022. Însă, după această creştere, preţurile de vânzare au scăzut şi au rămas sub nivelul costurilor de producţie. Costurile de producţie au fost constante în 2023 şi în PI. Elementul care a avut un impact asupra preţurilor industriei Uniunii a fost creşterea volumului şi scăderea preţului importurilor din China. Pe această bază, Comisia şi-a menţinut concluzia potrivit căreia importurile din China au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii.

(225)Astfel cum s-a stabilit deja în considerentele 306 şi 307 din regulamentul provizoriu, scăderea preţurilor importurilor din China a împiedicat industria Uniunii să îşi majoreze preţurile peste costurile sale de producţie. Comisia a constatat că, în loc să demonstreze absenţa cauzalităţii, afirmaţia CEP a demonstrat că, într-o situaţie de creştere a costurilor de producţie şi de scădere a preţurilor de import, industria Uniunii a încercat, dar nu a reuşit să îşi majoreze preţurile la niveluri sustenabile, tocmai din cauza importurilor la preţuri scăzute.

(229)Comisia a respins acest argument, deoarece creşterea radicală a costurilor de producţie ale industriei Uniunii în 2022 comparativ cu anul 2021 a fost însoţită de o creştere corespunzătoare a preţurilor, ceea ce arată că aceasta a putut fi transferată consumatorilor. Ulterior, o creştere mult mai mică a costurilor de producţie în 2023 şi în perioada de investigaţie nu a putut fi transferată, ceea ce a condus la o situaţie în care profitabilitatea industriei Uniunii a devenit negativă, astfel cum se menţionează în considerentul 288 din regulamentul provizoriu.

5.3.Performanţa la export a industriei Uniunii

5.4.Concluzie privind legătura de cauzalitate

6.NIVELUL MĂSURILOR

(233)În cazul de faţă, reclamantul a susţinut existenţa unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Prin urmare, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei vamale necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absenţa distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluşi în eşantion ar fi mai mare decât marja lor de prejudiciu.

6.1.Marja de prejudiciu

6.2.Examinarea marjei adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii

7.CONCLUZIE PRIVIND NIVELUL MĂSURILOR

8.INTERESUL UNIUNII

8.1.Interesul industriei Uniunii

(242)În ceea ce priveşte placajul acoperit cu folie cu potenţial redus de reutilizare, folosit în principal de firmele de construcţii pentru cofraje, în cursul verificării răspunsului la chestionar al unuia dintre producătorii din Uniune incluşi în eşantion s-a constatat afirmaţia potrivit căreia, în cazul unor preţuri echitabile, societatea este capabilă şi dispusă să îl producă. Comisia nu are niciun motiv să se îndoiască de această afirmaţie specifică, în special având în vedere faptul că placajul din lemn de fag produs în Uniune poate fi o alternativă viabilă pentru importurile din China cu un potenţial redus de reutilizare, astfel cum se explică în considerentul 73. În consecinţă, argumentul a fost respins.

8.2.Interesul importatorilor neafiliaţi

(243)În urma comunicării constatărilor provizorii, ISB, un importator neafiliat din Uniune inclus în eşantion, a susţinut în răspunsul său la chestionar că măsurile ar cauza un deficit de aprovizionare cu produse şi o creştere a preţului acestora pentru consumatorul final. Altripan, un alt importator neafiliat din Uniune inclus în eşantion, a susţinut în răspunsul său la chestionar că importatorii şi comercianţii care se bazează pe produse de origine chineză s-ar confrunta cu costuri mai mari, ceea ce ar conduce la marje reduse sau la preţuri mai mari pentru cumpărătorii din aval. Altripan a susţinut instituirea de taxe antidumping asupra placajului din lemn de mesteacăn, dar, în calitate de membru al PTIA, a susţinut excluderea placajului din lemn de mesteacăn şi de eucalipt, abordată în secţiunea 2.1.1 şi în secţiunea 2.5 din regulamentul provizoriu. PTIA a prezentat scrisori de susţinere din partea unor importatori şi utilizatori care se opuneau instituirii măsurilor (⁹²). Aceste scrisori au utilizat modele comune şi nu au fost susţinute de elemente de probă suplimentare.

(244)Comisia a considerat că, atunci când placajul din lemn de esenţă tare de mesteacăn din Rusia şi Belarus a fost interzis prin sancţiuni în 2022, aprovizionarea a fost înlocuită cu placaj din lemn de esenţă tare de eucalipt, în principal din RPC. În cazul în care măsurile instituite asupra placajului din lemn de esenţă tare din RPC în cadrul prezentei investigaţii ar cauza perturbări temporare pe piaţa Uniunii, importatorii vor putea recurge la surse din Asia de Sud-Est, din Africa sau din America Latină pentru a se aproviziona cu placaj din lemn de esenţă tare care să înlocuiască importurile actuale din RPC, dacă importatorii şi/sau utilizatorii doresc să recurgă la o sursă alternativă de aprovizionare.

(245)În urma comunicării constatărilor provizorii, ISB a susţinut că oferta limitată de buşteni din anumite centre de producţie, în special din Uniune, şi lipsa unui comerţ mondial cu aceştia ar face imposibilă găsirea unor surse alternative la volumul de placaj din lemn de esenţă tare furnizat în prezent de China. PTIA a subliniat că acest lucru este valabil în special pentru placajul din lemn de eucalipt, dat fiind că industria Uniunii nu are capacitatea de a aproviziona piaţa Uniunii cu panouri din placaj din lemn de esenţă tare de eucalipt din cauza lipsei de buşteni de eucalipt.

(250)După comunicarea constatărilor finale, Andrex a susţinut că nu este în interesul Uniunii să se instituie taxe antidumping asupra plăcilor de placaj pentru pardoselile containerelor, fabricate în întregime din lemn de cauciuc. Acest produs era fundamental diferit de placajul din lemn de mesteacăn, plop sau eucalipt fabricat în Uniune. În UE nu exista niciun producător de placaj pentru pardoselile containerelor de 28 mm, fabricat din lemn de cauciuc. Andrex a susţinut, de asemenea, că măsurile ar perturba industria UE de reparare a containerelor, ar obliga operatorii să importe containere finite în loc să le repare pe cele existente şi ar submina obiectivele UE privind economia circulară din cadrul Pactului verde.

(251)Comisia a constatat că plăcile de placaj pentru pardoselile containerelor fabricate în întregime din lemn de cauciuc sunt o alternativă de calitate inferioară la placajul pentru pardoselile containerelor fabricat din lemn de keuring şi de apitong, două specii tropicale utilizate pe scară largă pentru pardoseli de containere de cea mai bună calitate. Plăcile de placaj pentru pardoselile containerelor fabricate în întregime din lemn de cauciuc sunt în concurenţă cu placajul din bambus şi cu pardoselile din oţel pentru containere, oferind alternative pentru importatorii de piese pentru containere din Uniune. Comisia a identificat UPM-Kymene Corporation din Finlanda ca fiind un actor semnificativ în industria pardoselilor pentru containere şi camioane (⁹³) din Uniune, Overseas Hardwood Company din Statele Unite (⁹⁴) şi mai multe societăţi din India (⁹⁵) care reprezintă surse alternative de aprovizionare pentru importatorii din Uniune de pardoseli de containere din lemn de esenţă tare atât de calitate superioară, cât şi de calitate inferioară. De asemenea, în lipsa unei cooperări anterioare din partea Andrex sau a altor societăţi care îşi desfăşoară activitatea în sectorul containerelor şi, în consecinţă, în lipsa unor informaţii verificabile, Comisia nu a putut confirma afirmaţiile formulate de Andrex. În consecinţă, Comisia a constatat că beneficiile globale ale măsurilor depăşesc potenţialul impact negativ asupra importatorilor de placaj din lemn de esenţă tare pentru pardoselile containerelor.

8.3.Interesul utilizatorilor

(253)Comisia a examinat scrisorile de susţinere din partea utilizatorilor în etapa finală. Comisia a constatat că majoritatea entităţilor care le-au depus nu s-au înregistrat ca părţi interesate şi că unele dintre scrisorile completate manual erau ilizibile, iar altele erau duplicate pe baza unui model comun. Niciuna dintre scrisori nu a fost completată cu elemente de probă concrete pentru susţinerea declaraţiilor cuprinse în acestea. Totuşi, opoziţia faţă de măsuri a utilizatorilor, care reprezintă în principal industria construcţiilor şi furnizorii acesteia, precum şi alte industrii reprezentate în scrisorile de însoţire, a fost luată în considerare în mod corespunzător în ceea ce priveşte utilizatorii industriali, de exemplu industria transporturilor, şi utilizatorii neindustriali, astfel cum s-a explicat în considerentul 20 şi în considerentul 364 din regulamentul provizoriu.

(254)În urma comunicării constatărilor provizorii, ETTF şi PTIA au susţinut că industria construcţiilor se confrunta cu dificultăţi în Uniune şi că situaţia dificilă a acesteia ar fi agravată de creşterea costului placajului acoperit cu folie. Uniunea trebuie să se asigure că dreptul universal efectiv la locuinţă este garantat, iar instituirea unor taxe antidumping asupra placajului acoperit cu folie din China ar duce la creşterea costurilor de construcţie, care reprezintă una dintre principalele cauze ale crizei locuinţelor din UE. Pentru a-şi susţine poziţia, PTIA a enumerat o serie de măsuri adoptate de Comisia Europeană, de Comitetul Economic şi Social European şi de Parlamentul European.

(255)Comisia a examinat această observaţie şi a constatat că rămâne valabilă concluzia sa provizorie, enunţată în considerentul 364 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia cheltuielile legate de placajul acoperit cu folie utilizat pentru cofraje în proiecte de construcţii reprezintă o mică parte din costurile totale. Prin urmare, o eventuală creştere pentru utilizatorii finali a preţului placajului acoperit cu folie importat din China va avea doar un impact minor asupra costului total şi asupra accesibilităţii preţului locuinţelor, precum şi asupra cererii de lucrări de construcţii. În plus, piaţa internaţională a placajului din lemn de esenţă tare a fost diversă şi flexibilă, cu actori variind de la Indonezia la Uruguay, care pot aproviziona diferite părţi ale pieţei Uniunii la preţuri competitive şi echitabile. De asemenea, nivelul taxelor instituite în cadrul prezentei investigaţii nu a fost considerat prohibitiv, astfel încât importatorii pot continua să se aprovizioneze de la producătorii-exportatori chinezi la preţuri echitabile.

(257)În etapa provizorie, Comisia a constatat că, în general, pentru majoritatea utilizatorilor industriali, costul panourilor fabricate din placaj din lemn de esenţă tare utilizate pentru cofraje în construcţii nu este foarte semnificativ în raport cu costurile lor totale, astfel cum se menţionează în considerentul 364 din regulamentul provizoriu. Comisia a observat că PTIA nu a furnizat elemente de probă care să demonstreze contrariul. În plus, concluzia preliminară a Comisiei potrivit căreia costurile placajului acoperit cu folie pentru cofraje erau scăzute nu a fost contestată în etapa preliminară de nicio parte interesată. Cel mai important aspect, această constatare nu a fost contestată de părţile interesate nici atunci când Comisia a ridicat problema impactului măsurilor asupra proiectelor de construcţii, în cursul vizitei de verificare a răspunsului la chestionar furnizat de importatorii incluşi în eşantion, inclusiv de un membru al PTIA. În plus, nicio societate de construcţii nu s-a înregistrat ca parte interesată şi nu a furnizat elemente de probă cu privire la proporţia exactă a costurilor placajului acoperit cu folie pentru cofraje în cadrul proiectelor sale. Având în vedere cele de mai sus, argumentul a fost respins.

8.4.Concluzie privind interesul Uniunii

(263)Comisia a respins acest argument, deoarece scopul măsurilor nu este de a înlocui placajul din China cu cel din alte surse, ci de a restabili condiţii de concurenţă echitabile. În cursul verificării importatorilor neafiliaţi, Comisia a observat că, la nivelul societăţilor individuale, era răspândită pe scară largă clasificarea FSC (Forest Stewardship Council) (⁹⁶) a importurilor, deoarece era solicitată de consumatorii de pe piaţa Uniunii. În cazul în care importurile din China ar fi înlocuite cu importuri din Asia de Sud-Est şi din America de Sud, Comisia a considerat că operatorii nou-intraţi ar fi supuşi presiunii de a respecta aceleaşi cerinţe.

9.MĂSURILE ANTIDUMPING DEFINITIVE

9.1.Măsurile definitive

(266)Nivelul individual al taxei antidumping pentru fiecare societate specificat în prezentul regulament a fost stabilit pe baza constatărilor din prezenta investigaţie. Prin urmare, el reflectă situaţia constatată în cazul societăţii respective în cursul prezentei investigaţii. Prin urmare, acest nivel al taxei este aplicabil exclusiv importurilor de produs care face obiectul investigaţiei originar din ţara în cauză şi fabricat de entitatea juridică menţionată. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menţionată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entităţile afiliate societăţilor menţionate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri şi ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză".

(267)O societate care îşi schimbă ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (⁹⁷). Cererea trebuie să conţină toate informaţiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societăţii de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil. În cazul în care schimbarea denumirii societăţii nu afectează dreptul acesteia de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(268)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie ca urmare a diferenţei dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiţionată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităţilor vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză".

(269)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre ar trebui să efectueze verificările lor obişnuite şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului respectiv al taxei este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.

(270)În cazul în care volumul exporturilor societăţii care beneficiază de un nivel individual mai scăzut al taxei creşte semnificativ, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere a volumului constituie ea însăşi o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe, poate fi deschisă o investigaţie anticircumvenţie, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor necesare în acest sens. O astfel de investigaţie poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei şi, prin urmare, de a institui o taxă la nivel naţional.

(272)Datele statistice privind placajul din lemn de esenţă tare sunt exprimate frecvent în m³. Există o unitate suplimentară pentru codurile NC 4412 31 10, 4412 31 90, 4412 33 10, 4412 33 10, 4412 33 20, 4412 33 30, 4412 33 90 şi 4412 34 00 pentru placajul din lemn de esenţă tare specificat în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (⁹⁸). Ca atare, unitatea suplimentară m³se aplică codurilor TARIC 4412 31 10 80, 4412 31 90 00, 4412 33 10 12, 4412 33 10 22, 4412 33 10 82, 4412 33 20 10, 4412 33 30 10, 4412 33 90 10 şi 4412 34 00 10 şi trebuie înscrisă în declaraţia de punere în liberă circulaţie. Greutatea în kg sau tone ar trebui indicată independent de unitatea suplimentară (adică numărul în m³).

9.3.Retroactivitate

(276)Nu a existat nicio nouă creştere substanţială a importurilor, în plus faţă de nivelul importurilor care au cauzat prejudiciul în cursul perioadei de investigaţie. Atunci când s-au comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză din cursul perioadei de investigaţie cu volumele medii lunare ale importurilor din perioada cuprinsă între luna următoare deschiderii prezentei investigaţii (noiembrie 2024) şi, inclusiv, luna în care au fost instituite măsurile provizorii (iunie 2025), s-a observat o scădere cu 39 % a nivelului importurilor în Uniune.

(277)După comunicarea constatărilor finale, reclamantul a susţinut că evaluarea efectuată de Comisie privind condiţiile de retroactivitate, în special cea de a patra condiţie de la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază, nu a luat în considerare importurile care sosesc în Uniune sub codurile NC ex 4412 10 00 şi ex 4412 39 00 (codurile TARIC 4412 10 00 10 şi 4412 39 00 20), pentru care a fost introdusă monitorizarea în urma instituirii măsurilor provizorii şi a articolului 1 alineatul (5) din regulamentul respectiv.

(278)Comisia a respins acest argument, deoarece cerinţa privind o nouă creştere substanţială a importurilor prevăzută la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază se referă la produsul care face obiectul investigaţiei. Produsele monitorizate, fabricate din bambus sau din lemn de esenţă moale, nu se încadrau în definiţia produsului din cadrul investigaţiei, iar codurile lor vamale, create prin regulamentul provizoriu, nu existau în perioada de investigaţie. Prin urmare, presupusa modificare a configuraţiei importurilor acestora nu a putut fi luată în considerare atunci când s-au comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză din cursul perioadei de investigaţie cu volumele medii lunare ale importurilor din cursul perioadei care începea cu luna următoare deschiderii prezentei investigaţii.

10.MONITORIZAREA IMPORTURILOR

(280)După comunicarea constatărilor provizorii, PTIA şi, respectiv, importatorul neafiliat şi angrosistul Ljungberg Fritzoe au susţinut că importurile de placaj cu ambele straturi exterioare fabricate din lemn de conifere şi cu un miez care conţine straturi fabricate din alt lemn decât de conifere nu reprezenta o practică nouă, întrucât el a importat acest tip de placaj în trecut. Ljungberg Fritzoe a susţinut că acest tip de placaj ("placaj K Twin") îndeplinea un scop specific pe piaţă, deoarece, datorită greutăţii sale reduse şi a compoziţiei materialului, era foarte potrivit pentru o gamă largă de aplicaţii interioare şi nestructurale. Totuşi, principala sa utilizare era în construcţii de ziduri, ca panou de perete în spatele plăcii de ghips. Prin urmare, Ljungberg Fritzoe a considerat că, în absenţa unei modificări a configuraţiei schimburilor comerciale, practica respectivă nu constituia o circumvenţie. De asemenea, Ljungberg Fritzoe a îndemnat Comisia să aplice o abordare consecventă şi prudentă în ceea ce priveşte definiţia produsului, deoarece, având în vedere investigaţia paralelă care vizează placajul din lemn de esenţă moale din Brazilia, o extindere nejustificată a cazului actual ar risca să submineze securitatea juridică pentru importatori şi să slăbească claritatea cadrului de măsuri de apărare comercială al Uniunii. PTIA a enumerat mai multe produse ale industriei Uniunii care combină lemn de esenţă moale şi lemn de esenţă tare ca dovadă a faptului că plasarea unor straturi exterioare foarte subţiri de furnir din lemn de esenţă moale pe furnirul pentru faţă al placajului din lemn de esenţă tare este o practică obişnuită.

11.DISPOZIŢIE FINALĂ

Factor de producţie	Cod SA	Sursă	Valoare nedistorsionată	Unitate de măsură
Materii prime
Buştean de plop	4403 97	Global Trade Atlas ("GTA") (⁷⁴)	980,49 CNY	m³
Furnir de eucalipt	4408 90	GTA	4 073,14 CNY	m³
Hârtie laminată	4811 49	GTA	4,26 CNY	m²
Făină	1101 00 15	GTA	5,31 CNY	kg
Consumabile
Forţa de muncă
	nu se aplică	Statistici naţionale	43,76 CNY	oră
Energie
Energie electrică	nu se aplică	Autoritatea turcă de reglementare a pieţei energiei	0,77 CNY	kWh
(⁷⁴) http://www.gtis.com/gta/secure/default.cfm.

Societatea	Taxa antidumping definitivă (%)
Pizhou Jiangshan Wood Co., Ltd	43,3

Societatea	Marja de prejudiciu definitivă (%)	Marja de dumping definitivă (%)	Nivelul taxei definitive (%)
Pizhou Jiangshan Wood Co., Ltd	93,1	43,3	43,3
Toate celelalte importuri originare din RPC	185,9	86,8	86,8

Societatea	Marja de dumping (%)	Marja de prejudiciu (%)	Taxa antidumping definitivă (%)
Pizhou Jiangshan Wood Co., Ltd	43,3	93,1	43,3
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză	86,8	185,9	86,8

	Importuri din RPC, exprimate în tone
Media lunară PI	37 798
Media lunară 11.2024-6.2025	22 892

Regulamentul 2333/19-nov-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de placaj din lemn de esenţă tare originar din Republica Populară Chineză

Jurnalul Oficial seria L