Regulamentul 2287/12-nov-2025 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de acid adipic originar din... - Regulamentul 2287/12-nov-2025

1.PROCEDURA

1.1.Deschiderea procedurii

(1)La 14 martie 2025, Comisia Europeană (denumită în continuare "Comisia") a deschis o investigaţie antidumping cu privire la importurile de acid adipic originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare "ţara în cauză" sau "China") în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (²) (denumit în continuare "avizul de deschidere").

(2)Comisia a deschis investigaţia în urma unei plângeri depuse la 28 ianuarie 2025 de către Lanxess Deutschland GmbH şi Radici Chimica S.p.A (denumiţi în continuare "reclamanţii"). Plângerea a fost depusă de industria Uniunii producătoare de acid adipic în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conţinea elemente de probă privind existenţa unui dumping şi a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigaţiei.

1.2.Înregistrarea

1.3.Părţile interesate

(4)În avizul de deschidere, Comisia a invitat părţile interesate să o contacteze pentru a participa la investigaţie. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamanţii, alţi producători cunoscuţi din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuţi şi autorităţile din China, importatorii, furnizorii şi utilizatorii cunoscuţi, comercianţii, precum şi asociaţiile cunoscute ca fiind părţi vizate, cu privire la deschiderea investigaţiei şi i-a invitat să participe la aceasta.

1.4.Observaţii privind deschiderea procedurii

(7)Purinova sp. z o.o (denumită în continuare "Purinova"), un utilizator de acid adipic, a susţinut că nu a fost în măsură să verifice legitimitatea profitului indicativ de peste 6 % utilizat în plângere, având în vedere că acesta făcea obiectul unei clauze de confidenţialitate. În plus, Purinova a afirmat că utilizarea unei marje de profit bazate pe datele doar ale unuia dintre reclamanţi nu poate fi considerată reprezentativă pentru întreaga industrie a Uniunii. Purinova, împreună cu un alt utilizator, COIM S.p.A. Chimica Organica (denumită în continuare "COIM") a susţinut, de asemenea, că industria Uniunii nu este în măsură să satisfacă întreaga cerere de acid adipic din Uniune. Purinova a afirmat în continuare că, indiferent de capacitatea lor de producţie disponibilă, producătorii din Uniune produc în principal pentru propriile lor nevoi şi, prin urmare, urmăresc o politică comercială ce face ca aprovizionarea cu acid adipic de la aceştia să fie aproape imposibilă pentru utilizatori. În plus, Purinova a pus sub semnul întrebării prejudiciul suferit de industria Uniunii pe baza bunelor rezultate financiare raportate pentru 2024 de grupul Lanxess. În cele din urmă, Purinova a contestat legătura de cauzalitate dintre apariţia prejudiciului şi creşterea volumului importurilor din China. În schimb, Purinova a susţinut că prejudiciul se datorează scăderii cererii de acid adipic, care reflectă tendinţa generală de scădere a segmentului de polioli poliesteri, un domeniu important de utilizare a acidului adipic. În acest sens, în răspunsurile lor la chestionar, Purinova, COIM şi Allnex şi alţi utilizatori [Elachem S.p.A (denumită în continuare "Elachem"), Reagens S.p.A. (denumită în continuare "Reagens")], Stepan Polska Sp. Z.o.o. (denumită în continuare "Stepan") şi Valtris Enterprises Limited (denumită în continuare "Valtris") şi-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la viitorul industriei din aval în cazul instituirii de taxe antidumping asupra acidului adipic. Toţi au susţinut că o creştere suplimentară a preţului materiei lor prime i-ar face extrem de vulnerabili faţă de concurenţii lor din ţări terţe, în special faţă de cei din China şi Turcia.

(9)Capacitatea industriei Uniunii de a satisface cererea Uniunii împreună cu utilizarea captivă este analizată în considerentul 177. În ceea ce priveşte disponibilitatea acidului adipic, contrar afirmaţiei utilizatorilor, surse alternative, cum ar fi SUA şi Brazilia, sunt în continuare disponibile şi, chiar mai important, instituirea de taxe antidumping nu intenţionează să blocheze accesul producătorilor-exportatori chinezi pe piaţa Uniunii, ci să restabilească condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi producătorii în cauză. Afirmaţia privind politica comercială urmată de producătorii din Uniune a fost nefondată şi, în orice caz, nu a fost confirmată de constatările investigaţiei fiind, prin urmare, respinsă, astfel cum se explică în considerentul 268.

(10)Afirmaţia referitoare la rezultatele financiare ale uneia dintre societăţile incluse în eşantion a fost respinsă pe motiv că acidul adipic reprezintă doar o parte din activităţile grupului Lanxess în ansamblu, nefiind posibilă formularea vreunei concluzii pe baza cifrelor totale ale societăţii. În plus, evaluarea prejudiciului este efectuată pentru industria Uniunii şi nu individual la nivel de societate. Prin urmare, rezultatele financiare raportate pentru 2024 pentru unul dintre producătorii din Uniune nu au negat prejudiciul suferit de industria Uniunii în ceea ce priveşte acidul adipic. În orice caz, evaluarea detaliată a prejudiciului este disponibilă în secţiunile 4.6 şi 4.7.

1.5.Eşantionarea

a)Constituirea eşantionului de producători din Uniune

(13)În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eşantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a constituit eşantionul pe baza reprezentativităţii în ceea ce priveşte volumul producţiei şi al vânzărilor de produs similar pe piaţa liberă a Uniunii. Eşantionul respectiv a fost format din doi producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluşi în eşantion au reprezentat peste 60 % din volumul total estimat al producţiei şi al vânzărilor de produs similar pe piaţa liberă a Uniunii. Comisia a invitat părţile interesate să prezinte observaţii în legătură cu eşantionul provizoriu. Nu s-au primit observaţii. Eşantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

b)Constituirea eşantionului de importatori neafiliaţi

c)Constituirea eşantionului de producători-exportatori

(17)Cinci producători-exportatori din ţara în cauză au furnizat informaţiile solicitate şi au fost de acord să fie incluşi în eşantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eşantion de doi producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea face în mod rezonabil obiectul investigaţiei, ţinând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultaţi cu privire la selectarea eşantionului toţi producătorii-exportatori cunoscuţi în cauză, precum şi autorităţile din ţările în cauză. Nu s-au primit observaţii.

1.6.Răspunsurile la chestionar şi vizitele de verificare

(19)În plus, reclamanţii au furnizat în plângere suficiente dovezi prima facie privind existenţa unor distorsiuni legate de materiile prime din China cu privire la produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunţat în avizul de deschidere, investigaţia a vizat distorsiunile respective legate de materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispoziţiile articolului 7 alineatele (2a) şi (2b) din regulamentul de bază în cazul Chinei. Din acest motiv, Comisia a trimis GC chestionare suplimentare în această privinţă.

(21)Comisia a căutat şi a verificat toate informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta şi a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfăşurat la sediile următoarelor societăţi:

2.PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAŢIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR

2.1.Produsul care face obiectul investigaţiei

2.3.Produsul similar

3.DUMPINGUL

3.2.Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(31)Pentru a obţine informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru investigaţia sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părţile interesate să îşi prezinte punctele de vedere şi să furnizeze informaţii şi documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC şi nu s-a primit nicio observaţie privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a determina existenţa distorsiunilor semnificative în China.

(33)La data de 13 mai 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare "prima notă"), Comisia a informat părţile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenţiona să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producţie, cum ar fi materiile prime, forţa de muncă şi energia, utilizate pentru fabricarea acidului adipic. În plus, pe baza criteriilor care ghidează alegerea preţurilor şi a valorilor de referinţă nedistorsionate, Comisia a identificat posibile ţări reprezentative, şi anume Brazilia şi Mexic. Comisia a primit observaţii cu privire la prima notă din partea reclamanţilor şi a ambilor producători-exportatori incluşi în eşantion.

(35)La 11 iulie 2025, într-o a doua notă la dosar (denumită în continuare "a doua notă"), Comisia a răspuns observaţiilor referitoare la prima notă primite de la părţile interesate şi a informat părţile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenţiona să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Brazilia ca ţară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părţile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative şi alte costuri generale (denumite în continuare "costuri VAG"), precum şi profiturile pe baza informaţiilor disponibile referitoare la Rhodia Brasil, S.A. (denumită în continuare "Rhodia"), un producător din ţara reprezentativă, în cazul în care vor deveni disponibile date pentru anul 2024, în subsidiar cele referitoare la Dexxos Participacoes S.A. (denumită în continuare "Dexxos"), un producător de produse chimice din ţara reprezentativă.

3.3.Valoarea normală

(38)Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, "[î]n cazul în care se stabileşte [...] că nu este adecvat să se folosească preţurile şi costurile interne din ţara exportatoare din cauza existenţei în ţara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înţelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate" şi "include o sumă rezonabilă şi nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale şi pentru profituri" ("cheltuielile administrative, costurile de vânzare şi cele generale" sunt denumite în continuare "costurile VAG").

3.3.1.Existenţa unor distorsiuni semnificative

(40)În cadrul investigaţiilor recente privind sectorul chimic din China (⁵), Comisia a constatat existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(⁵)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1959 al Comisiei din 17 iulie 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de eritritol originar din Republica Populară Chineză (JO L, 2024/1959, 19.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1959/oj); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2180 al Comisiei din 16 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/607 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid citric originar din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de acid citric expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia, în urma unei reexaminări în ceea ce priveşte un nou exportator în temeiul articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L, 2023/2180, 17.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/2180/oj); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/752 al Comisiei din 12 aprilie 2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de gluconat de sodiu originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 100, 13.4.2023, p. 16, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/752/oj); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/441 al Comisiei din 11 martie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 85, 12.3.2021, p. 154, ELI: http://eur-lex.europa.eu/eli/reg_impl/2021/441/oj).

(41)În cadrul investigaţiilor respective, Comisia a constatat că în China există o intervenţie substanţială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieţei (⁶). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul chimic, nu numai că GC continuă să deţină în proprietate o mare parte dintre întreprinderi în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuţă din regulamentul de bază (⁷), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce priveşte preţurile şi costurile prin prezenţa statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuţă din regulamentul de bază (⁸). Comisia a constatat, de asemenea, că prezenţa şi intervenţia statului pe pieţele financiare, precum şi în ceea ce priveşte furnizarea de materii prime şi de factori de producţie au un efect suplimentar de distorsionare a pieţei. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forţele pieţei (⁹). În plus, Comisia a concluzionat că legislaţia chineză privind falimentul şi proprietatea nu funcţionează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuţă din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menţinute pe linia de plutire şi când sunt atribuite drepturi de folosinţă asupra terenurilor din China (¹⁰). În aceeaşi ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul chimic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuţă din regulamentul de bază (¹¹), precum şi distorsiuni pe pieţele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a şasea liniuţă din regulamentul de bază, în special în ceea ce priveşte accesul la capital al întreprinderilor din China (¹²).

(⁸)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1959, considerentele 114-122; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2180, considerentele 51-55; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/752, considerentele 50-54. Deşi dreptul de a numi şi de a revoca personalul-cheie din conducerea întreprinderilor deţinute de stat de către autorităţile de stat relevante, în conformitate cu legislaţia chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare, celulele PCC atât din cadrul întreprinderilor deţinute de stat, cât şi din cadrul celor private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăţilor comerciale din China, se înfiinţează o organizaţie PCC în fiecare societate (cu cel puţin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituţia PCC), iar societatea oferă condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor organizaţiei de partid. În trecut, această cerinţă pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu stricteţe. Cu toate acestea, cel puţin din 2016, PCC şi-a consolidat pretenţiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deţinute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăţilor private pentru ca acestea să acorde prioritate "patriotismului" şi să urmeze disciplina de partid. În 2017, s-a raportat existenţa celulelor de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de întreprinderi private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizaţiile PCC să aibă ultimul cuvânt în ceea ce priveşte deciziile comerciale din cadrul întreprinderilor respective. Aceste reguli se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului care face obiectul reexaminării şi furnizorilor de factori de producţie aferenţi.

(42)La fel ca în investigaţiile anterioare referitoare la sectorul chimic din China, Comisia a analizat, în prezenta investigaţie, dacă este adecvat sau nu să utilizeze preţurile şi costurile interne din China, dată fiind existenţa unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv pe baza elementelor de probă conţinute în plângere şi în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială (¹³) (denumit în continuare "raportul"), care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervenţiilor substanţiale ale statului în economia Chinei în general, dar şi a situaţiei specifice a pieţei din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigaţiei. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existenţa unor distorsiuni semnificative în China, astfel cum s-a constatat şi în investigaţiile sale anterioare în această privinţă.

(¹³)Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială), 10 aprilie 2024, SWD(2024) 91 final, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=SWD(2024)91<=en, inclusiv versiunea anterioară a documentului: Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigaţiilor în materie de apărare comercială), 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=SWD(2017)483<=ro.

(44)Mai precis, în plângere s-au subliniat aspectele de mai jos:

- Se înregistrează o intervenţie a statului în sectorul chimic şi, în special, pe piaţa acidului adipic. În această privinţă, plângerea a făcut trimitere la capitolul specific privind produsele chimice din raport pentru a evidenţia supracapacităţile semnificative prezente pe piaţa chineză a produselor chimice. De exemplu, Chongqing Huafeng Chemical Co. (denumit şi Huafon (¹⁴)), principalul producător de acid adipic la nivel mondial, a construit cea mai mare fabrică de acid adipic din lume în regiunea Fuling în 2023, ajungând să fie cea mai mare bază de export de acid adipic din China (¹⁵).

- Principalul instrument juridic şi normativ care reglementează intervenţia GC în sectorul chimic este cel de al 14-lea plan cincinal, care stabileşte intenţia GC de a promova şi optimiza industria prelucrătoare, cu un accent deosebit pe industria chimică. În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime vizează industria chimică şi petrochimică, ca industrii care beneficiază de protecţie şi stimulente. Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice şi chimice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal prevede, de asemenea, o intervenţie suplimentară a statului în industria chimică. Plângerea face trimitere, de asemenea, la diferite sisteme de planuri secundare specifice provinciilor care vizează organizarea în continuare a intervenţiei statului în sectorul chimic (inclusiv, în special, crearea de parcuri industriale chimice), inclusiv cel de al 14-lea Plan cincinal al provinciei Shandong privind dezvoltarea industriei chimice şi cel de al 14-lea Plan cincinal al provinciei Jiangsu privind dezvoltarea industriei chimice de înaltă performanţă. Ambele provincii înregistrează cea mai puternică prezenţă a societăţilor producătoare de acid adipic în China. Planul de acţiune al provinciei Chongqing privind dezvoltarea industriei chimice (2021-2025) menţionează în mod specific importanţa dezvoltării unor capacităţi sporite de acid adipic în regiune (¹⁶).

- Piaţa acidului adipic este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea GC sau care îşi desfăşoară activitatea sub controlul, supravegherea în privinţa politicilor sau îndrumarea GC. Plângerea a susţinut că GC şi PCC exercită controlul atât asupra întreprinderilor deţinute de stat (denumite în continuare "IDS"), cât şi asupra societăţilor private din sectorul chimic. GC a înfiinţat Comisiile de supraveghere şi administrare a activelor deţinute de stat (denumite în continuare "SASAC") pentru a reprezenta interesele de participare a statului în cadrul întreprinderilor deţinute de stat. Printre funcţiile de bază se numără ghidarea reformei întreprinderilor deţinute de stat, gestionarea cotidiană a grupurilor de supraveghere atribuite marilor întreprinderi de stat, numirea şi revocarea din funcţie a directorilor generali şi a altor funcţionari cu funcţii înalte de conducere în cadrul întreprinderilor deţinute de stat, precum şi supravegherea conservării şi estimării valorii activelor deţinute de stat. În plus, GC a adoptat Legea privind activele deţinute de stat ale întreprinderilor, care impune controlul şi dreptul de proprietate al statului asupra industriilor strategice, cum ar fi industria chimică. Mai mulţi producători principali de acid adipic din China sunt întreprinderi deţinute de stat, inclusiv, de exemplu, Liaoyang Petrochemical Co. În plus, Huafeng Chemical Co., un producător şi exportator privat de acid adipic, înregistrează o prezenţă puternică a membrilor PCC în rândul acţionarilor şi al organelor sale de conducere (¹⁷).

- Prezenţa Chinei în cadrul societăţilor producătoare de acid adipic face posibilă intervenţia statului în procesul de stabilire a preţurilor sau a costurilor. Una dintre principalele strategii ale GC de a menţine controlul asupra întreprinderilor deţinute de stat este numirea personalului de conducere, adesea membri ai PCC. În plus, întreprinderile deţinute de stat din China beneficiază de acces preferenţial la o gamă largă de factori de producţie, cum ar fi terenurile şi energia, dar şi la sistemele de finanţare. Intervenţia puternică a statului în cadrul societăţilor determină, prin urmare, o alocare distorsionată a resurselor, care se traduce apoi în costuri distorsionate şi preţuri distorsionate pentru produsele fabricate. De exemplu, potrivit celor susţinute în plângere, faptul că unul dintre principalii producători de ciclohexan, care este principala materie primă utilizată în producţia de acid adipic, este China nu constituie o coincidenţă. Supracapacităţile în producţia de ciclohexan au condus la investiţii mai mari în industriile din aval, inclusiv în ceea ce priveşte acidul adipic. În plus, GC menţine o taxă de export de 40 % pentru benzen, principalul precursor al ciclohexanului, care, la rândul său, împiedică exporturile de benzen din China să conducă la supracapacităţi şi la preţuri reduse (¹⁸).

- Se înregistrează o intervenţie a statului în sectorul energetic şi pe piaţa energiei electrice. GC asigură preţuri scăzute în mod artificial ale cărbunelui prin scheme de subvenţii directe, finanţare preferenţială şi controlul preţurilor. În plus, potrivit plângerii, piaţa energiei electrice din China este deservită în mare măsură de întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea sub controlul autorităţilor chineze, iar forţele de pe piaţa liberă de pe pieţele energiei sunt influenţate de politicile publice ale GC (¹⁹).

(45)În concluzie, plângerea a indicat faptul că preţurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei şi ale forţei de muncă, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază, potrivit plângerii, nu este adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(47)În această privinţă, Comisia a evaluat mai întâi dacă sectorul acidului adipic din China este deservit în mod semnificativ de întreprinderi care se află în proprietatea autorităţilor chineze sau care îşi desfăşoară activitatea sub controlul, supravegherea în privinţa politicilor sau îndrumarea autorităţilor respective, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuţă din regulamentul de bază. Sectorul produsului în cauză este deservit atât de societăţi private, cum ar fi Chongqing Huafeng Chemical Co. (²³), Shandong Haili Chemical (²⁴), Hengli Petrochemical (²⁵), o filială a grupului Hengli, cât şi de întreprinderi deţinute de stat, cum ar fi Kailuan Energy Chemical Co. Ltd (²⁶). Raportul exact dintre producătorii privaţi şi cei deţinuţi de stat pe piaţa acidului adipic nu a putut fi determinat. Cu toate acestea, Comisia a constatat că mai mulţi producători sunt controlaţi direct de stat. Printre exemple se numără Shandong Hualu Hengsheng Chemical Co., Ltd. (²⁷), al doilea cel mai mare producător intern de acid adipic din China (²⁸), 32,08 % dintre acţiunile sale fiind deţinute de stat (²⁹). În plus, Shenma Industrial Co. Ltd. (³⁰), o întreprindere de stat controlată în ultimă instanţă de Comisia de supraveghere şi administrare a activelor deţinute de stat din provincia Henan (³¹) este al treilea cel mai mare producător de acid adipic din China (³²). De asemenea, Tangshan Zhonghao Chemical Co., Ltd (³³), o filială deţinută integral de Kailuan Energy Chemical Co., care este o întreprindere de stat controlată în ultimă instanţă de Comisia de supraveghere şi administrare a activelor deţinute de stat din provincia Hebei (³⁴), se numără printre producătorii de acid adipic.

(48)În plus, intervenţiile PCC în procesul decizional operaţional au devenit norma nu numai în cadrul întreprinderilor deţinute de stat, ci şi în societăţile private (³⁵), PCC revendicându-şi rolul de conducere în aproape toate aspectele economiei ţării. Într-adevăr, influenţa statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăţilor determină în mod efectiv o situaţie în care operatorii economici se află sub controlul şi supravegherea politică a guvernului, dat fiind că structurile statului şi ale partidului s-au dezvoltat împreună în China.

(49)În urma investigaţiei, s-a constatat că asociaţia naţională a industriei care acoperă sectorul chimic este Federaţia industriei petroliere şi chimice din China (China Petrochemical and Chemical Industry Federation, denumită în continuare "CPCIF"). CPCIF aderă la conducerea generală a PCC, desfăşoară activităţi de partid şi oferă condiţiile necesare pentru activităţile organizaţiilor de partid (³⁶). În plus, "autoritatea de înregistrare şi administrare a asociaţiei este Ministerul Afacerilor Civile" (³⁷), iar condiţiile pentru eligibilitatea ca reprezentant al CPCIF includ "să adere la conducerea PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile şi politicile partidului şi să deţină bune calităţi politice" (³⁸).

(51)Mai precis, în urma investigaţiei s-a constatat că asociaţia naţională a industriei care reprezintă producătorii de acid adipic este China Chemical Fibers Association (denumită în continuare "CCFA"). CCFA aderă la conducerea generală a PCC, desfăşoară activităţi de partid şi oferă condiţiile necesare pentru activităţile organizaţiilor de partid (⁴¹). În plus, "autoritatea de înregistrare şi administrare a asociaţiei este Ministerul Afacerilor Civile" (⁴²), iar condiţiile pentru eligibilitatea ca reprezentant al CCFA includ "să adere la conducerea PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile şi politicile partidului şi să deţină bune calităţi politice" (⁴³).

(53)Atât întreprinderile publice, cât şi cele private, din sectorul produselor chimice fac obiectul supravegherii şi al îndrumării în privinţa politicilor. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul chimic şi petrochimic confirmă importanţa continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenţia de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest lucru este exemplificat de cel de al 14-lea plan cincinal pentru dezvoltarea economică şi socială şi perspectivele pentru 2035, potrivit căruia GC intenţionează să "accelereze transformarea şi modernizarea industriilor-cheie, cum ar fi industria chimică" (⁴⁵).

(54)În plus, Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice şi chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal (⁴⁶) (denumit în continuare "avizul orientativ") prevede, de asemenea, că GC "va accelera transformarea şi modernizarea industriilor tradiţionale, va dezvolta în mod activ noi materiale chimice şi produse chimice fine [...] şi va încuraja tranziţia Chinei de la o ţară petrochimică şi chimică mare la o putere petrochimică şi chimică de mare anvergură. [...] Până în 2025, [...] [n]ivelul de concentrare a producţiei de produse chimice în vrac va creşte şi mai mult, iar rata de utilizare a capacităţii va ajunge la peste 80 %; securitatea aprovizionării cu noi materiale chimice va ajunge la peste 75 %" (⁴⁷). De asemenea, GC "[v]a accelera dezvoltarea poliolefinelor de calitate superioară, a substanţelor chimice pentru produse electronice, a gazelor industriale speciale, a cauciucului şi materialelor plastice de înaltă performanţă, a fibrelor de înaltă performanţă" şi, în ceea ce priveşte industriile din aval ale acidului adipic, GC intenţionează "să extindă varietatea şi specificaţiile materialelor precum [...] poliuretani şi poliamide" (⁴⁸). În plus, GC "[v]a promova adaptarea structurii industriale: va consolida măsuri specifice şi va reglementa din punct de vedere ştiinţific amploarea industriei" (⁴⁹).

(55)Mai precis, Avizul orientativ privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei fibrelor chimice (⁵⁰) prevede că GC "[v]a promova dezvoltarea unei platforme de inovare privind fibrele şi materialele compozite de înaltă performanţă [...] cu scopul de a institui un lanţ industrial cuprinzător care să cuprindă materiile prime chimice de bază, fibrele de înaltă performanţă/polimerii de înaltă performanţă, materialele compozite şi modelarea şi prelucrarea produselor, testarea şi evaluarea produselor şi aplicarea produselor" (⁵¹).

(56)Exemple similare privind intenţia autorităţilor chineze de a supraveghea şi de a orienta evoluţiile din sectorul acidului adipic pot fi găsite la nivel provincial, de exemplu în cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei Shandong privind dezvoltarea industriei chimice (⁵²), care urmăreşte "[s]ă promoveze în mod global modernizarea bazei industriale şi a lanţului industrial, să accelereze eliminarea capacităţilor de producţie depăşite şi ineficiente şi să promoveze dezvoltarea produselor chimice în direcţia funcţionalizării, a perfecţionării şi a diferenţierii; să orienteze întreprinderile către fuziune şi reorganizare, să optimizeze alocarea resurselor şi structura lanţului industrial şi să îmbunătăţească eficienţa şi rentabilitatea producţiei" (⁵³).

(57)Acest al 14-lea plan cincinal al provinciei Shandong acoperă, de asemenea, în mod specific sectoarele industriale ale acidului adipic din amonte şi din aval şi impune "să se evidenţieze rolul de lider al parcurilor chimice şi al întreprinderilor de vârf şi să se accelereze dezvoltarea întregului lanţ industrial, de la materii prime chimice de bază la materii chimice noi de vârf [...] [şi] să se pună accentul pe dezvoltarea poliolefinelor de înaltă calitate, a poliuretanilor şi a poliamidelor, precum şi a produselor din materiale noi de înaltă tehnologie şi cu valoare adăugată ridicată" (⁵⁴).

(58)Un alt exemplu privind intenţia autorităţilor chineze de a supraveghea şi de a orienta evoluţiile din sectorul acidului adipic la nivel provincial poate fi găsit în cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei Henan privind dezvoltarea industriilor strategice şi emergente, precum şi a industriilor viitorului (⁵⁵), care urmăreşte "[s]ă accelereze dezvoltarea industriei materialelor noi din nailon; pe baza unei evaluări cuprinzătoare a resurselor şi a capacităţii de mediu, să extindă în mod raţional producţia de materii prime în amonte, cum ar fi acidul adipic, caprolactama şi polimerul nylon 66" (⁵⁶).

(59)În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei Chongqing privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare urmăreşte "[s]ă echilibreze capacitatea de producţie de MDI (difenilmetan diizocianat) şi AA (acid adipic) la nivel local pentru a consolida planificarea şi dezvoltarea unor proiecte precum compuşii epoxidici şi poliolii polieteri" şi urmăreşte să extindă în continuare în aval industria poliuretanică, precum şi industria nylon 66 (⁵⁷).

(60)În ceea ce priveşte faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a preţurilor şi a costurilor prin prezenţa statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuţă din regulamentul de bază, Comisia a constatat că rolul organizaţiei de partid în cadrul Huafeng Chemicals constă în "[t]ransformarea avantajelor politice ale partidului în avantaje de dezvoltare ale Huafeng; [...] [î]ndeplinirea [...] unui rol de lider politic în dezvoltarea întreprinderilor; [...] [i]ntegrarea în producţie şi operaţiuni" (⁵⁸).

(62)Comitetul de partid al Shandong Hualu Hengsheng Chemical Co., Ltd "a ajuns la o înţelegere profundă a faptului că scopul, poziţia şi sarcina fundamentală a partidului în cadrul întreprinderilor deţinute de stat este de a asigura consolidarea partidului, de a orienta dezvoltarea şi de a stimula operaţiunile [...] Pe baza acestei înţelegeri, Comitetul de partid al societăţii, ghidat de teoriile inovatoare ale partidului, a avansat poziţionarea activităţii de consolidare a partidului de la «servicii şi sprijin» la «integrare şi promovare» şi apoi a îmbunătăţit-o treptat la «conducere şi coordonare»" (⁶⁰).

(65)A fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existenţa unor legături personale între toţi producătorii chinezi de acid adipic şi PCC. Cu toate acestea, având în vedere că produsul care face obiectul investigaţiei reprezintă un subsector al sectorului chimic, Comisia a considerat că informaţiile stabilite în investigaţiile recente privind sectorul chimic, astfel cum se indică în considerentul 41, sunt relevante şi pentru produsul care face obiectul investigaţiei.

(66)În plus, în sectorul acidului adipic sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influenţează în alt mod piaţa, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuţă din regulamentul de bază. Comisia a identificat mai multe documente care demonstrează că industria acidului adipic beneficiază de îndrumare şi intervenţii ale statului în sectorul chimic, având în vedere că acidul adipic reprezintă un subsector al sectorului chimic. În plus, Comisia a găsit şi documente care vizează în mod specific sectorul acidului adipic.

(67)Industria chimică este considerată în mod constant o industrie esenţială de către GC (⁶³). Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive şi alte documente având ca obiect produsele chimice, care sunt publicate la nivel naţional, regional şi municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria chimică pentru optimizare şi modernizare (⁶⁴). De asemenea, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime prevede că GC va "optimiza structura organizatorică: va acţiona astfel încât întreprinderile de vârf să devină mai mari şi mai puternice, [...] [v]a sprijini întreprinderile pentru a accelera fuziunile şi reorganizările transregionale şi cu participaţii încrucişate, va spori concentrarea industrială şi va desfăşura operaţiuni internaţionale. În industria chimică, petrochimică, siderurgică, a metalelor neferoase, a materialelor de construcţii şi a altor industrii, va cultiva un grup de întreprinderi principale în lanţul industrial cu o poziţie dominantă ecologică şi o competitivitate superioară" (⁶⁵).

(68)Mai precis, districtul Fuling, situat în municipalitatea Chongqing, "îşi accelerează transformarea dintr-un district industrial major într-un centru de producţie avansată [...], atrăgând o serie de întreprinderi importante şi întreprinderi afiliate din amonte şi din aval în jurul a 10 lanţuri industriale-cheie" (⁶⁶). Districtul Fuling a înfiinţat un "cluster industrial în valoare de 90 de miliarde RMB axat pe materiale", care include un proiect dezvoltat de Chongqing Huafeng Chemical Co. ce prevede o producţie anuală de 400 000 de tone de acid adipic. În plus, în iulie 2022, Chongqing Huafeng Chemical a semnat un acord strategic de cooperare cu districtul Fuling (⁶⁷).

(69)În plus, provincia Shandong urmăreşte, de asemenea, "[s]ă promoveze în mod activ proiecte de construire, completare, extindere şi consolidare a lanţurilor de aprovizionare, [...] abordând atât «situaţiile critice», cât şi «blocajele» din lanţul de aprovizionare. Construcţia a început cu privire la o serie de proiecte majore, inclusiv [...] proiectul nylon 6 al Hualu Hengsheng, care va stimula în mod semnificativ dezvoltarea la vârf a lanţului de aprovizionare" (⁶⁸).

(74)În plus, produsul care face obiectul investigaţiei este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuţă din regulamentul de bază, astfel cum s-a menţionat mai sus în considerentul 41. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigaţiei sau a principalilor factori de producţie), cât şi indirect (în contextul accesului la factorii de producţie ai societăţilor care sunt supuse aceluiaşi sistem de muncă în China) (⁷¹).

(75)În plus, în cadrul prezentei investigaţii, nu s-a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul acidului adipic nu este afectat de intervenţia statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a şasea liniuţă din regulamentul de bază. Avizul orientativ menţionat anterior, care prevede "îmbunătăţirea politicilor de sprijin, consolidarea coordonării dintre politicile fiscale, financiare, regionale, de investiţii, de import şi de export (...) cu politicile industriale pentru a pune pe deplin în aplicare platforma naţională de cooperare între industrie şi finanţe şi [a] promova legătura dintre întreprinderi şi bănci" (⁷²), ilustrează, de asemenea, foarte bine acest tip de intervenţie a statului. Prin urmare, intervenţia substanţială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condiţiilor de piaţă la toate nivelurile.

(76)În sfârşit, Comisia reaminteşte că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigaţiei, sunt necesari mai mulţi factori de producţie. Atunci când producătorii produsului care face obiectul investigaţiei cumpără/contractează aceşti factori de producţie, preţurile pe care le plătesc (şi care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, aceloraşi distorsiuni sistemice menţionate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producţie angajează o forţă de muncă supusă distorsiunilor. Aceştia pot împrumuta fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administraţiei şi în toate sectoarele.

(77)În consecinţă, pe lângă faptul că preţurile interne de vânzare ale produsului care face obiectul investigaţiei nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producţie (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanţării, forţei de muncă etc.), deoarece formarea preţurilor acestora este afectată de intervenţii substanţiale ale statului, astfel cum se descrie în părţile I şi II ale raportului. Într-adevăr, intervenţiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forţa de muncă, energia şi materiile prime sunt prezente în toată China. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producţie care a fost, în sine, produs în China prin combinarea unei serii de factori de producţie este expus unor distorsiuni semnificative. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul factorilor de producţie ai factorilor de producţie şi aşa mai departe.

(78)În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că preţurile sau costurile produsului care face obiectul investigaţiei, inclusiv costurile materiilor prime, ale terenurilor, ale energiei şi ale forţei de muncă, nu sunt rezultatul forţelor de pe piaţa liberă, deoarece sunt afectate de intervenţia substanţială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potenţial al unuia sau al mai multor elemente relevante menţionate în dispoziţia respectivă.

3.3.2.Argumentele invocate de părţile interesate

3.3.3.Concluzie

(81)Luând în considerare cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile de pe piaţa internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecinţă, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producţie şi de vânzare care reflectă preţuri sau valori de referinţă nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producţie şi de vânzare dintr-o ţară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secţiunea următoare.

3.3.4.1.Observaţii generale

(83)Astfel cum se explică în considerentele 33-35, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale la 13 mai 2025 şi la 11 iulie 2025. Aceste note descriu faptele şi elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante şi abordează, de asemenea, observaţiile primite de părţi cu privire la aceste elemente şi la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părţilor interesate intenţia sa de a considera Brazilia drept ţară reprezentativă adecvată în cazul de faţă, dacă se confirmă existenţa distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

a)Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China

(85)Au fost primite observaţii de la producătorul-exportator Huafon inclus în eşantion, care a susţinut că Brazilia nu poate fi considerată o ţară reprezentativă dat fiind că: 1.) situaţiile financiare uşor accesibile ale celor doi producători identificaţi din Brazilia nu s-au aliniat la perioada de investigaţie; 2. Brazilia nu a efectuat importuri semnificative de materie primă benzen; şi 3.) ţara respectivă a instituit măsuri antidumping privind produsele pe bază de acid adipic importate din China şi din alte ţări începând din 2015, ceea ce a afectat rezultatele financiare ale producătorilor brazilieni de acid adipic.

(86)În ceea ce priveşte primul punct, Comisia a constatat că, deşi situaţiile financiare ale celor doi producători identificaţi din Brazilia care erau uşor accesibile la momentul analizării observaţiilor cu privire la prima notă nu se aliniau, într-adevăr, la perioada de investigaţie, Huafon nu a furnizat date financiare alternative uşor accesibile care să acopere perioada de investigaţie. În plus, Huafon nu a furnizat niciun element de probă care să sugereze că datele selectate ar conduce la sume pentru costurile VAG şi pentru profit care nu ar fi "rezonabile" în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a). În continuare, în observaţiile transmise, Huafon însăşi a considerat Mexicul drept o posibilă ţară reprezentativă adecvată, deşi datele financiare disponibile pentru producătorul mexican identificat erau chiar mai vechi (anul 2021) decât cele ale celor doi producători brazilieni identificaţi (2022 şi, respectiv, 2023). În orice caz, astfel cum se explică în considerentul 93 de mai jos, datele financiare ale producătorului brazilian Rhodia au devenit disponibile pentru perioada de investigaţie. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

(87)În ceea ce priveşte absenţa importurilor de benzen în Brazilia, în prima notă, Comisia a luat în considerare utilizarea unei valori de referinţă alternative şi a invitat părţile să propună posibile surse, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, potrivit căruia Comisia poate utiliza, de exemplu, costurile de producţie şi de vânzare corespunzătoare dintr-o ţară reprezentativă adecvată sau preţurile, costurile sau valorile de referinţă internaţionale nedistorsionate. În observaţiile sale, Huafon a subliniat faptul că există un set alternativ de date disponibil în GTA, "Mexic (BOL)", care, spre deosebire de constatările Comisiei din prima sa notă, a indicat într-adevăr importuri semnificative de benzen în Mexic. Setul de date BOL a fost adăugat la GTA în 2021, agregat din datele PIERS privind conosamentele pentru Mexic, pentru a include statistici comerciale care, în mod normal, nu ar apărea în GTA din cauza unor probleme de confidenţialitate (⁷⁴). Acest set de date a arătat că, în fapt, au existat volume semnificative ale importurilor de benzen în Mexic în cursul perioadei de investigaţie.

(88)În ceea ce priveşte măsurile antidumping în vigoare în Brazilia pentru importurile de acid adipic din China, Franţa, Germania, Italia şi Statele Unite, Comisia a considerat că astfel de măsuri sunt menite să creeze condiţii de concurenţă echitabile. Faptul că astfel de măsuri sunt în vigoare împiedică producătorii brazilieni de acid adipic să concureze cu importurile care fac obiectul unui dumping din anumite ţări terţe. În loc să afecteze rezultatele financiare ale producătorilor brazilieni care subminează caracterul adecvat al acestor date în stabilirea unei valori de referinţă reprezentative, astfel cum susţine Huafon, acest lucru a însemnat că rezultatele financiare ale producătorilor brazilieni erau în concordanţă cu rezultatele care trebuiau obţinute în condiţii normale de piaţă - adică nu erau afectate de efectul negativ al produselor importate care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

(89)Având în vedere cele trei motive menţionate anterior (lipsa datelor financiare, problemele legate de benzen şi măsurile antidumping existente în Brazilia), Huafon a considerat că Malaysia ar fi o ţară reprezentativă mai adecvată. Huafon a susţinut că, spre deosebire de Brazilia, Malaysia îndeplinea toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu excepţia punctului referitor la fabricarea produsului care face obiectul investigaţiei. În acest sens, Huafon a făcut referire la nota de subsol 4 din prima notă, care indica faptul că se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeaşi categorie generală şi/sau sector cu produsul care face obiectul investigaţiei.

(90)Cu toate acestea, nota de subsol respectivă preciza că "se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeaşi categorie generală şi/sau sector cu produsul care face obiectul investigaţie în cazul în care produsul care face obiectul investigaţiei nu este fabricat în nicio ţară cu un nivel asemănător de dezvoltare" (sublinierea noastră). Deoarece în Brazilia şi Mexic se înregistra o producţie de acid adipic, această condiţie nu a fost îndeplinită. Prin urmare, Malaysia nu a putut fi considerată o potenţială ţară reprezentativă atât timp cât exista o altă ţară în care fabricarea produsului care face obiectul investigaţiei îndeplinea toate criteriile enumerate în considerentul 82 de mai sus. Astfel, Comisia a considerat că Brazilia îndeplinea cele patru criterii necesare pentru o ţară reprezentativă.

b)Existenţa unor date relevante uşor accesibile în ţara reprezentativă

(92)În ceea ce priveşte Mexicul, datele financiare disponibile public pentru singura societate care fabrica produsul care face obiectul investigaţiei se refereau la anul 2021. În ceea ce priveşte Brazilia, datele financiare uşor accesibile pentru cele două societăţi identificate care fabricau produsul care face obiectul investigaţiei se refereau la anii 2022 şi, respectiv, 2023. Prin urmare, nici datele financiare pentru Mexic, nici cele pentru Brazilia nu s-au suprapus cu perioada de investigaţie la momentul celei de a doua note.

(93)Cu toate acestea, după termenul pentru prezentarea observaţiilor cu privire la cea de a doua notă, datele financiare pentru anul 2024 au devenit disponibile pentru producătorul brazilian de acid adipic, Rhodia (⁷⁵). Prin urmare, argumentele furnizate în considerentul anterior au rămas fără obiect şi nu au necesitat o analiză suplimentară. Comisia a utilizat datele financiare ale Rhodia pentru perioada de investigaţie.

3.3.5.Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(97)În cea de a doua notă, Comisia a indicat că, după procesul de verificare, va fi definită o clasificare mai detaliată a codului vamal pentru produsul secundar acid dibazic. În observaţiile lor cu privire la cea de a doua notă, ambii producători-exportatori Huafon şi Zhonghao incluşi în eşantion au formulat observaţii cu privire la codul vamal corect care trebuie utilizat pentru acidul dibazic şi dicarboxilic. În urma vizitelor de verificare, a observaţiilor acestora şi a dovezilor prezentate la faţa locului, cum ar fi compoziţia chimică a acestor produse, Comisia a decis să utilizeze codurile vamale, astfel cum au fost raportate autorităţilor vamale de una dintre părţi şi care corespund cel mai bine amestecului de acizi, astfel cum a fost verificat la faţa locului, şi anume codul vamal 3824 99 00.

(98)În plus, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că va utiliza statisticile publicate de Insitituto Brasileiro de Geografia e Estatistica ("IBGE") pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forţei de muncă (⁷⁷), statisticile privind preţurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali publicate de Ministerul minelor şi energiei din Brazilia (⁷⁸), preţul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Brazilia, astfel cum a fost publicat de Ministerul minelor şi energiei din Brazilia (⁷⁹), tariful pentru apă perceput de Companhia de Saneamento Basico do Estado de Săo Paulo ("SABESP") (⁸⁰) şi utilizând metodologia sugerată de Departamentul pentru energie al SUA (⁸¹) pentru a calcula preţul aburului în Brazilia.

(99)În observaţiile sale cu privire la cea de a doua notă, Huafon a susţinut că, în loc să utilizeze datele IBGE pentru calcularea criteriului de referinţă privind forţa de muncă, Comisia ar trebui să utilizeze date furnizate de Organizaţia Internaţională a Muncii (denumită în continuare "OIM"). Acest lucru se datorează faptului că datele IBGE erau valabile pentru anul 2022 şi a fost necesară indexarea lor pentru a fi adecvate pentru perioada de investigaţie. Cu toate acestea, ulterior, în cursul investigaţiei, IBGE a pus la dispoziţie date privind forţa de muncă pentru anul 2023. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze datele IBGE pentru 2023, indexate pentru 2024. Comisia a considerat că utilizarea datelor proprii ale IBGE ar fi mai exactă decât utilizarea datelor furnizate de OIM, deoarece aceasta este sursa oficială pentru datele privind forţa de muncă din Brazilia. OIM utilizează, de asemenea, datele IBGE pentru baza sa de date, însă le adaptează pentru a permite compararea internaţională şi va face trimitere la IBGE pentru orice statistici şi detalii specifice. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

(100)În ceea ce priveşte valoarea de referinţă privind forţa de muncă, Huafon a susţinut, de asemenea, că, în ceea ce priveşte Comisia, aceasta ar trebui: 1. să utilizeze indicele preţurilor de producţie pentru indexare, în loc să utilizeze indicele preţurilor de consum; 2. să utilizeze sectorul chimic corect; precum şi 3. să rectifice o eroare materială la cursul de schimb adecvat. Comisia a fost de acord cu aceste afirmaţii şi a recalculat valoarea de referinţă în consecinţă.

(101)Huafon a susţinut, de asemenea, că valoarea de referinţă braziliană pentru apă este inadecvată. Potrivit Huafon, 2024 a fost un an cu secetă extremă în Brazilia, care a afectat preţurile apei, acestea ajungând la niveluri extrem de ridicate şi fiind, prin urmare, nereprezentative. Ca alternativă, Huafon a sugerat utilizarea Mexicului ca ţară reprezentativă pentru valoarea de referinţă privind apa. Comisia nu a fost de acord. Deşi s-a înregistrat, într-adevăr, o perioadă de secetă în cursul anului 2024, nu a fost furnizată nicio dovadă a impactului acestei secete asupra preţului apei. Regiunea în care se afla Rhodia (producătorul reprezentativ de acid adipic din Brazilia) nu făcea parte din regiunea Amazonas menţionată în documentul furnizat de Huafon cu privire la secetă (⁸²). Nici datele istorice privind tarifele la apă pentru regiunea respectivă, în măsura în care se aflau la dispoziţia publicului (⁸³), nu au indicat o creştere drastică a preţurilor în cursul anului 2024. Prin urmare, Comisia a respins această afirmaţie şi a considerat în continuare valoarea de referinţă braziliană ca fiind adecvată.

(102)În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părţile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producţie raportaţi de producătorii-exportatori incluşi în eşantion şi a ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producţie, o serie de elemente au fost grupate în categoria "consumabile" (împreună reprezentând cu mult mai puţin de 10 % din costul de producţie). În continuare, Comisia a informat părţile interesate că va calcula procentul materialelor consumabile din costul total al materiilor prime şi va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va stabili valoarea normală pe baza valorilor de referinţă nedistorsionate corespunzătoare din ţara reprezentativă adecvată.

3.3.5.1.Factorii de producţie

Factor de producţie	Cod NCM (⁸⁴)	Sursă	Unitate de măsură	Valoarea unitară (RMB)
Materii prime
Benzen	2902 20 00	GTA (⁸⁵)	kg	10,05
Amoniac anhidru	2814 10 00	GTA	kg	3,87
Forţa de muncă
Forţa de muncă	nu se aplică	IBGE	oră	95,20
Energie
Cărbune bituminos	2701 12 00	GTA	kg	1,42
Energia electrică	nu se aplică	Ministerul Minelor şi Energiei din Brazilia	MWH	0,97
Apă	nu se aplică	SABESP	KL	41,53
Gaze naturale	nu se aplică	Ministerul Minelor şi Energiei din Brazilia	TJ sau M3	4,03
Abur	nu se aplică	Ministerul Minelor şi Energiei din Brazilia	Tone metrice	328,56
Produse secundare
Ciclohexan	2902 11 00	GTA	kg	11,42
Acid dibazic sau dicarboxilic	3824 99 00	GTA	kg	22,87
(⁸⁴) Nomenclatura Comună a Mercosur. (⁸⁵) https://connect.ihsmarkit.com/gta/home/.

a)Materii prime

(105)Pentru a stabili preţul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din ţara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază preţul mediu ponderat de import în ţara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import şi costurile de transport. Preţul de import în ţara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a preţurilor unitare ale importurilor din toate ţările terţe, cu excepţia RPC şi a ţărilor care nu sunt membre ale OMC, menţionate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸⁶). Comisia a decis să excludă importurile din China în ţara reprezentativă, întrucât a concluzionat în considerentul 81 că nu este adecvat să se utilizeze preţurile şi costurile interne din China din cauza existenţei unor distorsiuni semnificative descrise la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleaşi distorsiuni nu afectează şi produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleaşi distorsiuni au afectat şi preţurile de export.

(106)În observaţiile lor cu privire la prima notă, reclamanţii au susţinut că ciclohexanul nu ar trebui considerat un produs secundar, deoarece este un produs intermediar fabricat în mod intenţionat, obţinut prin hidrogenarea benzenului. Pe de altă parte, un produs secundar este un rezultat secundar neintenţionat şi inevitabil generat ca urmare a procesului principal de producţie. Cu toate acestea, din observaţiile producătorilor-exportatori incluşi în eşantion cu privire la prima notă şi astfel cum s-a confirmat în cursul verificărilor la faţa locului, a fost evident că modalitatea de producţie a ciclohexenului utilizată de producătorii-exportatori incluşi în eşantion a generat, în fapt, ciclohexan (brut) ca produs secundar al hidrogenării parţiale a benzenului. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că ciclohexanul (brut) ar trebui considerat un produs secundar şi a respins afirmaţia reclamantului.

(107)În cea de a doua notă, Comisia şi-a afirmat intenţia de a contabiliza diferenţa de preţ observată între ciclohexanul brut şi ciclohexanul pur prin utilizarea raportului dintre costul propriu al societăţilor pentru aceşti factori de producţie şi aplicarea sa în raport cu valoarea de referinţă pentru ciclohexanul pur. Zhonghao a fost de acord cu această abordare în observaţiile sale cu privire la cea de a doua notă, iar Huafon şi-a exprimat acordul în cursul verificării la faţa locului.

(108)În cazul unora dintre factorii de producţie, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanţi au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de investigaţie. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 102.

(110)Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanţi pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective şi a aplicat apoi acelaşi procent la costul nedistorsionat al aceloraşi materii prime pentru a obţine costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigaţii, raportul dintre costul materiei prime şi costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil şi cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societăţii.

b)Forţa de muncă

(111)IBGE publică informaţii detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Brazilia (⁸⁸). Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2023 pentru costul mediu al forţei de muncă în sectorul 20.2, Fabricaçăo de produtos quimicos orgânicos. Statisticile IBGE furnizează informaţii cu privire la salariile anuale totale şi la taxele aferente, precum şi cu privire la numărul de angajaţi din sectorul chimic pentru anul 2023. Au fost luate în considerare numai informaţiile referitoare la personalul legat de producţie. Valorile au fost indexate pentru perioada de investigaţie utilizând indicele preţurilor de producţie interne (⁸⁹).

c)Energia electrică

e)Apă

(116)Preţul apei pentru utilizatorii industriali din Brazilia este publicat de Companhia de Saneamento Basico do Estado de Săo Paulo, care este responsabilă pentru alimentarea cu apă, colectarea şi tratarea apelor uzate în Sao Paolo. Preţul apei este, de asemenea, prevăzut în mod specific pentru municipalităţile care intră sub incidenţa abrevierii OJ, care include locaţia producătorului brazilian de acid adipic Rhodia. Informaţiile permit identificarea tarifelor pentru apă şi colectarea apelor uzate aplicabile utilizatorilor industriali în 2024 (⁹²).

f)Abur

(117)Comisia a calculat preţul aburului în Brazilia utilizând metodologia sugerată de Departamentul pentru Energie al SUA (⁹³) pe baza costului gazelor naturale necesare pentru producerea acestuia (⁹⁴). Această metodologie prevede un cost pentru abur bazat pe aportul termic necesar pentru producerea acestuia. În acest scop, Comisia a utilizat gazul natural ca aport de căldură şi a utilizat costul gazelor naturale calculat astfel cum se explică în considerentul 115.

g)Cheltuielile indirecte de fabricaţie, costurile VAG şi profiturile

h)Calculul

3.4.Preţul de export

(132)În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unei societăţi afiliate acţionând ca importator, preţul de export a fost stabilit pe baza preţului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienţi independenţi din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri au fost efectuate ajustări ale preţului pentru a ţine cont de toate costurile suportate între import şi revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative şi alte costuri generale ale importatorului afiliat, precum şi un profit rezonabil. Acest profit s-a bazat pe datele unicului importator neafiliat cooperant LCM Industriale S.r.l.

3.5.Comparaţia

(133)- Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligaţia Comisiei de a efectua o comparaţie echitabilă între valoarea normală şi preţul de export în aceeaşi etapă comercială şi de a ţine seama de diferenţele dintre factorii care afectează preţurile şi comparabilitatea acestora. În cazul de faţă, Comisia a ales să compare valoarea normală şi preţul de export al producătorilor-exportatori incluşi în eşantion în etapa comercială franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală şi preţul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică; şi (ii) a se ţine seama de diferenţele dintre factorii despre care s-a afirmat şi s-a demonstrat că afectează preţurile şi comparabilitatea acestora.

3.5.1.Ajustări ale valorii normale

(135)În observaţiile sale cu privire la cea de a doua notă, Huafon a susţinut că, pentru a asigura o comparaţie echitabilă, costurile de vânzare, cum ar fi costurile transportului terestru şi maritim, costurile de asigurări, de manipulare şi de încărcare ar trebui deduse din costurile VAG ale producătorului reprezentativ. Huafon a făcut trimitere la hotărârea Tribunalului în cauza T-762/20 Sinopec (⁹⁶), care face obiectul unui recurs şi care a luat în considerare acest punct de ajustare a preţului de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, în care valoarea normală a fost construită în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(136)Comisia a observat că, în hotărârea pronunţată în cauza CCCME (⁹⁷), care a urmat hotărârii în cauza Sinopec, Tribunalul a reamintit mai întâi că, în conformitate cu jurisprudenţa, dacă o parte solicită, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, ajustări pentru ca valoarea normală şi preţul de export să devină comparabile în vederea stabilirii marjei de dumping, partea respectivă trebuie să facă dovada faptului că cererea sa este justificată. Sarcina probei cu privire la ajustările specifice enumerate la articolul 2 alineatul (10) literele (a)-(k) din regulamentul de bază revine părţii care doreşte să se prevaleze de acestea. Rezultă că, în speţa menţionată, ca şi în prezenta investigaţie, părţile interesate sunt cele cărora le revine, în temeiul respectivei jurisprudenţe, sarcina de a demonstra necesitatea ajustării solicitate în sprijinul dovezilor pe care le-ar fi pretins în cursul investigaţiei.

(137)Tribunalul a considerat că (⁹⁸), deşi practica ajustărilor se poate dovedi necesară, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a ţine seama de diferenţele dintre preţul de export şi valoarea normală care afectează comparabilitatea acestora, astfel de deduceri nu pot fi realizate asupra unei valori care a fost construită şi care, prin urmare, nu este reală. Această valoare nu este în principiu afectată de elemente care ar putea prejudicia comparabilitatea sa, întrucât ea a fost determinată în mod artificial, excluzând aceşti factori (⁹⁹). La fel ca în cauza CCCME, în investigaţia de faţă, construirea valorii normale pe tip de produs pe o bază "franco fabrică" a inclus o sumă rezonabilă pentru costurile VAG şi nu au existat informaţii disponibile care să arate că costurile VAG ale Rhodia includeau vreun cost de distribuţie. În consecinţă, având în vedere marja largă de apreciere de care Comisia dispune în aplicarea articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, abordarea Comisiei a respectat cea mai recentă jurisprudenţă privind afirmaţiile nefondate potrivit cărora sumele corespunzătoare costurilor VAG utilizate la construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, care sunt considerate de Comisie ca fiind rezonabile pentru nivelul comercial franco fabrică, conţin costurile de transport. Astfel cum se explică în considerentul 133, Comisia a ales să compare preţul de export şi valoarea normală la nivel comercial franco fabrică. Astfel cum se explică în considerentele 122-129, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producţie împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG şi profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel comercial.

(138)În plus, Huafon nu a furnizat elemente de probă care să ateste despre costurile VAG utilizate de Comisie că nu au fost deja raportate la nivelul franco fabrică şi nici că acestea ar conduce la o sumă a cheltuielilor VAG care să nu fie "rezonabilă" la nivelul comercial respectiv în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

3.6.Marjele de dumping

(142)Pentru producătorii-exportatori cooperanţi neincluşi în eşantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluşi în eşantion, fără a se ţine cont de marjele producătorilor-exportatori cu marje de dumping nule şi de minimis, şi nici de marjele stabilite în condiţiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază.

(144)În ceea ce îi priveşte pe toţi ceilalţi producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este stabilit pe baza volumului exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanţi, exprimat ca proporţie din totalul importurilor din ţara în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigaţie, care au fost stabilite pe baza datelor raportate de Eurostat.

4.PREJUDICIUL

4.1.Definiţia industriei Uniunii şi a producţiei Uniunii

(148)Producţia totală a Uniunii în cursul perioadei de investigaţie a fost stabilită la 444 153 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informaţiilor disponibile privind industria Uniunii, mai precis a răspunsurilor la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, precum şi a răspunsurilor la chestionare macro ale celorlalţi producători din Uniune care alcătuiesc industria Uniunii. Astfel cum se indică în considerentul 13, cei doi producători din Uniune incluşi în eşantion au reprezentat peste 60 % din producţia şi vânzările totale ale Uniunii de produs similar destinat pieţei libere.

4.2.Stabilirea pieţei relevante a Uniunii

(151)Distincţia între piaţa captivă şi piaţa liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenţei directe din partea importurilor, întrucât ele sunt vândute în cadrul aceleiaşi societăţi sau grupuri de societăţi pe baza preţurilor de transfer stabilite în conformitate cu politicile interne privind preţurile, neavând, prin urmare, o legătură directă cu preţurile de pe piaţa liberă. În schimb, producţia destinată vânzării pe piaţa liberă este în concurenţă directă cu importurile produsului în cauză.

(153)Comisia a examinat anumiţi indicatori economici referitori la industria Uniunii pe baza datelor privind piaţa liberă. Aceşti indicatori sunt: volumul vânzărilor şi preţurile de vânzare pe piaţa Uniunii; cota de piaţă; creşterea economică; volumul şi preţurile exporturilor; profitabilitatea; randamentul investiţiilor şi fluxul de lichidităţi. În măsura în care a fost posibil şi justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieţei captive, pentru a prezenta un tablou complet al situaţiei industriei Uniunii.

(154)Cu toate acestea, alţi indicatori economici au putut fi examinaţi în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii. Acestea sunt: producţia; capacitatea; gradul de utilizare a capacităţii de producţie; investiţiile; stocurile; gradul de ocupare a forţei de muncă; productivitatea; salariile şi capacitatea de a mobiliza capital. Ei depind de întreaga activitate, indiferent dacă producţia este captivă sau vândută pe piaţa liberă.

4.3.Consumul la nivelul Uniunii

4.4.1.Volumul şi cota de piaţă a importurilor din China

(162)Importurile din China au scăzut cu 14 % între 2021 şi 2022, în principal din cauza creşterii costurilor de transport, dar apoi au continuat să crească constant, ceea ce a dus la o creştere globală de 33 % în cursul perioadei examinate, ajungând la 103 075 de tone în 2024. Această creştere a volumului este şi mai semnificativă, având în vedere scăderea consumului în aceeaşi perioadă. În consecinţă, cota de piaţă a importurilor din China a crescut de la 19,4 % în 2021 la 35,6 % în 2024, ceea ce a reprezentat o creştere de 84 %.

4.5.Preţurile importurilor din ţara în cauză: subcotarea preţurilor şi blocarea preţurilor

(165)Preţurile medii ale importurilor din China au crescut în 2022, în concordanţă cu creşterea preţurilor materiilor prime şi ale transportului maritim, dar apoi au scăzut semnificativ sub nivelul din 2021 pentru restul perioadei examinate. În ansamblu, preţurile au scăzut de la 1 514 EUR/tonă în 2021 la 1 251 EUR/tonă în cursul perioadei de investigaţie, o scădere cu 17 % care demonstrează politica agresivă de preţuri adoptată de producătorii-exportatori chinezi. Atunci când se compară preţurile importurilor din China cu cele ale industriei Uniunii (astfel cum se arată în tabelele 3 şi 7), este evident că preţurile de import din ţara în cauză au fost în mod constant inferioare celor practicate de producătorii din Uniune, adesea cu o marjă largă.

(166)Comisia a determinat subcotarea preţurilor în cursul perioadei de investigaţie, comparând următoarele:

(167)Compararea preţurilor s-a realizat având în vedere tranzacţii la acelaşi nivel comercial, ajustate în mod corespunzător dacă a fost necesar, după deducerea rabaturilor şi a reducerilor. Rezultatul comparaţiei a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, înregistrată în cursul perioadei de investigaţie. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 12 % şi 14 % a importurilor din ţara în cauză pe piaţa Uniunii.

(168)Pe lângă subcotarea preţurilor, a existat, de asemenea, o blocare semnificativă a preţurilor în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. Din cauza presiunii semnificative asupra preţurilor cauzate de importurile la preţuri scăzute care fac obiectul unui dumping din partea producătorilor-exportatori chinezi, începând din 2023, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească preţurile de vânzare în conformitate cu evoluţia costurilor de producţie şi pentru a atinge un nivel rezonabil al profitului, astfel cum se prevede în tabelul 8 de mai jos. Blocarea semnificativă a preţurilor este confirmată şi de subcotarea preţurilor indicative constatată pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori incluşi în eşantion.

(169)Potrivit investigaţiei, preţurile practicate de industria Uniunii au fost blocate de importurile la preţuri scăzute originare din RPC. În cursul perioadei examinate, costurile de producţie ale industriei Uniunii au crescut în principal din cauza creşterii costurilor cu energia şi a costurilor materiilor prime (a se vedea considerentul 191). Între timp, importurile din China au continuat să crească semnificativ în termeni relativi în 2022 şi, ulterior, atât în termeni relativi, cât şi în termeni absoluţi, preţurile scăzând după 2022, ceea ce a făcut imposibilă vânzarea produsului de către industria Uniunii la un preţ care să acopere costul său de producţie, cu excepţia anului 2021, când industria Uniunii abia era profitabilă. Această blocare a preţurilor confirmă că importurile care fac obiectul unui dumping din China au dus la pierderea profitabilităţii industriei Uniunii. Astfel cum s-a menţionat în considerentul 191, în 2023, când costurile de producţie pentru industria Uniunii s-au menţinut la un nivel ridicat (cu 38 % peste nivelul preţurilor din 2021), industria Uniunii a fost obligată să îşi reducă brusc preţurile de vânzare pe piaţa liberă, având în vedere presiunea tot mai mare asupra preţurilor exercitată de importurile din China. Astfel cum se poate observa în tabelele 3 şi 8, începând din 2022, importurile din China au intrat pe piaţa Uniunii la preţuri medii cu mult sub costul de producţie al industriei Uniunii. Acidul adipic este un produs de bază, ceea ce înseamnă schimbarea relativ uşoară şi rapidă a opţiunii pentru clienţi pe baza preţurilor oferite de diverşi furnizori. Aceasta a însemnat că industria Uniunii nu a avut altă opţiune decât să îşi reducă preţurile pentru a asigura anumite volume de vânzări.

4.6.1.Observaţii generale

(172)În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion şi a răspunsurilor la chestionarul macro furnizate de industria Uniunii. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar oferite de cei doi producători din Uniune incluşi în eşantion. Pentru a preveni dezvăluirea datelor sensibile în rândul celor doi producători din Uniune incluşi în eşantion, indicatorii microeconomici sunt furnizaţi sub formă de intervale. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situaţia economică a industriei Uniunii.

4.6.2.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

(175)Producţia totală a Uniunii, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

(176)Volumul producţiei produsului similar a arătat o tendinţă descendentă clară, urmând îndeaproape evoluţiile consumului la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 1. Producţia Uniunii a scăzut în 2022 cu 23 %, în concordanţă cu scăderea înregistrată pe piaţa Uniunii. Volumul producţiei a scăzut şi mai mult în 2023, atingând un nivel minim istoric al producţiei de puţin peste 400 000 de tone, ceea ce înseamnă o scădere cu încă 19 puncte procentuale. În perioada de investigaţie, volumele de producţie s-au redresat uşor, urmând îndeaproape tendinţele consumului la nivelul Uniunii. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, volumul producţiei de produs similar a scăzut cu 36 %, depăşind cu mult scăderea înregistrată de consumul la nivelul Uniunii. Astfel cum s-a menţionat deja în considerentul 158, atât consumul de pe piaţa captivă, cât şi cel de pe piaţa liberă au urmat aceleaşi tendinţe.

(177)Capacitatea de producţie s-a menţinut la un nivel stabil pentru toţi producătorii, cu excepţia unuia, care şi-a redus capacitatea de producţie de acid adipic în 2022 cu aproximativ 100 000 de tone. Începând din 2022 şi până la sfârşitul perioadei de investigaţie, capacitatea de producţie a rămas practic neschimbată, înregistrându-se puţin peste 740 000 de tone anual. Aceasta înseamnă totodată că industria Uniunii este în măsură să acopere întreaga cerere din Uniune, spre deosebire de afirmaţiile unora dintre părţile interesate, astfel cum se menţionează în considerentul 7. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

(178)În conformitate cu cifrele raportate pentru producţie şi capacitate, gradul de utilizare a capacităţii de producţie a scăzut, de asemenea, în mod semnificativ. Gradul de utilizare a capacităţii a fost de 82 % în 2021. Odată cu scăderea în continuare a producţiei în 2023, rata de utilizare a capacităţii a scăzut la 55 %. Uşoara creştere a producţiei a condus la o rată de utilizare a capacităţii de 60 % în cursul perioadei de investigaţie, ceea ce, cu toate acestea, nu are caracter viabil. Potrivit cunoştinţelor despre piaţă acceptate în sens larg, ratele de utilizare a capacităţii sub 80 % nu permit o producţie durabilă în industria chimică şi conduc la o creştere nesustenabilă a costurilor unitare şi la pierderi ulterioare.

4.6.2.2.Cantităţile vândute şi cota de piaţă

(179)Volumul vânzărilor şi cota de piaţă a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

(180)Volumul vânzărilor pe piaţa liberă a industriei Uniunii a înregistrat o scădere semnificativă de 25 % în 2022, urmată de o nouă scădere în 2023 cu 20 de puncte procentuale. În perioada de investigaţie, vânzările pe piaţa liberă s-au menţinut la acelaşi nivel ca cel înregistrat în 2023. Prin urmare, în ansamblu, în cursul perioadei examinate, vânzările pe piaţa liberă au înregistrat o scădere extrem de mare, de 45 %, ceea ce depăşeşte cu mult rata de scădere de 27 % a dimensiunii pieţei libere a Uniunii (tabelul 1). Motivul pierderii înregistrate în ceea ce priveşte volumul vânzărilor care depăşeşte contracţia pieţei se datorează creşterii simultane a importurilor din China. Astfel cum se poate observa în tabelul 2, volumele importurilor din China au reuşit să crească pe o piaţă în scădere cu 23 % în 2023 (comparativ cu nivelurile din 2021) şi apoi cu încă 10 puncte procentuale în perioada de investigaţie.

(181)În conformitate cu tendinţele descrise mai sus, cota de piaţă a industriei Uniunii pe piaţa liberă a Uniunii a scăzut drastic în cursul perioadei examinate, înregistrând o scădere continuă de la 77,2 % în 2021 la 58,3 % în perioada de investigaţie, ceea ce corespunde unei pierderi de aproape 19 puncte procentuale. În acelaşi timp, astfel cum se arată în tabelul 2, cota de piaţă a importurilor din China a crescut de la 19,4 % în 2021 la 35,6 % în perioada de investigaţie, ceea ce reprezintă o creştere de 84 % în detrimentul industriei Uniunii.

(182)Volumul captiv şi cota de piaţă ale industriei Uniunii pe piaţa Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

(183)Volumul pieţei captive a Uniunii (compus din acid adipic păstrat de industria Uniunii pentru utilizare în aval) a scăzut cu 28 % în cursul perioadei examinate, în concordanţă cu scăderea consumului global (total) de acid adipic la nivelul Uniunii (tabelul 1). Această scădere a fost totuşi mai puţin semnificativă decât scăderea cu 45 % a volumului vânzărilor de pe piaţa liberă înregistrată în aceeaşi perioadă (tabelul 5). Având în vedere necesitatea scăderii volumelor de producţie ca urmare a scăderii consumului global, cota pieţei captive din producţia totală a Uniunii a crescut cu 13 %, ajungând la 60 % în perioada de investigaţie.

4.6.2.3.Creşterea economică

(184)Indicatorii relevanţi ai industriei Uniunii, cum ar fi producţia, volumul vânzărilor şi cota de piaţă arată în unanimitate o tendinţă descrescătoare evidentă în cursul perioadei examinate, demonstrând că industria Uniunii nu a fost în măsură să crească, nici în termeni absoluţi, nici în raport cu consumul la nivelul Uniunii. Consumul a scăzut, în timp ce importurile din China care fac obiectul unui dumping au înregistrat o creştere semnificativă atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi, într-o măsură şi mai mare, în ceea ce priveşte cota de piaţă.

4.6.2.4.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

(187)Având în vedere scăderea drastică a producţiei în cursul perioadei examinate, productivitatea forţei de muncă a industriei Uniunii, măsurată în tone produse pe an per angajat ENI, s-a deteriorat semnificativ, cu 40 %, în perioada 2021-2023. Având în vedere uşoara creştere a producţiei cu 6 puncte procentuale în cursul perioadei de investigaţie, productivitatea a înregistrat, de asemenea, o uşoară creştere, dar a rămas cu 33 % sub nivelul din 2021 în cursul perioadei de investigaţie.

4.6.2.5.Amploarea marjei de dumping şi redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

4.6.3.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile

(190)În perioada examinată, preţurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion pe piaţa liberă şi pe piaţa captivă din Uniune au evoluat după cum urmează:

	2021	2022	2023	PI (2024)
Preţul de vânzare unitar mediu pe piaţa liberă a Uniunii (EUR/tonă)	[1 400 -1 700 ]	[2 200 -2 500 ]	[1 550 -1 850 ]	[1 500 -1 800 ]
Indice	100	150	102	97
Preţul mediu de transfer pe piaţa captivă (EUR/tonă)	[1 400 -1 700 ]	[2 300 -2 600 ]	[2 000 -2 300 ]	[1 600 -1 900 ]
Indice	100	159	141	112
Costul de producţie unitar (EUR/tonă)	[1 400 -1 700 ]	[2 100 -2 400 ]	[1 900 -2 000 ]	[1 700 -2 000 ]
Indice	100	154	138	118
Sursă: Răspunsurile la chestionar furnizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(191)Preţurile de vânzare pe piaţa liberă au crescut semnificativ în 2022 din cauza creşterii preţurilor materiilor prime şi energiei, ceea ce a determinat creşterea costurilor de producţie în proporţii similare, şi anume cu 54 %. Cu toate acestea, în 2023, deşi costurile unitare de producţie s-au menţinut la un nivel ridicat (cu 38 % peste nivelul preţurilor din 2021), în principal din cauza scăderii volumului producţiei, industria Uniunii a fost obligată să îşi reducă preţurile de vânzare pe piaţa liberă, având în vedere presiunea tot mai mare asupra preţurilor exercitată de importurile din China. Astfel cum se poate observa în tabelul 3, începând din 2022, importurile din China au intrat pe piaţa Uniunii la preţuri medii cu mult sub costul de producţie al industriei Uniunii. Acidul adipic este un produs de bază, ceea ce înseamnă schimbarea relativ uşoară şi rapidă a opţiunii pentru clienţi pe baza preţurilor oferite de diverşi furnizori. Aceasta a însemnat că industria Uniunii nu a avut altă opţiune decât să îşi reducă preţurile pentru a asigura anumite volume de vânzări.

(192)În cursul perioadei de investigaţie, costul unitar de producţie a scăzut cu 20 de puncte procentuale în comparaţie cu 2023, ca urmare a creşterii volumului producţiei şi a ajustărilor reuşite efectuate de industria Uniunii în vederea optimizării consumului său de energie. Totuşi, acesta s-a menţinut în continuare cu mult peste nivelurile din 2021 (+ 18 %), având în vedere nivelul general scăzut al producţiei. Cu toate acestea, presiunea asupra preţurilor exercitată de importurile din China a continuat, iar importurile au înregistrat volume în creştere şi la preţuri de dumping, astfel cum se poate observa în tabelele 3 şi 4 şi astfel cum se explică în considerentele 162 şi 165. Prin urmare, industria Uniunii a fost obligată să îşi reducă şi mai mult preţurile pe piaţa liberă, în pofida situaţiei sale precare, nefiind încă în măsură să îşi acopere costul de producţie.

(193)Vânzările pe piaţa captivă au fost efectuate la preţuri de transfer şi nu se aflau în concurenţă directă cu importurile din China (sau cu orice alte importuri). În conformitate cu cerinţele generale privind preţurile de transfer, preţurile medii de pe piaţa captivă au urmat tendinţele costului de producţie. Preţurile medii de pe piaţa captivă s-au menţinut, de asemenea, peste preţurile de vânzare de pe piaţa liberă pe parcursul întregii perioade examinate, cu excepţia anului 2021, când acestea s-au situat la acelaşi nivel.

4.6.3.2.Costul forţei de muncă

(195)În cursul perioadei examinate, costurile medii cu forţa de muncă au înregistrat o creştere moderată de la an la an, sub ratele medii ale inflaţiei raportate în Germania (¹⁰⁰), ţara în care sunt situaţi ambii producători incluşi în eşantion, demonstrând faptul că industria Uniunii a încercat să îşi diminueze costurile cât mai mult posibil.

4.6.3.3.Stocurile

(197)Acidul adipic nu poate fi depozitat mult timp fără aglutinare. Întrucât capacitatea de stocare este limitată, nivelul stocurilor a fost menţinut la un nivel relativ scăzut de către industria Uniunii pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, din cauza scăderii bruşte a consumului în 2022, nivelurile stocurilor au crescut brusc în anul respectiv, cu 144 %. Pentru a preveni o nouă creştere a stocurilor, industria Uniunii a fost nevoită să îşi reducă producţia în 2022 şi într-o măsură şi mai mare în 2023 pentru a aduce stocul la un nivel acceptabil.

4.6.3.4.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital

(198)Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

	2021	2022	2023	PI (2024)
Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	[2 % - 4 %]	[0 % - 2 %	[-30 % - -25 %	[-15 % - -10 %]
Indice	100	21	- 945	- 442
Fluxul de lichidităţi (EUR)	[20 de milioane - 25 de milioane]	[10 milioane - 15 milioane]	[-20 de milioane - -15 milioane]	[-20 de milioane - -15 milioane]
Indice	100	56	-81	-80
Investiţiile (EUR)	[3 milioane-6 milioane]	[2 milioane-5 milioane]	[2 milioane-5 milioane]	[2 milioane-5 milioane]
Indice	100	91	91	91
Randamentul investiţiilor	[5 % - 10 %]	[-5 % - 0 %]	[-85 % - -80 %]	[-65 % - -60 %]
Indice	100	-42	-1 059	- 800
Sursă: Răspunsurile la chestionar furnizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(199)Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienţi neafiliaţi din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În 2021, industria Uniunii era încă în măsură să realizeze profituri modeste, chiar dacă produsele chinezeşti erau deja prezente pe piaţă. Cu toate acestea, preţul lor era la un nivel similar cu cel practicat de industria Uniunii. În 2022, profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut, în principal din cauza majorării costurilor, însă industria Uniunii a reuşit să se menţină în continuare în jurul pragului de rentabilitate, întrucât piaţa Uniunii a fost oarecum protejată de impactul importurilor din China, care au înregistrat o scădere în termeni de volum şi majorări ale preţurilor din cauza creşterii considerabile a costurilor de transport maritim înregistrate în timpul crizei energetice din 2022. Cu toate acestea, în anii următori, situaţia s-a schimbat drastic. Importurile din China au intrat pe piaţa Uniunii la preţuri de dumping foarte scăzute, înregistrând volume în creştere. Industria Uniunii a fost obligată să îşi reducă şi mai mult producţia şi preţul de vânzare din cauza presiunii agresive asupra preţurilor exercitate de importurile din China. În consecinţă, profitabilitatea sa a înregistrat o deteriorare drastică. Profitabilitatea industriei Uniunii s-a redus considerabil, atingând niveluri scăzute record în 2023 şi, deşi a reuşit să se redreseze uşor în cursul perioadei de investigaţie, a înregistrat în continuare pierderi semnificative.

4.7.Concluzie privind prejudiciul

(204)Astfel cum se poate observa în tabelul 2, volumul importurilor din China a crescut cu 33 % între 2021 şi perioada de investigaţie, în timp ce consumul de pe piaţa liberă din Uniune a scăzut cu 27 %. Cota de piaţă a importurilor din China a crescut cu 84 % (de la 19,4 % în 2021 la 35,6 % în cursul perioadei de investigaţie) în detrimentul industriei Uniunii. Astfel cum se arată în tabelul 3, preţurile importurilor din China au scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate, în pofida tendinţelor generale contrare ale preţurilor materiilor prime şi energiei. Mai precis, începând din 2023, producătorii-exportatori chinezi au adoptat o politică de preţuri extrem de agresivă, care subcotează în mare măsură preţurile industriei Uniunii.

(205)Toţi indicatorii de prejudiciu ai industriei Uniunii au arătat o tendinţă de deteriorare sau stagnare în cursul perioadei examinate. În special, astfel cum se arată în tabelul 4, volumul producţiei a scăzut considerabil, cu 36 %, depăşind contracţia de pe piaţa Uniunii, ceea ce a dus la creşterea costurilor unitare de producţie. Ratele de utilizare a capacităţilor de producţie în 2023 şi în perioada de investigaţie au fost de 60 % sau mai mici, ceea ce este inacceptabil de scăzut pentru acest tip de industrie. Volumul vânzărilor pe piaţa liberă a scăzut cu 45 % (tabelul 5), depăşind în mod semnificativ scăderea cu 27 % a consumului observată în aceeaşi perioadă pe piaţa liberă (tabelul 1). Acest lucru s-a tradus, pentru industria Uniunii, printr-o pierdere a cotei sale de pe piaţa liberă de la 77 % în 2021 la 58 % în cursul perioadei de investigaţie (tabelul 5). Având în vedere presiunea continuă şi chiar în creştere asupra preţurilor exercitată de importurile din China, industria Uniunii nu a fost în măsură să îşi crească preţurile pentru a-şi acoperi costurile şi a înregistrat pierderi semnificative începând cu 2023 (tabelul 11).

5.LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(208)În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din ţara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă şi alţi factori cunoscuţi ar fi putut să aducă, în acelaşi timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alţi factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din ţara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: scăderea cererii; importurile din alte ţări; rezultatele la export ale industriei Uniunii; utilizarea captivă şi creşterea costurilor materiilor prime şi ale preţurilor la energie.

5.1.Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(211)În plus, astfel cum se arată în secţiunea 4.5, importurile din China au subcotat în mod constant preţurile practicate de industria Uniunii pe parcursul perioadei examinate şi, în special, începând din 2023, ceea ce a dus la o deteriorare rapidă a situaţiei financiare a industriei Uniunii. În 2023, după uşoara întrerupere din 2022 din cauza preţurilor mai ridicate ale transportului maritim, importurile din China au recâştigat volumul vânzărilor şi au blocat nivelul preţurilor pe piaţa Uniunii, ceea ce a coincis cu o deteriorare gravă a profitabilităţii industriei Uniunii. Începând din 2023 şi până la sfârşitul perioadei de investigaţie, industria Uniunii nu a fost în măsură să îşi menţină preţurile la un nivel lucrativ din cauza creşterii bruşte a importurilor din China la preţuri de dumping şi a devenit generatoare de pierderi extrem de mari (tabelul 11).

5.2.1.Importurile din ţări terţe

(213)Cantitatea importurilor din alte ţări terţe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

5.2.2.Rezultatele la export ale industriei Uniunii

(217)Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

(218)În cursul perioadei examinate, volumele exporturilor au reprezentat mai puţin de 10 % din vânzările industriei Uniunii de pe piaţa liberă. În fapt, în 2023 şi în perioada de investigaţie, când prejudiciul a fost cel mai accentuat, exporturile au reprezentat doar aproximativ 2 % din vânzările de pe piaţa liberă. În acelaşi timp, nivelul mediu al preţurilor acestor exporturi a fost în mod constant peste nivelul preţurilor de pe piaţa liberă a Uniunii, însă, începând din 2023, acesta a fost mai mic decât costul de producţie. Cu alte cuvinte, chiar dacă vânzările la export nu au fost întotdeauna profitabile, având în vedere că preţurile de export erau în continuare mai mari decât preţurile de pe piaţa Uniunii, aceste vânzări la export au atenuat situaţia producătorilor din Uniune, în loc să o agraveze.

5.2.3.Creşterea preţurilor materiilor prime şi ale energiei

(221)Creşterea preţurilor materiilor prime şi ale energiei a contribuit la creşterea costului de producţie al industriei Uniunii, în special în 2022, în timpul crizei energetice. Cu toate acestea, atunci când preţurile energiei şi preţurile materiilor prime (benzen şi amoniac) au fost cele mai ridicate, în 2022, volumul importurilor din China a scăzut cu 14 %, împreună cu o creştere a preţurilor lor de vânzare cu 22 % (tabelele 2 şi 3). Prin urmare, industria Uniunii a fost în măsură să îşi crească preţurile de vânzare pentru a absorbi costul său unitar de producţie în creştere, astfel cum acţionează operatorii economici în condiţii normale de piaţă. Cu toate acestea, începând din 2023, în timp ce preţurile la energie au început să scadă, importurile din China au înregistrat o nouă creştere la preţuri extrem de scăzute, astfel încât industria Uniunii a fost obligată să îşi reducă preţurile de vânzare sub costul său de producţie pentru a asigura anumite volume ale vânzărilor şi a rămâne un actor pe piaţă. Acesta este, de asemenea, momentul în care situaţia sa s-a deteriorat semnificativ, iar prejudiciul a devenit evident.

5.2.4.1.Scăderea cererii

(224)Astfel cum s-a menţionat în considerentul 157, piaţa liberă a Uniunii a scăzut cu 27 % în cursul perioadei examinate. Indiferent de această scădere, în aceeaşi perioadă, volumul importurilor din China a crescut cu 33 %, ceea ce s-a tradus printr-o creştere a cotei lor de piaţă de la 19,4 % în 2021 la 35,6 % în perioada de investigaţie. Aceasta a survenit în detrimentul industriei Uniunii, care, în aceeaşi perioadă, a pierdut 45 % din volumul vânzărilor sale pe piaţa liberă, astfel încât cota sa de piaţă a scăzut de la 77,2 % la 58,3 %. Analizând cifrele absolute, o scădere a volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piaţa liberă proporţională cu scăderea consumului pe aceeaşi piaţă ar fi fost de aproximativ 110 000 de tone (tabelul 1), în timp ce, în schimb, din cauza efectului importurilor din China, acesta s-a ridicat la 140 000 de tone.

5.2.4.2.Utilizarea captivă

(227)Astfel cum se poate observa în tabelul 6 şi după cum s-a concluzionat în considerentul 183, piaţa captivă s-a contractat în acelaşi mod ca şi piaţa liberă, având în vedere că aceasta a fost condusă de aceleaşi forţe de piaţă ale produselor din aval. Prin urmare, este important de remarcat faptul că, deşi utilizarea captivă a scăzut ca volum, ceea ce a afectat în mod negativ volumele de producţie şi costul unitar de producţie, această rată de scădere nu a fost mai accentuată decât declinul de pe piaţa liberă.

5.3.Concluzie privind legătura de cauzalitate

(231)S-a stabilit o legătură strânsă de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping din ţara în cauză, pe de o parte, şi prejudiciul suferit de industria Uniunii, pe de altă parte. A existat o coincidenţă în timp între creşterea volumului şi a cotei de piaţă a importurilor care fac obiectul unui dumping şi deteriorarea rezultatelor industriei Uniunii, vizibilă în special începând din 2023. Pe o piaţă în scădere, volumele crescute ale importurilor care fac obiectul unui dumping care au intrat la preţuri ce subcotează preţurile industriei Uniunii au creat un mediu al preţurilor extrem de scăzute şi au erodat capacitatea industriei Uniunii de a stabili preţuri care să acopere costul său de producţie. Din acest moment, industria Uniunii şi-a pierdut profitabilitatea şi a continuat să înregistreze pierderi până la sfârşitul perioadei examinate.

(232)Comisia a făcut o distincţie între efectele tuturor factorilor cunoscuţi care au putut afecta situaţia industriei Uniunii în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping şi le-a analizat separat: cum ar fi importurile din alte ţări; rezultatele la export ale industriei Uniunii; creşterile de costuri; scăderea cererii şi utilizarea captivă. Efectul acestor factori asupra evoluţiilor negative ale industriei Uniunii în ceea ce priveşte producţia, volumul vânzărilor pe piaţa liberă, preţurile de vânzare şi profitabilitatea a fost doar limitat, dacă a existat.

(233)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din ţara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii şi că ceilalţi factori, luaţi în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul important suferit. Prejudiciul constă în reducerea cotei de piaţă, a producţiei, a gradului de utilizare a capacităţii de producţie, a productivităţii, a profitabilităţii, a fluxului de lichidităţi, a investiţiilor şi a randamentului investiţiilor. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentele 205 şi 206, industria Uniunii a suferit o blocare a preţurilor cauzată de importurile din ţările în cauză.

6.NIVELUL MĂSURILOR

6.1.Marja de subcotare a preţurilor indicative

(238)În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creşterea importurilor din ţara care face obiectul investigaţiei, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile şi investiţiile, cercetarea şi dezvoltarea (C-D) şi inovarea, precum şi nivelul de profitabilitate preconizat în condiţii normale de concurenţă. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(239)Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiţii normale de concurenţă. În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a înregistrat pierderi semnificative, cu excepţia anilor 2021 şi 2022, când a reuşit să realizeze o marjă de profit foarte modestă sau, respectiv, să se menţină la pragul de rentabilitate. În plus, pentru anii anteriori perioadei examinate, nu s-au putut identifica niveluri precise sau adecvate de profitabilitate. În plângere, industria Uniunii a propus ca profit indicativ rata medie a profitului obţinută de unul dintre producătorii din Uniune pe baza unui contract de vânzare cu unul dintre clienţii săi. Având în vedere că acest rezultat s-a bazat doar pe unul dintre producătorii din Uniune şi s-a limitat la acordurile contractuale cu un singur client, Comisia a considerat că acesta nu poate fi reprezentativ pentru profitul pe care industria Uniunii l-ar putea obţine în absenţa importurilor care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, Comisia a stabilit profitul indicativ pentru a determina preţul neprejudiciabil la 6 %, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(240)Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiţii, de cercetare şi dezvoltare şi de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiţii normale de concurenţă. Comisia a verificat aceste informaţii în cursul vizitelor de verificare la faţa locului prin verificarea evidenţelor interne ale societăţii referitoare la planurile de investiţii şi la deciziile de gestiune. Afirmaţiile industriei UE s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferenţa dintre cheltuielile în materie de investiţii, C&D şi inovare ("CDI") în condiţii normale de concurenţă, astfel cum au fost furnizate de industria UE şi verificate de Comisie, şi cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Această diferenţă, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost mai mică de 1 % pentru unul dintre producătorii din Uniune incluşi în eşantion şi între 1 % şi 2 % pentru celălalt.

(244)Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de subcotare a preţurilor indicative pe baza unei comparări a preţului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanţi incluşi în eşantion din ţara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea preţului, cu preţul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluşi în eşantion pe piaţa Uniunii în cursul perioadei de investigaţie. Eventualele diferenţe rezultate din această comparaţie au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(245)Marja de subcotare a preţurilor indicative pentru "alte societăţi cooperante" şi pentru "toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză" este definită în acelaşi mod precum marja de dumping pentru aceste societăţi şi importuri.

6.2.Examinarea marjei adecvate pentru înlăturarea prejudiciului adus industriei Uniunii

(246)Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamanţii au furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existenţa unor distorsiuni privind materiile prime în ţara în cauză în ceea ce priveşte produsul care face obiectul investigaţiei. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, investigaţia va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

7.INTERESUL UNIUNII

7.1.Interesul industriei Uniunii

(251)Investigaţia a arătat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu considerabil cauzat de importurile din ţara în cauză care au făcut obiectul unui dumping. În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a pierdut din volumul vânzărilor şi cota de piaţă în favoarea importurilor din China care fac obiectul unui dumping. Aceste importuri au subcotat în mod semnificativ preţurile practicate de industria Uniunii şi au exercitat o blocare puternică a preţurilor, ceea ce, la rândul său, a erodat profitabilitatea industriei Uniunii începând din 2023 şi în cursul perioadei de investigaţie, astfel cum se precizează în secţiunea 5.

(252)Instituirea de măsuri ar conduce probabil la normalizarea nivelurilor preţurilor pe piaţa Uniunii. Acest fapt ar permite industriei Uniunii să recâştige vânzările şi cota de piaţă şi, astfel, să îşi recupereze volumele de producţie şi să obţină rate solide de utilizare a capacităţii, reducând astfel costurile sale unitare. Industria Uniunii ar fi, de asemenea, în măsură să vândă la preţuri care să îi acopere costurile şi, prin urmare, să se redreseze în urma dumpingului prejudiciabil.

(253)Cu toate acestea, în absenţa măsurilor, având în vedere comportamentul foarte agresiv în materie de preţuri al producătorilor-exportatori chinezi şi capacităţile neutilizate uriaşe disponibile în China, importurile care fac obiectul unui dumping ar înregistra în continuare, după toate probabilităţile, o creştere pe piaţa Uniunii. Având în vedere amploarea prejudiciului deja suferit, acest aspect nu numai că ar împiedica redresarea industriei Uniunii, ci ar face ca situaţia sa să fie absolut inacceptabilă. Prin urmare, în absenţa măsurilor, supravieţuirea industriei Uniunii nu ar putea fi garantată şi, după toate probabilităţile, ar fi obligată să îşi înceteze activitatea în viitorul apropiat.

7.2.Interesul importatorilor neafiliaţi şi al comercianţilor

(256)LCM este un comerciant cu tradiţie de produse chimice industriale, având o bază stabilă de clienţi, localizaţi în principal în Italia. În cursul perioadei de investigaţie, vânzările de acid adipic au reprezentat între 30 % şi 40 % din cifra sa totală de afaceri. În aceeaşi perioadă, volumul de acid adipic importat de LCM din China a reprezentat între 7 % şi 9 % din totalul importurilor din China. Prin urmare, având în vedere şi nivelul de cooperare din partea utilizatorilor, nivelul de cooperare din partea importatorilor este considerat mediu.

(257)LCM s-a opus instituirii măsurilor, în principal de teama afectării clienţilor săi, utilizatorii de acid adipic producând în principal răşini de acoperire şi polioli poliesteri. LCM şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că, pe fondul creşterii preţurilor acidului adipic care rezultă din taxe, clienţii săi vor fi plasaţi într-o poziţie nefavorabilă în comparaţie cu producătorii chinezi integraţi care furnizează aceleaşi produse, dar obţin acid adipic la preţuri mai mici de la producătorii chinezi. LCM a contestat, de asemenea, faptul că exportatorii chinezi vindeau la preţuri de dumping. În acest sens, LCM a considerat că, pe baza cunoştinţelor sale, preţurile plătite de utilizatori pentru acidul adipic originar din China şi din UE au fost aceleaşi dacă se iau în considerare taxele vamale (6,5 %) şi costurile de vămuire, costurile de transport, costurile de manipulare şi reambalare sau costurile suplimentare ocazionate de acţiunile de "masare" sau "mărunţire" necesare pentru acidul adipic aglutinat care a fost transportat luni de zile, precum şi marja comerciantului. După toate aceste ajustări, LCM a considerat că preţurile produsului în cauză şi ale produsului similar nu diferă în mod semnificativ. O afirmaţie similară a fost făcută, de asemenea, de unul dintre utilizatori, Allnex.

(258)În ceea ce priveşte problema dumpingului, astfel cum se explică în secţiunea 3.6, potrivit constatărilor investigaţiei, toate importurile din China au fost vândute la preţuri de dumping. În ceea ce priveşte comparaţia preţurilor, astfel cum se explică în considerentul 166, aceasta a fost efectuată pe baza preţului de import din China franco vămuit, şi anume incluzând toate ajustările necesare şi costurile ulterioare importului. Marjele de subcotare constatate astfel au fost semnificative, ceea ce înseamnă că preţurile importurilor din China au fost semnificativ mai mici decât preţul produsului similar oferit de industria Uniunii. În plus, Comisia a concluzionat, de asemenea, în mod provizoriu cu privire la existenţa unei situaţii de blocare a preţurilor, astfel cum se explică în considerentul 199.

(259)În ceea ce priveşte efectul taxelor asupra preţurilor şi pierderea potenţială a clienţilor pentru importator, scopul măsurilor nu este de a bloca complet accesul importurilor din China pe piaţă, ci de a restabili condiţii normale de piaţă şi condiţii de concurenţă echitabile pentru toate părţile în cauză. În acest sens, având în vedere capacităţile neutilizate semnificative, se preconizează că importurile din China vor continua, iar importatorul ar trebui să fie în măsură să transfere creşterile costurilor către majoritatea clienţilor săi. În plus, sursele alternative, atât în interiorul, cât şi în afara Uniunii, rămân, de asemenea, o posibilitate.

7.3.Interesul utilizatorilor, al consumatorilor sau al furnizorilor

(262)Numeroşi utilizatori ai produsului care face obiectul investigaţiei s-au manifestat în cursul investigaţiei. Doisprezece dintre aceştia au furnizat un răspuns la chestionar. Volumul combinat al importurilor celor doisprezece utilizatori a reprezentat aproximativ 28 % din volumul importurilor din ţara în cauză în cursul perioadei de investigaţie şi aproximativ 32 % din consumul Uniunii pe piaţa liberă. Cu toate acestea, unele dintre răspunsurile la chestionar au prezentat deficienţe serioase, informaţii esenţiale lipsind şi/sau neexistând în versiunea accesibilă pentru consultare de către părţile interesate şi, prin urmare, nu au putut fi luate în considerare pentru evaluarea detaliată a impactului măsurilor.

(263)În total, şapte răspunsuri la chestionar au fost suficient de detaliate şi de complete pentru a efectua o evaluare detaliată a impactului măsurilor (Allnex, BorsodChem, COIM, Elachem, Envalior, Kurita şi Purinova), reprezentând aproximativ 91 % din volumul importurilor produsului în cauză de la utilizatorii cooperanţi şi producând o gamă largă de substanţe chimice intermediare. Prin urmare, Comisia a considerat că acest grup este reprezentativ pentru situaţia utilizatorilor cooperanţi. Trei dintre aceşti utilizatori, Allnex, COIM şi Purinova, au prezentat observaţii scrise.

(264)Principala preocupare exprimată de utilizatori împotriva instituirii de măsuri a fost impactul probabil pe care creşterea preţurilor acidului adipic l-ar avea asupra situaţiei lor precare pe piaţa produselor din aval. Utilizatorii de acid adipic produc în principal diverse produse chimice intermediare, în special polioli poliesteri sau alte substanţe chimice finale, cum ar fi răşini şi spume de poliuretan, Nylon 6.6, diverşi adezivi, agenţi de etanşare, plastifianţi şi lubrifianţi care sunt apoi utilizaţi ulterior de o mare varietate de sectoare, printre acestea industria textilă, a mobilei, a construcţiilor, a autovehiculelor şi a încălţămintei.

(265)Numeroşi utilizatori, fie în răspunsurile lor la chestionar (Elachem, Reagens, Stepan şi Valtris), fie în observaţii specifice (Allnex, COIM şi Purinova) au susţinut că taxele asupra acidului adipic le-ar submina competitivitatea în calitate de producători de produse din aval faţă de concurenţii lor din ţări terţe, în special cei situaţi în China şi Turcia, care vor putea obţine produsul care face obiectul investigaţiei fără o creştere similară a preţurilor. În plus, unii dintre utilizatori au afirmat că sunt, de fapt, concurenţi ai industriei Uniunii pe pieţele din aval, care, prin urmare, ar putea obţine un avantaj neloial prin instituirea de taxe. În acest sens, Purinova a adăugat, de asemenea, că, în urma unei investigaţii antidumping recente (¹⁰¹), preţul unei alte materii prime, şi anume esterii de alchil fosfat, utilizată de producătorii de polioli poliesteri şi produsă de aceeaşi industrie a Uniunii, a înregistrat deja o creştere. Allnex a menţionat, de asemenea, o investigaţie anterioară privind răşinile epoxidice (¹⁰²) şi a susţinut că, în urma instituirii taxelor, preţurile răşinilor epoxidice au crescut brusc, în pofida scăderii costului unei materii prime, punând utilizatorii într-o situaţie dificilă. În cele din urmă, Elachem şi Purinova au susţinut că, în cazul în care se instituie totuşi măsuri, este necesar să se extindă domeniul de aplicare al procedurii pentru a include şi importurile de produse din aval care conţin peste 15 % din produsul în cauză, pentru a proteja în mod adecvat interesele Uniunii şi, în special, ale producătorilor de produse din aval.

(266)Aceste afirmaţii au fost respinse, deoarece nu este posibilă extinderea domeniului de aplicare al investigaţiei şi al taxelor care decurg din aceasta în cursul investigaţiei. Produsul care face obiectul investigaţiei a fost specificat în mod clar în avizul de deschidere şi toate părţile interesate, şi anume industria Uniunii, producătorii-exportatori, importatorii neafiliaţi şi utilizatorii, au fost definite în mod corespunzător. În consecinţă, toate constatările privind dumpingul, prejudiciul şi legătura de cauzalitate se referă exclusiv la produsul care face obiectul investigaţiei. În mod similar, tendinţele privind alte produse (cum ar fi răşinile epoxidice sau esterii de alchil fosfat şi materiile prime ale acestora) care au făcut obiectul altor investigaţii antidumping nu pot fi analizate în cursul prezentei proceduri.

(268)În cele din urmă, în ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia taxele ar acorda un avantaj concurenţial necuvenit industriei Uniunii în raport cu utilizatorii produselor din aval, în primul rând se reaminteşte faptul că taxele nu vor face decât să restabilească condiţiile inechitabile şi nesustenabile create de dumping din partea producătorilor-exportatori chinezi. În plus, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 178, una dintre cele mai mari preocupări ale industriei Uniunii este rata scăzută de utilizare a capacităţilor de producţie potrivit căreia a fost obligată să funcţioneze începând cu 2023 din cauza pierderii vânzărilor şi a cotei de piaţă în favoarea importurilor din China care fac obiectul unui dumping. În urma normalizării nivelului preţurilor pe piaţa Uniunii, se preconizează că industria Uniunii va fi în măsură să recâştige o parte din vânzările şi cantităţile de producţie pierdute şi, astfel, să atingă un cost unitar de producţie mai scăzut. Coroborate cu sursele alternative de aprovizionare, inclusiv cele de origine chineză, utilizatorii vor beneficia de stabilitatea aprovizionării la preţuri viabile din punct de vedere economic pentru toţi. Scenariul alternativ fără taxe şi în condiţiile dispariţiei industriei Uniunii este mult mai dăunător pentru utilizatori decât creşterea preconizată a preţurilor produsului care face obiectul investigaţiei.

(269)În concluzie, Comisia a constatat că măsurile sunt necesare pentru ca industria Uniunii să se redreseze în materie de vânzări şi să redevină profitabilă. Utilizatorii importatori s-ar confrunta cu o creştere a costurilor în condiţiile aprovizionării cu acid adipic din China şi ar cauza o anumită scădere a profitabilităţii înregistrate, variind în funcţie de portofoliul lor de produse, însă, în linii mari, aceştia ar rămâne profitabili. Restabilirea unei concurenţe solide şi a unor condiţii de concurenţă echitabile ar asigura faptul că utilizatorii vor dispune de surse multiple atât în interiorul, cât şi în afara Uniunii. Pe de altă parte, neinstituirea măsurilor ar determina dependenţa totală de importurile din China, ceea ce ar plasa toţi utilizatorii şi diferitele industrii din aval într-o poziţie vulnerabilă.

8.MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(274)Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăţilor menţionate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigaţii. Prin urmare, ele reflectă situaţia constatată în cazul societăţilor respective în cursul prezentei investigaţii. Aceste niveluri ale taxei vamale sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din ţara în cauză şi fabricat de entităţile juridice menţionate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menţionată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entităţile afiliate întreprinderilor menţionate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză". Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(275)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie ca urmare a diferenţei dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiţionată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităţilor vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză".

(276)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre trebuie să îşi efectueze verificările uzuale şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.

(277)În cazul în care exporturile uneia dintre societăţile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere în volum constituie, ea însăşi, o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe şi numai în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile, se poate deschide o investigaţie anticircumvenţie. Printre altele, o astfel de investigaţie poate examina necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor şi, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel naţional.

9.ÎNREGISTRAREA

10.INFORMAŢII ÎN ETAPA PROVIZORIE

11.DISPOZIŢII FINALE

Societatea	Marja de dumping provizorie
Chongqing Huafon Chemical Co., Ltd	28,6 %
Tangshan Zhonghao Chemical Co., Ltd	46,8 %
Alte societăţi cooperante	32,0 %
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză	46,8 %

Ţara		2021	2022	2023	PI (2024)
SUA	Cantitate (în tone)	10 569	9 425	14 192	15 624
	Indice	100	89	134	148
	Cota de piaţă	2,6 %	3,0 %	5,1 %	5,4 %
	Preţul mediu (EUR/tonă)	1 374	2 039	1 944	1 794
	Indice	100	148	142	131
Totalul pentru toate ţările terţe, cu excepţia ţării în cauză	Cantitate (în tone)	13 668	16 074	16 708	17 799
	Indice	100	118	122	130
	Cota de piaţă	3,4 %	5,1 %	6,0 %	6,1 %
	Preţul mediu (EUR/tonă)	1 392	2 084	1 932	1 780
	Indice	100	150	139	128
Sursă: Eurostat.

Societatea	Marja de dumping (%)	Marja de subcotare a preţurilor indicative (%)
Chongqing Huafon Chemical Co., Ltd	28,6 %	47,1 %
Tangshan Zhonghao Chemical Co., Ltd	46,8 %	48,7 %
Alte societăţi cooperante	32,0 %	47,4 %
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză	46,8 %	48,7 %

Societatea	Taxa antidumping provizorie
Chongqing Huafon Chemical Co., Ltd	28,6 %
Tangshan Zhonghao Chemical Co., Ltd	46,8 %
Alte societăţi cooperante	32,0 %
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză	46,8 %

Societatea	Taxa antidumping provizorie
Chongqing Huafon Chemical Co., Ltd	28,6 %
Tangshan Zhonghao Chemical Co., Ltd	46,8 %
Alte societăţi cooperante	32,0 %
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză	46,8 %

Regulamentul 2287/12-nov-2025 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de acid adipic originar din Republica Populară Chineză

Jurnalul Oficial seria L