Regulamentul 2251/10-nov-2025 privind măsurile referitoare la exhaustivitate în sensul Regulamentului (UE) 2019/516 al Parlamentului European şi al Consiliului privind armonizarea venitului naţional brut la preţurile pieţei şi de abrogare a Deciziei 94/168/CE, Euratom a Comisiei
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 11 Noiembrie 2025
Regulamentul 2251/10-nov-2025 privind măsurile referitoare la exhaustivitate în sensul Regulamentului (UE) 2019/516 al Parlamentului European şi al Consiliului privind armonizarea venitului naţional brut la preţurile pieţei şi de abrogare a Deciziei 94/168/CE, Euratom a Comisiei
Dată act: 10-nov-2025
Emitent: Comisia Europeana
(Text cu relevanţă pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2019/516 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 privind armonizarea venitului naţional brut la preţurile pieţei şi de abrogare a Directivei 89/130/CEE, Euratom a Consiliului şi a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului (Regulamentul VNB) (1), în special articolul 5 alineatul (3),
(1)JO L 91, 29.3.2019, p. 19, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/516/oj.
Întrucât:
(1)Măsurile privind exhaustivitatea reprezintă unul dintre aspectele enumerate în Regulamentul delegat (UE) 2020/2147 al Comisiei (2).
(2)Regulamentul delegat (UE) 2020/2147 al Comisiei din 8 octombrie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2019/516 al Parlamentului European şi al Consiliului prin definirea listei de aspecte care trebuie abordate în cadrul fiecărui ciclu de verificare (JO L 428, 18.12.2020, p. 9, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2020/2147/oj).
(2)De la intrarea în vigoare a Deciziei 94/168/CE, Euratom a Comisiei (3), s-au înregistrat îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte armonizarea şi calitatea măsurilor privind exhaustivitatea aplicate de statele membre. În pofida acestor îmbunătăţiri, pentru ca datele privind venitul naţional brut (VNB) să fie fiabile, exhaustive şi comparabile, măsurile privind exhaustivitatea trebuie să facă obiectul unei armonizări suplimentare, ţinând seama de rezultatele verificărilor efectuate în acest domeniu. În special, verificarea VNB a evidenţiat necesitatea de armonizare suplimentară a măsurilor referitoare la: (i) comparaţia dintre datele privind ocuparea forţei de muncă preluate din sursele demografice şi estimările subiacente ale produsului intern brut (PIB) la preţurile pieţei referitoare la ocuparea forţei de muncă; (ii) ajustările statistice referitoare la veniturile în natură şi bacşişuri sau gratuităţi; (iii) utilizarea informaţiilor furnizate de auditurile fiscale pentru îmbunătăţirea caracterului exhaustiv al estimărilor PIB; şi (iv) ajustările statistice referitoare la activităţile economice ilegale.
(3)Decizia 94/168/CE, Euratom a Comisiei din 22 februarie 1994 privind normele metodologice de aplicare a Directivei 89/130/CEE, Euratom a Consiliului privind armonizarea calculării produsului naţional brut la preţurile pieţei (JO L 77, 19.3.1994, p. 51, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/1994/168/oj).
(3)Sursele demografice (cum ar fi ancheta asupra forţei de muncă, recensămintele populaţiei) reprezintă un mijloc eficient de validare a estimărilor subiacente ale PIB-ului referitoare la ocuparea forţei de muncă (relevante pentru compilările PIB-ului prin abordări bazate pe producţie şi venituri) sau de ajustare a PIB-ului pentru producţia şi venitul neobservate. Ancheta asupra forţei de muncă a fost efectuată în mod consecvent în toate statele membre pe baza Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European şi al Consiliului (4) şi a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2240 al Comisiei (5). Sursele statisticilor de întreprindere, cum ar fi statisticile structurale de întreprindere şi registrele statistice ale întreprinderilor, utilizate pentru a compila PIB-ul în toate statele membre respectă Regulamentul (UE) 2019/2152 al Parlamentului European şi al Consiliului (6) (denumit în continuare "Regulamentul EBS") şi Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197 al Comisiei (7).
(4)Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane şi gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eşantioane, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 808/2004, (CE) nr. 452/2008 şi (CE) nr. 1338/2008 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului (JO L 261 I, 14.10.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1700/oj).
(5)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2240 al Comisiei din 16 decembrie 2019 de specificare a aspectelor tehnice ale setului de date, de stabilire a formatelor tehnice pentru transmiterea informaţiilor şi de specificare a modalităţilor detaliate şi a conţinutului rapoartelor de calitate privind organizarea unei anchete prin sondaj în domeniul forţei de muncă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 336, 30.12.2019, p. 59, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/2240/oj).
(6)Regulamentul (UE) 2019/2152 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind statisticile europene de întreprindere, de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (JO L 327, 17.12.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/2152/oj).
(7)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197 al Comisiei din 30 iulie 2020 de stabilire a specificaţiilor tehnice şi a modalităţilor în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2152 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile europene de întreprindere şi de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (JO L 271, 18.8.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/1197/oj).
(4)Veniturile în natură şi bacşişurile sau gratuităţile sunt fenomene prezente în toate statele membre, iar estimările PIB-ului pot necesita ajustări pentru a le surprinde.
(5)În toate statele membre există sisteme de percepere a impozitului pe venit şi a taxei pe valoarea adăugată, atât la nivel individual, cât şi la nivel de companie, alături de mecanismele fiscale şi de audit corespunzătoare. Informaţiile provenite din auditurile fiscale pot fi utilizate pentru a face ajustări pentru producţia şi veniturile raportate în mod eronat.
(6)De la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (8) (denumit în continuare "SEC 2010"), toate statele membre au efectuat ajustări ale PIB-ului, după caz, pentru a ţine seama de activităţile economice ilegale care se încadrează în limitele producţiei.
(8)Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/549/oj).
(7)Prin urmare, în toate statele membre există o infrastructură statistică şi administrativă care permite o armonizare suplimentară a măsurilor respective privind exhaustivitatea.
(8)Agregatele VNB şi componentele acestora ar trebui să respecte definiţiile şi normele contabile relevante din SEC 2010.
(9)Pentru a armoniza în continuare măsurile privind exhaustivitatea, măsurile prevăzute în Decizia 94/168/CE, Euratom ar trebui înlocuite, iar Decizia 94/168/CE, Euratom ar trebui, prin urmare, să fie abrogată.
(10)Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1
Scopul prezentului regulament este de a îmbunătăţi exhaustivitatea PIB-ului în calitate de componentă majoră a VNB-ului statelor membre în ceea ce priveşte activităţile economice care se încadrează în limitele producţiei în conformitate cu SEC 2010. Aceasta include activităţile economice care sunt legale în sine, dar care nu sunt desfăşurate în conformitate cu reglementările fiscale şi de securitate socială, precum şi activităţile economice care sunt ilegale în conformitate cu legislaţia naţională, cu condiţia ca toate unităţile implicate să participe la acţiuni de comun acord, astfel cum se prevede la punctul 1.79 din SEC 2010.
Art. 2
Pe lângă măsurile prevăzute în capitolele 4-7 din prezentul regulament, statele membre pot lua măsuri suplimentare specifice fiecărei ţări pentru a remedia lacunele lor în materie de exhaustivitate.
Art. 3
(1)Estimările VNB şi PIB sunt "exhaustive" atunci când acoperă:
a)producţia, veniturile primare şi cheltuielile care sunt observate direct în anchetele statistice sau în dosarele administrative şi
b)producţia, veniturile primare şi cheltuielile care nu sunt observate direct şi care se referă la unul sau mai multe dintre următoarele fenomene:
(i)absenţa unităţilor active din punct de vedere economic din dosarele statistice;
(ii)evaziunea de la plata impozitelor şi/sau primelor de asigurări sociale;
(iii)scutirea de obligaţia de a prezenta informaţii autorităţilor fiscale şi de asigurări sociale;
(iv)deficienţe statistice ale datelor.
(2)Absenţa unităţilor active din punct de vedere economic din dosarele statistice menţionată la alineatul (1) litera (b) punctul (i) implică neînregistrarea în dosarele statistice a unităţilor active din punct de vedere economic înregistrate la autorităţile fiscale sau de asigurări sociale, precum şi a unităţilor active din punct de vedere economic care au omis în mod deliberat să se înregistreze pentru a evita obligaţiile fiscale şi de securitate socială sau pentru că sunt implicate în activităţi ilegale.
(3)Evaziunea de la plata impozitelor şi/sau primelor de asigurări sociale menţionată la alineatul (1) litera (b) punctul (ii) implică prezentarea către autorităţile fiscale sau de asigurări sociale a unor cifre care conţin omisiuni sau care sunt falsificate.
(4)Scutirea de obligaţia de a prezenta informaţii autorităţilor fiscale şi de asigurări sociale, menţionată la alineatul (1) litera (b) punctul (iii), se referă la una sau mai multe dintre următoarele:
a)existenţa unor praguri minime pentru înregistrarea obligatorie a anumitor activităţi sau tranzacţii;
b)scutirea anumitor grupuri de persoane sau întreprinderi;
c)depunerea unor declaraţii parţiale care nu încalcă reglementările fiscale şi de asigurări sociale.
(5)Deficienţele statistice ale datelor care afectează exhaustivitatea, menţionate la alineatul (1) litera (b) punctul (iv), se referă la una sau mai multe dintre următoarele deficienţe:
a)date care sunt incomplete, necolectate sau care nu pot fi colectate în mod direct;
b)date care sunt tratate, prelucrate sau compilate incorect de statisticieni.
(6)Exhaustivitatea este caracterul exhaustiv al estimării PIB-ului (şi, prin urmare, a VNB).
(7)Neexhaustivitatea este caracterul neexhaustiv al estimării PIB-ului (şi, prin urmare, a VNB) datorat neefectuării de ajustări adecvate în materie de exhaustivitate.
CAPITOLUL 3:Descrierea calculelor şi ajustărilor necesare pentru asigurarea exhaustivităţii estimărilor PIB
Art. 4
Statele membre trebuie să furnizeze un inventar al surselor şi metodelor utilizate pentru producerea agregatelor VNB şi a componentelor acestora în conformitate cu SEC 2010 ["inventarul VNB", astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1546 al Comisiei (9)]. În propriul lor inventar VNB, statele membre includ o descriere a lacunelor identificate în materie de exhaustivitate şi a metodelor aplicate pentru a asigura exhaustivitatea estimărilor lor privind PIB-ul şi precizează valoarea ajustărilor efectuate. Această descriere trebuie să includă următoarele elemente:
(9)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1546 al Comisiei din 23 octombrie 2020 de stabilire a structurii şi a modalităţilor detaliate privind inventarul surselor şi metodelor utilizate pentru a produce agregatele venitului naţional brut şi componentele acestora în conformitate cu Sistemul european de conturi (JO L 354, 26.10.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/1546/oj).
(a)identificarea tipurilor de neexhaustivitate pentru care sunt necesare ajustări din cauza absenţei, evaziunii sau scutirii sau din cauza deficienţelor statistice ale datelor;
(b)identificarea elementelor individuale de neexhaustivitate în cadrul fiecărui tip de neexhaustivitate menţionat la litera (a);
(c)prezentarea modului în care tipurile şi elementele de neexhaustivitate identificate sunt conectate la metodele aplicate pentru a asigura exhaustivitatea şi prezentarea unei imagini de ansamblu a ajustărilor efectuate pentru diferitele tipuri şi elemente de neexhaustivitate;
(d)descrierea metodelor de exhaustivitate aplicate pentru a aborda tipurile şi elementele de neexhaustivitate identificate.
Art. 5
(1)Tipurile de neexhaustivitate menţionate la articolul 4 litera (a) sunt cele enumerate în anexa I la prezentul regulament. Aceste tipuri sunt relevante pentru situaţia în care datele-sursă sunt obţinute din anchete sau colectări administrative care vizează producătorii. Prin urmare, aceste tipuri sunt utilizate mai ales în analiza exhaustivităţii în contextul compilării PIB-ului prin abordarea bazată pe producţie. Acestea pot fi aplicate, de asemenea, analizei prin abordări ale PIB-ului bazate pe venituri şi cheltuieli, cu condiţia ca datele-sursă să fie obţinute, de asemenea, din anchete sau colectări administrative ale producătorilor.
(2)Elementele individuale de neexhaustivitate din cadrul fiecărui tip de neexhaustivitate, menţionate la articolul 4 litera (b), pot fi (dar nu se limitează la) exemplele descrise în anexa I la prezentul regulament.
(3)Conectarea tipurilor şi a elementelor de neexhaustivitate identificate la metodele aplicate pentru garantarea exhaustivităţii şi prezentarea unei imagini de ansamblu a ajustărilor efectuate pentru diferitele tipuri şi elemente de neexhaustivitate menţionată la articolul 4 litera (c) sunt efectuate cu ajutorul tabelelor sinoptice al căror conţinut obligatoriu este prevăzut în anexa II la prezentul regulament. Acest lucru se realizează în primul rând pentru componentele abordării bazate pe producţie a PIB-ului şi cu condiţia ca datele-sursă să fie obţinute din anchete sau colectări administrative ale producătorilor, pentru componentele relevante ale abordărilor bazate pe cheltuieli şi venituri cu privire la PIB.
CAPITOLUL 4:Comparaţie între datele privind ocuparea forţei de muncă derivate din sursele demografice şi estimările subiacente ale PIB-ului referitoare la ocuparea forţei de muncă
Art. 6
Statele membre compară datele privind ocuparea forţei de muncă preluate din sursele demografice (oferta de forţă de muncă) cu estimările subiacente ale PIB-ului referitoare la ocuparea forţei de muncă (cererea de forţă de muncă). Rezultatele acestei comparaţii se utilizează pentru a efectua ajustări explicite ale exhaustivităţii producţiei şi veniturilor neobservate sau pentru a valida estimările PIB-ului. Comparaţia se efectuează cel puţin o dată la cinci ani, începând cu ciclul de verificare a VNB 2025-2029.
Art. 7
(1)Sursele demografice pentru oferta de forţă de muncă menţionate la articolul 6 sunt ancheta asupra forţei de muncă sau recensământul populaţiei (inclusiv datele administrative subiacente).
(2)Datele privind cererea de forţă de muncă menţionate la articolul 6 sunt derivate din sursele statisticilor de întreprindere utilizate pentru compilarea PIB-ului, care includ statistici structurale de întreprindere, registrul statistic al întreprinderilor, alte surse legate de întreprinderi, date administrative sau combinaţii ale acestora.
(3)Atunci când rezultatele comparaţiei menţionate la articolul 6 sunt utilizate pentru a valida estimările PIB-ului, cifrele privind ocuparea forţei de muncă care stau la baza estimărilor PIB-ului sunt estimările finale privind ocuparea forţei de muncă din conturile naţionale.
Art. 8
Conceptul de ocupare a forţei de muncă care trebuie aplicat este definit la punctele 11.11-11.19 din SEC 2010 (corespunzând populaţiei ocupate interne). Întrucât sursele demografice utilizează un concept diferit de ocupare a forţei de muncă (ocuparea forţei de muncă la nivel naţional), statele membre iau măsuri pentru a-l alinia la definiţia SEC 2010 în scopul comparării menţionate la articolul 6. Aceste măsuri implică cel puţin următoarele aspecte:
(a)includerea nerezidenţilor care lucrează pentru unităţi rezidente, cum ar fi lucrătorii migranţi nerezidenţi, lucrătorii transfrontalieri nerezidenţi şi lucrătorii sezonieri;
(b)excluderea rezidenţilor angajaţi de producători nerezidenţi, cum ar fi lucrătorii transfrontalieri rezidenţi şi lucrătorii sezonieri;
(c)includerea lucrătorilor rezidenţi care locuiesc permanent în cadrul unei instituţii; aceştia pot locui şi lucra în spaţii folosite în comun (cum ar fi închisori sau centre de îngrijire pe termen lung), în gospodării colective (cum ar fi instituţiile religioase) şi în cazărmi pentru forţele militare;
(d)includerea persoanelor care desfăşoară activităţi de producţie pentru uz propriu (de exemplu, activităţi agricole).
Art. 9
Atunci când efectuează comparaţia menţionată la articolul 6, statele membre aplică măsuri pentru:
(a)a determina domeniul de aplicare al activităţilor economice care trebuie luate în considerare pentru comparaţie, utilizând nomenclatorul statistic al activităţilor economice din Comunitatea Europeană ("NACE"), astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (10), şi a armoniza codificarea NACE a datelor privind ocuparea forţei de muncă în cadrul surselor pentru cererea şi oferta de forţă de muncă;
(10)Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2006/1893/oj).
(b)a calcula datele privind ocuparea forţei de muncă din perspectiva "orelor lucrate" (astfel cum sunt definite la punctul 11.27 din SEC 2010) sau al "echivalentului normă întreagă" (astfel cum este definit la punctul 11.32 din SEC 2010);
(c)a determina ratele adecvate ale valorii adăugate brute sau ale producţiei pe unitate de forţă de muncă care urmează să fie aplicate diferenţei de forţă de muncă derivate (diferenţa dintre datele privind ocuparea forţei de muncă preluate din sursele demografice aliniate în conformitate cu articolul 8 şi estimările subiacente ale PIB-ului referitoare la ocuparea forţei de muncă) dacă, în urma comparaţiei, se efectuează ajustări explicite de exhaustivitate pentru producţia neobservată (ale valorii adăugate brute şi ale componentelor acesteia).
Art. 10
Statele membre furnizează în inventarul VNB o descriere a comparaţiei efectuate menţionate la articolul 6. Aceasta începe cu inventarul VNB care urmează ciclului de verificare a VNB 2025-2029. În cazul în care comparaţia are ca rezultat ajustări explicite de exhaustivitate, statele membre indică valoarea ajustărilor efectuate. În cazul în care, în urma acestei comparaţii, nu se efectuează ajustări explicite de exhaustivitate, statele membre furnizează o justificare în inventarul VNB, împreună cu informaţii privind modul în care rezultatele comparaţiei au fost utilizate pentru a valida estimările PIB-ului.
Art. 11
Statele membre revizuiesc diferite tipuri de venituri în natură şi tipuri de activităţi în cazul cărora bacşişurile sunt întâlnite cel mai des, cu scopul de a efectua ajustări de exhaustivitate ale PIB-ului, după caz. Statele membre revizuiesc, de asemenea, metodele de efectuare a acestor ajustări pentru a asigura fiabilitatea acestora. Aceste revizuiri se efectuează cel puţin o dată la cinci ani, începând cu ciclul de verificare a VNB 2025-2029.
Art. 12
Revizuirea diferitelor tipuri de venituri în natură menţionate la articolul 11 vizează următoarele elemente:
(a)serviciile de întreţinere a vehiculelor sau altor bunuri de folosinţă îndelungată furnizate pentru uzul personal al angajaţilor;
(b)mâncare şi băuturi, inclusiv cele consumate în timpul deplasărilor în interes de serviciu;
(c)reduceri de preţ obţinute în cantinele gratuite sau subvenţionate sau obţinute cu bonuri de masă;
(d)transportul către şi de la locul de muncă;
(e)bunuri şi servicii produse ca rezultate din procesele de producţie proprii ale angajatorului, de exemplu alimente şi băuturi;
(f)cazare gratuită/aport la cheltuielile de locuinţă;
(g)împrumuturile acordate angajaţilor la dobânzi reduse;
(h)toate celelalte tipuri de venituri în natură care sunt considerate semnificative din punct de vedere cantitativ.
Art. 13
Revizuirea activităţilor în cazul cărora bacşişurile sunt întâlnite cel mai des, menţionată la articolul 11, se referă la următoarele:
(a)taximetre;
(b)restaurante;
(c)hoteluri;
(d)coafori;
(e)toate celelalte activităţi pentru care bacşişurile sunt considerate drept un element semnificativ din punct de vedere cantitativ.
Art. 14
Statele membre trebuie să îşi compare propriile estimări ale veniturilor în natură cu rezultatele anchetelor UE privind costul forţei de muncă, care se efectuează la fiecare patru ani, întrucât aceste anchete cuprind şi informaţii despre venitul în natură. Această comparaţie se efectuează de fiecare dată când rezultatele anchetei UE privind costul forţei de muncă devin disponibile.
Art. 15
(1)Statele membre includ în inventarul VNB o descriere generală a normelor fiscale aplicabile veniturilor în natură şi bacşişurilor sau gratuităţilor. Inventarul VNB include, de asemenea, o explicaţie a modului în care estimarea PIB-ului ţine seama în mod corespunzător de aceste norme (de exemplu, analizând modul în care acestea influenţează datele-sursă şi, prin urmare, eventuala necesitate de efectuare a ajustărilor). Aceasta începe cu inventarul VNB care urmează ciclului de verificare a VNB 2025-2029.
(2)În cazul în care se efectuează ajustări pentru elemente specifice, se descriu sursele de date şi metoda de calcul şi se indică valoarea ajustării.
(3)Statele membre descriu, de asemenea, în inventarul VNB rezultatele revizuirilor menţionate la articolul 11 şi rezultatele comparaţiei menţionate la articolul 14 şi furnizează o justificare şi o descriere a modificărilor aferente, după caz. Aceasta începe cu inventarul VNB care urmează ciclului de verificare a VNB 2025-2029.
CAPITOLUL 6:Analiza utilizării informaţiilor furnizate de auditurile fiscale pentru îmbunătăţirea caracterului exhaustiv al estimărilor PIB
Art. 16
Statele membre analizează fezabilitatea utilizării auditurilor fiscale pentru a îmbunătăţi exhaustivitatea estimărilor PIB-ului. Această analiză se efectuează cel puţin o dată la cinci ani, începând cu ciclul de verificare a VNB 2025-2029.
Art. 17
(1)Statele membre descriu rezultatele analizei menţionate la articolul 16 în inventarul VNB, începând cu inventarul VNB care urmează ciclului de verificare a VNB 2025-2029.
(2)Această descriere trebuie să stabilească dacă informaţiile obţinute prin audit fiscal pot fi utilizate pentru a efectua ajustări pentru producţia şi veniturile raportate în mod eronat (din punct de vedere cantitativ) sau pentru a determina tiparele unor astfel de raportări eronate (din punct de vedere calitativ).
(3)În cazul în care se efectuează ajustări de exhaustivitate pe baza auditurilor fiscale (utilizare cantitativă), descrierea trebuie să explice modul de adaptare a informaţiilor obţinute prin audit fiscal pentru a corespunde acestui scop şi trebuie indicată valoarea ajustărilor.
(4)În cazul în care auditurile fiscale sunt utilizate din punct de vedere calitativ, descrierea explică modul în care tiparele de raportare eronată identificate sunt aplicate ajustărilor de exhaustivitate derivate din alte metode de exhaustivitate. În cazul în care auditurile fiscale nu sunt utilizate în activitatea legată de exhaustivitate, descrierea trebuie să explice motivele care au stat la baza acestei decizii.
Art. 18
Statele membre revizuiesc tipurile de activităţi economice ilegale care se încadrează în limitele producţiei conform SEC 2010 în vederea efectuării unor ajustări de exhaustivitate ale PIB-ului, dacă este cazul, şi revizuiesc metodele utilizate pentru ajustările respective pentru a asigura fiabilitatea acestora. Aceste revizuiri se efectuează cel puţin o dată la cinci ani, începând cu ciclul de verificare a VNB 2025-2029.
Art. 19
Revizuirea tipurilor de activităţi ilegale menţionată la articolul 18 vizează următoarele activităţi:
(a)prostituţia (dacă este considerată ilegală în conformitate cu legislaţia naţională);
(b)producţia şi traficul de droguri (dacă sunt considerate ilegale în conformitate cu legislaţia naţională);
(c)contrabanda cu alcool şi produse din tutun;
(d)toate celelalte tipuri de activităţi economice ilegale care sunt considerate semnificative din punct de vedere cantitativ.
Art. 20
Statele membre descriu în inventarul VNB, începând cu inventarul VNB care urmează ciclului de verificare a VNB 2025-2029, rezultatele analizei menţionate la articolul 18. Inventarul VNB include o justificare şi o descriere a modificărilor aferente, după caz. În cazul în care se efectuează ajustări pentru anumite activităţi economice ilegale, se descriu sursele de date şi metoda de calcul şi se precizează valoarea ajustării.
Art. 21
(1)Decizia 94/168/CE, Euratom se abrogă.
(2)Trimiterile la decizia abrogată se interpretează ca trimiteri făcute la prezentul regulament.
Art. 22
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 10 noiembrie 2025.
Pentru Comisie Preşedinta Ursula VON DER LEYEN |
ANEXA I:Tipurile de neexhaustivitate menţionate la articolul 5
Clasificarea tuturor activităţilor productive în funcţie de potenţialul lor de neexhaustivitate trebuie să se bazeze pe un set standard de tipuri de neexhaustivitate. Tipurile sunt etichetate N1-N7. În tabelul de mai jos sunt prezentate o descriere a fiecărui tip de neexhaustivitate (N1-N7) şi exemple de elemente individuale de neexhaustivitate din cadrul acestor tipuri.
Etichetă | Tip | Descrierea tipurilor de neexhaustivitate şi a elementelor acestora |
N1 | Producătorul ar trebui să fi fost înregistrat (producător "la negru") | - Producătorul nu se înregistrează pentru a evita obligaţiile fiscale şi de securitate socială. Aceştia sunt adesea mici producători, cu cifre de afaceri care depăşesc pragurile peste care ar trebui să îşi înregistreze veniturile. - Producătorii care nu se înregistrează deoarece sunt implicaţi în activităţi ilegale intră sub incidenţa N2, nu a N1. - N1 nu include toate activităţile "la negru" - unele sunt asociate cu N6. |
N2 | Producătorul desfăşoară activităţi economice ilegale şi nu se înregistrează | - N2 acoperă activităţile producătorilor ilegali care evită în totalitate înregistrarea. - N2 exclude activităţile ilegale ale entităţilor juridice înregistrate sau ale antreprenorilor care îşi raportează (sau raportează în mod eronat) activităţile în temeiul codurilor atribuite activităţilor legale. |
N3 | Producătorul nu este obligat să se înregistreze | - Producătorul nu este obligat să se înregistreze deoarece nu are o producţie de piaţă. De regulă, aceştia sunt producători casnici non-piaţă implicaţi în: (i) producţia de bunuri pentru consum propriu sau în scopul formarii de capital fix propriu; şi (ii) construcţia şi reparaţiile de locuinţe. - Producătorul are o anumită producţie de piaţă, dar aceasta se situează sub nivelul de la care producătorul trebuie să se înregistreze ca antreprenor. |
N4 | Persoana juridică înregistrată nu este inclusă în statistici | - Persoana juridică nu poate fi inclusă în statistici din diverse motive. De exemplu: (i) registrul comerţului este neactualizat sau procedurile de actualizare sunt inadecvate; (ii) datele pentru clasificare (activitatea, dimensiunea sau codurile geografice) sunt incorecte; sau (iii) persoana juridică este exclusă din anchetă deoarece dimensiunea sa se situează sub un anumit prag. |
N5 | Antreprenorul înregistrat nu este inclus în statistici | - Un antreprenor înregistrat nu poate fi inclus în statistici din mai multe motive. De exemplu, este posibil ca sursa administrativă cu listele antreprenorilor înregistraţi să nu trimită întotdeauna liste complete sau actualizate biroului de statistică. - Chiar dacă există un flux regulat de informaţii exacte şi complete dinspre sursa administrativă către oficiul statistic, este posibil ca întreprinzătorul înregistrat să nu fie inclus în registrul comerţului din mai multe motive (a se vedea cele de la punctul N4). |
N6 | Producătorul raportează în mod eronat datele | - Raportarea eronată înseamnă, de obicei, că producţia este sub-raportată şi/sau consumul intermediar este supra-raportat pentru a eluda (sau a reduce) impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată sau contribuţiile la asigurările sociale. - Raportarea eronată implică adesea: (i) menţinerea a două seturi de registre; (ii) plăţi de salarii nedeclarate ("salarii în plic") care sunt înregistrate drept consum intermediar; (iii) plăţi efectuate în numerar, fără chitanţă; şi (iv) fraudă în materie de TVA. |
N7 | Datele fac obiectul unor deficienţe statistice | - N7 este subdivizat în: (i) N7a - date care sunt incomplete, necolectate sau care nu pot fi colectate în mod direct; şi (ii) N7b - date care sunt tratate, prelucrate sau compilate incorect de statisticieni. Această distincţie este utilă pentru o mai bună înţelegere a gamei variate de posibile deficienţe statistice. Cu toate acestea, în practică, N7a şi N7b nu pot fi întotdeauna diferenţiate cu uşurinţă. - Deficienţe statistice: următoarea listă nu este completă, dar aceste subiecte ar trebui investigate pentru a determina neexhaustivitatea: - gestionarea non-răspunsurilor la anchete; - producţia pentru consumul final propriu a producătorilor de pe piaţă; - bacşişuri; - salarii şi indemnizaţii în natură; - activităţi secundare. - În mod evident, nu toate deficienţele statistice conduc la subestimarea PIB-ului. Accentul se pune aici pe ilustrarea aspectelor care ar putea conduce la neexhaustivitate în conturile naţionale. |
Tipurile N1-N7 sunt relevante pentru situaţia în care datele-sursă sunt obţinute din anchete sau colectări administrative ale producătorilor. Prin urmare, utilitatea lor principală constă în analiza exhaustivităţii în contextul compilării PIB-ului prin abordarea bazată pe producţie. Aceste tipuri pot fi aplicate şi în cazul analizei prin abordări bazate pe venituri şi cheltuieli, dar acest lucru este mai uşor de realizat dacă datele respective sunt obţinute din anchete sau colectări administrative ale producătorilor.
Pentru a se asigura faptul că tipurile de neexhaustivitate sunt distincte şi separate, logica care stă la baza formulării lor este de a împărţi activităţile productive în funcţie de potenţialul lor de a rămâne neobservate. Aceasta presupune examinarea caracteristicilor uşor de observat ale producătorilor, fiecare caracteristică fiind împărţită într-un set exhaustiv de categorii care se exclud reciproc. Caracteristicile ar trebui stabilite pe baza următoarelor întrebări:
(a)producătorul este înregistrat sau nu la autorităţile administrative?
(b)producătorul este inclus sau nu în registrul statistic al întreprinderilor?
(c)care este sursa de date de bază: o anchetă în rândul producătorilor, o colectare administrativă sau o altă sursă?
(d)producătorul este o persoană juridică, un antreprenor sau un producător casnic non-piaţă?
(e)producătorul răspunde sau nu la anchete?
(f)producătorul raportează corect sau raportează în mod eronat?
(g)sunt colectate sau nu toate datele necesare pentru conturile naţionale?
Combinate, aceste caracteristici stau la baza descrierilor tipurilor N1-N7 şi oferă o defalcare cuprinzătoare a potenţialului de neexhaustivitate. Derivarea tipurilor N1-N7 şi relaţiile dintre acestea sunt descrise mai jos.
În primul rând, ar trebui să se analizeze dacă un producător face sau nu obiectul unei anchete sau al unei colectări administrative. Un producător nu poate face obiectul unei anchete sau al unei colectări administrative deoarece:
a)nu se înregistrează în mod deliberat deoarece este implicat în activităţi "la negru" (N1) sau ilegale (N2);
b)nu este nevoie să se înregistreze (producători casnici non-piaţă) (N3);
c)este persoană juridică, dar nu este inclus în anchetă (N4);
d)este antreprenor înregistrat, dar nu este inclus în anchetă (N5).
În cazul în care producătorul este inclus în anchetă, datele obţinute pot să nu fie exhaustive, deoarece:
(a)fie producătorul raportează deliberat în mod eronat (N6);
(b)fie datele solicitate nu sunt colectate sau prelucrate în mod corespunzător (deficienţă statistică) (N7).
ANEXA II:Modele pentru tabelele sinoptice menţionate la articolul 5
Tipuri şi elemente de neexhaustivitate în funcţie de metoda de exhaustivitate aplicată - prezentare generală a ajustărilor pentru exhaustivitate ale producţiei (se utilizează un model analog pentru consumul intermediar şi valoarea adăugată brută şi, în cazul în care datele-sursă sunt obţinute din anchete sau colectări administrative care vizează producătorii, pentru componentele relevante ale abordărilor PIB bazate pe cheltuieli şi venituri)
Tipuri şi elemente de neexhaustivitate | Metode de exhaustivitate | Total | |||||||
Metoda 1 | Metoda 2 | Metoda 3 | Metoda 4 | Metoda 5 | Metoda 6 | Metoda 7 | Metoda 8 | ||
N1 | |||||||||
- Elementul 1 | |||||||||
- Elementul 2 | |||||||||
-... | |||||||||
N2 | |||||||||
- Elementul 1 | |||||||||
-... | |||||||||
N3 | |||||||||
- Elementul 1 | |||||||||
-... | |||||||||
N4 | |||||||||
- Elementul 1 | |||||||||
-... | |||||||||
N5 | |||||||||
- Elementul 1 | |||||||||
-... | |||||||||
N6 | |||||||||
- Elementul 1 | |||||||||
-... | |||||||||
N7 | |||||||||
- Elementul 1 | |||||||||
-... | |||||||||
Total | |||||||||
% | 100 % | ||||||||
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 11 noiembrie 2025