Regulamentul 2247/10-nov-2025 privind măsurile de prevenire a instalării şi răspândirii pe teritoriul Uniunii a Candidatus Liberibacter africanus, Candidatus Liberibacter americanus şi Candidatus Liberibacter asiaticus

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 11 Noiembrie 2025
Regulamentul 2247/10-nov-2025 privind măsurile de prevenire a instalării şi răspândirii pe teritoriul Uniunii a Candidatus Liberibacter africanus, Candidatus Liberibacter americanus şi Candidatus Liberibacter asiaticus
Dată act: 10-nov-2025
Emitent: Comisia Europeana
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 şi (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE şi 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 28 alineatul (1) literele (d), (e), (f), (g), (h) şi (i),
(1)JO L 317, 23.11.2016, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/2031/oj.
Întrucât:
(1)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (2) stabileşte, în partea A din anexa II, lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune a căror prezenţă pe teritoriul Uniunii nu este cunoscută şi, în partea B din anexa respectivă, lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune cunoscute ca fiind prezente pe teritoriul Uniunii.
(2)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de stabilire a unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 al Comisiei şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (JO L 319, 10.12.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/2072/oj).
(2)Candidatus Liberibacter africanus, Candidatus Liberibacter americanus şi Candidatus Liberibacter asiaticus (denumite în continuare "organismele dăunătoare specificate") sunt enumerate în partea A din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. Aceste organisme dăunătoare au un impact negativ semnificativ asupra speciilor de plante citrice din ţările în care sunt prezente.
(3)Organismele dăunătoare specificate pot fi răspândite prin Diaphorina citri Kuwayama şi Trioza erytreae Del Guercio (denumiţi în continuare "vectorii specificaţi"), ambii fiind enumeraţi în partea A şi, respectiv, în partea B din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072.
(4)Organismele dăunătoare specificate sunt, de asemenea, enumerate ca organisme dăunătoare prioritare în Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei (3), deoarece sunt cele trei specii de Candidatus Liberibacter care sunt agenţii cauzali ai bolii Huanglongbing a citricelor/"citrus greening".
(3)Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei din 1 august 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului prin stabilirea listei organismelor dăunătoare prioritare (JO L 260, 11.10.2019, p. 8, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2019/1702/oj).
(5)Pentru a asigura depistarea timpurie şi eradicarea organismelor dăunătoare specificate pe teritoriul Uniunii, statele membre ar trebui să efectueze anchete anuale cu un număr suficient de mare de examinări vizuale, eşantionare şi testare, utilizând metode conforme cu cele mai recente informaţii ştiinţifice şi tehnice.
(6)În conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031, fiecare stat membru trebuie să elaboreze şi să actualizeze un plan de urgenţă pentru fiecare organism dăunător prioritar. Este necesar ca, pe baza experienţei dobândite în urma focarelor anterioare, să se adopte norme specifice privind punerea în aplicare a articolului 25 din Regulamentul (UE) 2016/2031 pentru a se asigura un plan de urgenţă cuprinzător pentru orice situaţie în care se constată apariţia organismelor dăunătoare specificate pe teritoriul Uniunii.
(7)În cazul apariţiei unui focar de organisme dăunătoare specificate şi pentru a eradica aceste organisme şi a preveni răspândirea lor pe teritoriul Uniunii, este necesar ca statele membre să stabilească zone demarcate care să cuprindă o zonă infectată şi o zonă-tampon şi să aplice măsuri de eradicare în cadrul acestora. Dimensiunea acestor zone demarcate trebuie să fie determinată pe baza capacităţii de răspândire a vectorilor specificaţi, atunci când prezenţa lor a fost confirmată oficial.
(8)Cu toate acestea, în cazul constatărilor izolate ale organismelor dăunătoare specificate, stabilirea unei zone demarcate nu ar trebui să fie necesară, deoarece, într-un astfel de caz, riscul fitosanitar poate fi redus rapid la un nivel acceptabil prin aplicarea unor măsuri specifice. Din acelaşi motiv, trebuie să se precizeze că derogarea respectivă poate fi aplicată atunci când există dovezi că organismele dăunătoare specificate detectate nu s-au răspândit şi că prezenţa vectorilor specificaţi nu este cunoscută într-o zonă cu o lăţime de cel puţin 3 km în jurul constatării izolate sau dacă există o constatare într-un sit de producţie cu izolare fizică faţă de vectorii specificaţi în zone în care vectorii specificaţi nu se pot instala în aer liber.
(9)În plus, anumite plante specificate sunt cultivate în situri de producţie cu izolare fizică împotriva vectorilor specificaţi. În cazul în care un focar de organisme dăunătoare specificate apare în afara unor astfel de situri de producţie, există o probabilitate scăzută ca focarul să afecteze plantele specificate cultivate în situl respectiv. Prin urmare, autorităţile competente trebuie să fie scutite de obligaţia de a aplica măsuri de eradicare în ceea ce priveşte plantele specificate respective, chiar dacă acestea sunt situate în zona demarcată.
(10)Pentru a asigura aplicarea imediată a măsurilor de eradicare şi pentru a preveni răspândirea în continuare a organismelor dăunătoare specificate în restul teritoriului Uniunii, anchetele zonelor demarcate trebuie să se desfăşoare anual, în perioada cea mai potrivită a anului şi cu un grad suficient de intensitate.
(11)Dispoziţiile prezentului regulament privind efectuarea de anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri în afara zonelor demarcate trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2029, pentru a acorda suficient timp autorităţilor competente să planifice şi să pregătească conceperea unor astfel de anchete, să colecteze datele statistice necesare şi să aloce resurse suficiente pentru efectuarea anchetelor respective.
(12)Dispoziţiile prezentului regulament privind proiectarea şi planul de eşantionare a anchetelor solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri în zonele demarcate trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2028, pentru a acorda suficient timp autorităţilor competente să planifice, să pregătească proiectul respectiv şi să aloce resurse suficiente pentru efectuarea unor astfel de anchete. Respectiva perioadă de tranziţie trebuie să fie mai scurtă decât cea pentru anchetele din afara zonelor demarcate, deoarece prezenţa organismelor dăunătoare în zona demarcată permite o colectare mai rapidă a datelor statistice necesare.
(13)Este necesar să se stabilească cerinţe speciale în ceea ce priveşte circulaţia plantelor specificate şi a fructelor plantelor specificate respective în afara zonelor demarcate, precum şi din zonele infectate către zonele-tampon în cazul apariţiei unui focar pe teritoriul Uniunii, pentru a se asigura că autorităţile competente sunt în măsură să abordeze imediat riscul de răspândire a organismelor dăunătoare specificate.
(14)Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare şi hrană pentru animale,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Obiectul
Prezentul regulament stabileşte măsuri de prevenire a instalării şi răspândirii pe teritoriul Uniunii a Candidatus Liberibacter africanus, Candidatus Liberibacter americanus şi Candidatus Liberibacter asiaticus, precum şi măsuri de eradicare a acestora atunci când sunt depistate pe teritoriul respectiv.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1."organisme dăunătoare specificate" înseamnă Candidatus Liberibacter africanus, Candidatus Liberibacter americanus sau Candidatus Liberibacter asiaticus;
2."plante specificate" înseamnă plantele de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf., Aegle Corręa, Aeglopsis Swingle, Afraegle Engl., Atalantia Corręa, Balsamocitrus Stapf, Burkillanthus Swingle, Calodendrum Thunb., Choisya Kunth, Clausena Burm. f., Limonia L., Microcitrus Swingle, Murraya J. Koenig ex L., Pamburus Swingle, Severinia Ten., Swinglea Merr., Triphasia Lour. sau Vepris Comm., sau hibrizii lor, cu excepţia fructelor fără pedunculi şi frunze;
3."vectori specificaţi" înseamnă Diaphorina citri Kuwayama sau Trioza erytreae Del Guercio;
4."fişă de supraveghere fitosanitară" înseamnă publicaţia "Fişă de supraveghere fitosanitară a bolii Huanglongbing şi a vectorilor săi" (4) întocmită de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (denumită în continuare "autoritatea");
(4)EFSA, 2019. Pest survey card on Huanglongbing and its vectors (Fişă de supraveghere fitosanitară a bolii Huanglongbing şi a vectorilor săi). doi:10.2903/sp.efsa.2019.EN-1574.
5."orientări generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri" înseamnă publicaţia "Orientări generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor" (5) elaborată de autoritate.
(5)EFSA, 2020. Orientări generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor. doi:10.2903/sp.efsa.2020.EN-1919.
Art. 3: Anchete pe teritoriul Uniunii
(1)Autorităţile competente efectuează anchete anuale bazate pe riscuri asupra plantelor specificate pentru a depista prezenţa organismelor dăunătoare specificate şi a vectorilor specificaţi, în zonele de pe teritoriul Uniunii unde s-ar putea instala organismele dăunătoare specificate şi vectorii specificaţi, ţinând seama de informaţiile menţionate în fişa de supraveghere fitosanitară.
(2)Concepţia şi planul de eşantionare ale anchetei trebuie să fie în concordanţă cu orientările generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri, pentru a detecta, cu un nivel suficient de încredere, un nivel scăzut de prezenţă a organismelor dăunătoare specificate în acele zone care au făcut obiectul anchetei.
(3)Anchetele se efectuează:
a)în funcţie de nivelul riscului fitosanitar;
b)în zonele de risc, incluzând cel puţin pepinierele, centrele de grădinărit şi siturile publice, siturile de producţie cu sau fără izolare fizică împotriva vectorilor specificaţi şi alte zone în care este probabilă prezenţa organismelor dăunătoare specificate;
c)în perioadele adecvate din cursul anului din punctul de vedere al posibilităţii de a depista organismele dăunătoare specificate şi vectorii specificaţi, ţinând seama de biologia organismelor dăunătoare specificate, de prezenţa şi de biologia vectorilor specificaţi şi de prezenţa plantelor specificate.
(4)Anchetele constau, după caz, în:
a)examinări vizuale ale plantelor specificate pentru depistarea organismelor dăunătoare specificate, a simptomelor organismelor dăunătoare specificate sau a semnelor vectorilor specificaţi;
b)amplasarea capcanelor lipicioase galbene şi utilizarea metodelor de lovire a tulpinii sau a plaselor de capturare pentru detectarea vectorilor specificaţi;
c)prelevarea de probe şi testarea moleculară a plantelor specificate, în conformitate cu standardele internaţionale relevante;
d)dacă sunt prezenţi, prelevarea probelor din vectorii specificaţi şi testarea moleculară pentru depistarea prezenţei organismelor dăunătoare specificate, în conformitate cu standardele internaţionale relevante.
Art. 4: Planuri de urgenţă
(1)În plus faţă de articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031, fiecare stat membru prevede în planul său de urgenţă procedurile de identificare a proprietarilor de proprietăţi private în cazul cărora trebuie aplicate măsurile respective în cazul detectării organismelor dăunătoare specificate şi, după caz, şi a vectorilor specificaţi, notificând ordinul de distrugere a plantelor şi de acces pe proprietăţile private.
(2)Statele membre îşi actualizează planurile de urgenţă, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.
Art. 5: Stabilirea zonelor demarcate
(1)În cazul în care prezenţa organismelor dăunătoare specificate este confirmată în mod oficial pe plantele specificate, statul membru în cauză stabileşte fără întârziere o zonă demarcată în scopul eradicării organismelor dăunătoare specificate.
(2)Zona demarcată cuprinde:
a)o zonă infectată, cu o rază de cel puţin 50 m în jurul plantelor specificate depistate ca fiind infectate cu organismele dăunătoare specificate şi
b)o zonă-tampon cu o lăţime de cel puţin 3 km dincolo de graniţa zonei infectate.
În cazul în care zona de risc este un centru de grădinărit sau o pepinieră, delimitarea zonei demarcate în ceea ce priveşte zona infectată include întregul centru de grădinărit sau întreaga pepinieră. Această dispoziţie se aplică în plus faţă de raza de cel puţin 50 m în jurul plantelor specificate depistate ca fiind infectate cu organismele dăunătoare specificate, astfel cum se prevede la primul paragraf litera (a).
Art. 6: Derogări de la obligaţia de a desemna zone demarcate
(1)Prin derogare de la articolul 5 alineatul (1), autorităţile competente pot alege să nu desemneze o zonă demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)există dovezi că prezenţa organismelor dăunătoare specificate este o constatare izolată, care nu se preconizează că va duce la instalare;
b)există dovezi că organismele dăunătoare specificate nu s-au răspândit precum şi
c)se ştie că vectorii specificaţi nu sunt prezenţi într-o zonă cu o lăţime de cel puţin 3 km în jurul constatării sau constatarea a avut loc într-un sit de producţie cu izolare fizică şi există dovezi că vectorii specificaţi nu se pot stabili în aer liber.
(2)În cazul în care aplică derogarea prevăzută la alineatul (1), autoritatea competentă:
a)îndepărtează şi distruge imediat plantele infectate, plantele specificate simptomatice şi plantele specificate adiacente acestora;
b)intensifică imediat examinarea vizuală pentru depistarea simptomelor organismelor dăunătoare specificate şi testarea moleculară pe plantele specificate, în conformitate cu standardele internaţionale relevante;
c)ia măsuri într-o zonă de cel puţin 500 m în jurul plantei infectate pentru a asigura eradicarea promptă a organismelor dăunătoare specificate şi pentru a exclude posibilitatea răspândirii acestora;
d)timp de cel puţin 3 ani, supraveghază periodic şi intensiv o zonă cu o lăţime de cel puţin 500 m în jurul sitului în care au fost depistate organismele dăunătoare specificate, cu excepţia cazului în care, în urma eliminării plantelor infectate, a plantelor specificate simptomatice şi a plantelor specificate adiacente menţionate la litera (a), nu sunt prezente alte plante specificate în zona de cel puţin 500 m în jurul sitului în care au fost depistate organismele dăunătoare specificate;
e)pe cât posibil, urmăreşte originea infecţiei şi calea asociată infecţiei;
f)sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismele dăunătoare specificate şi
g)ia orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismelor dăunătoare specificate.
(3)Delimitarea zonei demarcate trebuie să se bazeze pe principii ştiinţifice, pe biologia organismelor dăunătoare specificate, pe prezenţa vectorilor specificaţi, pe nivelul de infectare, pe distribuţia plantelor specificate în zona vizată, pe dovada instalării organismelor dăunătoare specificate şi pe tipul de zonă de risc.
(4)În cazul în care prezenţa organismelor dăunătoare specificate este confirmată în afara zonei infectate, se iau măsuri de eradicare în conformitate cu articolul 9, iar delimitarea zonei infectate şi a zonei tampon se revizuieşte şi se modifică în consecinţă.
(5)În cazul în care prezenţa organismelor dăunătoare specificate este confirmată în vectorii specificaţi, dar nu şi în plantele specificate, autorităţile competente efectuează anchete intensificate pentru depistarea prezenţei organismelor dăunătoare specificate pe plantele specificate în zona demarcată stabilită în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031.
(6)În zonele demarcate, autorităţile competente sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismele dăunătoare specificate şi la măsurile adoptate pentru a se preveni răspândirea lor în continuare în afara zonelor respective. Autorităţile se asigură, de asemenea, că operatorii profesionişti şi publicul larg cunosc delimitarea zonelor demarcate.
Art. 7: Anchete în zonele demarcate
(1)În zonele demarcate, autorităţile competente efectuează anchete anuale intensive, astfel cum se menţionează la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, ţinând seama de informaţiile menţionate în fişa de supraveghere fitosanitară.
(2)Concepţia anchetei ia în considerare Orientările generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri. Concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate pentru anchetele de detectare trebuie să poată identifica cu o încredere de cel puţin 95 % un nivel al prezenţei organismelor dăunătoare specificate de 1 %.
(3)Anchetele respective se efectuează în conformitate cu articolul 3 alineatele (3) şi (4) pentru a detecta prezenţa organismelor dăunătoare specificate pe plantele specificate şi, după caz, pe vectorii specificaţi.
Art. 8: Anularea demarcării
Demarcarea poate fi anulată dacă, pe baza anchetelor menţionate la articolul 7, organismele dăunătoare specificate nu sunt detectate în zona demarcată timp de cel puţin trei ani consecutivi.
Art. 9: Măsuri de eradicare
(1)În zona infectată menţionată la articolul 5 alineatul (2) litera (a), autorităţile competente:
a)aplică tratamente fitosanitare eficace, pentru a eradica vectorii specificaţi înainte de îndepărtarea plantelor specificate;
b)elimină şi distruge fără întârziere toate plantele infectate şi plantele specificate adiacente acestora, precum şi alte plante specificate simptomatice;
c)eşantionează şi testează plantele specificate care nu au fost eliminate în conformitate cu litera (b) prin aplicarea unui plan de eşantionare capabil să identifice cu o încredere de cel puţin 99 % un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %;
d)elimină şi distruge fără întârziere toate plantele specificate din zona infectată, în cazul în care testarea efectuată în temeiul literei (c) duce la o constatare suplimentară în zona infectată respectivă.
(2)În cazul în care plantele specificate sunt cultivate într-un sit de producţie cu izolare fizică împotriva vectorilor specificaţi, măsurile descrise la alineatul (1) se aplică numai în cazul în care organismele dăunătoare specificate au fost depistate în situl de producţie respectiv.
(3)În zona-tampon menţionată la articolul 5 alineatul (2) litera (b), autorităţile competente asigură aplicarea unor tratamente fitosanitare eficace împotriva vectorului specificat sau alte măsuri eficace, cum ar fi controlul biologic.
Art. 10: Măsuri de prevenire a răspândirii organismelor dăunătoare specificate în cazul apariţiei unui focar de organisme dăunătoare specificate pe teritoriul Uniunii
(1)Autorităţile competente identifică, pe cât posibil, originea şi calea asociată cu focarul, inclusiv originea plantelor specificate care au fost deplasate înainte de stabilirea unei zone demarcate.
(2)Plantele specificate care au fost cultivate într-un sit de producţie situat într-o zonă demarcată nu sunt deplasate în afara zonei demarcate respective şi din zonele respective în care se înregistrează cazuri de infecţii în zonele-tampon, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)plantele specificate au fost cultivate pe parcursul întregii lor vieţi într-un sit de producţie cu izolare fizică împotriva vectorilor specificaţi, au fost înregistrate de autorităţile competente şi au fost inspectate cu o frecvenţă corespunzătoare de către autorităţile respective;
b)plantele specificate sunt transportate prin zona demarcată sau în interiorul acesteia astfel încât să se prevină răspândirea organismelor dăunătoare specificate, cum ar fi în containere închise, asigurându-se că nu se poate produce infecţia cu organismele dăunătoare specificate sau cu vectorii specificaţi;
c)cât mai aproape de momentul deplasării, lotul de plante specificate a fost supus unor teste moleculare vizând prezenţa organismelor dăunătoare specificate, folosind un plan de eşantionare care poate identifica cu o încredere de cel puţin 95 % un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %.
(3)Plantele specificate, care provin din afara unei zone demarcate, nu sunt deplasate din sau prin zonele infectate, cu excepţia cazului în care au fost luate măsuri eficace pentru a preveni infecţia acestora cu organismele dăunătoare specificate şi infectarea lor cu vectorii specificaţi.
(4)Plantele specificate, sub formă de fructe care au fost cultivate într-un sit de producţie situat într-o zonă demarcată nu sunt deplasate în afara zonei demarcate respective şi din zonele respective în care se înregistrează cazuri de infecţii în zonele-tampon, cu excepţia cazului în care fructele respective nu au pedunculi şi frunze.
(5)Plantele specificate sub formă de fructe originare din afara unei zone demarcate nu sunt deplasate în afara zonelor infectate sau prin acestea, cu excepţia cazului în care fructele respective nu au pedunculi şi frunze.
Art. 11: Raportare
Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei şi celorlalte state membre rezultatele anchetelor în zonele demarcate efectuate în temeiul articolului 7 în cursul anului calendaristic precedent, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexă.
Art. 12: Intrare în vigoare şi aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
- Articolul 3 alineatul (2) se aplică de la 1 ianuarie 2029.
- Articolul 7 alineatul (2) se aplică de la 1 ianuarie 2028.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 10 noiembrie 2025.

Pentru Comisie

Preşedinta

Ursula VON DER LEYEN

ANEXĂ:Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate în temeiul articolului 7
PARTEA A:
1.Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

1. Descrierea zonei demarcate (ZD)

2. Dimensiunea iniţială a ZD (ha)

3. Dimensiunea actualizată a ZD (ha)

4. Abordare (eradicare sau izolare)

5. Zona

6. Locuri de anchetă

7. Zone de risc identificate

8. Zone de risc inspectate

9. Material vegetal/marfă

10. Lista speciilor de plante-gazdă

11. Calendar

12. Detalii privind ancheta

13. Număr de eşantioane simptomatice analizate:

i: Total

ii: Pozitive

iii: Negative

iv: Nedeterminate

14. Număr de eşantioane asimptomatice analizate:

i: Total

ii: Pozitive

iii: Negative

iv: Nedeterminate

15. Numărul de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei (1)

16. Observaţii

(A) Numărul de examinări vizuale

(B) Numărul total de eşantioane prelevate

(C) Tipul de capcane [sau altă metodă alternativă (de exemplu, plase de capturare)]

(D) Numărul de capcane (sau altă metodă de capturare)

(E) Numărul de locuri cu capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D)

(F) Tipul de teste (de exemplu, identificare microscopică, PCR, ELISA etc.)

(G) Numărul total de teste

(H) Alte măsuri (de exemplu, câini-detectiv, drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.)

Denumire

Data stabilirii

Descriere

Număr

(I) Numărul de alte măsuri

Număr

Data

A

B

C

D

E

F

G

H

I

i

ii

iii

iv

i

ii

iii

iv

(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de stabilire a normelor privind funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiilor pentru controalele oficiale şi a componentelor sistemice ale acestuia ("Regulamentul IMSOC") (JO L 261, 14.10.2019, p. 37, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/1715/oj).

2.Instrucţiuni privind completarea modelului
Dacă se completează prezentul model, modelul din partea B a prezentei anexe nu se completează.
Pentru coloana 1: Indicaţi denumirea zonei geografice, numărul focarului sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.
Pentru coloana 2: Indicaţi dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.
Pentru coloana 3: Indicaţi dimensiunea ZD după anchetă.
Pentru coloana 4: Indicaţi abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeţi atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi metodele utilizate în aceste zone.
Pentru coloana 5: Indicaţi zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infectată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, indicaţi ZT unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.
Pentru coloana 6: Indicaţi numărul şi descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:
1.În aer liber (zonă de producţie): 1.1. teren (arabil, păşune); 1.2. livadă/plantaţie viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;
2.În aer liber (altele): 2.1. grădină privată; 2.2. locuri publice; 2.3. arie de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.);
3.Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. spaţiu privat, altul decât sera; 3.3. spaţiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).
Pentru coloana 7: Indicaţi zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător (organismelor dăunătoare), a prezenţei plantelor-gazdă, a condiţiilor ecoclimatice şi a locurilor de risc.
Pentru coloana 8: Indicaţi zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menţionate în coloana 7.
Pentru coloana 9: Indicaţi plantele, fructele, seminţele, solul, materialul de ambalare, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul specifice.
Pentru coloana 10: Indicaţi lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante.
Pentru coloana 11: Indicaţi lunile anului când a fost efectuată ancheta.
Pentru coloana 12: Indicaţi detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Indicaţi menţiunea N/A atunci când informaţiile dintr-o anumită coloană nu se aplică.
Pentru coloanele 13 şi 14: Indicaţi rezultatele, dacă este cazul, furnizând informaţiile disponibile în coloanele corespunzătoare. "Nedeterminate" sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).
Pentru coloana 15: Indicaţi notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Nu este necesar să se includă numărul de notificare a focarelor atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, indicaţi, în coloana 16 ("Observaţii"), motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie.
PARTEA B:
1.Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

1. Descrierea zonei demarcate (ZD)

2. Dimensiunea iniţială a ZD (ha)

3. Dimensiunea actualizată a ZD (ha)

4. Abordare

5. Zona

6. Locuri de anchetă

7. Calendar

A. Definiţia anchetei (parametri de intrare pentru RiBESS+)

B. Efortul de eşantionare

C. Rezultatele anchetei

25. Observaţii

8. Populaţia-ţintă

9. Unităţi epidemiologice

10. Metode de depistare

11. Eficacitatea eşantionării

12. Sensibilitatea metodei

13. Factori de risc (activităţi, locuri şi zone)

14. Numărul de unităţi epidemiologice inspectate

15. Numărul de examinări vizuale

16. Nr. de eşantioane

17. Numărul de capcane

18. Numărul de locuri cu capcane

19. Numărul de teste

20. Numărul altor măsuri

21. Rezultate

22. Numărul de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715

23. Nivelul de încredere obţinut

24. Prevalenţa proiectului

Denumire

Data stabilirii

Descriere

Număr

Speciile-gazdă

Suprafaţă (ha sau altă unitate mai relevantă)

Unităţi de inspecţie

Descriere

Unităţi

Examinări vizuale

Plasare de capcane

Testare

Alte metode

Factor de risc

Niveluri de risc

Numărul de locuri

Riscuri relative

Proporţia populaţiei-gazdă

Pozitive

Negative

Nedeterminate

Număr

Data

2.Instrucţiuni privind completarea modelului
Explicaţi ipotezele de bază pentru modul de concepere a anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumaţi şi justificaţi:
- populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie;
- metoda de depistare şi sensibilitatea metodei;
- factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc şi riscurile relative corespunzătoare şi proporţiile populaţiei de plante-gazdă.
Pentru coloana 1: Indicaţi denumirea zonei geografice, numărul focarului sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.
Pentru coloana 2: Indicaţi dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.
Pentru coloana 3: Indicaţi dimensiunea ZD după anchetă.
Pentru coloana 4: Indicaţi abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeţi atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi metodele utilizate în aceste zone.
Pentru coloana 5: Indicaţi zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zonă în care se înregistrează infecţii (ZI) sau zonă-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, indicaţi ZT unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.
Pentru coloana 6: Indicaţi numărul şi descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:
1.În aer liber (zonă de producţie): 1.1. teren (arabil, păşune); 1.2. livadă/plantaţie viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;
2.În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. locuri publice; 2.3. arie de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.);
3.Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. spaţiu privat, altul decât sera; 3.3. spaţiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului).
Pentru coloana 7: Indicaţi lunile anului când au fost efectuate anchetele.
Pentru coloana 8: Indicaţi populaţia-ţintă selectată, furnizând în mod corespunzător lista cu speciile/genurile-gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafeţele agricole ca hectare, dar ar putea fi şi loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificaţi alegerea făcută în ipotezele de bază. Indicaţi unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei. "Unitate de inspecţie" înseamnă plante, părţi de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizaţi pentru identificarea şi depistarea organismelor dăunătoare.
Pentru coloana 9: Indicaţi unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea şi unitatea de măsură. "Unitate epidemiologică" înseamnă o zonă omogenă unde interacţiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă şi factorii şi condiţiile abiotice şi biotice ar conduce la aceeaşi epidemiologie dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unităţile epidemiologice sunt o subdiviziune a populaţiei-ţintă, care sunt omogene din punctul de vedere al epidemiologiei, având cel puţin o plantă-gazdă. În anumite cazuri, întreaga populaţie de plante-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea unităţilor epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.
Pentru coloana 10: Indicaţi metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activităţi pentru fiecare caz, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Indicaţi menţiunea N/A atunci când informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt disponibile.
Pentru coloana 11: Indicaţi o estimare a eficacităţii eşantionării. Eficacitatea eşantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părţi infectate ale unei plante infectate. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unei probe de sol care conţine organismul dăunător atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei.
Pentru coloana 12: "Sensibilitatea metodei" înseamnă probabilitatea ca o metodă să depisteze corect prezenţa organismului dăunător. Sensibilitatea unei metode este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă real pozitivă să aibă rezultat pozitiv la testare. Această sensibilitate este multiplicarea eficacităţii eşantionării (adică probabilitatea de a selecta părţi infectate ale unei plante infectate) cu sensibilitatea metodei de diagnostic (caracterizată prin inspecţie vizuală şi/sau test de laborator utilizate în procesul de identificare).
Pentru coloana 13: Specificaţi factorii de risc în rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, indicaţi nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei-gazdă.
Pentru coloana B: Indicaţi detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Indicaţi menţiunea N/A atunci când informaţiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. Informaţiile care trebuie furnizate în aceste coloane sunt legate de informaţiile incluse în coloana 10 "Metode de depistare".
Pentru coloana 18: Indicaţi numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeaşi capcană este utilizată în locuri diferite).
Pentru coloana 21: Indicaţi numărul de eşantioane constate a fi pozitive, negative sau nedeterminate. "Nedeterminate" sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).
Pentru coloana 22: Indicaţi notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Nu este necesar să se includă numărul de notificare a focarelor atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, indicaţi, în coloana 25 ("Observaţii"), motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie.
Pentru coloana 23: Indicaţi sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM 31). Această valoare a nivelului de încredere obţinut cu privire la absenţa organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa estimată prin modul de concepere.
Pentru coloana 24: Indicaţi prevalenţa estimată prin modul de concepere pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalenţa efectivă probabilă a organismului dăunător în teren. Prevalenţa estimată prin modul de concepere este stabilită ca un obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabileşte o valoare de 1 %.
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 11 noiembrie 2025