Regulamentul 2219/03-nov-2025 de instituire a unor taxe antidumping provizorii la importurile de placaj din lemn de esenţă moale originar din Republica Federativă a Braziliei

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 4 Noiembrie 2025

Dată act: 3-nov-2025

Emitent: Comisia Europeana

1.PROCEDURA

1.1.Deschiderea procedurii

(2)Comisia a deschis investigaţia în urma unei plângeri depuse la 20 ianuarie 2025 de Softwood Plywood Consortium ("reclamantul"). Plângerea a fost depusă în numele industriei producătoare de placaj din lemn de esenţă moale din Uniune, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conţinea elemente de probă privind existenţa unui dumping şi a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigaţiei.

1.3.Părţile interesate

(4)În avizul de deschidere, Comisia a invitat părţile interesate să o contacteze pentru a participa la investigaţie. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, producătorii din Uniune cunoscuţi, producătorii-exportatori cunoscuţi şi autorităţile braziliene, importatorii, furnizorii şi utilizatorii cunoscuţi, comercianţii, precum şi asociaţiile despre care se cunoaşte că sunt vizate cu privire la deschiderea investigaţiei şi i-a invitat să participe la aceasta.

1.4.Observaţii privind deschiderea procedurii

(6)După deschiderea investigaţiei, reclamantul, Asociaţia braziliană pentru lemn prelucrat mecanic ("ABIMCI"), Plywood Trade Interest Alliance ("PTIA"), care este o grupare ad hoc de importatori neafiliaţi din UE, şi importatorii neafiliaţi Bo Andrén AB, Keflico şi Schüttler Holzmakler/Agentur e.K. au prezentat observaţii cu privire la elementele de probă din plângere referitoare la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate şi interesul Uniunii. Ca răspuns, trei producători din Uniune, precum şi reclamantul au prezentat observaţii. Observaţiile sunt abordate mai jos.

(7)ABIMCI a prezentat observaţii suplimentare prin care respinge observaţiile reclamantului, în conformitate cu secţiunea 8 din avizul de deschidere. Secţiunea 8 prevede că este necesar ca orice observaţie cu privire la informaţiile transmise de părţile interesate înainte de termenul de instituire a măsurilor provizorii să fie formulată cel târziu în a 75-a zi de la data publicării avizului de deschidere, cu excepţia cazului în care se prevede altfel. Obiecţiile ABIMCI au fost transmise la 14 iulie 2025.

a)Observaţii privind plângerea şi procedura

(9)ABIMCI a exprimat preocupări cu privire la confidenţialitatea informaţiilor din plângere, susţinând în special că nu existau rezumate neconfidenţiale pertinente ale datelor utilizate pentru calcularea valorii normale pe care s-au bazat afirmaţiile privind dumpingul, precum şi cu privire la metodologia şi sursele utilizate în "Raportul privind valoarea normală". ABIMCI a susţinut că această lipsă de transparenţă a împiedicat părţile interesate să înţeleagă în mod rezonabil informaţiile confidenţiale, acest lucru fiind esenţial pentru apărarea drepturilor lor şi pentru furnizarea unor observaţii pertinente cu privire la afirmaţiile privind dumpingul şi prejudiciul.

(13)Comisia a considerat că versiunea plângerii deschisă consultării de către părţile interesate conţinea suficiente elemente de probă esenţiale şi rezumate neconfidenţiale ale datelor cărora li se aplica un tratament confidenţial pentru a le permite părţilor interesate să îşi exercite drepturile la apărare pe tot parcursul procedurii şi că această versiune respecta cerinţele articolului 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. De asemenea, Comisia a considerat că furnizarea de intervale de date în combinaţie cu indici este suficientă pentru a le permite părţilor interesate să îşi exercite dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii şi respectă cerinţele de la articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmaţii.

(14)BO Andrén AB a susţinut că valorile utilizate în plângere ca preţuri de pe piaţa internă a Braziliei erau inexacte, deoarece produsele vândute pe piaţa braziliană ar avea în mare măsură caracteristici diferite ale produsului, iar, din cauza acestor diferenţe, orice comparaţie directă a preţurilor între placajele interne braziliene şi produsul de export este nevalidă. În plus, Bo Andrén AB a susţinut că datele Organizaţiei Internaţionale pentru Esenţele de Lemn Tropical (ITTO) utilizate în plângere ca referinţă pentru calcularea valorii normale nu ar fi reprezentative, deoarece ITTO urmăreşte în principal produsele din lemn tropical de esenţă tare, nu placajul din lemn de esenţă moale. Acest lucru ar creşte în mod artificial marjele de dumping. BO Andrén AB a solicitat Comisiei să reevalueze datele respective şi să includă surse de date sau metodologii alternative care să reflecte cu acurateţe piaţa braziliană a placajului din lemn de esenţă moale.

(15)În această privinţă, Comisia a subliniat că o cerere trebuie să conţină elemente de probă suficiente. Mai precis, potrivit jurisprudenţei constante, cantitatea şi calitatea elementelor de probă necesare pentru a îndeplini criteriile privind suficienţa elementelor de probă în vederea deschiderii unei investigaţii sunt diferite de cele care sunt necesare pentru stabilirea preliminară sau finală a existenţei dumpingului şi a prejudiciului (⁴). În acest context, Comisia a considerat că cererea a furnizat suficiente elemente de probă privind dumpingul. Raportul privind preţurile interne din anexa 8 la plângere conţinea o parte descriptivă referitoare la metodologia utilizată şi sursele datelor, precum şi date suficiente privind preţurile pentru a servi drept elemente de probă.

b)Observaţii privind dumpingul

(16)ABIMCI a contestat afirmaţiile reclamantului privind dumpingul, afirmând că acestea nu sunt valabile din punct de vedere juridic în virtutea articolului 5.2 din Acordul antidumping al OMC ("Acordul privind PAD"). ABIMCI a susţinut că afirmaţiile reclamantului se bazau pe date neverificate şi incomplete şi că reclamantul a speculat cu privire la stabilitatea preţurilor utilizând placajul din parica (un produs din lemn de esenţă tare necomparabil), o abordare eronată din punct de vedere metodologic.

(17)ABIMCI a afirmat, de asemenea, că preţurile interne utilizate în plângere erau exagerate în comparaţie cu preţurile efective ale placajului de pin (de pinus elliottii) din Brazilia, care erau semnificativ mai mici. În fine, investigaţia antidumping încheiată de Argentina cu privire la importurile de anumite tipuri de panouri din placaj fenolic din Brazilia (⁵) ar sprijini poziţia ABIMCI potrivit căreia nu exista un dumping. ABIMCI a concluzionat că, având în vedere aceste deficienţe, afirmaţiile sunt nefondate şi insuficiente din punct de vedere juridic.

(18)Cu toate acestea, Comisia a considerat că plângerea conţinea suficiente elemente de probă care tind să demonstreze existenţa dumpingului, în conformitate cu standardul juridic relevant descris în considerentul 15. Calculele privind dumpingul din versiunea plângerii accesibilă publicului au oferit o explicaţie detaliată a tuturor elementelor utilizate pentru calcularea dumpingului, inclusiv toate sursele utilizate pentru aceste calcule, permiţând astfel părţilor interesate să aibă o înţelegere corectă a elementelor esenţiale ale prezumţiei de dumping.

c)Observaţii privind prejudiciul

(27)Comisia a constatat că plângerea conţinea suficiente elemente de probă pentru o constatare privind existenţa unui prejudiciu important, necesară pentru deschiderea unei investigaţii. Atât indicatorii macroeconomici, cât şi cei microeconomici, au fost analizaţi în secţiunea 6 din plângere. Comisia reaminteşte că o constatare privind existenţa unui prejudiciu important, necesară pentru deschiderea unei investigaţii, presupune examinarea factorilor relevanţi descrişi în regulamentul de bază.

(28)Articolul 5 din regulamentul de bază nu impune în mod specific ca toţi factorii de prejudiciu menţionaţi la articolul 3 alineatul (5) să indice o deteriorare pentru ca prejudiciul important să fie suficient de bine documentat în scopul deschiderii unei investigaţii. Potrivit articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, plângerea trebuie să conţină informaţii privind evoluţia volumului importurilor despre care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra preţurilor produsului similar pe piaţa Uniunii şi impactul acestor importuri asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori relevanţi (nu neapărat toţi). Plângerea conţinea aceste informaţii, care indicau existenţa unui prejudiciu.

1.5.Eşantionarea

a)Constituirea eşantionului de producători din Uniune

(33)În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eşantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat eşantionul pe baza celui mai mare volum de producţie şi de vânzări care putea fi investigat în mod rezonabil în timpul disponibil şi care asigura o bună răspândire geografică. Acest eşantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluşi în eşantion au reprezentat peste 55 % din volumul total estimat al producţiei şi al vânzărilor de produs similar în Uniune. Comisia a invitat părţile interesate să prezinte observaţii în legătură cu eşantionul provizoriu. Nu s-au primit observaţii. Eşantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

b)Constituirea eşantionului de importatori neafiliaţi

(35)Paisprezece importatori neafiliaţi au furnizat informaţiile solicitate şi au acceptat să fie incluşi în eşantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eşantion de doi importatori neafiliaţi pe baza volumului importurilor din Brazilia în Uniune ale produsului care face obiectul investigaţiei în cursul perioadei de investigaţie. Eşantionul a reprezentat aproximativ 10 % din cantitatea totală estimată a importurilor de produs care face obiectul investigaţiei din Brazilia în Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toţi importatorii cunoscuţi în cauză au fost consultaţi cu privire la selectarea eşantionului. Nu s-au primit observaţii.

c)Constituirea eşantionului de producători-exportatori

(37)Cincizeci şi nouă de producători-exportatori din ţara în cauză au furnizat informaţiile solicitate şi au fost de acord să fie incluşi în eşantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eşantion format din doi producători-exportatori pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care putea face în mod rezonabil obiectul investigaţiei în timpul avut la dispoziţie, şi anume Nereu Rodrigues & Cia Ltda ("Nereu") şi Indústria de Compensados Sudati Ltda ("Sudati").

(39)Un producător-exportator care nu a fost inclus în eşantionul provizoriu, Indústria de Compensados Guararapes Ltda. ("Guararapes") a solicitat să fie inclus în eşantion. Guararapes a susţinut că eşantionul provizoriu are o reprezentativitate limitată, deoarece acoperă doar 30 % din exporturile braziliene de placaj din lemn de esenţă moale către Uniune, cu doar doi exportatori. Acesta a susţinut, de asemenea, că există o discrepanţă în ceea ce priveşte reprezentativitatea, deoarece industria Uniunii reprezenta 50 % din producţia Uniunii.

1.6.Examinarea individuală

(44)Comisia observă că, în temeiul articolului 127 litera (h) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (⁶), producătorii-exportatori sunt consideraţi entităţi afiliate dacă aparţin aceleiaşi familii. Prin urmare, cererea de examinare individuală prezentată de Guararapes în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază a fost respinsă.

1.7.Răspunsurile la chestionar şi vizitele de verificare

(46)Comisia a căutat şi a verificat toate informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta şi a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfăşurat la sediile următoarelor societăţi:

2.PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAŢIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR

2.1.Produsul care face obiectul investigaţiei

2.3.Produsul similar

2.4.Afirmaţii cu privire la definiţia produsului

(56)ABIMCI a subliniat diferenţele semnificative în ceea ce priveşte comparabilitatea, interschimbabilitatea şi substituibilitatea între diferitele tipuri de placaj, cum ar fi cel de pin în raport cu cel de molid şi variantele de produse acoperite în raport cu cele neacoperite. ABIMCI a susţinut că aceste produse deservesc segmente de piaţă distincte şi au caracteristici tehnice şi fizice unice, ceea ce duce la preferinţe diferenţiate ale consumatorilor. Aceasta a subliniat importanţa unei analize segmentate care să ia în considerare factori precum placajul structural faţă de placajul nestructural din lemn de esenţă moale, precum şi segmentele premium comparativ cu segmentele inferioare. ABIMCI a susţinut necesitatea efectuării unei analize segmentate a prejudiciului.

(57)Ca răspuns, reclamantul a indicat elementele de probă furnizate în plângere, care demonstrează că atât molidul, cât şi pinul fac parte din familia mai largă de specii de lemn de conifere. În comparaţie cu alte tipuri de lemn, în special foioase şi alte specii de lemn de esenţă tare, molidul şi pinul au o culoare mai deschisă sau mai pală, sunt mai uşor de tăiat şi au o structură poroasă simplificată şi un conţinut ridicat de răşină. În plus, nu există diferenţe relevante între placajul din lemn de esenţă moale fabricat din molid şi cel din pin în ceea ce priveşte procesul de producţie, procesul de vânzare şi canalele de distribuţie din Uniune, toate acestea fiind identice.

(58)Comisia a constatat că, chiar şi în cadrul unui singur tip de lemn, există calităţi diferite, deoarece acesta este un material natural. Acest lucru se reflectă în NCP. Cu toate acestea, Comisia a constatat că pinul şi molidul sunt specii utilizate frecvent în mod interschimbabil. Faptul că ambele specii provin din familia mai largă a coniferelor, cunoscute pentru culoarea lor mai deschisă, faptul că sunt relativ uşor de prelucrat şi structura poroasă simplificată, conduce la proprietăţi fizice, metodologii de producţie şi aplicaţii comerciale similare. În mod semnificativ, conţinutul de răşină atât al molidului, cât şi al pinului este relativ ridicat, ceea ce are efecte asupra durabilităţii lor şi a capacităţii de utilizare în aplicaţii similare.

(61)Comisia a observat, de asemenea, că plângerea conţinea exemple specifice, menţionând un utilizator industrial din Uniune care se aprovizionează cu placaj din lemn de esenţă moale atât din molid, cât şi din pin pentru aceleaşi utilizări finale, şi producători din Uniune care se aprovizionează cu ambele specii de lemn de esenţă moale, adesea le amestecă şi utilizează interschimbabil furnir de pin şi de molid în producţia lor de panouri din placaj din lemn de esenţă moale.

(62)Pentru toate motivele menţionate anterior, Comisia a stabilit că, indiferent dacă sunt compuse din pin sau molid şi indiferent dacă sunt acoperite sau nu sau dacă sunt destinate utilizărilor structurale sau nestructurale, toate variaţiile de lemn de esenţă moale sunt considerate produse similare, au aceleaşi caracteristici fizice, tehnice şi chimice de bază şi concurează pe aceeaşi piaţă. Împreună, acestea se încadrează în aceeaşi definiţie a produsului în cadrul prezentei investigaţii, asigurând o analiză coerentă şi cuprinzătoare în conformitate cu cadrele de reglementare stabilite şi cu practica anterioară a Comisiei. Prin urmare, Comisia a respins cererea de analiză segmentată.

3.DUMPINGUL

3.1.Valoarea normală

(64)Vânzările pe piaţa internă sunt reprezentative dacă cantitatea totală a vânzărilor de produs similar pe piaţa internă către clienţi independenţi de pe piaţa internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puţin 5 % din cantitatea totală a vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de investigaţie. Pe această bază, vânzările totale pe piaţa internă ale fiecărui producător-exportator de produs similar inclus în eşantion nu au fost reprezentative.

(70)Valoarea normală se bazează pe preţul efectiv practicat pe piaţa internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(75)Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul mediu de producţie al produsului similar al producătorilor-exportatori incluşi în eşantion în timpul perioadei de investigaţie a următoarelor:

3.3.Comparaţia

(82)În cazul de faţă, Comisia a ales să compare valoarea normală şi preţul de export al producătorilor-exportatori incluşi în eşantion la nivelul de comercializare franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală şi preţul de export au fost ajustate pentru (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică şi (ii) a se ţine seama de diferenţele dintre factorii despre care s-a afirmat şi s-a demonstrat că afectează preţurile şi comparabilitatea acestora.

3.3.2.Ajustări ale preţului de export

(86)Pentru producătorul-exportator Nereu, în cazul căruia vânzările au fost efectuate prin intermediul unei societăţi comerciale afiliate din Brazilia, Comisia a constatat că respectivul comerciant afiliat îndeplinea funcţii similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Comerciantul îşi desfăşura activitatea în paralel cu departamentul de vânzări al Nereu şi primea o marjă de profit pentru funcţia sa. Acesta comercializa, de asemenea, şi alte produse decât produsul în cauză.

3.4.Marjele de dumping

(90)Pentru producătorii-exportatori cooperanţi neincluşi în eşantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Având în vedere că preţul mediu de export al celorlalţi producători-exportatori cooperanţi neincluşi în eşantion, astfel cum a fost raportat în răspunsurile privind eşantionarea, a fost mai mic decât preţul de export al producătorului-exportator inclus în eşantion cu marjă de dumping nulă, marja de dumping pentru producătorii-exportatori cooperanţi neincluşi în eşantion a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluşi în eşantion, fără a se ţine cont de marjele producătorilor-exportatori cu marje de dumping nule şi de minimis, şi nici de marjele stabilite în condiţiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază.

(92)În ceea ce îi priveşte pe toţi ceilalţi producători-exportatori din Brazilia, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanţi, exprimat ca proporţie din totalul importurilor din ţara în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigaţie, care au fost stabilite pe baza datelor furnizate de Eurostat.

4.PREJUDICIUL

4.1.Definiţia industriei Uniunii şi a producţiei Uniunii

4.2.Consumul la nivelul Uniunii

4.3.1.Volumul şi cota de piaţă a importurilor din ţara în cauză

(101)Comisia a constatat că există date distorsionate în statisticile raportate la nivelul unităţii suplimentare (m³în acest caz). Prin urmare, în scopul comparării, Comisia a decis să transforme greutatea raportată (tone), un set de date mai fiabil şi mai stabil, în m³. Conversia s-a bazat pe densitatea panourilor, calculată pe baza greutăţii împărţite la unitatea suplimentară. Pentru Brazilia, greutatea raportată în tone a fost convertită în m³utilizând densitatea medie raportată de producătorii-exportatori incluşi în eşantion; pentru celelalte ţări, a fost utilizată densitatea medie standard a industriei.

(102)Astfel cum se descrie în considerentul 91, s-a constatat existenţa unui dumping numai pentru unul dintre producătorii-exportatori incluşi în eşantion. Prin urmare, în cadrul analizei sale, Comisia a făcut distincţie între importurile din Brazilia care fac obiectul unui dumping şi cele care nu fac obiectul unui dumping. Impactul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra situaţiei industriei Uniunii este prezentat mai jos, în timp ce efectul importurilor care nu fac obiectul unui dumping este examinat în considerentele 156 şi 158 din perspectiva aspectelor legate de legătura de cauzalitate. Importurile care nu fac obiectul unui dumping sunt prezentate şi analizate în tabelul 11 de mai jos.

(103)Volumul importurilor care nu fac obiectul unui dumping provenite de la Nereu s-a ridicat la [5-10] % din totalul importurilor din Brazilia în perioada de investigaţie. Pentru a stabili dacă constatările cu privire la această societate ar putea fi extinse la toate importurile neincluse în eşantion, Comisia a comparat preţurile practicate de Nereu cu preţurile practicate de producătorii-exportatori cooperanţi neincluşi în eşantion. Pe baza informaţiilor furnizate în formularele privind eşantionarea şi în răspunsul la chestionar, preţul mediu de export al Nereu a fost cu [5-10] % mai mare decât preţul mediu de export al exportatorilor brazilieni neincluşi în eşantion care au transmis răspunsuri privind eşantionarea. Prin urmare, Comisia a considerat că nu putea extinde constatările privind absenţa dumpingului referitoare la Nereu la producătorii-exportatori neincluşi în eşantion.

(105)Datele ilustrează o tendinţă ascendentă semnificativă atât în ceea ce priveşte cantitatea importurilor care fac obiectul unui dumping din Brazilia, cât şi cota de piaţă corespunzătoare a acestora în perioada cuprinsă între 2021 şi perioada de investigaţie. În 2021, importurile care fac obiectul unui dumping din Brazilia au fost de [500 000-600 000] m³, cu o cotă de piaţă de [30-35] %. Până în 2022, cantitatea importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut la [650 000-800 000] m³, marcând o creştere impresionantă de 32 % faţă de anul precedent, reflectată într-o cotă de piaţă mai mare, de [35-40] %. Deşi cantitatea importurilor braziliene care fac obiectul unui dumping a scăzut cu 14 % în 2023, an în care consumul la nivelul Uniunii a scăzut semnificativ, cota de piaţă braziliană a continuat să crească semnificativ, ajungând la [45-50] %. În cursul perioadei de investigaţie, importurile care fac obiectul unui dumping au atins cel mai înalt nivel, cu o creştere de 30 % faţă de 2021, în timp ce cota de piaţă a scăzut uşor, cu două puncte procentuale.

4.4.Preţurile importurilor care fac obiectul unui dumping din ţara în cauză şi subcotarea preţurilor

(108)Datele privind preţurile importurilor care fac obiectul unui dumping din Brazilia reflectă o tendinţă fluctuantă în perioada cuprinsă între 2021 şi perioada de investigaţie. În 2022, s-a înregistrat o creştere semnificativă, preţurile crescând la 443 EUR/m³, ceea ce indică o creştere de 31 %. Totuşi, aceasta a fost urmată de o scădere substanţială în 2023, preţurile scăzând la 311 EUR/m³, şi anume cu 39 % faţă de anul precedent. Continuând această tendinţă descendentă, preţurile au continuat să scadă până la 302 EUR/m³în cursul perioadei de investigaţie, indicând o reducere globală de 11 % faţă de nivelurile din 2021.

(109)Comisia a determinat subcotarea preţurilor în cursul perioadei de investigaţie, comparând următoarele:

(110)Preţurile au fost comparate în funcţie de tip, având în vedere tranzacţii la acelaşi nivel comercial, şi au fost ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar şi după deducerea rabaturilor şi a reducerilor. Rezultatul comparaţiei a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, înregistrată în cursul perioadei de investigaţie. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 31,8 % a importurilor din ţara în cauză pe piaţa Uniunii.

4.5.1.Observaţii generale

(113)În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor verificate cuprinse în răspunsul la chestionarul macro trimis de reclamant. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situaţia economică a industriei Uniunii.

4.5.2.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

(116)Producţia totală a Uniunii, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

(117)Cantităţile producţiei producătorilor din Uniune au înregistrat o tendinţă descrescătoare în cursul perioadei examinate, cu uşoare variaţii. În 2021, cantitatea producţiei a fost de 888 286 m³. În 2022, producţia a scăzut cu 4 %, ajungând la 851 718 m³. Scăderea a continuat în 2023, când producţia s-a redus în continuare cu 28 %, ajungând la 607 714 m³faţă de anul precedent. În cursul perioadei de investigaţie, s-a înregistrat o uşoară redresare, producţia crescând la 675 726 m³. Pentru întreaga perioadă examinată, s-a înregistrat o scădere globală cu 24 %.

(119)Gradul de utilizare a capacităţii a reflectat modificările tendinţelor în ceea ce priveşte cantităţile producţiei. În 2022, gradul de utilizare a capacităţii de producţie a scăzut uşor, cu 4 %, faţă de 2021. Cea mai importantă scădere a avut loc în 2023, gradul de utilizare scăzând cu 28 % faţă de anul precedent. În cursul perioadei de investigaţie, s-a înregistrat o redresare moderată a utilizării, de 8 %. În ansamblu, reducerea gradului de utilizare a capacităţii în perioada examinată a atins 24 %.

4.5.2.2.Cantităţile vândute şi cota de piaţă

(121)Tendinţele în ceea ce priveşte cantitatea totală a vânzărilor pe piaţa Uniunii demonstrează o scădere generală începând din 2021 şi pe parcursul perioadei de investigaţie, cu unele fluctuaţii. În 2021, volumul vânzărilor a fost de 756 724 m³. Până în 2022, vânzările au scăzut la 648 176 m³, continuând tendinţa descendentă în 2023, când vânzările au continuat să scadă până la 503 231 m³, ceea ce reprezintă o scădere de 19 % faţă de anul precedent. Cu toate acestea, în cursul perioadei de investigaţie s-a înregistrat o revenire modestă, vânzările crescând cu 9 %, până la 572 942 m³.

(122)În ceea ce priveşte cota de piaţă a producătorilor din Uniune, aceasta a fost de 44 % în 2021. Această cotă a scăzut la 35 % în 2022, reflectând o reducere semnificativă a prezenţei lor pe piaţă. Deşi piaţa globală a fost în scădere, ca urmare a dezvoltării activităţilor de construcţie, în 2023 s-a înregistrat o uşoară redresare a cotei de piaţă, care a ajuns la 37 %. Cu toate acestea, în cursul perioadei de investigaţie, cota de piaţă a înregistrat din nou o scădere minoră, până la 36 %.

4.5.2.4.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

(126)Pe lângă scăderea ocupării forţei de muncă, productivitatea, măsurată în m³per echivalent normă întreagă, a variat, de asemenea, în perioada cuprinsă între 2021 şi perioada de investigaţie. În 2022, productivitatea a rămas relativ stabilă, scăzând doar uşor, cu 1 %. Cu toate acestea, s-a înregistrat o scădere mai semnificativă până în 2023, productivitatea scăzând cu 18 %. Această tendinţă s-a redresat într-o oarecare măsură în cursul perioadei de investigaţie, deoarece productivitatea a crescut cu 9 %. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, productivitatea industriei Uniunii a scăzut cu 10 %.

4.5.2.5.Amploarea marjei de dumping şi redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

4.5.3.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile

(129)În perioada examinată, preţurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion faţă de clienţi neafiliaţi din Uniune au evoluat după cum urmează:

(130)În perioada examinată, preţurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion faţă de clienţi neafiliaţi din Uniune au prezentat fluctuaţii considerabile. În 2021, preţul mediu de vânzare a fost de 449 EUR/m³. În 2022, s-a înregistrat o creştere considerabilă a preţurilor, cu 39 %, ajungând la 622 EUR/m³. Cu toate acestea, în 2023, preţul mediu de vânzare a scăzut cu 11 % faţă de anul precedent, ajungând la 575 EUR/m³. În cursul perioadei de investigaţie, preţurile au continuat să scadă, ajungând la 508 EUR/m³.

(131)Costul unitar de producţie pentru producătorii din Uniune incluşi în eşantion a cunoscut, de asemenea, schimbări în cursul perioadei, reflectând îndeaproape tendinţele preţurilor de vânzare. În 2021, costul unitar a fost de 419 EUR/m³. În 2022, costul unitar a crescut cu 22 %, ajungând la 511 EUR/m³. În pofida creşterii costurilor, industria Uniunii a fost, în general, în măsură să compenseze aceste costuri prin creşterea preţurilor sale de vânzare. În 2023, costurile unitare au continuat să crească, ajungând la 571 EUR/m³, ceea ce reprezintă o creştere de 14 % faţă de anul precedent. În cursul perioadei de investigaţie, costurile au scăzut uşor, ajungând la 556 EUR/m³. În 2023 şi în perioada de investigaţie, industria Uniunii nu a mai fost în măsură să acopere creşterea costurilor prin creşterea preţurilor sale de vânzare, ceea ce indică o blocare a preţurilor. Creşterea globală pentru perioada examinată a fost de 33 %.

4.5.3.2.Costul forţei de muncă

(133)Costurile medii cu forţa de muncă per angajat pentru producătorii din Uniune incluşi în eşantion au înregistrat o tendinţă ascendentă constantă în cursul perioadei examinate. În 2021, costul mediu cu forţa de muncă per angajat a fost de 41 757 EUR. Până în 2022, aceste costuri au crescut la 44 521 EUR, ceea ce reflectă o creştere de 7 % faţă de anul precedent. Traiectoria ascendentă a continuat în 2023, costurile ridicându-se la 45 724 EUR. În cursul perioadei de investigaţie, costurile cu forţa de muncă au crescut şi mai mult, ajungând la 49 079 EUR, ceea ce indică o creştere globală de 18 % faţă de 2021.

4.5.3.3.Stocurile

(135)Tendinţele nivelurilor stocurilor finale demonstrează o creştere semnificativă, urmată de o reducere treptată în cursul perioadei examinate. În 2021, stocul final a fost de 45 684 m³. Până în 2022, nivelul stocurilor a crescut puternic, ajungând la 84 878 m³, ceea ce reprezintă o creştere de 86 %. În 2023, nivelurile stocurilor au scăzut la 68 699 m³, reflectând o reducere treptată faţă de anul precedent, dar încă cu mult peste nivelurile din 2021. În cursul perioadei de investigaţie, dat fiind că industria Uniunii a fost în măsură să îşi mărească vânzările, stocurile au continuat să scadă, ajungând la 62 180 m³, ceea ce indică o creştere globală de 36 % în cursul perioadei examinate.

4.5.3.4.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital

(136)Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

(137)Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienţi neafiliaţi din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea vânzărilor producătorilor din Uniune către clienţi neafiliaţi din Uniune a înregistrat fluctuaţii în cursul perioadei examinate. Începând la 15 % din cifra de afaceri a vânzărilor în 2021, profitabilitatea a crescut brusc la 25 % în 2022, ceea ce indică o performanţă solidă în cursul anului respectiv. Totuşi, acest vârf nu a fost de durată, întrucât profitabilitatea a scăzut puternic, ajungând la 9 % în 2023, şi a scăzut în continuare la doar 2 % în cursul perioadei de investigaţie, ceea ce sugerează dificultăţi în menţinerea marjelor de profit.

(138)Fluxul net de lichidităţi reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-şi autofinanţa activităţile. Tendinţa fluxului de lichidităţi în cursul perioadei examinate a înregistrat o scădere, după o creştere iniţială în 2022. În 2021, fluxul de lichidităţi a fost de 46 114 328 EUR. Această cifră s-a îmbunătăţit, ajungând la 56 315 204 EUR în 2022, ceea ce reprezintă o creştere de 22 %. În 2023, fluxul de lichidităţi a scăzut dramatic, cu 44 %, ajungând la 35 911 903 EUR. Tendinţa fost în continuare descendentă în cursul perioadei de investigaţie, fluxul de lichidităţi scăzând la 19 351 190 EUR. Reducerea generală a fluxului de lichidităţi în cursul perioadei examinate a ajuns la 58 %, ceea ce indică o deteriorare a lichidităţii financiare.

(139)Nivelurile investiţiilor au prezentat variaţii considerabile pe parcursul întregii perioade. În 2021, investiţiile s-au ridicat la 5 432 018 EUR. Acestea au scăzut brusc în 2022, ajungând la 3 301 570 EUR, ceea ce indică o scădere cu 39 %. În schimb, în 2023 s-a înregistrat o creştere semnificativă a investiţiilor, ajungând la 9 092 561 EUR, adică cu 106 % faţă de anul precedent. Cu toate acestea, în cursul perioadei de investigaţie, investiţiile au scăzut la 4 787 861 EUR, marcând o reducere globală cu 12 % în cursul perioadei examinate şi reflectând o abordare mai prudentă în materie de investiţii.

(140)Randamentul investiţiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investiţiilor. Acesta a urmat o tendinţă descendentă după o creştere iniţială. A început la 54 % în 2021, crescând la 111 % în 2022, ceea ce sugerează o eficienţă excepţională în generarea de profituri în cursul anului respectiv. Cu toate acestea, în 2023, randamentul investiţiilor a scăzut substanţial, ajungând la 37 %. În cursul perioadei de investigaţie, randamentul a scăzut şi mai mult, ajungând la 13 %, indicele fiind de 24, ceea ce indică o scădere a randamentului investiţiilor realizate şi reflectă provocările cu care s-au confruntat producătorii din Uniune în această perioadă.

4.6.Concluzie privind prejudiciul

(142)Toţi indicatorii de prejudiciu principali au avut o tendinţă negativă pe parcursul perioadei examinate. Volumul producţiei industriei Uniunii a scăzut cu 24 %, iar volumul vânzărilor sale a scăzut tot cu 24 %. De asemenea, industria Uniunii a pierdut din cota de piaţă, care a scăzut de la 44 % în 2021 la 36 % în perioada de investigaţie. În schimb, cantitatea importurilor braziliene care fac obiectul unui dumping în Uniune în cursul aceleiaşi perioade a crescut cu 30 %, iar cota lor de piaţă a crescut de la [30-35] % în 2021 la [45-50] % în perioada de investigaţie. Acest lucru a fost realizat în pofida scăderii consumului la nivelul Uniunii cu 7 % în cursul perioadei examinate.

(143)Profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 15 % în 2021 la 2 % în PI, ceea ce indică o tendinţă nesustenabilă care reflectă existenţa unei blocări a preţurilor. O tendinţă descrescătoare similară a fost observată în ceea ce priveşte productivitatea industriei Uniunii (scădere de 10 %), ocuparea forţei de muncă (scădere de 15 %), investiţiile (scădere de 12 %), randamentul investiţiilor şi fluxul de lichidităţi, care au scăzut toate în cursul perioadei examinate.

5.LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(146)În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din ţara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă şi alţi factori cunoscuţi ar fi putut să aducă, în acelaşi timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că eventualele prejudicii cauzate de alţi factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din ţara în cauză nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping. Factorii respectivi sunt: importurile din Brazilia care nu fac obiectul unui dumping, importurile din alte ţări decât Brazilia, performanţa la export a industriei Uniunii, scăderea consumului şi creşterea costurilor.

(148)În special, ABIMCI a susţinut că nu a existat nicio creştere a importurilor braziliene în volume absolute. Aceasta a subliniat că afirmaţia reclamantului privind creşterile relative se bazează pe o premisă eronată a scăderii consumului în cursul perioadei de investigaţie, ceea ce o face nefiabilă. În plus, ABIMCI a susţinut că, întrucât placajul din lemn de esenţă moale din Brazilia nu concurează pe aceleaşi segmente de piaţă cu produsele din placaj din lemn de esenţă moale din Uniune, producătorii din Uniune nu ar fi putut suferi niciun prejudiciu din cauza importurilor braziliene. ABIMCI a considerat, de asemenea, că scăderea volumelor şi a preţurilor importurilor din Brazilia ar trebui interpretată pur şi simplu ca o revenire la nivelurile anterioare pandemiei. Aceasta a afirmat că industria Uniunii nu a susţinut niciodată că a suferit un prejudiciu înainte de 2022, iar preţurile importurilor din Brazilia după pandemie au fost mai mari decât nivelurile anterioare pandemiei. În cele din urmă, ABIMCI a menţionat mai mulţi alţi factori cauzali potenţiali pentru orice prejudiciu suferit de industria Uniunii. Printre aceştia se numără creşterea costurilor ca urmare a creşterii dobânzilor, a costului transportului de marfă şi a cursurilor de schimb, precum şi impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, costurile de asigurare a conformităţii în materie de reglementare şi concurenţa din partea altor produse din lemn.

(149)PTIA a susţinut că volumul importurilor din alte ţări terţe a crescut semnificativ mai mult decât volumul importurilor din Brazilia. Aceasta susţine că aceste importuri din ţări terţe ar trebui să fie luate în considerare în analiza legăturii de cauzalitate, deoarece aceste importuri exercită, de asemenea, o presiune asupra preţurilor pieţei şi afectează performanţa industriei Uniunii. PTIA a susţinut, de asemenea, că utilizarea unor perioade atipice, cum ar fi redresarea post-pandemie în 2021, pentru determinarea prejudiciului face, în mod incorect, ca prejudiciul să pară mai mare.

5.1.Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(152)În plus, reducerea cu 11 % a preţurilor importurilor braziliene, combinată cu o creştere cu 33 % a costurilor de producţie pentru industria Uniunii în aceeaşi perioadă, a permis importurilor braziliene să obţină o cotă de piaţă suplimentară de 13 %. Această schimbare a avut loc în detrimentul industriei Uniunii, care a înregistrat o scădere semnificativă, cu 24 %, a volumului vânzărilor şi o scădere cu 8 puncte procentuale a cotei sale de piaţă. În consecinţă, profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut la niveluri nesustenabile, funcţionând cu un profit de numai 2 % în cursul perioadei de investigaţie.

5.2.1.Importuri din Brazilia care nu fac obiectul unui dumping

(156)Volumul importurilor din Brazilia care nu fac obiectul unui dumping a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

(158)Cantitatea importurilor braziliene care nu fac obiectul unui dumping a crescut constant în cursul perioadei examinate, ajungând la [45 000-55 000] m³în perioada de investigaţie. Cota de piaţă a importurilor din Brazilia care nu fac obiectul unui dumping a crescut de la [0-2] % în 2021 la [1-3] % în perioada de investigaţie. Cu toate acestea, nivelurile importurilor şi cota de piaţă a importurilor care nu fac obiectul unui dumping au rămas cu mult sub volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din Brazilia pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a considerat că ele nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din Brazilia care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul suferit de industria Uniunii.

5.2.2.Importurile din ţări terţe

(159)Cantitatea importurilor din alte ţări terţe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Ţara		2021	2022	2023	Perioada de investigaţie
Chile	Cantitate (m³)	130 303	180 686	119 707	147 997
	Indice	100	139	92	114
	Cota de piaţă (%)	8	10	9	9
	Preţul mediu (EUR/m³)	493	665	580	509
	Indice	100	135	118	103
China	Cantitatea (m³)	43 191	67 247	37 517	49 692
	Indice	100	156	87	115
	Cota de piaţă (%)	3	4	3	3
	Preţul mediu (EUR/m³)	443	569	422	413
	Indice	100	128	95	93
Total pentru toate ţările terţe cu excepţia Braziliei	Cantitate (m³)	216 879	190 486	48 479	46 181
	Indice	100	88	22	21
	Cota de piaţă (%)	13	10	4	3
	Preţ mediu (EUR/m³)	458	524	621	538
	Indice	100	114	135	117
Sursă: Eurostat.

(161)În cursul perioadei examinate, importurile din Chile către Uniune au prezentat variaţii în ceea ce priveşte volumul. În 2022, importurile au crescut cu 39 % în comparaţie cu 2021, iar cota de piaţă a importurilor din Chile a crescut la 10 %, de la 8 % în 2021. Cu toate acestea, în 2023, importurile au scăzut cu 47 %, iar cota de piaţă a scăzut la 9 %. În cursul perioadei de investigaţie, importurile au crescut din nou, în timp ce cota de piaţă a rămas aceeaşi. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, cantitatea totală a importurilor din Chile a crescut cu 14 %, iar cota de piaţă cu 1 %. Preţul mediu al importurilor a crescut cu 3 %, de la 493 EUR/m³în 2021 la 509 EUR/m³în perioada de investigaţie.

(162)Importurile din China au urmat o tendinţă similară. Cantităţile importate au crescut cu 56 % în 2022 în comparaţie cu anul precedent. În 2023, volumul a scăzut semnificativ sub nivelurile din 2021, în timp ce în cursul perioadei de investigaţie a crescut din nou peste nivelurile din 2021. În ansamblu, cantităţile importate din China au crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate. Cota de piaţă a Chinei a început la 3 % în 2021, a crescut la 4 % în 2022 şi s-a stabilit la 3 % atât în 2023, cât şi în perioada de investigaţie. Preţul mediu al importurilor din China a scăzut în timp de la 443 EUR/m³în 2021 la 413 EUR/m³în perioada de investigaţie.

(164)Chiar dacă cantităţile importurilor din Chile şi China, precum şi cotele lor de piaţă au crescut în cursul perioadei examinate, faptul că importurile din alte ţări terţe au scăzut semnificativ sugerează că importurile cumulate din toate celelalte ţări terţe, cu excepţia Braziliei, au scăzut de fapt. Această tendinţă contrastează puternic cu cantităţile importate din Brazilia, care au crescut cu 32 % în aceeaşi perioadă, cota lor de piaţă crescând cu 14 puncte procentuale. Pe parcursul perioadei examinate, preţurile de import din Chile şi China au fost substanţial mai mari decât cele ale importurilor care fac obiectul unui dumping din Brazilia, iar în perioada de investigaţie, preţurile importurilor din Chile au fost cu 71 % mai mari, iar cele din China au fost cu 39 % mai mari.

5.2.3.Rezultatele la export ale industriei Uniunii

(167)În cursul perioadei examinate, exporturile industriei Uniunii au înregistrat o scădere semnificativă, cu 36 %. Această tendinţă se aliniază la tendinţa negativă observată în alte domenii ale industriei Uniunii. Preţul mediu de export al producătorilor din Uniune a înregistrat o creştere de 20 % în cursul aceleiaşi perioade. Această creştere a preţurilor de export sugerează că, în timp ce volumul exporturilor a scăzut, valoarea lor a crescut, ceea ce ar putea compensa într-o anumită măsură impactul reducerii volumului.

(168)Cu toate acestea, vânzările la export ale industriei Uniunii reprezintă o parte limitată din vânzările globale ale industriei Uniunii, ceea ce înseamnă că, deşi scăderea exporturilor ar fi putut contribui într-o oarecare măsură la provocările cu care se confruntă industria, era puţin probabil ca aceasta să aibă un impact semnificativ asupra tendinţelor mai ample care afectează industria. Prin urmare, Comisia a concluzionat că impactul global al reducerii exporturilor asupra prejudiciului adus industriei Uniunii nu a fost de natură să atenueze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din Brazilia şi prejudiciul suferit de industria Uniunii.

5.2.4.Scăderea consumului la nivelul Uniunii

(169)În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 %. Scăderea s-a datorat mai multor factori interconectaţi: economia Uniunii a înregistrat o creştere mai lentă în 2023 în comparaţie cu anul precedent (PIB-ul Uniunii a crescut cu 0,4 % în 2023 faţă de 3,5 % în 2022). Această recesiune a afectat diferite sectoare, inclusiv construcţiile şi industria prelucrătoare, care sunt consumatori majori de placaj din lemn de esenţă moale. Preţurile ridicate la energie şi incertitudinea de pe piaţa energiei au contribuit, de asemenea, la reducerea producţiei industriale şi la scăderea cererii în toate sectoarele.

(170)Prin urmare, Comisia a analizat dacă această scădere a consumului ar putea atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Cu toate acestea, astfel cum se arată în tabelul 2 de mai sus, în pofida scăderii consumului la nivelul Uniunii, vânzările la export ale Braziliei au crescut constant în cursul perioadei examinate şi în total cu 30 %. Această creştere s-a tradus printr-o creştere a cotei de piaţă de la [30-35] % la [45-50] %, adică 13 puncte procentuale. În paralel şi astfel cum se menţionează în considerentul 110, preţurile importurilor din Brazilia au subcotat preţurile de vânzare ale industriei Uniunii pe piaţa Uniunii în medie cu 31,8 %. Astfel cum se arată în tabelul 5, vânzările industriei Uniunii au scăzut cu 24 %, iar cota de piaţă a scăzut cu 8 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Pe această bază, Comisia a concluzionat că scăderea consumului nu a cauzat prejudiciul important industriei Uniunii.

5.2.5.Creşterea costului de producţie

a)Creşterea costului materiilor prime

(173)Comisia a constatat că, în condiţii normale de piaţă, industria Uniunii ar fi fost în măsură să îşi majoreze preţurile de vânzare pentru a ţine seama de creşterea costului materiilor prime şi să transfere aceste costuri clienţilor săi. Cu toate acestea, deşi producătorii din Uniune şi-au majorat preţurile, ei nu au fost în măsură să facă acest lucru suficient pentru a acoperi creşterile costurilor de producţie din cauza afluxului semnificativ de importuri braziliene la preţuri injust de scăzute.

a¹)Creşterea costului energiei

(176)Potrivit constatărilor Comisiei, creşterea costurilor energiei a avut, într-adevăr, un impact asupra creşterii costurilor de producţie ale producătorilor din Uniune. Totuşi, acest impact nu a fost decisiv. Producătorii din Uniune şi-au generat parţial propria energie pe bază de biomasă (aşchii, scoarţă, rumeguş, furnir defectuos). În plus, o parte dintre producătorii din Uniune şi-au acoperit costurile externe ale energiei electrice pentru perioada de investigaţie. Prin urmare, creşterea costurilor energiei a reprezentat doar o creştere minoră a costurilor în cursul perioadei examinate. În consecinţă, industria Uniunii a fost relativ bine protejată de criza energetică. În plus, costurile cu energia au reprezentat mai puţin de 11 % din costul de producţie. În fine, în condiţii de concurenţă loială, industria Uniunii ar fi fost în măsură să transfere această creştere moderată a costului de producţie către clienţii săi, ceea ce nu a putut face din cauza blocării preţurilor cauzate de importurile braziliene.

b)Creşterea costului de transport

(178)ABIMCI a afirmat că producătorii din Uniune au fost afectaţi de creşterea costurilor de transport, care a contribuit la dificultăţile lor financiare. Cu toate acestea, Comisia a constatat că industria Uniunii îşi obţine materiile prime la nivel local şi, din cauza proximităţii bazei sale de consumatori principali din Uniune şi din Regatul Unit, costurile de transport pentru produsele finite rămân scăzute. Prin urmare, orice creştere a preţurilor transportului nu poate fi considerată un factor care contribuie la prejudiciul suferit de industria Uniunii. În consecinţă, Comisia a respins aceste afirmaţii.

b¹)Fluctuaţii nefavorabile ale cursului de schimb

(179)ABIMCI a susţinut că fluctuaţiile cursurilor de schimb au avut un impact semnificativ asupra competitivităţii şi profitabilităţii producătorilor din Uniune. Aceasta a susţinut că fluctuaţiile nefavorabile ale cursurilor de schimb au crescut costul relativ al mărfurilor produse în UE în comparaţie cu importurile, afectând în mod direct bunăstarea financiară a industriei Uniunii. ABIMCI a indicat o serie de cazuri în care deprecierea monedei euro în raport cu valutele majore a făcut ca mărfurile importate, inclusiv cele din Brazilia, să fie mai accesibile decât alternativele produse pe plan intern.

5.2.7.Condiţii de vânzare mai bune

5.3.Concluzie privind legătura de cauzalitate

(185)Analiza prejudiciului a arătat că, în cursul perioadei examinate, importurile care fac obiectul unui dumping din Brazilia au crescut cu 30 %, în pofida unei scăderi a consumului la nivelul Uniunii. În plus, preţul importurilor braziliene care fac obiectul unui dumping a scăzut cu 11 %, în timp ce costurile de producţie ale Uniunii au crescut cu 33 %, ceea ce a însemnat că importurile braziliene care fac obiectul unui dumping au obţinut o cotă de piaţă suplimentară de 13 % în detrimentul industriei Uniunii, care a înregistrat o reducere cu 20 % a volumului vânzărilor şi o pierdere de 7 % a cotei de piaţă. Acest lucru a determinat scăderea bruscă a profitabilităţii industriei Uniunii, profiturile scăzând la un nivel nesustenabil de 2 % în cursul investigaţiei. Diferenţa considerabilă de preţ dintre importurile braziliene care fac obiectul unui dumping şi produsele din Uniune (302 EUR/m³faţă de 508 EUR/m³) a împiedicat industria Uniunii să îşi majoreze preţurile pentru a compensa creşterea costurilor de producţie şi pentru a menţine profitabilitatea.

(189)În ceea ce priveşte scăderea consumului şi creşterea costurilor de producţie, industria Uniunii s-a confruntat cu provocări în cursul perioadei examinate. Fără presiunea asupra preţurilor exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping, industria şi-ar fi putut ajusta preţurile pentru a ţine seama de costurile mai ridicate şi pentru a reacţiona mai eficient la condiţiile de piaţă în schimbare. Astfel cum s-a menţionat anterior, importurile care fac obiectul unui dumping nu ar trebui să împiedice producătorii din Uniune să transfere creşterile de costuri către preţurile lor. În consecinţă, chiar dacă industria s-a confruntat cu provocările legate de creşterea costurilor şi de scăderea cererii, s-a stabilit că aceşti factori nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din Brazilia şi prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(190)Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care fac obiectul unui dumping din ţara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii şi că ceilalţi factori, precum performanţa la export a industriei Uniunii, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul important. Prejudiciul constă în reducerea cotei de piaţă, a producţiei, a gradului de utilizare a capacităţii de producţie, a productivităţii, a profitabilităţii, a stocurilor finale, a fluxului de lichidităţi şi a randamentului investiţiilor.

6.NIVELUL MĂSURILOR

6.1.Marja de prejudiciu

(193)În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creşterea importurilor din ţara care face obiectul investigaţiei, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile şi investiţiile, cercetarea şi dezvoltarea (C-D) şi inovarea, precum şi nivelul de profitabilitate preconizat în condiţii normale de concurenţă. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(194)Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiţii normale de concurenţă. Nu a fost posibil să se stabilească o marjă de profit pe baza niciunuia dintre anii imediat anteriori creşterii cotei importurilor care fac obiectul unui dumping din Brazilia. S-a constatat că anii 2021 şi 2022 au fost puternic influenţaţi de redresarea economică ulterioară pandemiei de COVID-19 şi nu au părut adecvaţi pentru stabilirea profitului indicativ. Prin urmare, Comisia a considerat că este mai adecvat să utilizeze nivelul de profitabilitate de 9 % atins în 2017.

(195)Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiţii, de cercetare şi dezvoltare (C&D) şi de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiţii normale de concurenţă. Comisia a verificat aceste informaţii pe baza planurilor de investiţii şi a proiectelor refuzate şi amânate, demonstrând că aceste investiţii au fost cu adevărat planificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferenţa dintre cheltuielile în materie de investiţii, C&D şi inovare ("CDI") în condiţii normale de concurenţă, astfel cum au fost furnizate de industria UE şi verificate de Comisie, şi cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate.

(197)În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu şi din protocoalele acestora la care Uniunea este parte, precum şi din convenţiile OIM enumerate în anexa Ia, şi care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a stabilit un cost suplimentar pentru fiecare producător din Uniune de [0-5] EUR/m³, în comparaţie cu costul real al respectării acestor convenţii în cursul perioadei de investigaţie. Acest cost suplimentar a fost adăugat la preţul neprejudiciabil.

(199)Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a preţului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori incluşi în eşantion din Brazilia, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea preţului, cu preţul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluşi în eşantion pe piaţa Uniunii în cursul perioadei de investigaţie. Eventualele diferenţe rezultate din această comparaţie au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(200)Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru "alte societăţi cooperante" şi pentru "toate celelalte importuri originare din ţara în cauză" este definit în acelaşi mod precum marja de dumping pentru aceste societăţi (a se vedea considerentele 90-93).

7.INTERESUL UNIUNII

(202)După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenţei unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor şi ale utilizatorilor din Uniune.

7.1.Interesul industriei Uniunii

(205)În absenţa unor astfel de măsuri, industria Uniunii s-ar confrunta în continuare cu un prejudiciu important din cauza blocării persistente a preţurilor cauzate de afluxul de importuri la preţuri mai mici din Brazilia. Acest lucru ar duce la o scădere accelerată a cotei de piaţă, a vânzărilor şi a producţiei, reducând şi mai mult gradul de utilizare a capacităţii şi făcând ca operaţiunile producătorilor din Uniune să devină nefezabile. Situaţia deficitară actuală s-ar înrăutăţi, afectând grav investiţiile viitoare şi ocuparea forţei de muncă în Uniune. Prin urmare, Comisia a stabilit că instituirea de măsuri provizorii este în interesul industriei Uniunii.

7.2.Interesul importatorilor neafiliaţi

(207)Comisia a reiterat faptul că scopul instituirii de taxe antidumping asupra importurilor braziliene nu este de a elimina aceste importuri, ci de a restabili concurenţa loială pe piaţa Uniunii. În plus, Comisia nu a găsit nicio dovadă că măsurile ar conduce la reducerea concurenţei pe piaţa Uniunii, în special deoarece investigaţia a confirmat existenţa a diferite surse de aprovizionare cu placaj din lemn de esenţă moale în Uniune, inclusiv producătorii din Uniune, producătorii brazilieni, precum şi importurile din alte ţări terţe, cum ar fi Chile şi China.

(208)Este probabil ca importatorii să poată transfera costurile suplimentare ale taxelor asupra clienţilor lor. Revânzările de placaj din lemn de esenţă moale brazilian reprezintă doar o mică parte din activitatea importatorilor şi contribuie doar cu o mică parte la profitabilitatea acestora. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu ar trebui să rezulte niciun impact major asupra profitabilităţii importatorilor în urma instituirii de taxe la nivelul stabilit. Deşi taxele nu par a fi în interesul importatorilor neafiliaţi, Comisia a concluzionat că acest lucru nu constituie un motiv imperios împotriva instituirii de taxe, ţinând seama de impactul limitat al taxelor asupra importatorilor neafiliaţi.

7.3.Interesul utilizatorilor, al consumatorilor sau al furnizorilor

(209)PTIA a susţinut că impunerea unor taxe ridicate asupra importurilor din Brazilia ar duce la creşterea costurilor pentru utilizatorii din UE şi pentru consumatorii finali. PTIA a subliniat că utilizatorii din UE, în special în sectoarele care depind de placajul din lemn de esenţă moale, ar întâmpina dificultăţi în a absorbi aceste costuri sau în a le transfera clienţilor, care ar putea recurge la alternative mai ieftine prelucrate în ţări terţe. În cele din urmă, acest lucru ar slăbi valoarea adăugată a mărfurilor produse în Uniune şi ar afecta grav interesele utilizatorilor şi ale sectoarelor economice care depind de aceste importuri.

(211)Un utilizator, Euroline, producător de mobilă din Uniune, s-a manifestat şi a remarcat că eventualele taxe antidumping instituite asupra importurilor braziliene ar conduce la creşteri semnificative ale preţurilor, afectând competitivitatea societăţilor din Uniune. Acesta a remarcat, de asemenea, că nu există alternative bune la produsele din lemn de esenţă moale, deoarece produsele din placaj din lemn de esenţă tare sunt mai scumpe, iar alte materiale, cum ar fi MDF/HDF şi plăcile aglomerate laminate, nu au proprietăţi fizice adecvate pentru produsele lor. Acesta a subliniat, de asemenea, implicaţiile negative pentru lanţul de aprovizionare şi ocuparea forţei de muncă din Uniune.

(212)Comisia nu a găsit niciun element de probă care să sugereze că producătorii din Uniune nu ar fi în măsură să satisfacă cererea de pe piaţa Uniunii în scenariul puţin probabil în care importurile braziliene ale produsului în cauză ar înceta după instituirea taxelor antidumping. În plus, taxele antidumping potenţiale sunt relativ modeste şi este puţin probabil să conducă la creşteri substanţiale ale preţurilor, să perturbe lanţurile de aprovizionare sau să prezinte riscuri pentru ocuparea forţei de muncă în Uniune. Comisia a luat în considerare, de asemenea, disponibilitatea unor furnizori alternativi în alte ţări terţe, pe lângă capacităţile de producţie substanţiale ale industriei Uniunii. Aceasta a evaluat că utilizatorii ar putea continua să se aprovizioneze cu placaj din lemn de esenţă moale de o calitate şi într-o cantitate adecvate de la mai mulţi furnizori din Uniune, din alte ţări terţe, inclusiv Chile şi China, precum şi de la un furnizor din Brazilia, la preţuri care nu fac obiectul unui dumping. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în cazul în care ar fi puse în aplicare măsuri antidumping, impactul acestora asupra utilizatorilor ar fi limitat.

8.MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(217)Nivelul individual al taxei antidumping pentru fiecare societate specificat în prezentul regulament a fost stabilit pe baza constatărilor prezentei investigaţii. Prin urmare, el reflectă situaţia constatată în cazul societăţii respective în cursul prezentei investigaţii. Acest nivel al taxei este aplicabil exclusiv importurilor de produs în cauză originar din ţara în cauză şi fabricat de entităţile juridice menţionate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menţionată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entităţile afiliate societăţilor menţionate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din ţara în cauză". Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(218)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie ca urmare a diferenţei dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiţionată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităţilor vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din ţara în cauză".

(219)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre trebuie să îşi efectueze verificările uzuale şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.

(220)În cazul în care exporturile uneia dintre societăţile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere în volum constituie, ea însăşi, o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe şi numai în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile, se poate deschide o investigaţie anticircumvenţie. O astfel de investigaţie poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei şi de a institui, în consecinţă, o taxă la nivel naţional.

9.ÎNREGISTRAREA

10.INFORMAŢII ÎN ETAPA PROVIZORIE

Art. 1

(2)Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile preţului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) şi fabricat de societăţile menţionate în continuare, se stabilesc după cum urmează:

(4)Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societăţile menţionate la alineatul (2) este condiţionată de prezentarea la autorităţile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declaraţie datată şi semnată de un reprezentant oficial al entităţii care emite respectiva factură, identificat prin numele şi funcţia acestuia, redactată după cum urmează: "Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul, exprimat în unitatea folosită) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană menţionat în prezenta factură a fost fabricat de către (denumirea şi adresa societăţii) (cod adiţional TARIC) în ţara în cauză. Declar că informaţiile furnizate în prezenta factură sunt complete şi corecte." Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa aplicabilă pentru toate celelalte importuri originare din ţara în cauză.

Art. 2

ANEXĂ:Producători-exportatori cooperanţi din Brazilia care nu au fost incluşi în eşantion

Denumire	Codul adiţional TARIC
Agil Madeiras Eireli	89XS
Agrosepac Serrados Ltda	89XT
Argenta Bonotto & Cia Ltda	89XU
Brasnile Industrial Ltda	89XV
Celplac Industria e Comercio Ldta	89XW
Comércio De Madeiras Brandes Ltda	89XX
Compensa Industry And Trade Plywood Ltda	89XY
Compensados Drabecki Ltda	89XZ
Compensados e Laminados Lavrasul S/A	89YA
Compensados Fiveply Ltda	89YB
Compensados Fuck Ltda	89YC
Compensados Laselva Ltda	89YD
Compensados Nm Ltda	89YE
Compensados Novo Milenio Ltda	89YF
Compensados Relvaplac Ltda	89YG
Compensados Scharan Ltda	89YH
Dalgallo Compensados e Portas Ltda	89YI
Dallo Madeiras Ltda	89YJ
Fabricio Antonio Moreira Neto Eireli	89YK
Faganello Industria e Comércio De Compensados Ltda	89YL
Formato Compensados Ltda	89YM
Fv De Araujo	89YN
G13 Madeiras Ltda	89YO
Guaraeta Compensados Ltda	89YP
Industrial Arbhores Compensados Eireli	89YQ
Industrial Madeireira S.A	89YR
Itamarati Plywood Industry Ltda	89YS
J8 Compensados Ltda	89YT
Laminadora Centenario Ltda	89YU
Lfr Carli & Cia Ltda	89YV
M7 Industria e Comercio e Compensados e Laminados Ltda	89YW
Madebil Madereira Bituruna Ltda	89YX
Madeiras Eulide	89YZ
Madeireira Belo Horizonte Ltda	89ZA
Madeireira Ek Ltda	89ZB
Madeireira Rio Claro Ltda	89ZC
Madeireira Rochembach Ltda	89ZD
Marini Industria de Compensados Ltda	89ZE
Mgs Industria de Compensados Ltda	89ZF
Multi Ply Wood do Brasil SA	89ZG
Newply Madeiras Eireli	89ZH
Nobre Painéis Ltda	89ZI
Palmasola S/A Madeiras e Agricultura	89ZJ
Pinustan Industria e Comercio de Madeiras Ltda	89ZK
Placa Comercio de Madeiras e Compensados Ltda	89ZL
Miraluz Industria e Comércio de Madeiras Ltda	89ZM
Randa Portas, Molduras e Compensados Ltda	89ZN
Repinho Reflorestadora Madeiras e Compensados Ltda	89ZO
Rionile Madeiras Ltda	89ZP
Rodochapas Administradora de Bens Ltda	89ZQ
Senbra Industria e Comercio de Madeiras	89ZR
Somapar Sociedade Madereira Paranaense Ltda	89ZS
Tableros Indústria e Comércio de Painéis Ltda	89ZT
Top Pisos Industria de Artefatos de Madeiras Ltda	89ZU
VW Indústria e Comércio de Madeiras	89ZV

Societatea	Marja de dumping provizorie
Indústria de Compensados Sudati Ltda Conply Indústria de Compensados Ltda Indústria de Compensados Guararapes Ltda	5,4 %
Nereu Rodrigues & Cia Ltda	0 %
Alte societăţi cooperante neincluse în eşantion	5,4 %
Toate celelalte importuri originare din Brazilia	5,4 %

	2021	2022	2023	Perioada de investigaţie
Cantitate (m³)	[12 000 -16 000 ]	[20 000 -24 000 ]	[20 000 -24 000 ]	[45 000 -55 000 ]
Indice	100	154	157	371
Cota de piaţă (%)	[0 -2 ]	[0 -2 ]	[0 -2 ]	[1 -3 ]
Preţul mediu (EUR/m³)	[250 -300 ]	[250 -300 ]	[230 -280 ]	[280 -320 ]
Indice	100	100	85	101
Sursă: Răspunsul verificat la chestionar al producătorului-exportator.

Ţara	Societatea	Marja de dumping (%)	Marja de prejudiciu (%)
Brazilia	Indústria de Compensados Sudati Ltda. Conply Indústria de Compensados Ltda. Indústria de Compensados Guararapes Ltda.	5,4	94,0
	Alte societăţi cooperante	5,4	94,0
	Toate celelalte importuri originare din ţara în cauză	5,4	94,0

Ţara	Societatea	Taxa antidumping provizorie (%)
Brazilia	Indústria de Compensados Sudati Ltda. Conply Indústria de Compensados Ltda. Indústria de Compensados Guararapes Ltda.	5,4
	Alte societăţi cooperante	5,4
	Toate celelalte importuri originare din ţara în cauză	5,4

Ţara	Societatea	Taxa antidumping provizorie (%)
Brazilia	Indústria de Compensados Sudati Ltda. Conply Indústria de Compensados Ltda. Indústria de Compensados Guararapes Ltda.	5,4
	Alte societăţi cooperante	5,4
	Toate celelalte importuri originare din ţara în cauză	5,4