Nou Regulamentul 2188/19-sept-2025 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1991 al Parlamentului European şi al Consiliului prin stabilirea unei metode ştiinţifice de monitorizare a diversităţii polenizatorilor şi a populaţiilor de polenizatori

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

Neintrat în vigoare
Versiune de la: 26 Noiembrie 2025
Regulamentul 2188/19-sept-2025 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1991 al Parlamentului European şi al Consiliului prin stabilirea unei metode ştiinţifice de monitorizare a diversităţii polenizatorilor şi a populaţiilor de polenizatori
Dată act: 19-sept-2025
Emitent: Comisia Europeana
(Text cu relevanţă pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2024 privind restaurarea naturii şi de modificare a Regulamentului (UE) 2022/869 (1), în special articolul 10 alineatul (2),
(1)JO L, 2024/1991, 29.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1991/oj.
Întrucât:
(1)În temeiul Regulamentului (UE) 2024/1991, statele membre trebuie să îmbunătăţească diversitatea polenizatorilor şi să inverseze declinul populaţiilor de polenizatori cel târziu până în 2030 şi, ulterior, să înregistreze o tendinţă crescătoare a populaţiilor de polenizatori, măsurată cel puţin o dată la şase ani începând din 2030, până la atingerea unor niveluri satisfăcătoare.
(2)Comisia trebuie să stabilească o metodă ştiinţifică pentru monitorizarea diversităţii polenizatorilor şi a populaţiilor de polenizatori ("metoda de monitorizare"), care să ofere o abordare standardizată pentru colectarea de date anuale privind abundenţa şi diversitatea speciilor de polenizatori în toate ecosistemele, precum şi pentru evaluarea tendinţelor populaţiei de polenizatori şi a eficacităţii măsurilor de restaurare.
(3)Regulamentul (UE) 2024/1991 impune statelor membre să monitorizeze anual abundenţa şi diversitatea speciilor de polenizatori utilizând metoda de monitorizare şi să raporteze Comisiei rezultatele monitorizării.
(4)Pentru a asigura colectarea de date de înaltă calitate şi, prin urmare, o evaluare solidă din punct de vedere ştiinţific a progreselor înregistrate în direcţia atingerii obiectivului de restaurare a populaţiilor de polenizatori, metoda de monitorizare ar trebui să se bazeze pe principii şi metode ştiinţifice consacrate. Deşi este standardizată în toate statele membre, metoda de monitorizare ar trebui să ofere suficientă flexibilitate pentru a aborda condiţiile de mediu locale.
(5)Domeniul de aplicare al metodei de monitorizare ar trebui să vizeze grupurile taxonomice de polenizatori pentru care există o capacitate tehnică suficientă de monitorizare sau pentru care o astfel de capacitate poate fi creată într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor pe termen scurt. Domeniul de aplicare ar trebui revizuit şi extins la grupuri taxonomice suplimentare de polenizatori atunci când capacitatea tehnică va creşte în viitor.
(6)Pentru a asigura un bun raport cost-eficacitate al metodei de monitorizare, ar trebui utilizată o paletă largă de abordări pentru monitorizarea speciilor comune de polenizatori şi a speciilor rare de polenizatori. Speciile comune ar trebui monitorizate în puncte selectate prin aplicarea unei metode de eşantionare aleatorie stratificată. Speciile rare de polenizatori ar trebui monitorizate prin vizite specifice pe teren, deoarece tendinţele privind populaţiile acestor specii nu pot fi identificate prin eşantionare aleatorie stratificată într-un număr limitat de puncte de monitorizare.
(7)Având în vedere capacitatea limitată de monitorizare a speciilor rare de polenizatori prin vizite specifice pe teren, eforturile ar trebui să se concentreze asupra celor mai ameninţate specii la nivelul Uniunii sau la nivel naţional, iar statelor membre ar trebui să li se permită să limiteze monitorizarea la 15 specii rare de polenizatori. Numărul speciilor rare de polenizatori care trebuie monitorizate ar trebui revizuit şi mărit atunci când capacitatea de monitorizare specifică va creşte în viitor.
(8)Regulamentul (UE) 2024/1991 impune statelor membre să se asigure că datele de monitorizare provin de la un număr suficient de puncte de monitorizare pentru a fi asigurată reprezentativitatea pentru întregul lor teritoriu. În acest scop şi pentru a se asigura că tendinţa în materie de abundenţă şi diversitate a polenizatorilor poate fi determinată cu încredere, este necesar să se stabilească un număr minim de puncte de monitorizare în care trebuie colectate date în fiecare stat membru. Acest număr minim va permite statelor membre să monitorizeze un număr mai mare de puncte de monitorizare, astfel încât să poată detecta mai bine schimbările în ceea ce priveşte abundenţa şi diversitatea polenizatorilor.
(9)Activitatea polenizatorilor este afectată de diverse condiţii de mediu, care depind de circumstanţele locale. Prin urmare, monitorizarea ar trebui să se limiteze la perioadele în care polenizatorii sunt activi în etapa adultă a ciclului lor de viaţă. Condiţiile de mediu adecvate pentru monitorizare ar trebui definite la nivel naţional, regional sau local, după caz.
(10)Diversitatea speciilor comune de polenizatori ar trebui descrisă utilizând indicele diversităţii Shannon-Wiener (2), un indicator acceptat pe scară largă pentru cuantificarea diversităţii biologice. Abundenţa speciilor comune de polenizatori ar trebui cuantificată prin combinarea abundenţei speciilor individuale de polenizatori pentru care datele de monitorizare sunt suficiente.
(2)Allaby, M., 2020, A Dictionary of Zoology (5 ed.), Oxford University Press, Oxford. doi: 10.1093/acref/9780198845089.001.0001.
(11)Este oportun să se combine abundenţa şi diversitatea tuturor speciilor comune monitorizate într-un singur indicator privind polenizatorii comuni, care oferă o valoare pentru fiecare stat membru pe an.
(12)Speciile alogene, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (3), nu ar trebui să fie luate în considerare atunci când se evaluează abundenţa şi diversitatea speciilor de polenizatori, deoarece prezenţa unor astfel de specii nu poate fi considerată o contribuţie la comunităţile indigene de polenizatori, ci constituie mai degrabă o ameninţare la adresa biodiversităţii.
(3)Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/1143/oj).
(13)Întrucât indicele diversităţii Shannon-Wiener nu este un indicator adecvat pentru diversitatea speciilor rare, pentru a reprezenta diversitatea generală a speciilor de polenizatori, atât comune, cât şi rare, este oportun să se integreze speciile rare de polenizatori în evaluarea diversităţii polenizatorilor prin intermediul unui indicator privind bogăţia speciilor de polenizatori, şi anume un indicator care combină numărul de specii rare şi comune de polenizatori înregistrate într-un stat membru. Monitorizarea speciilor rare ar trebui să excludă moliile, deoarece sarcina de monitorizare nu poate fi estimată din cauza lipsei actuale de evaluări pentru molii în lista roşie.
(14)Pentru a evalua eficacitatea măsurilor de restaurare puse în aplicare într-un stat membru, tendinţele în ceea ce priveşte abundenţa şi diversitatea speciilor de polenizatori ar trebui estimate în ecosistemele agricole, în ecosistemele forestiere şi, respectiv, în alte ecosisteme, având în vedere că măsurile de restaurare sunt substanţial diferite în fiecare dintre aceste tipuri de ecosisteme,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1."albine" înseamnă speciile de Anthophila (Apoidea), cu excepţia albinelor melifere (Apis mellifera);
2."sirfide" înseamnă speciile de Syrphidae;
3."fluturi" înseamnă speciile de Papilionoidea;
4."molii" înseamnă speciile din următoarele familii de Heterocera: Brachodidae, Castniidae, Cimeliidae, Drepanidae, Erebidae (inclusiv Lymantriinae), Euteliidae, Geometridae, Heterogynidae, Limacodidae, Noctuidae, Nolidae, Notodontidae, Sesiidae, Sphingidae, Uraniidae şi Zygaenidae, cu condiţia ca anvergura aripilor să fie evaluată la 20 mm sau mai mult pe baza literaturii de specialitate;
5."molii active pe timp de zi" înseamnă speciile de molii care sunt active în timpul zilei în etapa adultă a ciclului lor de viaţă;
6."molii active pe timp de noapte" înseamnă speciile de molii care sunt active în timpul nopţii în etapa adultă a ciclului lor de viaţă;
7."grila principală LUCAS" înseamnă o variantă a grilei INSPIRE Lambert Azimuthal Equal Area 1 km (Grid_ETRS89-LAEA_1km), bazată pe sistemul de referinţă de coordonate ETRS89 Lambert Azimuthal Equal Area (ETRS89-LAEA), cu un centru de proiecţie fix la 52°N, 10°E (4);
(4)https://ec.europa.eu/eurostat/web/lucas/database/primary-data.
8."eşantionare aleatorie stratificată a punctelor de monitorizare" înseamnă o eşantionare statistică standardizată, în care punctele de monitorizare au o probabilitate egală de a fi selectate dintr-o populaţie care este împărţită în subpopulaţii (straturi);
9."regiuni biogeografice" înseamnă regiunile biogeografice enumerate la articolul 1 litera (c) punctul (iii) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (5);
(5)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/43/oj).
10."alte ecosisteme" înseamnă alte ecosisteme decât ecosistemele agricole şi forestiere care sunt agregate într-un singur strat;
11."parcurgerea de transecte" înseamnă o metodă de colectare a datelor în care un observator parcurge un traseu prestabilit (transect) pentru a colecta date de pe teren privind speciile de polenizatori;
12."perioadă de observaţie" înseamnă perioada anului care corespunde sezonului de zbor al marii majorităţi a speciilor de polenizatori;
13."capcană luminoasă" înseamnă un dispozitiv care atrage specii de polenizatori în timpul nopţii utilizând lumina şi le capturează într-un recipient;
14."perioadă de evaluare" înseamnă perioada de timp în care se evaluează progresele înregistrate în direcţia atingerii obiectivului menţionat la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1991;
15."specii alogene" înseamnă specii alogene, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014.
Art. 2: Specii vizate
Statele membre colectează date privind abundenţa şi diversitatea speciilor de polenizatori din următoarele grupuri taxonomice:
(a)albine;
(b)sirfide;
(c)fluturi;
(d)molii.
Art. 3: Puncte de monitorizare
(1)Un punct de colectare a datelor ("punct de monitorizare") este un pătrat de 2 km/2 km centrat pe un punct al grilei principale LUCAS.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot utiliza puncte de monitorizare prestabilite, în măsura în care punctele respective au fost selectate în conformitate cu cerinţele prevăzute la alineatele (4), (5) şi (6).
(3)Statele membre colectează date privind abundenţa şi diversitatea speciilor de polenizatori în numărul minim de puncte de monitorizare stabilit în anexa I.
(4)Statele membre selectează punctele de monitorizare prin aplicarea eşantionării aleatorii stratificate. Stratificarea se face în funcţie de regiunea biogeografică şi de următoarele tipuri de ecosisteme:
a)ecosisteme agricole;
b)ecosisteme forestiere;
c)alte ecosisteme.
Pe lângă stratificarea menţionată la primul paragraf, statele membre pot aplica stratificarea pe regiuni NUTS, clase de altitudine, statut de protecţie sau categorii mai precise de utilizare a terenurilor sau de acoperire a terenurilor.
Numărul de puncte de monitorizare din fiecare strat este proporţional cu ponderea geografică a stratului respectiv pe teritoriul terestru al unui anumit stat membru.
(5)Procedura de eşantionare aleatorie stratificată a punctelor trebuie să asigure reprezentativitatea pe întreg teritoriul naţional.
Distanţele dintre punctele de monitorizare trebuie să fie de cel puţin:
a)10 km pentru statele membre cu un teritoriu terestru de peste 75 000 km2;
b)5 km pentru statele membre cu un teritoriu terestru cuprins între 20 000 km2şi 75 000 km2;
c)1 km pentru statele membre cu un teritoriu terestru cuprins între 1 000 km2şi 20 000 km2.
Nu se impune nicio distanţă minimă între punctele de monitorizare pentru statele membre cu un teritoriu terestru sub 1 000 km2.
(6)Atunci când aplică eşantionarea aleatorie stratificată a punctelor de monitorizare, statele membre pot exclude un punct de monitorizare dacă acesta îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii de excludere:
a)peste 30 % din punctul de monitorizare este lipsit de vegetaţie terestră;
b)punctul de monitorizare este situat parţial sau integral în centre urbane, aglomeraţii urbane sau zone periurbane;
c)cel puţin 30 % din punctul de monitorizare este inaccesibil din cauza prezenţei infrastructurii publice sau deoarece punctul de monitorizare este situat într-o zonă publică cu acces restricţionat, cum ar fi o zonă militară, o zonă de frontieră sau o zonă de vânătoare;
d)cel puţin 30 % din punctul de monitorizare este inaccesibil din cauză că punctul de monitorizare este situat într-o zonă privată care este o zonă de frontieră sau o zonă de vânătoare;
e)punctul de monitorizare este situat la o latitudine mai mare de 65°N;
f)colectarea datelor în punctul de monitorizare este împiedicată din cel puţin unul dintre următoarele motive:
(i)punctul de monitorizare este departe de cel mai apropiat drum accesibil cu autovehicule (peste 2 km) sau este separat de drum prin obstacole fizice sau naturale semnificative, ceea ce îngreunează accesul regulat;
(ii)punctul de monitorizare este situat pe o insulă mai mică de 50 km2sau poate fi atins numai printr-o călătorie cu vaporul de peste două ore dintr-un port cu un serviciu regulat de transport cu feribotul;
(iii)cel puţin 30 % din punctul de monitorizare are o pantă mai mare de 20 de grade;
g)punctul de monitorizare nu poate fi atribuit unuia dintre straturile menţionate la alineatul (4).
(7)Statele membre întocmesc o listă a punctelor de monitorizare selectate în conformitate cu alineatele (4), (5) şi (6) de pe teritoriul lor ("lista punctelor de monitorizare").
Lista punctelor de monitorizare nu trebuie modificată în cursul unei perioade de evaluare.
(8)Prin derogare de la alineatul (7) al doilea paragraf, un punct de pe lista punctelor de monitorizare poate fi înlocuit în orice moment dacă se poate concluziona că îndeplineşte cel puţin unul dintre criteriile de excludere prevăzute la alineatul (6). Punctele de monitorizare care sunt excluse din listă se înlocuiesc prin aplicarea eşantionării aleatorii stratificate, astfel cum se menţionează la alineatele (4), (5) şi (6).
(9)Statele membre informează fără întârziere Comisia şi Agenţia Europeană de Mediu cu privire la lista punctelor de monitorizare şi la orice modificare a acesteia. Agenţia Europeană de Mediu pune lista la dispoziţia publicului.
Art. 4: Perioada de observaţie
Statele membre definesc, pentru fiecare punct de monitorizare, perioada de observaţie în cursul căreia se colectează date anual în conformitate cu articolele 5 şi 6. Perioada de observaţie nu trebuie modificată în cursul unei perioade de evaluare.
Art. 5: Protocolul de colectare a datelor pentru albine, sirfide, fluturi şi molii active pe timp de zi
(1)În cursul perioadei de observaţie stabilite în conformitate cu articolul 4, statele membre colectează date privind albinele, sirfidele, fluturii şi moliile active pe timp de zi în fiecare punct de monitorizare prin parcurgerea de transecte.
(2)Parcurgerea de transecte se efectuează separat pentru:
a)albine;
b)sirfide;
c)fluturi şi molii active pe timp de zi.
(3)Parcurgerea de transecte se efectuează în acelaşi punct de monitorizare o dată pe lună în cursul perioadei de observaţie, cu un interval de timp minim de trei săptămâni.
(4)Prin derogare de la alineatul (3), în cazul în care condiţiile de mediu menţionate la alineatul (7) nu sunt îndeplinite pe o perioadă prelungită de timp care împiedică efectuarea parcurgerilor de transecte o dată pe lună, acestea pot fi efectuate mai rar decât o dată pe lună.
(5)Prin derogare de la alineatul (3), statele membre pot efectua parcurgeri de transecte cu o frecvenţă mai mare în punctele de monitorizare în care perioada de observaţie este mai scurtă de şase luni. În acest caz, intervalul minim de timp este mai mic de trei săptămâni.
(6)Pentru fiecare parcurgere de transect, se înregistrează următorii parametri de mediu:
a)temperatura (în °C);
b)nebulozitatea (în optimi);
c)viteza vântului (în m/s);
d)ceaţa (prezenţă/absenţă);
e)precipitaţiile (prezenţă/absenţă);
f)ora de începere (oo:mm);
g)orice alţi parametri relevanţi care ar putea afecta colectarea datelor.
(7)Parcurgerile de transecte se efectuează în condiţiile de mediu în care speciile menţionate la alineatul (1) sunt active în etapa adultă a ciclului lor de viaţă. În acest scop, în ceea ce priveşte parametrii de mediu enumeraţi la alineatul (6) literele (a)-(f), statele membre precizează condiţiile în care trebuie să fie efectuate parcurgerile de transecte. Aceste condiţii pot fi adaptate la circumstanţele locale şi nu pot fi modificate în cursul unei perioade de evaluare.
(8)Lungimea fiecărei parcurgeri de transect trebuie să fie de 1 km.
(9)Se utilizează acelaşi traseu al transectului pentru albine, sirfide, fluturi şi molii active pe timp de zi în fiecare punct de monitorizare. Traseul transectului trebuie poziţionat integral în limitele punctului de monitorizare. Traseul transectului poate fi continu sau divizat în părţi. Acesta trebuie georeferenţiat şi cartografiat înainte de începerea colectării datelor. Fiecare parte a traseului transectului se atribuie unuia dintre tipurile de ecosisteme menţionate la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf. Traseul transectului în fiecare punct de monitorizare nu trebuie modificat, cu excepţia cazului în care devine parţial sau total inaccesibil din cauza unui caz de forţă majoră.
(10)Transectul trebuie să fie parcurs mergând înainte la o viteză constantă pentru un timp de observare efectiv total de 60 de minute. Timpul de observare nu include timpul necesar pentru capturarea, manipularea, identificarea sau înregistrarea exemplarelor.
(11)Datele se colectează în următorul spaţiu de observare tridimensional delimitat în jurul persoanei care parcurge transectul ("observatorul"):
a)pentru albine şi sirfide: 1,5 m de fiecare parte a observatorului, 1,5 m în faţa observatorului şi 1,5 m deasupra observatorului;
b)pentru fluturi şi molii active pe timp de zi: 2,5 m de fiecare parte a observatorului, 5 m în faţa observatorului şi 5 m deasupra observatorului.
(12)Fiecare înregistrare a unui exemplar se atribuie unuia dintre tipurile de ecosisteme menţionate la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf.
Art. 6: Protocol de colectare a datelor pentru moliile active pe timp de noapte
(1)În cursul perioadei de observaţie stabilite în conformitate cu articolul 4, statele membre colectează date privind moliile active pe timp de noapte în fiecare punct de monitorizare utilizând capcane luminoase.
(2)Capcanele luminoase trebuie să fie active timp de o noapte pe lună în cursul perioadei de observaţie, cu un interval minim de timp de trei săptămâni între perioadele active ale unei capcane luminoase în acelaşi punct de monitorizare.
(3)Prin derogare de la alineatul (2), în cazul în care condiţiile de mediu menţionate la alineatul (6) nu sunt îndeplinite pe o perioadă prelungită de timp care împiedică plasarea de capcane luminoase o dată pe lună, capcanele luminoase pot fi plasate mai rar decât o dată pe lună.
(4)Prin derogare de la alineatul (2), capcanele luminoase pot fi plasate mai des decât o dată pe lună în punctele de monitorizare în care perioada de observaţie este mai scurtă de şase luni. În acest caz, intervalul minim de timp este mai mic de trei săptămâni.
(5)În timpul perioadei active a fiecărei capcane luminoase, se înregistrează următorii parametri de mediu:
a)temperatura (în °C);
b)nebulozitatea (în optimi);
c)viteza vântului (în m/s);
d)ceaţa (prezenţă/absenţă);
e)precipitaţiile (prezenţă/absenţă);
f)faza principală a lunii (lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar);
g)orice alţi parametri relevanţi care ar putea afecta colectarea datelor.
(6)Capcanele luminoase se plasează în condiţiile de mediu în care speciile menţionate la alineatul (1) sunt active în etapa adultă a ciclului lor de viaţă. În acest scop, în ceea ce priveşte parametrii de mediu enumeraţi la alineatul (5) literele (a)-(f), statele membre precizează condiţiile în care trebuie să fie plasate capcanele luminoase. Aceste condiţii pot fi adaptate la circumstanţele din fiecare punct de monitorizare şi nu pot fi modificate în cursul unei perioade de evaluare.
(7)În fiecare punct de monitorizare se plasează două capcane luminase, la o distanţă de cel puţin 50 m între ele. Capcanele luminase trebuie plasate la cel puţin 10 m de corpurile de apă şi la cel puţin 50 m de sursele de lumină artificială. Acestea se plasează în aşa fel încât partea superioară a sursei de lumină să se afle la o înălţime cuprinsă între 30 cm şi 1 m deasupra nivelului solului. Pe o rază de 1 m în jurul fiecărei capcane nu trebuie să existe obstacole care ar putea bloca lumina capcanei.
(8)Poziţia capcanelor luminoase trebuie georeferenţiată şi cartografiată pentru fiecare punct de monitorizare înainte de începerea colectării datelor. Fiecare capcană luminoasă se atribuie unuia dintre tipurile de ecosisteme menţionate la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf. Amplasarea fiecărei capcane luminoase nu trebuie schimbată în cursul unei perioade de evaluare, cu excepţia cazului în care devine inaccesibilă din cauza unui caz de forţă majoră.
(9)Statele membre utilizează un model identic de capcană luminoasă şi un tip identic de sursă de lumină în toate punctele de monitorizare. Modelul de capcană luminoasă şi timpul de sursă de lumină nu trebuie modificate în cursul unei perioade de evaluare.
Prin derogare de la primul paragraf, se poate utiliza un model diferit de capcană luminoasă şi un tip diferit de sursă de lumină la latitudini mai mari de 60° N.
Sursa de lumină a fiecărei capcane luminoase trebuie să aibă o intensitate mare în gama de lumină ultravioletă şi albastră (350-550 nm). Sursele de lumină trebuie întreţinute în mod corespunzător, fără modificări substanţiale ale intensităţii luminii sau ale compoziţiei spectrale de-a lungul timpului.
Art. 7: Protocol de colectare a datelor pentru speciile rare de polenizatori
(1)Statele membre efectuează o monitorizare specifică a tuturor speciilor de albine, de sirfide şi de fluturi care sunt evaluate ca fiind critic periclitate. În acest scop, statele membre pot utiliza Lista roşie a speciilor ameninţate a UE (6) sau o listă roşie naţională a speciilor sau ambele.
(6)https://environment.ec.europa.eu/topics/nature-and-biodiversity/european-red-list-threatened-species_en.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care numărul de specii stabilit în conformitate cu alineatul (1) este mai mare de 15, statele membre pot limita numărul de specii care trebuie monitorizate la 15.
(3)Statele membre întocmesc o listă a speciilor care trebuie monitorizate în conformitate cu alineatele (1) şi (2) şi o notifică Comisiei. Lista respectivă nu trebuie modificată în cursul unei perioade de evaluare.
(4)Speciile de pe lista menţionată la alineatul (3) sunt monitorizate prin vizite specifice pe teren, cel puţin o dată pe an, în locuri cunoscute ale speciei, pentru a se stabili prezenţa sau absenţa acestora. Statele membre pot întrerupe monitorizarea unei specii într-un anumit an după ce prezenţa acesteia a fost stabilită în cel puţin un loc.
(5)Toate înregistrările speciilor menţionate la alineatul (3) trebuie să fie georeferenţiate.
Art. 8: Identificarea speciilor
Statele membre identifică exemplarele observate sau capturate din speciile-ţintă la nivel de specie utilizând metode de diagnosticare bazate pe expertiză, metode bazate pe ADN, inteligenţa artificială sau alte metode dovedite ştiinţific.
Art. 9: Evaluarea tendinţelor populaţiei de polenizatori
(1)Tendinţele în ceea ce priveşte abundenţa şi diversitatea polenizatorilor se evaluează pe baza datelor colectate de statele membre în conformitate cu prezentul regulament.
(2)Pentru a efectua evaluarea menţionată la alineatul (1), se calculează un indicator privind polenizatorii comuni pentru fiecare stat membru, utilizând metoda prevăzută în anexa II, şi se calculează un indicator privind bogăţia speciilor de polenizatori pentru fiecare stat membru, utilizând metoda prevăzută în anexa III.
(3)Speciile alogene sunt excluse din domeniul de aplicare al evaluării.
(4)Prima perioadă de evaluare începe la 16 decembrie 2026 şi se termină în 2030. Ulterior, fiecare perioadă de evaluare ulterioară durează şase ani.
Art. 10: Evaluarea eficacităţii măsurilor de restaurare
În scopul evaluării eficacităţii măsurilor de restaurare în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1991, indicatorul privind polenizatorii comuni se calculează separat pentru fiecare dintre tipurile de ecosisteme menţionate la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf.
Art. 11: Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 19 septembrie 2025.

Pentru Comisie

Preşedinta

Ursula VON DER LEYEN

ANEXA I:NUMĂRUL MINIM DE PUNCTE DE MONITORIZARE

Statul membru

Numărul minim de puncte de monitorizare

Belgia

60

Bulgaria

80

Cehia

70

Danemarca

50

Germania

90

Estonia

50

Irlanda

40

Grecia

80

Spania

100

Franţa

120

Croaţia

70

Italia

100

Cipru

40

Letonia

50

Lituania

50

Luxemburg

40

Ungaria

70

Malta

30

Ţările de Jos

50

Austria

80

Polonia

70

Portugalia

70

România

80

Slovenia

70

Slovacia

70

Finlanda

70

Suedia

70

ANEXA II:INDICATORUL PRIVIND POLENIZATORII COMUNI
1.Norme generale

1.

Indicatorul privind polenizatorii comuni care trebuie calculat pentru fiecare stat membru se bazează pe datele colectate în temeiul articolelor 5 şi 6. Aceasta ia în considerare numai înregistrările exemplarelor identificate la nivel de specie în conformitate cu articolul 8. Nu sunt luate în considerare speciile alogene.

2.

Indicatorul privind polenizatorii comuni combină măsurătorile tendinţelor în ceea ce priveşte abundenţa şi diversitatea speciilor-ţintă comune. Tendinţele respective se calculează pentru fiecare perioadă de evaluare şi pentru fiecare grup taxonomic menţionat la articolul 2 pe baza indicilor anuali ai abundenţei speciilor şi a indicilor anuali ai diversităţii speciilor stabiliţi în conformitate cu secţiunile 2 şi 3.

2.Indicii anuali ai abundenţei speciilor

1.

Trebuie să se calculeze anual un indice al abundenţei specific speciei pentru fiecare specie observată într-un stat membru, pe baza metodologiei pentru un indice generalizat al abundenţei descris de Dennis et al. (2016) (1).

(1) Dennis, E. B., Morgan, B. J. T., Freeman, S. N., Brereton, T. M., şi Roy, D. B. (2016), "A Generalized Abundance Index for Seasonal Invertebrates". Biometrics 72: 1305-1314. https://doi.org/10.1111/biom.12506.

2.

Indicele abundenţei specific speciei menţionat la punctul 1 ia în considerare numai speciile care au fost observate într-un stat membru de cel puţin 25 de ori pe an în medie pe parcursul perioadei de evaluare.

3.

Metodologia pentru un indice generalizat al abundenţei poate fi îmbunătăţită ţinând seama de condiţiile înregistrate în temeiul articolului 5 alineatul (6) literele (a)-(f) pentru speciile menţionate la articolul 5 alineatul (1) şi în temeiul articolului 6 alineatul (5) literele (a)-(f) pentru moliile active pe timp de noapte.

4.

Un indice al abundenţei pentru mai multe specii se calculează anual pentru fiecare grup taxonomic utilizând indicii anuali specifici speciilor menţionaţi la punctul 1, pe baza metodologiei descrise de Freeman et al. (2021) (2).

(2) Freeman, S. N., Isaac, N. J. B., Besbeas, P., Dennis, E. B., şi Morgan, B. J. T. (2021), "A Generic Method for Estimating and Smoothing Multispecies Biodiversity Indicators Using Intermittent Data". JABES 26: 71-89. https://doi.org/10.1007/s13253-020-00410-6.

3.Indicii anuali ai diversităţii speciilor

1.

Un indice al diversităţii speciilor specific punctului de monitorizare se calculează anual pentru fiecare punct de monitorizare şi pentru fiecare grup taxonomic, utilizând metodologia indicelui diversităţii Shannon-Wiener (3).

(3) Allaby, M. (2020), "A Dictionary of Zoology (5 ed.)". Oxford University Press, Oxford. doi: 10.1093/acref/9780198845089.001.0001.

2.

Un indice al diversităţii speciilor se calculează anual pentru fiecare grup taxonomic utilizând toţi indicii anuali ai diversităţii speciilor specifici fiecărui punct de monitorizare menţionaţi la punctul 1, pe baza metodologiei descrise de Freeman et al. (2021).

4.Tendinţe în ceea ce priveşte abundenţa speciilor şi diversitatea speciilor

1.

Metodologia descrisă de Freeman et al. (2021) prezintă tendinţele în materie de abundenţă a speciilor pe baza indicilor abundenţei pentru mai multe specii menţionaţi în secţiunea 2 punctul 4 şi tendinţele în materie de diversitate a speciilor pe baza indicilor diversităţii speciilor menţionaţi în secţiunea 3 punctul 2 în cursul fiecărei perioade de evaluare.

2.

Pentru prima perioadă de evaluare, metoda prevăzută la punctul 1 este limitată la o linie dreaptă între valorile anuale ale indicilor abundenţei pentru mai multe specii şi ale indicilor diversităţii speciilor.

3.

Pentru perioadele de evaluare de după 2030, se calculează tendinţele ajustate, ajustarea ("smoothing") tendinţelor fiind determinată prin utilizarea abordării descrise de Massimino et al. (2025) (4).

(4) Massimino, D., Baillie, S. R., Balmer, D. E., Bashford, R. I., Gregory, R. D., Harris, S. J., Heywood, J. J. N., Kelly, L. A., Noble, D. G., Pearce-Higgins, J. W., Raven, M. J., Risely, K., Woodcock, P., Wotton, S. R., şi Gillings, S. (2025), "The Breeding Bird Survey of the United Kingdom". Global Ecology and Biogeography 34: e13943. https://doi.org/10.1111/geb.13943.

5.Calcularea indicatorului privind polenizatorii comuni

1.

Pentru fiecare perioadă de evaluare, probabilitatea unei tendinţe pozitive se determină separat pentru tendinţele în materie de abundenţă a speciilor şi pentru tendinţele în materie de diversitate a speciilor pentru fiecare grup taxonomic. Aceste probabilităţi se convertesc într-o rată de probabilitate ("odds ratio").

2.

Se calculează produsul dintre toate ratele de probabilitate menţionate la punctul 1.

3.

Produsul tuturor ratelor de probabilitate menţionate la punctul 2 se converteşte înapoi într-o probabilitate combinată ca abundenţa şi diversitatea speciilor să crească în toate grupurile taxonomice. Această probabilitate combinată constituie indicatorul privind polenizatorii comuni, care trebuie furnizat cu un interval de încredere de 90 %.

ANEXA III:INDICATORUL BOGĂŢIEI SPECIILOR DE POLENIZATORI
1.Indicele bogăţiei speciilor de polenizatori se calculează anual pentru fiecare stat membru pe baza datelor colectate în temeiul articolelor 5, 6 şi 7. Acesta ia în considerare numai înregistrările exemplarelor identificate la nivel de specie în conformitate cu articolul 8. Nu se iau în considerare speciile alogene.
2.Pentru fiecare perioadă de evaluare, evaluarea se bazează pe o analiză liniară de regresie a indicilor anuali ai bogăţiei speciilor menţionaţi la punctul 1.
3.Indicatorul bogăţiei speciilor de polenizatori se calculează ca fiind panta liniei de regresie.
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 26 noiembrie 2025