Art. 31. - Art. 31: Compensare - Regulamentul 2033/27-nov-2019 privind cerinţele prudenţiale ale firmelor de investiţii şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 şi (UE) nr. 806/2014
Acte UE
Jurnalul Oficial 314L
În vigoare Versiune de la: 15 Iulie 2024
Art. 31: Compensare
În sensul prezentei secţiuni, o firmă de investiţii poate, în primul rând, să trateze contractele perfect corespondente incluse într-un acord de compensare ca şi cum ar fi un singur contract cu un principal noţional echivalent cu veniturile nete, în al doilea rând, poate compensa alte tranzacţii care fac obiectul unei novaţii în temeiul căreia toate obligaţiile dintre firma de investiţii şi contrapartea acesteia sunt automat amalgamate, în aşa fel încât novaţia înlocuieşte, din punct de vedere juridic, obligaţiile brute anterioare cu o singură valoare netă, iar în al treilea rând, poate compensa alte tranzacţii în cazul în care firma de investiţii se asigură că sunt îndeplinite următoarele condiţii:
(a)un contract de compensare cu contrapartea sau un alt acord care creează o obligaţie juridică unică acoperă toate tranzacţiile incluse, astfel încât firma de investiţii ar avea fie dreptul de a primi, fie obligaţia de a plăti numai soldul net al valorilor pozitive şi negative marcate la piaţă ale tranzacţiilor individuale incluse în cazul în care o contraparte nu îşi respectă obligaţiile ca urmare a oricăreia dintre următoarele situaţii:
(i)stare de nerambursare;
(ii)faliment;
(iii)lichidare; sau
(iv)circumstanţe similare;
(b)contractul de compensare nu conţine nicio clauză care, în cazul intrării unei contrapărţi în stare de nerambursare, îi permite unei contrapărţi care nu se află în stare de nerambursare să efectueze numai plăţi limitate sau să nu efectueze nicio plată în favoarea contrapărţii aflate în stare de nerambursare, chiar dacă aceasta din urmă este un creditor net;
(c)firma de investiţii a obţinut un aviz juridic independent, scris şi motivat conform căruia, în cazul contestării în instanţă a acordului de compensare, creanţele şi obligaţiile firmei de investiţii ar fi echivalente cu cele menţionate la litera (a) în conformitate cu următorul regim juridic:
(i)legislaţia din jurisdicţia în care este înregistrată contrapartea;
(ii)în cazul în care este implicată o sucursală străină a unei contrapărţi, legislaţia din jurisdicţia în care este situată sucursala;
(iii)legislaţia care reglementează tranzacţiile individuale inclusă în acordul de compensare; sau
(iv)legislaţia care reglementează contractele ori acordurile necesare pentru efectuarea compensării.