Regulamentul 2026/21-nov-2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 în ceea ce priveşte livrările de bunuri sau prestările de servicii facilitate de interfeţe electronice şi regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile, efectuează vânzări de bunuri la distanţă şi anumite livrări interne de bunuri

Acte UE

Jurnalul Oficial 313L

În vigoare

Versiune de la: 18 August 2020

Dată act: 21-nov-2019

Emitent: Consiliul Uniunii Europene

(1)Directiva 2006/112/CE a fost modificată prin Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului (²) care, printre altele, a extins domeniul de aplicare al regimurilor speciale destinate persoanelor impozabile nestabilite care prestează către persoane neimpozabile servicii de telecomunicaţii, de radiodifuziune şi de televiziune sau servicii electronice, astfel încât să includă toate tipurile de servicii, precum şi vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă şi vânzările la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau din ţări terţe. Directiva (UE) 2017/2455 a introdus şi anumite dispoziţii pentru persoanele impozabile care facilitează livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate de alte persoane impozabile prin utilizarea unei interfeţe electronice, cum ar fi o piaţă online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare.

(3)Definiţiile sintagmelor "vânzări intracomunitare de bunuri la distanţă" şi "vânzări la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau ţări terţe" din Directiva 2006/112/CE se referă, de asemenea, la livrările de bunuri în care furnizorul intervine în mod indirect în expedierea sau transportul acestora către client. Prin urmare, pentru a asigura aplicarea corectă şi uniformă a acestor definiţii în statele membre şi pentru a consolida securitatea juridică atât pentru operatorii economici, cât şi pentru administraţiile fiscale, este necesar să se clarifice şi să se definească semnificaţia sintagmei "în mod indirect" în acest context.

(4)Pentru a asigura aplicarea uniformă în statele membre a dispoziţiilor referitoare la persoanele impozabile care facilitează livrările de bunuri şi prestările de servicii în Comunitate şi pentru a îmbunătăţi securitatea juridică pentru persoanele impozabile supuse normelor privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi pentru administraţiile fiscale care pun în aplicare respectivele norme, este necesar să se definească în detaliu semnificaţia termenului "facilitează" şi să se clarifice situaţiile în care nu se consideră că o persoană impozabilă facilitează livrările de bunuri sau prestările de servicii prin intermediul unei interfeţe electronice.

(5)Pentru a se asigura aplicarea uniformă a normelor în materie de TVA, este necesar să se definească în mod clar momentul în care plata clientului poate fi considerată acceptată pentru a se stabili în ce perioadă impozabilă trebuie să se declare livrările efectuate de către persoane impozabile care facilitează livrările de bunuri în Comunitate prin utilizarea unei interfeţe electronice sau de către orice persoană impozabilă care utilizează regimul special pentru vânzările la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau din ţări terţe.

(6)Este necesar să se stabilească tipul de informaţii care trebuie păstrate în registrele persoanelor impozabile care facilitează livrările de bunuri şi prestările de servicii în Comunitate prin intermediul unei interfeţe electronice. Aceasta trebuie să ţină seama de natura informaţiilor de care dispun aceste persoane impozabile, de relevanţa acestora pentru administraţiile fiscale şi de cerinţa ca aceste evidenţe contabile şi registre să fie proporţionale, astfel încât să respecte drepturile şi obligaţiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴).

(7)Se consideră că o persoană impozabilă care facilitează anumite livrări de bunuri în Comunitate prin utilizarea unei interfeţe electronice a primit şi a livrat ea însăşi bunurile şi este obligată să plătească TVA pentru aceste bunuri. Este important să se ia în considerare faptul că această persoană impozabilă poate depinde de acurateţea informaţiilor furnizate de furnizorii care vând bunuri prin această interfaţă electronică pentru a declara şi a plăti în mod corect valoarea TVA-ului datorat. Prin urmare, atunci când informaţiile primite sunt eronate, este rezonabil să se prevadă că această persoană impozabilă nu poate fi obligată la plata niciunei valori a TVA-ului care depăşeşte TVA-ul pe care l-a declarat şi l-a plătit pentru aceste livrări, în cazul în care poate demonstra că nu a cunoscut şi nu putea cunoaşte în mod rezonabil că informaţiile primite sunt eronate. Acest fapt ar trebui să permită statelor membre să exonereze aceste persoane impozabile de obligaţia de a plăti un cuantum suplimentar cu titlu de TVA în cazul în care persoanele respective acţionează cu bună-credinţă.

(8)Pentru a reduce sarcina administrativă asupra persoanelor impozabile care facilitează anumite livrări de bunuri în Comunitate prin utilizarea unei interfeţe electronice, este necesară exonerarea acestora de obligaţia de a dovedi statutul vânzătorului şi al clientului. Prin urmare, ar trebui introduse prezumţii relative, prin care să se prezume că furnizorii care vând bunuri prin intermediul interfeţei electronice respective sunt persoane impozabile, iar clienţii acestora sunt persoane neimpozabile.

(11)Pentru a limita impactul informatic al modificării modului în care trebuie efectuate rectificările declaraţiilor de TVA anterioare în cadrul unui regim special, este de preferat să se prevadă că rectificările unei declaraţii de TVA aferente unei perioade fiscale anterioare datei de la care statele membre trebuie să aplice măsuri naţionale pentru a se conforma articolelor 2 şi 3 din Directiva (UE) 2017/2455 trebuie să se efectueze prin modificări ale declaraţiei în cauză. În plus, având în vedere că rectificările declaraţiilor de TVA anterioare trebuie să fie prezentate într-o declaraţie ulterioară pentru perioadele fiscale începând cu 1 ianuarie 2021, persoanele impozabile excluse dintr-un regim special nu vor mai putea să efectueze rectificări într-o declaraţie ulterioară. În consecinţă, este necesar să se prevadă că aceste rectificări ar trebui să fie efectuate direct la autorităţile fiscale ale statelor membre de consum relevante.

(12)Întrucât numele clientului trebuie păstrat în registrele unei persoane impozabile care utilizează un regim special numai dacă informaţia este disponibilă persoanei impozabile respective, această informaţie nu este necesară pentru a determina statul membru în care livrarea sau prestarea este supusă TVA-ului şi poate ridica probleme legate de protecţia datelor, nu mai este necesar să se includă numele clientului în registrele care trebuie păstrate de persoanele impozabile care utilizează un regim special. Cu toate acestea, pentru a facilita controlul livrărilor de bunuri care intră sub incidenţa unui regim special, este necesar să se includă în informaţiile care trebuie păstrate de persoanele impozabile informaţii referitoare la returnările de bunuri şi numărul de lot sau de tranzacţie.

(13)Pentru a asigura coerenţa dintre mecanismele speciale pentru declararea şi plata TVA-ului la import, pe de o parte, şi dispoziţiile vamale privind amânarea plăţii taxelor vamale şi a obligaţiilor persoanelor care prezintă bunurile în vamă, pe de altă parte, şi pentru a garanta corectitudinea plăţii TVA-ului la import în cazul în care se utilizează respectivele mecanisme, ar trebui să se specifice că plata lunară a TVA-ului la import în temeiul mecanismelor speciale ar putea fi supusă condiţiilor normale aplicate în temeiul legislaţiei vamale pentru autorizarea amânării taxelor la import. În plus, ar trebui să se precizeze că aplicarea mecanismelor speciale nu impune statelor membre obligativitatea de a solicita persoanei care prezintă bunurile în vamă să fie împuternicită de persoana căreia îi sunt destinate bunurile să prezinte bunurile în vamă în numele său.

Art. 1

1.Capitolul IV se modifică după cum urmează:

(b)se introduc următoarele articole:

3.Se introduce următorul capitol:

4.La capitolul X, se introduce următoarea secţiune:

(1)Persoana impozabilă menţionată la articolul 242a din Directiva 2006/112/CE păstrează următoarele registre în ceea ce priveşte livrările sau prestările, în cazul în care se consideră că aceasta a primit şi a livrat ea însăşi bunurile în conformitate cu articolul 14a din Directiva 2006/112/CE sau în cazul în care participă la o prestare de servicii prestate pe cale electronică pentru care se prezumă că acţionează în nume propriu, în conformitate cu articolul 9a din prezentul regulament:

5.Secţiunea 2 din capitolul XI se înlocuieşte cu următorul text:

Cu toate acestea, în cazul în care prima livrare de bunuri sau prestare de servicii care ar urma să facă obiectul aplicării regimului non-UE sau a regimului UE este efectuată înainte de data respectivă, regimul special se aplică începând cu data primei livrări sau prestări în cauză, cu condiţia ca persoana impozabilă să informeze statul membru de identificare cu privire la începerea activităţilor sale care urmează să facă obiectul regimului, nu mai târziu de cea de a zecea zi a lunii următoare primei livrări sau prestări în cauză.

Cu toate acestea, în cazul în care persoana impozabilă respectivă îndeplineşte mai departe condiţiile pentru utilizarea regimului special respectiv, pentru a-l putea folosi în continuare, indică drept nou stat membru de identificare statul membru în care şi-a stabilit sediul activităţii economice sau, dacă nu şi-a stabilit activitatea economică în Comunitate, menţionează un stat membru în care are un sediu fix. În cazul în care persoana impozabilă care utilizează regimul UE pentru livrarea de bunuri nu este stabilită în Comunitate, aceasta indică drept nou stat membru de identificare un stat membru din care expediază sau transportă bunuri.

(1)O persoană impozabilă care utilizează regimul non-UE sau regimul UE poate înceta utilizarea regimurilor speciale respective indiferent dacă livrează sau prestează în continuare bunuri sau servicii care pot fi eligibile pentru regimurile speciale respective. Persoana impozabilă informează statul membru de identificare cu cel puţin 15 zile înainte de sfârşitul trimestrului calendaristic anterior celui în care intenţionează să înceteze utilizarea regimului. Încetarea devine efectivă începând cu prima zi a trimestrului calendaristic următor.

(2)O persoană impozabilă care utilizează regimul de import poate înceta utilizarea regimului respectiv indiferent dacă efectuează în continuare vânzări la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau din ţări terţe. Persoana impozabilă sau intermediarul care acţionează în contul acesteia informează statul membru de identificare cu cel puţin 15 zile înainte de sfârşitul lunii anterioare celei în care intenţionează să înceteze utilizarea regimului. Încetarea devine efectivă începând cu prima zi a lunii următoare, iar persoana impozabilă nu mai are dreptul să utilizeze regimul pentru livrările efectuate începând din acea zi.

(2)În cazul în care se schimbă statul membru de identificare în conformitate cu articolul 57f, persoana impozabilă sau intermediarul care acţionează în contul acesteia informează ambele state membre implicate cu privire la schimbare nu mai târziu de cea de a zecea zi a lunii următoare schimbării respective. Aceasta/acesta furnizează noului stat membru de identificare detaliile de înregistrare, astfel cum sunt solicitate atunci când o persoană impozabilă utilizează un regim special pentru prima dată.

(2)Excluderea unei persoane impozabile de la regimul non-UE sau de la regimul UE devine efectivă începând cu prima zi a trimestrului calendaristic care urmează datei la care decizia de excludere se transmite pe cale electronică persoanei impozabile. Cu toate acestea, dacă excluderea este cauzată de o schimbare a sediului activităţii economice sau a sediului fix sau a locului din care începe expedierea sau transportul de bunuri, excluderea devine efectivă începând cu data schimbării în cauză.

În cazul în care o persoană impozabilă care utilizează un regim special nu a efectuat timp de doi ani, în niciun stat membru de consum, livrări de bunuri sau prestări de servicii care fac obiectul regimului respectiv, se prezumă că aceasta şi-a încetat activităţile impozabile în sensul articolului 363 litera (b), al articolului 369e litera (b), al articolului 369r alineatul (1) litera (b) sau al articolului 369r alineatul (3) litera (b) din Directiva 2006/112/CE. Această încetare nu împiedică persoana respectivă să utilizeze un regim special în cazul în care îşi reia activităţile care fac obiectul oricărui regim.

b)dacă notificările în temeiul articolului 63a au fost emise către aceasta sau către intermediarul care acţionează în contul său de către statul membru de identificare pentru trei perioade de declarare imediat precedente, iar persoana impozabilă sau intermediarul care acţionează în contul său nu a achitat suma integrală declarată cu titlu de TVA pentru fiecare din perioadele respective de declarare, în termen de zece zile de la emiterea notificării, cu excepţia cazului în care suma rămasă neachitată este mai mică de 100 EUR pentru fiecare perioadă de declarare;

(4)Dacă schimbarea statului membru de identificare în temeiul articolului 57f are loc după prima zi a perioadei de declarare în cauză, persoana impozabilă sau intermediarul care acţionează în contul său adresează declaraţiile de TVA şi efectuează plăţile aferente atât către statul membru de identificare iniţial, cât şi către noul stat membru de identificare, acoperind livrările sau prestările efectuate în perioadele respective în care statele membre au fost statul membru de identificare.

În cazul în care o persoană impozabilă care utilizează un regim special nu a livrat bunuri sau nu a prestat servicii în cadrul regimului special în niciun stat membru de consum în cursul unei perioade de declarare şi nu are de efectuat nicio rectificare cu privire la declaraţiile anterioare, aceasta sau intermediarul care acţionează în contul său trebuie să depună o declaraţie de TVA în care să indice că nu au avut loc livrări de bunuri sau prestări de servicii în cursul perioadei respective (declaraţie de TVA "zero").

Statul membru de identificare notifică prin mijloace electronice persoanele impozabile sau intermediarii care acţionează în contul lor care nu au depus o declaraţie de TVA în conformitate cu articolul 364, articolul 369f sau cu articolul 369s din Directiva 2006/112/CE cu privire la obligaţia lor de a depune declaraţia respectivă. Statul membru de identificare emite notificarea în cea de a zecea zi de la data la care ar fi trebuit depusă declaraţia şi informează celelalte state membre prin mijloace electronice că a fost emisă o notificare.

Sumele plătite cu titlu de TVA de către persoana impozabilă sau intermediarul care acţionează în contul său în temeiul articolelor 367, 369i sau 369v din Directiva 2006/112/CE sunt asociate în mod specific declaraţiei de TVA depuse în temeiul articolelor 364, 369f sau 369s din directiva respectivă. Orice ajustare ulterioară a sumelor plătite se efectuează de către persoana impozabilă sau intermediarul care acţionează în contul său numai cu referire la declaraţia în cauză şi nu poate fi alocată altei declaraţii sau efectuată prin ajustarea unei declaraţii ulterioare. Fiecare plată trebuie să specifice numărul de referinţă al declaraţiei la care se raportează.

În cazul în care persoana impozabilă sau intermediarul care acţionează în contul său depune o declaraţie de TVA, în conformitate cu articolele 364, 369f sau 369s din Directiva 2006/112/CE, dar nu efectuează nicio plată sau plata efectuată este inferioară celei rezultate din declaraţie, statul membru de identificare notifică persoana impozabilă sau intermediarul care acţionează în contul său, prin mijloace electronice, în cea de a zecea zi care urmează datei la care ar fi trebuit cel mai târziu efectuată plata în conformitate cu articolele 367, 369i sau 369v din Directiva 2006/112/CE, cu privire la orice sumă restantă datorată cu titlu de TVA.

În cazul în care unei persoane impozabile sau unui intermediar care acţionează în contul său i s-a solicitat să depună, prin mijloace electronice, registrele menţionate la articolele 369, 369k şi 369x din Directiva 2006/112/CE, iar aceasta/acesta nu le-a depus în termen de 20 de zile de la data solicitării, statul membru de identificare reaminteşte persoanei impozabile sau intermediarului care acţionează în contul său să depună aceste registre. Statul membru de identificare informează prin mijloace electronice statele membre de consum cu privire la transmiterea notificării."

6.În capitolul XI, se introduce următoarea secţiune:

Art. 2