Regulamentul 1998/15-dec-2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat ajutoarelor de minimis

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 1 Ianuarie 2007

Dată act: 15-dec-2006

Emitent: Comisia Comunitatilor Europene

(2)Comisia a aplicat articolele 87 şi 88 din tratat şi, în special, a clarificat în numeroase decizii noţiunea de ajutor, în sensul articolului 87 alineatul (1) din tratat. De asemenea, Comisia şi-a enunţat politica adoptată cu privire la un plafon de minimis, sub care se poate considera că articolul 87 alineatul (1) nu se aplică, iniţial prin avizul său privind norma de minimis pentru ajutoarele de stat (³) şi ulterior prin Regulamentul (CE) nr. 69/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE la ajutoarele de minimis (⁴). Luând în considerare experienţa obţinută în aplicarea regulamentului menţionat şi pentru a ţine seama de evoluţia inflaţiei şi a produsului intern brut din Comunitate până în anul 2006 inclusiv, precum şi de evoluţiile aşteptate pentru perioada de valabilitate a prezentului regulament, este necesară revizuirea unora dintre condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 69/2001 şi înlocuirea acestuia.

(3)Având în vedere normele speciale care se aplică în sectoarele producţiei primare de produse agricole, pescuitului şi acvaculturii şi riscul ca în aceste sectoare ajutoarele cu sume mai mici decât cele prevăzute în prezentul regulament să poată îndeplini criteriile prevăzute la articolul 87 alineatul (1) din tratat, prezentul regulament nu trebuie aplicat acestor sectoare. Datorită evoluţiei din sectorul transporturilor, în special restructurarea multor activităţi de transport ca urmare a liberalizării acestora, nu se mai poate exclude sectorul transporturilor din domeniul de aplicare al regulamentului de minimis. Prin urmare, domeniul de aplicare al prezentului regulament trebuie extins la întregul sector al transporturilor. Cu toate acestea, plafonul general de minimis trebuie adaptat pentru a ţine seama de dimensiunile mici, în medie, ale întreprinderilor active în sectorul transportului rutier de mărfuri şi de pasageri. Din aceleaşi motive şi având în vedere, de asemenea, capacitatea excedentară a sectorului şi obiectivele politicii de transport referitoare la congestionarea rutieră şi transporturile de mărfuri, trebuie excluse ajutoarele pentru achiziţia de vehicule pentru transport rutier de mărfuri de către întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor. Această măsură nu pune însă în discuţie abordarea favorabilă a Comisiei în alte instrumente comunitare decât prezentul regulament, referitoare la ajutoarele de stat pentru vehicule mai curate şi mai ecologice. Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui (⁵), prezentul regulament nu trebuie să se aplice sectorului cărbunelui.

(4)Ţinând seama de asemănările dintre transformarea şi comercializarea produselor agricole, pe de o parte, şi a produselor neagricole, pe de altă parte, prezentul regulament trebuie aplicat transformării şi comercializării produselor agricole, cu condiţia îndeplinirii anumitor condiţii. Activităţile care se desfăşoară în exploataţie, necesare pentru pregătirea unui produs pentru prima vânzare, precum recoltarea, secerişul şi treieratul cerealelor, ambalarea ouălor etc. sau prima vânzare către revânzători sau operatori nu trebuie considerate în acest sens activităţi de transformare sau de comercializare. De la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ajutoarele acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transformării sau al comercializării produselor agricole nu mai trebuie să facă obiectul Regulamentului (CE) nr. 1860/2004 al Comisiei din 6 octombrie 2004 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul agricol şi în sectorul pescuitului (⁶). Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1860/2004 trebuie modificat în consecinţă.

(5)Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a stabilit că, întrucât Comunitatea a legiferat instituirea unei organizări comune a pieţei într-un anumit sector agricol, statele membre sunt obligate să se abţină de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea aduce atingere sau constitui excepţii de la aceasta. Din acest motiv, prezentul regulament nu trebuie aplicat ajutoarelor a căror valoare este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii de produse cumpărate sau introduse pe piaţă. De asemenea, prezentul regulament nu trebuie aplicat nici măsurilor de sprijin de minimis care sunt subordonate unei obligaţii de împărţire a ajutorului cu producătorii primari.

(6)Prezentul regulament nu trebuie aplicat ajutoarelor de minimis la export sau ajutoarelor de minimis care favorizează produsele naţionale faţă de cele importate. In special, regulamentul nu trebuie aplicat ajutoarelor care finanţează înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie în alte ţări. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor de participare la târguri comerciale sau a costurilor studiilor sau serviciilor de consultanţă necesare pentru lansarea unui produs nou sau existent pe o piaţă nouă nu constituie, în mod normal, ajutoare la export.

(8)Ţinând seama de experienţa Comisiei, se poate stabili că ajutoarele care nu depăşesc un plafon de 200 000 EUR pe durata unei perioade de trei ani nu afectează comerţul dintre statele membre şi/sau nu denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa şi, prin urmare, nu fac obiectul articolului 87 alineatul (1) din tratat. în ceea ce priveşte întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier, acest plafon trebuie stabilit la suma de 100 000 EUR.

(9)Anii care trebuie luaţi în considerare în acest scop sunt exerciţiile financiare utilizate în scop fiscal de întreprinderea din statul membru în cauză. Perioada relevantă de trei ani trebuie evaluată pe o bază continuă astfel încât, pentru fiecare nouă acordare a ajutorului de minimis, trebuie determinată suma totală a ajutorului de minimis acordat în exerciţiul financiar în cauză, precum şi pe perioada ultimelor două exerciţii financiare. Ajutorul acordat de un stat membru trebuie luat în considerare în acest scop, chiar şi atunci când este finanţat în întregime sau parţial din resurse de origine comunitară. Ajutoarele care depăşesc plafonul de minimis nu trebuie fracţionate în părţi mai mici pentru a se putea încadra în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(12)În sensul transparenţei, al tratamentului egal şi al aplicării corecte a plafonului de minimis, toate statele membre trebuie să aplice aceeaşi metodă de calcul. Pentru a facilita acest calcul şi în conformitate cu practica actuală de aplicare a normei de minimis, sumele ajutoarelor care nu iau forma unei subvenţii în numerar trebuie convertite în echivalentul-subvenţie brut. Calcularea echivalentului-subvenţie al altor tipuri transparente de ajutoare decât subvenţiile sau ajutoarele care trebuie plătite în mai multe tranşe necesită folosirea ratelor de piaţă ale dobânzii, aplicabile la data acordării ajutorului. în vederea unei aplicări uniforme, transparente şi simple a normelor privind ajutoarele de stat, ratele de piaţă, în sensul prezentului regulament, trebuie considerate ca fiind ratele de referinţă stabilite periodic de Comisie pe baza unor criterii obiective şi publicate în jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau pe internet. Cu toate acestea, poate fi necesară adăugarea unor puncte de bază suplimentare la rata minimă, ţinând seama de garanţiile furnizate şi de riscul asociat beneficiarului.

(13)În sensul transparenţei, al tratamentului egal şi al monitorizării eficace, prezentul regulament trebuie să se aplice numai acelor ajutoare de minimis care sunt transparente. Ajutoarele transparente sunt acele ajutoare pentru care este posibilă calcularea cu exactitate a echivalentului-subvenţie brut ex ante, fără a fi necesară efectuarea unei evaluări a riscurilor. Un astfel de calcul precis poate fi realizat, de exemplu, în ceea ce priveşte subvenţiile, bonificarea dobânzii şi scutirile fiscale plafonate. Ajutoarele constând în aporturile de capital nu trebuie considerate ajutoare de minimis transparente, cu excepţia cazului în care suma totală a aportului de capital din sectorul public este mai mică decât plafonul de minimis. Ajutoarele constând în măsurile de capital de risc, menţionate în orientările comunitare privind ajutoarele de stat pentru a promova investiţiile de capital de risc în întreprinderile mici şi mijlocii (¹), nu trebuie considerate ajutoare de minimis transparente decât în cazul în care, prin sistemul capitalului de risc respectiv, se furnizează capital fiecărei întreprinderi-ţintă numai până la limita plafonului de minimis. Ajutoarele constând în împrumuturi trebuie considerate ajutoare de minimis transparente atunci când echivalentul brut subvenţie a fost calculat pe baza ratelor de piaţă ale dobânzii aplicabile la data acordării subvenţiei.

(15)Este necesar să se ofere certitudine juridică pentru sistemele de garanţie care nu sunt susceptibile a afecta comerţul şi a denatura concurenţa şi pentru care există suficiente date disponibile pentru a evalua în mod riguros orice efecte potenţiale. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să transpună plafonul de minimis general de 200 000 EUR într-un plafon specific garanţiei, pe baza sumei garantate a împrumutului. Acest plafon specific trebuie calculat prin folosirea unei metodologii de evaluare a valorii ajutorului de stat incluse în sistemele de garanţie care însoţesc împrumuturile acordate întreprinderilor viabile. Metodologia şi datele folosite pentru a calcula plafonul specific garanţiei trebuie să excludă întreprinderile aflate în dificultate, astfel cum sunt descrise în orientările comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea societăţilor comerciale aflate în dificultate. Prin urmare, acest plafon specific nu trebuie să se aplice ajutoarelor ad hoc individuale acordate în afara obiectului unui sistem de garanţii, ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate sau garanţiilor pentru operaţiuni subsidiare care nu constituie un împrumut, precum garanţiile pentru operaţiuni cu capital. Plafonul specific trebuie determinat pe baza faptului că, presupunând o rată maximă (rata implicită netă) de 13 % corespunzătoare scenariului celui mai nefavorabil pentru sistemele de garanţie din Comunitate, se poate considera că o garanţie în valoare de 1 500 000 EUR are un echivalent-subvenţie brut identic cu plafonul de minimis general. Această valoare trebuie redusă la 750 000 EUR în ceea ce priveşte întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier. Aceste plafoane specifice trebuie să se aplice numai garanţiilor care acoperă până la 80 % din împrumutul subsidiar. Statele membre pot folosi, de asemenea, o metodologie acceptată de Comisie ca urmare a unei notificări pe baza unui regulament al Comisiei din domeniul ajutoarelor de stat, precum Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei din 24 octombrie 2006 de aplicare a articolelor 87 şi 88 din tratat ajutoarelor naţionale pentru investiţiile cu finalitate regională (²), în scopul evaluării echivalentului-subvenţie brut cuprins în garanţie, în cazul în care metodologia aprobată se adresează în mod explicit tipului de garanţii şi tipului de tranzacţii subsidiare în cauză, în contextul aplicării prezentului regulament.

(17)Comisia are obligaţia de a se asigura că sunt respectate normele privind ajutoarele de stat şi, în special, că ajutorul acordat în temeiul normelor de minimis respectă condiţiile acestor norme. în conformitate cu principiul cooperării, prevăzut la articolul 10 din tratat, statele membre trebuie să faciliteze îndeplinirea acestei obligaţii prin instituirea mecanismelor necesare care să garanteze că suma totală a ajutoarelor de minimis acordate aceleiaşi întreprinderi în temeiul normei de minimis nu depăşeşte plafonul de 200 000 EUR pe durata a trei exerciţii fiscale. în acest scop, la acordarea unui ajutor de minimis, statele membre trebuie să informeze întreprinderea în cauză în legătură cu valoarea ajutorului şi cu caracterul de minimis al acestuia, prin trimitere la prezentul regulament. De asemenea, înainte de acordarea acestui ajutor, statul membru în cauză trebuie să obţină de la întreprinderea respectivă o declaraţie referitoare la alte ajutoare de minimis primite pe durata exerciţiului fiscal în cauză şi a ultimelor două exerciţii fiscale şi să verifice cu atenţie dacă plafonul de minimis nu va fi depăşit de noul ajutor de minimis. De asemenea, trebuie să existe posibilitatea de a garanta respectarea plafonului prin intermediul unui registru central sau, în cazul sistemelor de garanţie instituite de Fondul European de Investiţii, acesta din urmă poate stabili o listă a beneficiarilor şi poate solicita statelor membre să informeze beneficiarii în legătură cu ajutorul de minimis primit.

(18)Regulamentul (CE)nr. 69/2001 expiră la data de 31 decembrie 2006. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2007. Având în vedere faptul că Regulamentul (CE) nr. 69/2001 nu s-a aplicat sectorului transporturilor, care până în prezent nu era supus regimului de minimis; de asemenea, datorită sumei de minimis foarte scăzută, aplicabilă în sectorul transformării şi comercializării produselor agricole şi cu condiţia să fie îndeplinite anumite condiţii, prezentul regulament trebuie aplicat ajutoarelor acordate înainte de intrarea sa în vigoare întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transporturilor şi în sectorul transformării şi comercializării produselor agricole. De asemenea, prezentul regulament nu trebuie să afecteze nici un ajutor individual acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 69/2001 în perioada de aplicare a regulamentului menţionat.

Art. 1: Domeniu de aplicare

(1)Prezentul regulament se aplică ajutoarelor acordate întreprinderilor din toate sectoarele, cu excepţia:

c)ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în transformarea şi comercializarea produselor agricole, astfel cum sunt enumerate în anexa I la tratat, în următoarele cazuri:

(2)În sensul prezentului regulament:

c)"comercializarea produselor agricole" înseamnă deţinerea sau expunerea în vederea vânzării, oferirea spre vânzare, livrarea sau orice alte forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau operatori şi a oricărei activităţi constând în prepararea unui produs în vederea primei vânzări; o vânzare de către un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare, în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi.

Art. 2: Ajutoare de minimis

(2)Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei aceeaşi întreprinderi nu depăşeşte 200 000 EUR pe durata a trei exerciţii fiscale. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei aceeaşi întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier nu depăşeşte 100 000 EUR pe durata a trei exerciţii fiscale. Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanţat în totalitate sau parţial din resurse de origine comunitară. Perioada se determină prin raportare la exerciţiile fiscale folosite de către întreprinderea din statul membru în cauză.

(3)Plafonul prevăzut la alineatul (2) se exprimă ca subvenţie în numerar. Toate cifrele folosite exprimă valori brute, adică înainte de deducerea oricărui impozit sau a altei taxe. Atunci când ajutorul se acordă sub altă formă decât subvenţia, valoarea ajutorului este echivalentul-subvenţie brut al ajutorului.

(4)Prezentul regulament se aplică numai ajutoarelor pentru care este posibilă calcularea cu precizie a echivalentului-subvenţie brut ex ante, fără a fi necesară efectuarea unei evaluări a riscurilor ("ajutor transparent"). în special:

d)Ajutorul individual acordat în baza unui sistem de garanţie întreprinderilor care nu se află în dificultate este considerat ajutor de minimis transparent atunci când partea garantată din împrumutul subsidiar acordat în cadrul acestui sistem nu depăşeşte valoarea de 1 500 000 EUR pentru fiecare întreprindere. Ajutorul individual acordat în cadrul unui sistem de garanţie întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier şi care nu se află în dificultate este considerat ajutor de minimis transparent atunci când partea garantată din împrumutul subsidiar acordat în cadrul acestui sistem nu depăşeşte valoarea de 750 000 EUR pentru fiecare întreprindere. în cazul în care partea garantată din împrumutul subsidiar reprezintă numai un anumit procent din acest plafon, se consideră că echivalentul-subvenţie brut pentru garanţia în cauză corespunde aceluiaşi procent din plafonul aplicabil, menţionat la articolul 2 alineatul (2). Garanţia nu depăşeşte 80 % din împrumutul subsidiar. Sistemele de garanţie sunt considerate, de asemenea, transparente în cazul în care (i) înainte de punerea în aplicare a sistemului a fost acceptată metodologia de calcul al echivalentului-subvenţie brut pentru garanţii, ca urmare a unei notificări a metodologiei către Comisie în temeiul altui regulament adoptat de Comisie în domeniul ajutoarelor de stat şi (ii) metodologia aprobată se adresează în mod explicit tipului de garanţii şi tipului de operaţiuni subsidiare în cauză, în contextul aplicării prezentului regulament.

Art. 3: Monitorizare

(1)În cazul în care un stat membru intenţionează să acorde ajutoare de minimis unei întreprinderi, acesta trebuie să informeze în scris întreprinderea respectivă în legătură cu valoarea potenţială a ajutorului (exprimată ca echivalent-subvenţie brut) şi în legătură cu caracterul de minimis al acestuia, făcând trimitere explicită la prezentul regulament şi menţionând titlul acestuia şi trimiterea la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. în cazul în care ajutoarele de minimis sunt acordate unor întreprinderi diferite pe baza unui sistem şi se acordă diferite sume ale ajutorului individual întreprinderilor respective în cadrul sistemului, statul membru în cauză poate alege să îndeplinească această obligaţie comunicând întreprinderilor o sumă fixă, corespunzătoare valorii maxime a ajutorului care se acordă în conformitate cu sistemul, în acest caz, suma fixă este folosită pentru a determina dacă este respectat plafonul prevăzut la articolul 2 alineatul (2). înainte de acordarea ajutorului, statul membru obţine, de asemenea, o declaraţie în formă scrisă sau electronică de la întreprinderea în cauză, referitoare la orice alt ajutor de minimis de care aceasta a beneficiat în ultimele două exerciţii fiscale şi în exerciţiul fiscal curent.

(2)În cazul în care un stat membru a instituit un registru central al ajutoarelor de minimis conţinând informaţii complete, referitoare la toate ajutoarele de minimis acordate de orice autoritate din statul membru respectiv, alineatul (1) primul paragraf încetează să se aplice începând din momentul în care registrul acoperă o perioadă de trei ani.

(3)Statele membre înregistrează şi compilează toate informaţiile referitoare la aplicarea prezentului regulament. Aceste registre conţin toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor prevăzute în prezentul regulament. Registrele privind ajutoarele de minimis individuale se păstrează timp de 10 ani de la data la care au fost acordate ajutoarele. Registrele privind un sistem de ajutoare de minimis se păstrează pentru o perioadă de 10 ani de la data la care a fost acordat ultimul ajutor individual în cadrul sistemului. La cererea scrisă a Comisiei, statul membru în cauză furnizează acesteia, în termen de 20 de zile lucrătoare sau într-un termen mai lung stabilit în cerere, toate informaţiile pe care Comisia le consideră necesare pentru a evalua dacă au fost respectate condiţiile prevăzute în prezentul regulament, în special valoarea totală a ajutorului de minimis primit de o întreprindere.

Art. 5: Măsuri tranzitorii

(1)Prezentul regulament se aplică ajutoarelor acordate înainte de intrarea sa în vigoare întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transporturilor şi întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transformării şi al comercializării produselor agricole, în cazul în care ajutorul îndeplineşte toate condiţiile prevăzute la articolele 1 şi 2. Orice ajutor care nu îndeplineşte condiţiile respective este evaluat de Comisie în conformitate cu cadrele, orientările, comunicările şi avizele relevante.