Regulamentul 1623/31-mai-2024 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce priveşte cerinţele referitoare la riscul de credit, riscul de ajustare a evaluării creditului, riscul operaţional, riscul de piaţă şi în ceea ce priveşte pragul minim privind cerinţele de capital

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 16 Aprilie 2025

Dată act: 31-mai-2024

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Ca răspuns la criza financiară mondială din 2008-2009, Uniunea a întreprins o amplă reformă a cadrului prudenţial pentru instituţii, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴) cu scopul de a spori rezilienţa sectorului bancar din Uniune. Unul dintre principalele elemente ale reformei a constat în punerea în aplicare a standardelor internaţionale convenite în 2010 de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), în mod specific aşa numita "reformă Basel III" şi standardele Basel III rezultate din aceasta. Datorită acestei reforme, la declanşarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sectorul bancar din Uniune avea o poziţie rezilientă. Însă, deşi în prezent nivelul global de capital al instituţiilor din Uniune este considerat în general satisfăcător, unele dintre problemele identificate în urma crizei financiare mondiale nu au fost încă soluţionate.

(2)Pentru a aborda aceste probleme, a oferi securitate juridică şi a semnala angajamentul Uniunii faţă de partenerii săi internaţionali din cadrul G20, este extrem de important să se pună fidel în aplicare în dreptul Uniunii elementele restante ale reformei Basel III convenite în 2017 (denumite în continuare "cadrul Basel III finalizat"). În acelaşi timp, punerea în aplicare ar trebui să evite o creştere semnificativă a cerinţelor globale de capital pentru sistemul bancar din Uniune în ansamblul său şi să ţină seama de particularităţile economiei Uniunii. Acolo unde este posibil, ar trebui să se aplice cu titlu tranzitoriu ajustări ale standardelor internaţionale. Punerea în aplicare ar trebui să contribuie la evitarea situaţiei în care instituţiile din Uniune s-ar afla într-un dezavantaj concurenţial, în special în ceea ce priveşte activităţile de tranzacţionare, domeniu în care instituţiile respective concurează direct cu omologii lor internaţionali. În plus, odată cu punerea în aplicare a cadrului Basel III finalizat, Uniunea încheie un proces de reforme care a durat un deceniu. În acest context, Uniunea ar trebui să efectueze o evaluare globală a sistemului său bancar, ţinând seama de toate dimensiunile relevante. Comisia ar trebui să fie mandatată să efectueze o revizuire integrală a cadrului privind cerinţele prudenţiale şi de supraveghere. Revizuirea respectivă ar trebui să ia în considerare diferitele tipuri de forme, structuri şi modele de afaceri ale societăţilor comerciale din întreaga Uniune. De asemenea, revizuirea ar trebui să ţină seama de punerea în aplicare a pragului minim privind cerinţele de capital ("output floor") ca parte a normelor prudenţiale privind capitalul şi lichiditatea, precum şi de nivelul său de aplicare. Revizuirea ar trebui să evalueze dacă pragul minim privind cerinţele de capital şi nivelul său de aplicare asigură un nivel adecvat de protecţie a deponenţilor şi garantează stabilitatea financiară în Uniune, ţinând seama de evoluţiile de la nivelul Uniunii, precum şi de evoluţiile uniunii bancare în toate dimensiunile sale. În acest sens, Comisia ia în considerare în mod adecvat declaraţiile şi concluziile corespunzătoare privind uniunea bancară formulate atât de Parlamentul European, cât şi de Consiliul European.

(3)La 27 iunie 2023, Comisia s-a angajat să efectueze o evaluare integrală, echitabilă şi echilibrată a situaţiei sistemului bancar şi a cadrelor de reglementare şi de supraveghere aplicabile pe piaţa unică. În realizarea acestei evaluări, va ţine seama de impactul modificărilor aduse Regulamentului (UE) nr. 575/2013 prin prezentul regulament, precum şi de situaţia uniunii bancare în toate dimensiunile sale. Printre aspectele care trebuie analizate, Comisia va examina punerea în aplicare a pragului minim privind cerinţele de capital, inclusiv nivelul său de aplicare. Comisia va efectua evaluarea respectivă pe baza contribuţiilor din partea autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană) (ABE) instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵), a Băncii Centrale Europene şi a mecanismului unic de supraveghere şi se va consulta cu părţile interesate pentru a se asigura că diferitele perspective sunt luate în considerare în mod corespunzător. Dacă este cazul, Comisia va prezenta, pe baza raportului respectiv, o propunere legislativă.

(4)Regulamentul (UE) nr. 575/2013 permite instituţiilor să îşi calculeze cerinţele de fonduri proprii fie prin utilizarea abordărilor standardizate, fie prin utilizarea abordărilor bazate pe modele interne. Abordările standardizate impun instituţiilor să calculeze cerinţele de fonduri proprii utilizând parametri ficşi, care sunt bazaţi pe ipoteze relativ prudente şi sunt prevăzuţi în Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Abordările bazate pe modele interne, care trebuie aprobate de autorităţile competente, permit instituţiilor să estimeze singure majoritatea sau totalitatea parametrilor necesari pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii. BCBS a decis în decembrie 2017 să introducă un prag agregat minim privind cerinţele de capital. Respectiva decizie s-a bazat pe o analiză efectuată în urma crizei financiare mondiale din 2008-2009, care a evidenţiat că modelele interne tind să subestimeze riscurile la care sunt expuse instituţiile, în special pentru anumite tipuri de expuneri şi riscuri şi, prin urmare, tind să ducă la calcularea unor cerinţe de fonduri proprii insuficiente. În comparaţie cu cerinţele de fonduri proprii calculate utilizând abordările standardizate, modelele interne produc, în medie, cerinţe de fonduri proprii mai mici pentru aceleaşi expuneri.

(5)Pragul minim privind cerinţele de capital al modelelor interne reprezintă una dintre măsurile-cheie ale reformei Basel III. Scopul său este de a limita variabilitatea nejustificată a cerinţelor de fonduri proprii produsă de modelele interne şi reducerea excesivă a capitalului pe care o poate obţine o instituţie care utilizează modele interne în raport cu o instituţie care utilizează abordările standardizate. Prin stabilirea unei limite mai joase a cerinţelor de fonduri proprii determinate prin utilizarea de modele interne ale instituţiilor de 72,5 % din cerinţele de fonduri proprii care s-ar aplica în cazul în care instituţiile respective ar utiliza abordări standardizate, pragul minim privind cerinţele de capital limitează riscul unor reduceri excesive ale capitalului. În acest scop, instituţiile care utilizează modele interne ar trebui să calculeze două seturi de cerinţe de fonduri proprii totale, fiecare set agregând toate cerinţele de fonduri proprii fără o dublă contabilizare. Implementarea fidelă a pragului minim privind cerinţele de capital ar urma să sporească comparabilitatea ratelor fondurilor proprii ale instituţiilor, să restabilească credibilitatea modelelor interne şi să asigure condiţii de concurenţă echitabile între instituţiile care utilizează abordări diferite pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii.

(6)În vederea asigurării faptului că fondurile proprii sunt distribuite în mod corespunzător şi sunt disponibile pentru a proteja economiile acolo unde este necesar, pragul minim privind cerinţele de capital ar trebui să se aplice la toate nivelurile de consolidare, cu excepţia cazului în care un stat membru consideră că acest obiectiv se poate realiza cu eficacitate în alt mod, în special în ceea ce priveşte grupurile, precum grupurile cooperatiste cu un organism central şi instituţiile afiliate stabilite în statul membru respectiv. În astfel de cazuri, un stat membru ar trebui să poată decide, pe bază individuală sau subconsolidată, să nu aplice pragul minim privind cerinţele de capital instituţiilor din statul membru respectiv, cu condiţia ca, la cel mai înalt nivel de consolidare din statul membru în cauză, instituţia-mamă a instituţiilor respective din statul membru menţionat să respecte pragul minim privind cerinţele de capital pe baza situaţiei sale consolidate.

(7)BCBS a constatat că, în mai multe domenii, abordarea standardizată utilizată în prezent pentru riscul de credit (SA-CR) nu este suficient de sensibilă la riscuri, ceea ce conduce la evaluări inexacte sau inadecvate - fie prea ridicate, fie prea scăzute - ale riscului de credit şi, aşadar, ale cerinţelor de fonduri proprii. Dispoziţiile referitoare la SA-CR ar trebui, prin urmare, revizuite pentru a asigura o mai mare sensibilitate la risc a acestei abordări din perspectiva mai multor aspecte-cheie.

(8)Pentru expunerile faţă de alte instituţii care beneficiază de un rating, unele dintre ponderile de risc ar trebui recalibrate în conformitate cu standardele Basel III. În plus, tratamentul din punctul de vedere al ponderii de risc pentru expunerile faţă de instituţii care nu beneficiază de un rating ar trebui să devină mai granular şi să fie decuplat de ponderea de risc aplicabilă administraţiei centrale a statului membru în care este stabilită instituţia debitoare, deoarece nu ar trebui să se mai presupună că se acordă sprijin public implicit pentru astfel de instituţii.

(9)Pentru expunerile din titluri de datorie subordonate şi asimilate prudenţial, precum şi pentru expunerile din titluri de capital, este necesar să se aplice un tratament mai granular şi mai riguros al ponderii de risc pentru a reflecta riscul mai ridicat de pierdere asociat expunerilor din titluri de datorie subordonate şi din titluri de capital în comparaţie cu expunerile din titluri de datorie şi pentru a preveni arbitrajul de reglementare între portofoliul bancar şi portofoliul de tranzacţionare. Instituţiile din Uniune deţin investiţii în titluri de capital strategice şi de lungă durată în societăţi financiare şi nefinanciare. Întrucât ponderea de risc standard pentru expunerile din titluri de capital creşte în cursul unei perioade de tranziţie de cinci ani, deţinerile de capital strategice existente în societăţi şi în anumite întreprinderi de asigurare supuse controlului sau unei influenţe semnificative din partea instituţiei în cauză ar trebui să beneficieze de păstrarea drepturilor obţinute pentru a se evita efectele perturbatoare şi pentru a se apăra rolul instituţiilor din Uniune ca investitori strategici de lungă durată în titluri de capital. Având în vedere garanţiile prudenţiale şi mecanismul de supraveghere menite să stimuleze integrarea sectorului financiar, ar trebui menţinut regimul actual pentru deţinerile de capital din alte instituţii care aparţin aceluiaşi grup sau care fac obiectul aceluiaşi sistem instituţional de protecţie. În plus, pentru a consolida iniţiativele private şi publice de a furniza titluri de capital pe termen lung societăţilor din Uniune necotate la bursă, investiţiile întreprinse direct sau indirect, de exemplu prin intermediul unor societăţi cu capital de risc, nu ar trebui să fie considerate speculative dacă sunt realizate cu intenţia fermă a conducerii superioare de a le deţine timp de cel puţin trei ani.

(10)Pentru a stimula anumite sectoare ale economiei, standardele Basel III prevăd o putere discreţionară a autorităţilor competente în efectuarea sarcinilor lor în materie de supraveghere, care le permite instituţiilor să aplice, în anumite limite, un tratament preferenţial deţinerilor de capital obţinute în baza unor programe legislative care implică subvenţii semnificative pentru investiţii, supraveghere guvernamentală şi restricţii privind investiţiile în titluri de capital. Aplicarea acestei puteri discreţionare în dreptul Uniunii ar trebui de asemenea să contribuie la stimularea investiţiilor în titluri de capital pe termen lung.

(11)Împrumuturile acordate societăţilor în Uniune sunt furnizate în principal de instituţii care utilizează, pentru a-şi calcula cerinţele de fonduri proprii, abordarea bazată pe modele interne de rating (denumită în continuare "abordarea IRB") pentru riscul de credit. Odată cu implementarea pragului minim privind cerinţele de capital, aceste instituţii vor trebui să aplice şi SA-CR, care se bazează, pentru a stabili calitatea creditului societăţii debitoare, pe evaluări ale creditului furnizate de instituţii externe de evaluare a creditului (ECAI) desemnate. Punerea în corespondenţă a ratingurilor externe cu ponderile de risc aplicabile societăţilor care beneficiază de un rating ar trebui să fie mai granulară, astfel încât această punere în corespondenţă să se alinieze la standardele internaţionale în materie.

(12)Cu toate acestea, majoritatea societăţilor din Uniune nu încearcă să obţină ratinguri de credit externe. Pentru a se evita un impact perturbator asupra împrumuturilor bancare acordate societăţilor care nu beneficiază de un rating şi pentru a se oferi suficient timp pentru lansarea unor iniţiative publice sau private menite să sporească acoperirea ratingurilor de credit externe, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziţie. În cursul respectivei perioade de tranziţie, instituţiile care utilizează abordarea IRB ar trebui să poată aplica un tratament favorabil la calcularea pragului lor minim privind cerinţele de capital pentru expunerile din categoria "investment grade" faţă de societăţi care nu beneficiază de un rating şi ar trebui totodată lansate iniţiative de încurajare a unei utilizări pe scară largă a ratingurilor de credit. Orice prelungire a perioadei de tranziţie ar trebui justificată şi limitată la maximum patru ani.

(13)După perioada de tranziţie, instituţiile ar trebui să poată să utilizeze evaluările de credit efectuate de ECAI desemnate pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru o parte semnificativă a expunerilor lor faţă de societăţi. ABE, autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale) (EIOPA) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁶), şi autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe) (ESMA) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷) (denumite în continuare împreună "autorităţile europene de supraveghere") ar trebui să monitorizeze utilizarea regimului tranzitoriu şi ar trebui să ia în considerare evoluţiile şi tendinţele relevante de pe piaţa ECAI, obstacolele din calea disponibilităţii evaluărilor de credit efectuate de ECAI desemnate, în special pentru întreprinderi, şi posibilele măsuri de depăşire a obstacolelor respective. Perioada de tranziţie ar trebui folosită pentru a se extinde în mod semnificativ disponibilitatea ratingurilor pentru societăţile din Uniune. În acest scop, ar trebui concepute soluţii în materie de rating care să depăşească cadrul de rating existent în prezent în vederea stimulării, în special, a obţinerii unui rating extern de către societăţile mai mari din Uniune. Pe lângă externalităţile pozitive generate de procesul de rating, o acoperire mai largă a ratingurilor va promova, printre altele, uniunea pieţelor de capital. Pentru atingerea acestui obiectiv, este necesar să fie luate în considerare cerinţele legate de evaluările externe ale creditelor sau se aibă în vedere înfiinţarea unor instituţii suplimentare care să furnizeze astfel de evaluări, ceea ce ar putea implica eforturi substanţiale de punere în aplicare. Statele membre, în strânsă cooperare cu băncile lor centrale, ar trebui să evalueze dacă o cerere de recunoaştere a băncii lor centrale ca ECAI în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸) şi furnizarea de către banca centrală de ratinguri ale societăţilor comerciale în sensul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 ar fi elemente dezirabile în vederea creşterii gradului de acoperire a ratingurilor externe.

(15)Criza financiară mondială din 2008-2009 a scos la iveală o serie de deficienţe ale tratamentului actual în cadrul abordării standardizate a expunerilor garantate cu bunuri imobile locative şi a expunerilor garantate cu bunuri imobile comerciale. Aceste deficienţe au fost abordate în standardele Basel III. Standardele Basel III fac o distincţie între expunerile în cazul cărora rambursarea depinde în mod semnificativ de fluxurile de numerar generate de bunul imobil şi expunerile în cazul în care acest lucru nu este valabil. Prima categorie de expuneri ar trebui să facă obiectul unui tratament specific de ponderare a riscului pentru a reflecta cu mai multă acurateţe riscul asociat expunerilor respective, dar şi pentru a îmbunătăţi coerenţa cu tratamentul bunurilor imobile generatoare de venituri din cadrul abordării IRB.

(16)Pentru expunerile garantate cu bunuri imobile locative şi expunerile garantate cu bunuri imobile comerciale, ar trebui menţinută abordarea constând în defalcarea împrumuturilor, deoarece această abordare ia în considerare tipul de debitor şi reflectă efectele de atenuare a riscurilor pe care le au garanţiile reale sub forma bunurilor imobile asupra ponderilor de risc aplicabile, chiar şi în cazul expunerilor care prezintă raporturi ridicate între valoarea creditului acordat şi cea a garanţiei aferente creditului. Cu toate acestea, abordarea constând în defalcarea împrumuturilor ar trebui ajustată în conformitate cu standardele Basel III, deoarece s-a constatat că este prea conservatoare pentru anumite ipoteci cu un raport foarte scăzut între valoarea creditului acordat şi cea a garanţiei aferente creditului.

(17)Pentru a se asigura că impactul pragului minim privind cerinţele de capital asupra creditelor ipotecare rezidenţiale cu risc scăzut acordate de către instituţiile care utilizează abordarea IRB este repartizat pe o perioadă suficient de lungă şi, prin urmare, pentru a se evita perturbările asupra acestui tip de credite care ar putea fi cauzate de creşteri bruşte ale cerinţelor de fonduri proprii, este necesar să se prevadă un regim tranzitoriu specific. Pe durata perioadei de tranziţie, atunci când calculează pragul minim privind cerinţele de capital, instituţiile care utilizează abordarea IRB ar trebui să poată aplica o pondere de risc mai mică părţii din expunerile lor garantate cu o ipotecă asupra unor bunuri imobile locative pe baza SA-CR. Pentru a se asigura faptul că regimul tranzitoriu este disponibil numai pentru expunerile garantate cu ipoteci cu risc scăzut, ar trebui stabilite criterii de eligibilitate adecvate, bazate pe concepte consacrate utilizate în cadrul SA-CR. Respectarea acestor criterii ar trebui verificată de autorităţile competente. Deoarece pieţele imobiliare locative pot diferi de la un stat membru la altul, decizia privind activarea regimului tranzitoriu ar trebui lăsată la latitudinea fiecărui stat membru în parte. Utilizarea regimului tranzitoriu ar trebui monitorizată de ABE. Orice prelungire a perioadei de tranziţie ar trebui justificată şi limitată la maximum patru ani.

(18)Din cauza lipsei de claritate şi de sensibilitate la risc a tratamentului actual al finanţării speculative a bunurilor imobile, cerinţele de fonduri proprii pentru expunerile respective sunt adesea considerate ca fiind prea ridicate sau prea scăzute. Prin urmare, tratamentul respectiv ar trebui înlocuit cu un tratament specific pentru expunerile aferente achiziţiilor de terenuri, dezvoltării şi construcţiilor, care să cuprindă împrumuturile acordate societăţilor sau entităţilor cu scop special care finanţează orice achiziţie de terenuri în scopuri de dezvoltare şi construcţie sau dezvoltarea şi construirea oricăror bunuri imobile locative sau bunuri imobile comerciale.

(19)Este important să se reducă impactul efectelor ciclice asupra evaluării bunurilor imobile cu care sunt garantate împrumuturile şi să se asigure o mai mare stabilitate a cerinţelor de fonduri proprii pentru ipoteci. În cazul unei reevaluări care depăşeşte valoarea de la momentul acordării împrumutului, cu condiţia să existe suficiente date, valoarea bunului imobil recunoscută în scopuri prudenţiale nu ar trebui, prin urmare, să depăşească valoarea medie a unui bun imobil comparabil, măsurată pe o perioadă suficient de lungă, cu excepţia cazului în care modificările aduse bunului imobil respectiv îi sporesc fără echivoc valoarea. Pentru a se evita consecinţele nedorite asupra funcţionării pieţelor obligaţiunilor garantate, autorităţile competente ar trebui să poată permite instituţiilor să reevalueze bunurile imobile în mod regulat, fără a aplica aceste limite creşterilor de valoare. Modificările care îmbunătăţesc performanţa energetică sau rezilienţa, protecţia şi adaptarea la riscurile fizice ale clădirilor şi ale unităţilor locative ar putea fi considerate drept o creştere a valorii bunurilor imobile.

(20)Activitatea finanţărilor specializate se desfăşoară cu entităţi cu scop special care servesc de obicei drept entităţi debitoare şi pentru care randamentul investiţiei este principala sursă de rambursare a finanţării obţinute. Acordul contractual al modelului de finanţare specializată oferă creditorului un grad substanţial de control asupra activelor care sunt finanţate, în timp ce sursa principală de rambursare a obligaţiei este venitul generat de activele respective. Pentru a asigura o reflectare mai fidelă a riscului asociat, forma respectivă de împrumut ar trebui, prin urmare, să facă obiectul unor cerinţe de fonduri proprii specifice pentru riscul de credit. În conformitate cu standardele Basel III privind atribuirea de ponderi de risc expunerilor provenind din finanţări specializate, în cadrul SA-CR ar trebui introdusă o clasă specifică de expuneri provenind din finanţări specializate, îmbunătăţindu-se astfel coerenţa cu tratamentul specific aplicat deja expunerilor provenind din finanţări specializate în cadrul abordării IRB. Ar trebui introdus un tratament specific pentru expunerile provenind din finanţări specializate, prin care să se facă o distincţie între "finanţarea proiectelor", "finanţarea obiectelor" şi "finanţarea mărfurilor", pentru a se reflecta mai bine riscurile inerente acestor subclase ale clasei de expuneri provenind din finanţări specializate.

(21)Cu toate că noul tratament din cadrul abordării standardizate prevăzut în standardele Basel III pentru expunerile provenind din finanţări specializate care nu beneficiază de un rating este mai granular decât actualul tratament standardizat al expunerilor faţă de societăţi, primul nu este suficient de sensibil la riscuri pentru a putea reflecta efectele pachetelor cuprinzătoare de titluri de valoare şi ale gajurilor asociate de obicei cu respectivele expuneri în Uniune, ceea ce le permite creditorilor să controleze viitoarele fluxuri de numerar care urmează să fie generate pe durata de viaţă a proiectului sau a activului. Din cauza lipsei de acoperire a ratingurilor de credit externe pentru expunerile provenind din finanţări specializate în Uniune, respectivul tratament nou ar putea, de asemenea, să stimuleze instituţiile să nu mai acorde finanţare anumitor proiecte sau să îşi asume riscuri mai mari în cazul unor expuneri care altfel sunt tratate în mod similar şi care au profiluri de risc diferite. În timp ce expunerile provenind din finanţări specializate sunt finanţate în cea mai mare parte de instituţii care utilizează abordarea IRB şi care dispun de modele interne pentru expunerile respective, impactul ar putea fi deosebit de semnificativ în cazul expunerilor din finanţarea obiectelor, care ar putea fi supuse riscului de întrerupere a activităţilor, în contextul special al aplicării pragului minim privind cerinţele de capital. Pentru a se evita consecinţele nedorite ale lipsei de sensibilitate la risc a standardelor Basel III pentru expunerile din finanţarea obiectelor care nu beneficiază de un rating, expunerile din finanţarea obiectelor care respectă un set de criterii capabile să le reducă profilul de risc la standarde de înaltă calitate compatibile cu gestionarea prudentă şi conservatoare a riscurilor financiare ar trebui să beneficieze de o pondere de risc redusă cu titlu tranzitoriu. Acest regim tranzitoriu ar trebui să fie evaluat într-un raport elaborat de ABE.

(22)Clasificarea expunerilor de tip retail în cadrul SA-CR şi a abordării IRB ar trebui aliniată şi mai mult, astfel încât să se asigure o aplicare consecventă a ponderilor de risc corespunzătoare pentru acelaşi set de expuneri. În conformitate cu standardele Basel III, ar trebui stabilite norme pentru un tratament diferenţiat al expunerilor de tip retail reînnoibile care îndeplinesc un set de condiţii de rambursare sau de utilizare capabile să le reducă profilul de risc. Aceste expuneri ar trebui să fie definite ca expuneri faţă de tranzactori. Expunerilor faţă de una sau mai multe persoane fizice care nu îndeplinesc toate condiţiile pentru a fi considerate expuneri de tip retail ar trebui să li se atribuie o pondere de risc de 100 % în cadrul SA-CR.

(23)Standardele Basel III introduc un factor de conversie a creditului de 10 % pentru angajamentele revocabile necondiţionat în cadrul SA-CR. Acest lucru va avea probabil ca rezultat un impact semnificativ asupra debitorilor care se bazează pe caracterul flexibil al angajamentelor revocabile necondiţionat pentru a-şi finanţa activităţile atunci când se confruntă cu fluctuaţii sezoniere ale activităţilor lor sau atunci când gestionează modificări neprevăzute pe termen scurt ale nevoilor de capital de lucru, în special în timpul redresării în urma pandemiei de COVID-19. Prin urmare, este oportun să se prevadă o perioadă de tranziţie pe parcursul căreia instituţiile ar trebui să poată aplica în continuare un factor de conversie a creditului mai scăzut pentru angajamentele lor revocabile necondiţionat şi, ulterior, să se evalueze dacă se justifică o potenţială creştere treptată a factorilor de conversie a creditului aplicabili, pentru a permite instituţiilor să îşi ajusteze practicile operaţionale şi produsele fără a împiedica accesul la credite al debitorilor instituţiilor.

(24)Instituţiile ar trebui să joace un rol esenţial în ceea ce priveşte contribuţia la redresarea în urma pandemiei de COVID-19 şi prin extinderea măsurilor proactive de restructurare a datoriei la debitorii solvabili care se confruntă sau sunt pe cale să se confrunte cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor lor financiare. În acest sens, instituţiile nu ar trebui să fie descurajate de la a extinde concesii semnificative şi debitorilor atunci când acest lucru este considerat adecvat ca urmare a unei clasificări potenţiale şi nejustificate a contrapărţilor ca fiind în stare de nerambursare, în cazul în care astfel de concesii ar putea restabili probabilitatea ca respectivii debitori să îşi plătească restul datoriilor. La elaborarea orientărilor privind definiţia conceptului de stare de nerambursare a unui debitor sau a unei facilităţi de credit, ABE ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător necesitatea de a furniza instituţiilor o flexibilitate adecvată.

(25)Criza financiară mondială din 2008-2009 a arătat că, în unele cazuri, instituţiile au utilizat, de asemenea, abordarea IRB pe portofolii considerate nepotrivite pentru a face obiectul modelării din cauza insuficienţei datelor, ceea ce a avut consecinţe negative asupra fiabilităţii rezultatelor. Prin urmare, este oportun să nu se impună instituţiilor obligaţia de a utiliza abordarea IRB pentru toate expunerile lor şi de a aplica cerinţa privind implementarea la nivelul claselor de expuneri. De asemenea, este oportun să se restricţioneze utilizarea abordării IRB pentru clasele de expuneri în cazul cărora realizarea unei modelări robuste este mai dificilă, pentru a spori comparabilitatea şi soliditatea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit pe baza abordării IRB.

(26)Expunerile instituţiilor faţă de alte instituţii, alte entităţi din sectorul financiar şi societăţi mari se caracterizează, de regulă, printr-un nivel scăzut de nerambursare. Pentru astfel de portofolii cu o frecvenţă de nerambursare scăzută, este dificil pentru instituţii să obţină estimări fiabile ale pierderii în caz de nerambursare (LGD), din cauza numărului insuficient de cazuri de nerambursare observate în cadrul portofoliilor respective. Această dificultate a condus la un nivel nedorit de dispersie între instituţii în ceea ce priveşte nivelul de risc estimat. Prin urmare, pentru aceste portofolii cu o frecvenţă de nerambursare scăzută, instituţiile ar trebui să utilizeze mai curând valorile reglementate ale LGD decât estimările interne ale LGD.

(27)Instituţiile care utilizează modele interne pentru a estima cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de credit în ceea ce priveşte expunerile din titluri de capital îşi bazează, în general, evaluarea riscurilor pe datele liber accesibile publicului, la care se poate presupune că au acces identic toate instituţiile. În aceste condiţii, diferenţele în materie de cerinţe de fonduri proprii nu pot fi justificate. În plus, expunerile din titlurile de capital deţinute în afara portofoliului de tranzacţionare constituie o componentă foarte redusă a bilanţurilor instituţiilor. Prin urmare, pentru a spori comparabilitatea cerinţelor de fonduri proprii ale instituţiilor şi pentru a simplifica cadrul de reglementare, instituţiile ar trebui să îşi calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de credit în ceea ce priveşte expunerile din titluri de capital utilizând SA-CR, iar abordarea IRB nu ar trebui să fie autorizată în acest scop.

(28)Ar trebui să se asigure faptul că estimările probabilităţii de nerambursare, ale LGD şi ale factorilor de conversie a creditului pentru expunerile individuale ale instituţiilor cărora li se permite să utilizeze modele interne pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit nu ating niveluri inadecvat de scăzute. Prin urmare, este oportun să se introducă valori minime pentru estimările proprii şi să se impună instituţiilor obligaţia de a utiliza valoarea cea mai mare dintre estimările proprii ale parametrilor de risc şi valorile minime pentru respectivele estimări proprii. Astfel de valori minime pentru parametrii de risc ("praguri minime privind parametrii de risc" - "input floors") ar trebui să constituie o garanţie că cerinţele de fonduri proprii nu scad sub un nivel prudent. În plus, astfel de praguri minime privind parametrii de risc ar trebui să atenueze riscul de model cauzat de factori precum specificarea incorectă a modelului, eroarea de evaluare şi limitările datelor. Pragurile minime privind parametrii de risc ar trebui să îmbunătăţească, de asemenea, comparabilitatea ratelor fondurilor proprii între instituţii. Pentru a obţine aceste rezultate, pragurile minime privind parametrii de risc ar trebui calibrate într-un mod suficient de prudent.

(29)Pragurile minime privind parametrii de risc care sunt calibrate într-un mod prea prudent ar putea descuraja instituţiile să adopte abordarea IRB şi standardele asociate de gestionare a riscurilor. Instituţiile ar putea fi de asemenea stimulate să îşi reorienteze portofoliile către expuneri cu risc mai mare pentru a evita constrângerile impuse de pragurile minime privind parametrii de risc. Pentru a se evita astfel de consecinţe nedorite, pragurile minime privind parametrii de risc ar trebui să reflecte în mod corespunzător anumite caracteristici de risc ale expunerilor-suport, în special prin adoptarea unor valori diferite pentru tipuri de expuneri diferite, după caz.

(32)Pentru a asigura o abordare coerentă pentru toate expunerile faţă de administraţii regionale, autorităţi locale şi entităţi din sectorul public, ar trebui create două noi clase de expuneri faţă de administraţii regionale, autorităţi locale şi entităţi din sectorul public, independente atât de clasele de expuneri suverane, cât şi de clasele de expuneri ale instituţiilor. Tratamentul expunerilor asimilate faţă de administraţii regionale, autorităţi locale şi entităţi din sectorul public, care, în cadrul SA-CR, s-ar califica pentru un tratament ca expuneri faţă de administraţii centrale şi bănci centrale nu ar trebui atribuit respectivelor noi clase de expuneri în cadrul abordării IRB şi nu ar trebui să facă obiectul pragurilor minime privind parametrii de risc. În plus, ar trebui calibrate praguri minime specifice mai scăzute privind parametrii de risc în cadrul abordării IRB pentru expunerile faţă de administraţii regionale, autorităţi locale şi entităţi din sectorul public care nu sunt asimilate, pentru a se reflecta în mod corespunzător profilul lor de risc în comparaţie cu expunerile faţă de societăţi.

(33)Ar trebui clarificat modul în care efectul unei garanţii ar trebui recunoscut pentru o expunere garantată tratată conform abordării IRB utilizându-se propriile estimări ale LGD în situaţiile în care garantul aparţine unui tip de expuneri tratate conform abordării IRB, dar fără utilizarea propriilor estimări ale LGD. În special, utilizarea abordării bazate pe înlocuire, prin care parametrii de risc legaţi de expunerea-suport sunt înlocuiţi cu cei ai garantului, sau a unei metode prin care probabilitatea nerambursării sau LGD a debitorului aferent obligaţiei suport este ajustată utilizându-se o abordare specifică de modelare pentru a se ţine seama de efectul garanţiei nu ar trebui să conducă la o pondere de risc ajustată mai mică decât ponderea de risc aplicabilă unei expuneri directe faţă de garant, comparabile. În consecinţă, în cazul în care garantul este tratat pe baza abordării SA-CR, recunoaşterea garanţiei pe baza abordării IRB ar trebui în general să conducă la situaţia în care ponderea de risc a garantului conform SA-CR se atribuie expunerii garantate.

(34)Cadrul Basel III finalizat nu mai impune unei instituţii care a adoptat abordarea IRB pentru o clasă de expuneri obligaţia de a adopta această abordare pentru toate expunerile sale din afara portofoliului de tranzacţionare. În vederea asigurării unor condiţii de concurenţă echitabile între instituţiile care tratează în prezent anumite expuneri conform abordării IRB şi cele care nu fac acest lucru, un regim tranzitoriu ar trebui să permită instituţiilor să revină la abordări mai puţin sofisticate în cadrul unei proceduri simplificate. Procedura respectivă ar trebui să permită autorităţilor competente să se opună cererilor de a se reveni la o abordare mai puţin sofisticată care sunt făcute pentru a se iniţia un arbitraj de reglementare. În scopul procedurii menţionate, simplul fapt că revenirea la o abordare mai puţin sofisticată conduce la o reducere a cerinţelor de fonduri proprii determinate pentru expunerile respective nu ar trebui să fie considerat un motiv suficient pentru o opunere faţă de o cerere pe motive de arbitraj de reglementare.

(36)Introducerea pragului minim privind cerinţele de capital ar putea avea un impact semnificativ asupra cerinţelor de fonduri proprii pentru poziţiile din securitizare deţinute de instituţiile care utilizează abordarea securitizării bazată pe modele interne de rating sau abordarea bazată pe evaluări interne. Deşi astfel de poziţii sunt în general mici în raport cu alte expuneri, introducerea pragului minim privind cerinţele de capital ar putea afecta viabilitatea economică a operaţiunii de securitizare din cauza unui avantaj prudenţial insuficient al transferului riscului. Acest lucru s-ar putea întâmpla în cazul în care dezvoltarea pieţei securitizărilor ar face parte din Planul de acţiune privind uniunea pieţelor de capital prevăzut în comunicarea Comisiei din 24 septembrie 2020 intitulată "O uniune a pieţelor de capital pentru cetăţeni şi întreprinderi - un nou plan de acţiune" (denumit în continuare "Planul de acţiune privind uniunea pieţelor de capital") şi, de asemenea, în cazul în care instituţiile iniţiatoare ar fi nevoite să utilizeze securitizarea pe scară mai largă pentru a-şi gestiona mai activ portofoliile dacă vor intra sub incidenţa pragului minim privind cerinţele de capital. Pe parcursul unei perioade de tranziţie, instituţiile care utilizează abordarea securitizării bazată pe modele interne de rating ar trebui să poată aplica un tratament favorabil în scopul calculării pragului lor minim privind cerinţele de capital pentru poziţiile lor de securitizare care sunt ponderate la risc prin utilizarea oricăreia dintre abordări. ABE ar trebui să raporteze Comisiei cu privire la necesitatea unei eventuale revizuiri a tratamentului prudenţial al tranzacţiilor de securitizare în vederea creşterii sensibilităţii la risc a tratamentului prudenţial.

(37)Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁹) a modificat Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru a pune în aplicare standardele Basel III privind revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacţionare finalizat de BCBS în 2019 (denumite în continuare "standardele finale FRTB") numai în scopuri de raportare. Introducerea unor cerinţe de fonduri proprii obligatorii bazate pe standardele respective urma să fie realizată prin intermediul unei propuneri legislative separate, în urma evaluării impactului acestora asupra instituţiilor din Uniune.

(⁹)Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce priveşte indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanţare stabilă netă, cerinţele privind fondurile proprii şi pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărţii, riscul de piaţă, expunerile faţă de contrapărţi centrale, expunerile faţă de organisme de plasament colectiv, expunerile mari şi cerinţele referitoare la raportare şi la publicarea informaţiilor, şi a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 150, 7.6.2019, p. 1).

(38)Standardele finale FRTB în ceea ce priveşte limita dintre portofoliul de tranzacţionare şi portofoliul bancar ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii deoarece au un impact semnificativ asupra calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă. În conformitate cu standardele Basel III, punerea în aplicare a cerinţelor privind limita ar trebui să includă listele de instrumente care urmează să fie atribuite portofoliului de tranzacţionare sau portofoliului bancar, precum şi derogarea care permite instituţiilor să atribuie, sub rezerva aprobării de către autoritatea competentă, anumite instrumente deţinute de obicei în portofoliul de tranzacţionare, inclusiv titluri de capital cotate, în portofoliul bancar, în cazul în care poziţiile pe instrumentele respective nu sunt deţinute cu intenţia tranzacţionării sau nu acoperă poziţiile deţinute cu intenţia tranzacţionării.

(39)Pentru a se evita o sarcină operaţională semnificativă pentru instituţiile din Uniune, toate cerinţele de punere în aplicare a standardelor finale FRTB în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă ar trebui să aibă aceeaşi dată de aplicare. Prin urmare, data aplicării unui număr limitat de cerinţe FRTB care au fost deja introduse prin Regulamentul (UE) 2019/876 ar trebui să fie aliniată la data aplicării prezentului regulament. La 27 februarie 2023, ABE a emis un aviz conform căruia, în cazul în care dispoziţiile menţionate la articolul 3 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/876 au intrat în vigoare, iar cadrul juridic aplicabil nu prevede încă aplicarea abordărilor inspirate de FRTB în scopul calculării capitalului, autorităţile competente menţionate în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 nu ar trebui să acorde prioritate niciunei măsuri de supraveghere sau de asigurare a respectării normelor în legătură cu cerinţele respective până la punerea în aplicare deplină a FRTB, care se preconizează că va avea loc începând cu 1 ianuarie 2025.

(40)Pentru a finaliza agenda de reforme introdusă după criza financiară mondială din 2008-2009 şi pentru a remedia deficienţele actualului cadru privind riscul de piaţă, în dreptul Uniunii ar trebui introduse cerinţe de fonduri proprii obligatorii pentru riscul de piaţă bazate pe standardele finale FRTB. Estimările recente ale impactului standardelor finale FRTB asupra instituţiilor din Uniune au arătat că punerea în aplicare a standardelor respective în Uniune va conduce la o creştere semnificativă a cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă pentru anumite activităţi de tranzacţionare şi de formare a pieţei care sunt importante pentru economia Uniunii. Pentru a atenua acest impact şi pentru a menţine buna funcţionare a pieţelor financiare din Uniune, ar trebui introduse ajustări specifice în ceea ce priveşte punerea în aplicare a standardelor finale FRTB în dreptul Uniunii.

(41)Activităţile de tranzacţionare ale instituţiilor pe pieţele wholesale pot fi desfăşurate cu uşurinţă la nivel transfrontalier, inclusiv între statele membre şi ţările terţe. Prin urmare, punerea în aplicare a standardelor finale FRTB ar trebui să conveargă cât mai mult posibil între jurisdicţii, atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi calendarul. În caz contrar, ar fi imposibil să se asigure condiţii de concurenţă echitabile la nivel internaţional pentru activităţile respective. Prin urmare, Comisia ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a standardelor finale FRTB în alte jurisdicţii membre ale BCBS. Pentru a se aborda, acolo unde este necesar, eventualele perturbări intervenite în punerea în aplicare a standardelor finale FRTB, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹⁰). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. Măsurile introduse prin intermediul actelor delegate ar trebui să rămână temporare. În cazul în care este oportun ca astfel de măsuri să se aplice în mod permanent, Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă Parlamentului European şi Consiliului.

(42)Comisia ar trebui să ţină seama de principiul proporţionalităţii la calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă pentru instituţiile cu un portofoliu de tranzacţionare de dimensiuni medii şi să calibreze aceste cerinţe în consecinţă. Prin urmare, instituţiilor cu activităţi încadrându-se într-un portofoliu de tranzacţionare de dimensiuni medii ar trebui să li se permită să utilizeze o abordare standardizată simplificată pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă, în conformitate cu standardele convenite la nivel internaţional. În plus, criteriile de eligibilitate pentru identificarea instituţiilor cu activităţi încadrându-se într-un portofoliu de tranzacţionare de dimensiuni medii ar trebui să rămână aliniate la criteriile de exceptare a acestor instituţii de la cerinţele de raportare FRTB prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/876.

(44)Conform abordării standardizate alternative, expunerile la instrumente care prezintă riscuri reziduale fac obiectul unei majorări pentru riscul rezidual pentru a se ţine seama de riscurile care nu sunt acoperite de metoda bazată pe sensibilităţi. În conformitate cu standardele Basel III, un instrument şi acoperirea acestuia pot fi compensate în scopul respectivei taxe numai dacă compensarea se realizează în mod perfect. Cu toate acestea, instituţiile sunt în măsură să acopere pe piaţă, în mare măsură, riscul rezidual al unora dintre instrumentele care intră în domeniul de aplicare al majorării pentru riscul rezidual, reducând astfel riscul global al portofoliilor lor, chiar dacă aceste acoperiri ar putea să nu compenseze perfect riscul poziţiei iniţiale. Pentru a permite instituţiilor să continue acoperirea fără măsuri de descurajare nejustificate şi ca recunoaştere a argumentelor economice în favoarea reducerii riscului global, implementarea majorării pentru riscul rezidual ar trebui să permită cu titlu temporar, în condiţii stricte şi cu aprobarea autorităţilor de supraveghere, ca acoperirile instrumentelor care pot fi acoperite pe piaţă să fie excluse din majorarea pentru riscul rezidual.

(45)BCBS a revizuit standardul internaţional privind riscul operaţional pentru a remedia deficienţele scoase la lumină de criza financiară mondială din 2008-2009. Pe lângă lipsa sensibilităţii la risc a abordărilor standardizate, în cadrul abordării avansate de evaluare a fost identificată o lipsă de comparabilitate generată de gama largă de practici de modelare internă. Prin urmare, pentru simplificarea cadrului privind riscul operaţional, toate abordările existente pentru estimarea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul operaţional au fost înlocuite cu o metodă unică, care nu se bazează pe modele, şi anume noua abordare standardizată pentru riscul operaţional. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui aliniat la cadrul Basel III finalizat pentru a contribui la condiţii de concurenţă echitabile la nivel internaţional pentru instituţiile stabilite în Uniune, dar care îşi desfăşoară activitatea şi în afara Uniunii, şi pentru a asigura eficacitatea în continuare a cadrului privind riscul operaţional la nivelul Uniunii.

(46)Noua abordare standardizată pentru riscul operaţional introdusă de BCBS combină un indicator care se bazează pe dimensiunea activităţii unei instituţii cu un indicator care ia în considerare istoricul pierderilor instituţiei respective. Cadrul Basel III finalizat prevede un nivel de putere discreţionară cu privire la modul în care poate fi implementat indicatorul care ia în considerare istoricul pierderilor unei instituţii. Jurisdicţiile pot să nu ia în considerare pierderile istorice la calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul operaţional pentru toate instituţiile relevante sau pot lua în considerare datele istorice privind pierderile chiar şi pentru instituţiile ale căror dimensiuni sunt sub un anumit prag. Pentru asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile în cadrul Uniunii şi pentru simplificarea calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul operaţional, această putere discreţionară ar trebui exercitată în mod armonizat pentru cerinţele minime de fonduri proprii, prin ignorarea datelor istorice privind pierderile operaţionale pentru toate instituţiile.

(48)Ritmul extraordinar şi fără precedent al înăspririi politicii monetare în urma pandemiei de COVID-19 ar putea duce la niveluri semnificative de volatilitate pe pieţele financiare. Împreună cu o creştere a incertitudinii care duce la o creştere a randamentelor pentru datoria publică, acest lucru ar putea, la rândul său, să genereze pierderi nerealizate în ceea ce priveşte deţinerile de datorie publică ale anumitor instituţii. Pentru a atenua impactul negativ considerabil al volatilităţii de pe pieţele datoriilor administraţiei centrale asupra fondurilor proprii ale instituţiilor şi, prin urmare, asupra capacităţii instituţiilor de a acorda împrumuturi, ar trebui reintrodus un filtru prudenţial temporar care să neutralizeze parţial acest impact.

(49)Finanţarea publică prin emiterea de obligaţiuni de stat denominate în moneda naţională a unui alt stat membru ar putea fi necesară în continuare pentru a sprijini măsurile publice de combatere a consecinţelor gravului şoc economic dublu, cauzat de pandemia de COVID-19 şi de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a se evita crearea unor constrângeri pentru instituţiile care investesc în astfel de obligaţiuni, este oportun să se reintroducă regimul tranzitoriu pentru expunerile faţă de administraţii centrale sau bănci centrale, în cazul în care expunerile respective sunt denominate în moneda naţională a unui alt stat membru în scopul tratării unor astfel de expuneri conform cadrului privind riscul de credit.

(50)Regulamentul (UE) 2019/630 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹¹) a introdus o cerinţă privind acoperirea minimă a pierderilor pentru expunerile neperformante (NPE), aşa-numitul mecanism de protecţie prudenţial. Măsura a urmărit să evite reconstituirea expunerilor neperformante deţinute de instituţii, promovând, în acelaşi timp, gestionarea proactivă a NPE prin îmbunătăţirea eficienţei procedurilor instituţiilor de restructurare sau de asigurare a respectării normelor. În acest context, NPE garantate de agenţii de creditare a exportului sau de garanţi publici ar trebui să li se aplice unele modificări specifice. În plus, anumite instituţii care îndeplinesc condiţii stricte şi sunt specializate în achiziţionarea de NPE ar trebui excluse de la aplicarea mecanismului de protecţie prudenţial.

(51)Instituţiile mici şi cu un grad redus de complexitate şi alte instituţii cotate la bursă ar trebui să publice, de asemenea, informaţii privind valoarea şi calitatea expunerilor performante, neperformante şi restructurate în urma dificultăţilor financiare, precum şi o analiză a expunerilor restante în funcţie de vechimea lor în contabilitate. Această obligaţie de publicare nu creează o sarcină suplimentară pentru instituţiile menţionate, deoarece publicarea unui astfel de set limitat de informaţii a fost deja pusă în aplicare de ABE pe baza Planului de acţiune al Consiliului din 2017 privind creditele neperformante în Europa, care a invitat ABE să consolideze cerinţele de publicare a informaţiilor privind calitatea activelor şi creditele neperformante pentru toate instituţiile. Obligaţia de publicare respectivă este de asemenea pe deplin coerentă cu comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2020 intitulată "Abordarea problemei creditelor neperformante în urma pandemiei de COVID-19".

(52)Este necesar să se reducă sarcina de asigurare a conformităţii în scopul publicării de informaţii şi să se îmbunătăţească comparabilitatea informaţiilor. Prin urmare, ABE ar trebui să creeze o platformă online centralizată care să permită publicarea informaţiilor şi a datelor transmise de instituţii. Respectiva platformă online centralizată ar trebui să servească drept punct unic de acces pentru informaţiile publicate de instituţii, în timp ce proprietatea asupra informaţiilor şi datelor şi responsabilitatea pentru acurateţea acestora ar trebui să revină în continuare instituţiilor care le produc. Centralizarea publicării informaţiilor ar trebui să fie în deplină conformitate cu Planul de acţiune privind uniunea pieţelor de capital. În plus, respectiva platformă online centralizată ar trebui să fie interoperabilă cu punctul unic de acces european.

(53)Pentru a permite o mai bună integrare a raportării de supraveghere şi a publicărilor de informaţii în scopuri de supraveghere, ABE ar trebui să publice informaţiile transmise de instituţii în mod centralizat, respectând în acelaşi timp dreptul tuturor instituţiilor de a publica ele însele date şi informaţii. Astfel de publicări centralizate ar trebui să permită ABE să facă publice informaţiile transmise de instituţiile mici şi cu un grad redus de complexitate, pe baza informaţiilor raportate de instituţiile respective autorităţilor competente şi, prin urmare, ar trebui să reducă în mod semnificativ sarcina administrativă la care sunt supuse instituţiile mici şi cu un grad redus de complexitate. În acelaşi timp, centralizarea publicărilor de informaţii nu ar trebui să aibă niciun impact asupra costurilor altor instituţii şi ar trebui să sporească transparenţa şi să reducă costurile accesului la informaţii prudenţiale pentru participanţii la piaţă. O astfel de transparenţă sporită ar trebui să faciliteze comparabilitatea datelor între instituţii şi să promoveze disciplina pieţei.

(54)Realizarea ambiţiilor în materie de mediu şi climă ale Pactului verde european prevăzut în comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 şi contribuţia la Agenda 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă necesită canalizarea unor volume mari de investiţii ale sectorului privat către investiţii durabile în Uniune. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui să reflecte importanţa factorilor de mediu, sociali şi de guvernanţă (ESG) şi o înţelegere deplină a riscurilor aferente expunerilor la activităţi care sunt legate de obiectivele globale în materie de durabilitate sau ESG. Pentru a asigura convergenţa în întreaga Uniune şi o înţelegere uniformă a factorilor şi a riscurilor ESG, ar trebui stabilite definiţii generale. Factorii ESG pot avea un impact pozitiv sau negativ asupra performanţei financiare sau a solvabilităţii unei entităţi, a unui suveran sau a unei persoane. Printre exemplele comune de factori ESG se numără emisiile de gaze cu efect de seră, biodiversitatea şi utilizarea apei şi consumul de apă în domeniul mediului, drepturile omului şi considerente legate de ocuparea forţei de muncă şi de forţa de muncă în domeniul social, precum şi drepturile şi responsabilităţile personalului de conducere şi remuneraţia în domeniul guvernanţei. Activele sau activităţile asupra cărora se reflectă impactul factorilor de mediu sau sociali ar trebui definite în raport cu ambiţia Uniunii de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹²) şi într-un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind refacerea naturii şi de modificare a Regulamentului (UE) 2022/869, precum şi în obiectivele relevante în materie de durabilitate ale Uniunii. Criteriile tehnice de examinare în legătură cu principiul de "a nu prejudicia în mod semnificativ", adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹³), precum şi cu acte juridice specifice ale Uniunii vizând prevenirea schimbărilor climatice, a degradării mediului şi a pierderii biodiversităţii ar trebui utilizate pentru a se identifica active sau expuneri în scopul evaluării tratamentelor prudenţiale specifice şi a diferenţelor de risc.

(55)Expunerile la riscurile ESG nu sunt neapărat proporţionale cu dimensiunea şi complexitatea unei instituţii. Nivelurile expunerilor la riscurile ESG de pe întreg teritoriul Uniunii sunt, de asemenea, destul de eterogene, în unele state membre fiind observabil un potenţial impact al tranziţiei cu intensitate moderată, în timp ce, în altele, impactul potenţial al tranziţiei asupra expunerilor legate de activităţi care au un impact negativ semnificativ, în special asupra mediului, fiind ridicat. Cerinţele de transparenţă pe care trebuie să le îndeplinească instituţiile şi cerinţele de publicare a informaţiilor în materie de durabilitate prevăzute în alte acte legislative existente ale Uniunii vor oferi date mai granulare în câţiva ani. Însă, pentru a evalua în mod corespunzător riscurile ESG cu care s-ar putea confrunta instituţiile, este imperativ ca pieţele şi autorităţile competente să obţină date adecvate de la toate entităţile expuse riscurilor respective. Instituţiile ar trebui să fie în măsură să identifice în mod sistematic expunerile lor la activităţi despre care se consideră că prejudiciază semnificativ unul dintre obiectivele de mediu în sensul Regulamentului (UE) 2020/852 şi să asigure o transparenţă adecvată în această privinţă. Pentru a se asigura că autorităţile competente au la dispoziţie date care sunt granulare, cuprinzătoare şi comparabile în scopul unei supravegheri eficace, informaţiile privind expunerile la riscurile ESG ar trebui incluse în raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor. Pentru a garanta o transparenţă cuprinzătoare în ceea ce priveşte pieţele, publicarea de informaţii privind riscurile ESG ar trebui, de asemenea, extinsă la toate instituţiile. Granularitatea informaţiilor respective ar trebui să fie conformă cu principiul proporţionalităţii, ţinându-se cont de dimensiunea şi complexitatea instituţiei în cauză şi de pragul de semnificaţie al expunerilor sale la riscurile ESG. Atunci când revizuieşte standardele tehnice de punere în aplicare în ceea ce priveşte publicarea riscurilor ESG, ABE ar trebui să ia în considerare mijloace de îmbunătăţire a publicării riscurilor ESG ale portofoliilor de acoperire ale obligaţiunilor garantate şi să analizeze dacă informaţiile privind expunerile relevante ale portofoliilor de împrumuturi care stau la baza obligaţiunilor garantate emise de instituţii, fie direct, fie prin transferul de împrumuturi către o entitate cu scop special, ar trebui incluse fie în standardele tehnice de punere în aplicare revizuite, fie în cadrul de reglementare şi de publicare pentru obligaţiunile garantate.

(56)Pe măsură ce se intensifică tranziţia economiei Uniunii către un model economic durabil, riscurile legate de durabilitate capătă un profil mai proeminent şi ar putea necesita o reflecţie suplimentară. O evaluare adecvată a disponibilităţii şi a accesibilităţii unor date fiabile şi consecvente privind ESG ar trebui să constituie baza pentru stabilirea unei legături complete între determinanţii de risc ESG şi categoriile tradiţionale de riscuri financiare şi seturi de expuneri. ESMA ar trebui de asemenea să contribuie la colectarea respectivă de dovezi raportând dacă riscurile ESG sunt reflectate în mod corespunzător în ratingurile de risc de credit ale contrapărţilor expunerile pe care le-ar putea avea instituţiile. În contextul unor evoluţii rapide şi continue în ceea ce priveşte identificarea şi cuantificarea riscurilor ESG atât de către instituţii, cât şi de către autorităţile de supraveghere, este de asemenea necesar să se devanseze, până la data intrării în vigoare a prezentului regulament, o parte din mandatul încredinţat ABE de a evalua dacă se justifică un tratament prudenţial specific al expunerilor legate de activele sau activităţile asociate în mod substanţial cu obiective de mediu sau sociale şi de a prezenta un raport în acest sens. Având în vedere durata şi complexitatea activităţii de evaluare care trebuie desfăşurată, mandatul ABE existent ar trebui să fie împărţit într-o serie de rapoarte. Prin urmare, până la sfârşitul anului 2024 şi, respectiv, 2025, ar trebui elaborate două rapoarte de monitorizare anuale succesive ale ABE. Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei, pentru a se atinge obiectivul neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, nu pot avea loc noi explorări şi extinderi ale combustibililor fosili. Aceasta înseamnă că expunerile la combustibilii fosili sunt predispuse să reprezinte un risc mai ridicat, atât la nivel micro, întrucât valoarea acestor active urmează să scadă în timp, cât şi la nivel macro, întrucât finanţarea activităţilor legate de combustibilii fosili pune în pericol obiectivul de limitare a creşterii temperaturii globale la 1,5 ^oC peste nivelurile preindustriale şi, în consecinţă, ameninţă stabilitatea financiară. Prin urmare, autorităţile competente şi participanţii la piaţă ar trebui să beneficieze de o transparenţă sporită din partea instituţiilor cu privire la expunerile lor faţă de entităţile din sectorul combustibililor fosili, inclusiv cu privire la activitatea lor în ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie.

(57)Pentru a se asigura că nicio ajustare pentru expunerile la infrastructură nu subminează ambiţiile climatice ale Uniunii, noile expuneri ar beneficia de reducerea ponderii de risc numai în cazul în care activele finanţate contribuie pozitiv la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 şi nu prejudiciază în mod semnificativ celelalte obiective prevăzute în regulamentul respectiv sau în care activele finanţate nu prejudiciază în mod semnificativ niciunul dintre obiectivele de mediu prevăzute în regulamentul respectiv.

(58)Este esenţial ca autorităţile de supraveghere să dispună de competenţele necesare pentru a evalua şi a măsura în mod cuprinzător riscurile la care este expus un grup bancar la nivel consolidat, precum şi de flexibilitatea de a-şi adapta abordările în materie de supraveghere la noile surse de riscuri. Este important să se evite lacunele dintre consolidarea prudenţială şi cea contabilă, care ar putea conduce la tranzacţii prin care unele active ar fi scoase din sfera consolidării prudenţiale, chiar dacă riscurile persistă în cadrul grupului bancar. Lipsa de coerenţă în definirea termenilor de "întreprindere-mamă", "filială" şi "control", precum şi lipsa de claritate în ceea ce priveşte definiţia "întreprinderii prestatoare de servicii auxiliare", a "societăţii financiare holding" şi a "instituţiei financiare" îngreunează aplicarea consecventă a normelor aplicabile în Uniune şi detectarea şi abordarea corespunzătoare a riscurilor la nivel consolidat de către autorităţile de supraveghere. Prin urmare, definiţiile respective ar trebui modificate şi clarificate suplimentar. În plus, se consideră oportun ca ABE să investigheze în continuare dacă ar fi posibil ca aceste competenţe încredinţate autorităţilor de supraveghere să fie restrânse în mod neintenţionat de eventualele discrepanţe sau lacune rămase în dispoziţiile de reglementare sau ca efect al interacţiunii lor cu cadrul contabil aplicabil.

(59)Pieţele criptoactivelor au crescut rapid în ultimii ani. Pentru a aborda riscurile potenţiale pentru instituţii cauzate de expunerile lor la criptoactive care nu sunt acoperite suficient de cadrul prudenţial existent, BCBS a publicat în decembrie 2022 un standard cuprinzător pentru tratamentul prudenţial al expunerilor la criptoactive. Data recomandată de aplicare a standardului respectiv este 1 ianuarie 2025, dar unele elemente tehnice ale standardului au continuat să fie dezvoltate la nivelul BCBS în cursul anilor 2023 şi 2024. Având în vedere evoluţiile actuale de pe pieţele criptoactivelor şi recunoscând importanţa punerii în aplicare depline a standardului Basel privind expunerile instituţiilor la criptoactive în dreptul Uniunii, Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă până la 30 iunie 2025 pentru a pune în aplicare standardul respectiv şi ar trebui să specifice tratamentul prudenţial aplicabil expunerilor respective în cursul perioadei de tranziţie până la punerea în aplicare a respectivului standard. Tratamentul prudenţial tranzitoriu ar trebui să ţină seama de cadrul juridic introdus prin Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁴) pentru emitenţii de criptoactive şi să specifice un tratament prudenţial al criptoactivelor respective. Prin urmare, în cursul perioadei de tranziţie, activele tradiţionale tokenizate, inclusiv tokenurile de monedă electronică, ar trebui să fie recunoscute ca prezentând riscuri similare cu activele tradiţionale şi criptoactivele conforme cu regulamentul respectiv, iar raportarea la activele tradiţionale, altele decât o monedă fiduciară unică, ar trebui să beneficieze de un tratament prudenţial în conformitate cu cerinţele regulamentului menţionat. Expunerile faţă de alte criptoactive, inclusiv instrumente financiare derivate tokenizate pe criptoactive diferite de cele care se califică pentru tratamentul mai favorabil în materie de capital, ar trebui să primească o pondere de risc de 1 250 %.

(60)Lipsa de claritate a anumitor aspecte ale cadrului privind pragurile marjelor minime de ajustare pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare, elaborat de BCBS ca parte a cadrului Basel III finalizat, precum şi rezervele cu privire la justificarea economică a aplicării acestuia la anumite tipuri de operaţiuni de finanţare prin instrumente financiare au ridicat întrebarea dacă obiectivele prudenţiale ale acestui cadru pot fi atinse fără a se crea consecinţe nedorite. Prin urmare, Comisia ar trebui să reevalueze punerea în aplicare în dreptul Uniunii a cadrului privind pragurile marjelor minime de ajustare pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare. Pentru a furniza Comisiei suficiente dovezi în acest sens, ABE, în strânsă cooperare cu ESMA, ar trebui să raporteze Comisiei cu privire la impactul cadrului respectiv şi la abordarea cea mai adecvată pentru punerea sa în aplicare în dreptul Uniunii.

(61)În cadrul Basel III finalizat, s-ar putea ca natura pe termen foarte scurt a operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare să nu fie bine reflectată în SA-CR, ceea ce ar conduce la cerinţe de fonduri proprii calculate conform acestei abordări care ar putea fi excesiv de mari comparativ cu cerinţele de fonduri proprii calculate conform abordării IRB. Prin urmare şi având în vedere, de asemenea, introducerea pragului minim privind cerinţele de capital, cerinţele de fonduri proprii calculate pentru expunerile respective ar putea creşte în mod semnificativ, afectând lichiditatea pieţelor datoriilor şi titlurilor de valoare, inclusiv a pieţelor datoriilor suverane. În consecinţă, ABE ar trebui să raporteze cu privire la caracterul adecvat şi impactul standardelor privind riscul de credit pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare şi, în special, dacă ar fi justificată o ajustare a SA-CR pentru expunerile respective pentru a reflecta natura lor pe termen scurt.

(62)Comisia ar trebui să pună în aplicare în dreptul Uniunii standardele Basel III revizuite privind cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de ajustare a evaluării creditului (CVA), publicate de BCBS în iulie 2020, deoarece respectivele standarde îmbunătăţesc, în general, calculul cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA prin abordarea mai multor probleme observate anterior, în special faptul că actualul cadru privind cerinţele de fondu proprii pentru riscul CVA nu reuşeşte să surprindă în mod corespunzător riscul CVA.

(63)La punerea în aplicare a standardelor Basel III iniţiale privind tratamentul riscului CVA în dreptul Uniunii, anumite tranzacţii au făcut obiectul unor derogări de la calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA. Respectivele derogări au fost convenite pentru a preveni o creştere potenţial excesivă a costului anumitor tranzacţii cu instrumente financiare derivate, declanşată de introducerea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA, în special atunci când instituţiile nu ar reuşi să atenueze riscul CVA al anumitor clienţi care nu au putut face schimb de garanţii. În conformitate cu impactul estimat calculat de ABE, cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu standardele Basel III revizuite ar rămâne nejustificat de ridicate pentru tranzacţiile care fac obiectul derogărilor cu clienţii respectivi. Pentru a se asigura faptul că clienţii respectivi continuă să îşi acopere riscurile financiare prin tranzacţii cu instrumente financiare derivate, derogările ar trebui menţinute în momentul punerii în aplicare a standardelor Basel III revizuite.

(64)Cu toate acestea, riscul CVA efectiv al tranzacţiilor care fac obiectul derogărilor ar putea fi o sursă de risc semnificativ pentru instituţiile care aplică derogările respective. Dacă respectivele riscuri se materializează, instituţiile în cauză ar putea suferi pierderi semnificative. Astfel cum a subliniat ABE în raportul său privind CVA din 25 februarie 2015, riscul CVA al tranzacţiilor care fac obiectul derogărilor ridică probleme de natură prudenţială care nu sunt abordate în Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Pentru a ajuta autorităţile de supraveghere să monitorizeze riscul CVA care decurge din tranzacţiile care fac obiectul derogărilor, instituţiile ar trebui să raporteze calculul cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA al tranzacţiilor care fac obiectul derogărilor care ar fi necesare dacă tranzacţiile respective nu ar face obiectul derogărilor. În plus, ABE ar trebui să elaboreze ghiduri pentru a ajuta autorităţile de supraveghere să identifice riscul CVA excesiv şi pentru a îmbunătăţi armonizarea acţiunilor de supraveghere în respectivul domeniu în întreaga Uniune.

(65)Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte standardele tehnice de reglementare elaborate de ABE în ceea ce priveşte indicatorii pentru determinarea circumstanţelor extraordinare pentru ajustările de valoare suplimentare; metoda prin care se specifică principalul determinant de risc pentru o poziţie şi dacă este vorba despre o poziţie lungă sau scurtă; procesul de calculare şi monitorizare a poziţiilor scurte nete de credit sau scurte nete pe titluri de capital din afara portofoliului de tranzacţionare; tratamentul acoperirilor împotriva riscului valutar ale ratelor fondurilor proprii; criteriile pe care instituţiile trebuie să le utilizeze pentru a atribui elemente extrabilanţiere; criteriile pentru expunerile provenite din finanţarea de proiecte de înaltă calitate şi pentru expunerile din finanţarea de obiecte de înaltă calitate în contextul finanţărilor specializate pentru care nu este disponibilă o evaluare de credit direct aplicabilă; tipurile de factori care trebuie luaţi în considerare pentru evaluarea caracterului adecvat al ponderilor de risc; termenul "mecanism juridic echivalent pentru asigurarea finalizării bunului imobil aflat în construcţie într-un termen rezonabil"; condiţiile de evaluare a importanţei utilizării unui sistem de rating existent; metodologia de evaluare a conformităţii cu cerinţele de utilizare a abordării IRB; clasificarea finanţării proiectelor, a finanţării obiectelor şi a finanţării mărfurilor; detalierea claselor de expuneri conform abordării IRB; factorii pentru finanţări specializate; calculul cuantumului ponderat la risc al expunerilor pentru riscul de diminuare a valorii creanţei aferent creanţelor achiziţionate; evaluarea integrităţii procesului de atribuire; metodologia utilizată de o instituţie pentru estimarea probabilităţii de nerambursare; bunul imobil comparabil; delta reglementat pentru opţiunile call şi put; componentele indicatorului de activitate; ajustarea indicatorului de activitate; definiţia unui efort excesiv în contextul calculului pierderilor anuale din riscul operaţional; taxonomia de risc a riscului operaţional; evaluarea de către autorităţile competente a calculului pierderilor anuale din riscul operaţional; ajustările datelor privind pierderile; gestionarea riscului operaţional; calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă aferent poziţiilor din afara portofoliului de tranzacţionare care prezintă un risc valutar sau un risc de marfă; metodologia de evaluare pentru autorităţile competente pentru abordarea standardizată alternativă; portofoliile de tranzacţionare ale organismelor de plasament colectiv; criteriile pentru derogarea privind majorarea pentru riscul rezidual; condiţiile şi indicatorii utilizaţi pentru a stabili dacă au avut loc circumstanţe extraordinare; criteriile de utilizare a datelor de intrare în modelul de măsurare a riscurilor; criteriile de evaluare a caracterului modelabil al factorilor de risc; condiţiile şi criteriile conform cărora unei instituţii i se poate permite să nu contabilizeze o depăşire; criteriile care precizează dacă modificările teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacţionare sunt fie apropiate, fie suficient de apropiate de modificările ipotetice; condiţiile şi criteriile de evaluare a riscului CVA care decurge din operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare evaluate la valoarea justă; marjele aproximative; evaluarea extinderilor şi a modificărilor aduse abordării standardizate pentru riscul CVA; şi elementele tehnice necesare pentru ca instituţiile să îşi calculeze cerinţele de fonduri proprii în legătură cu anumite criptoactive. Comisia ar trebui să adopte respectivele standarde tehnice de reglementare prin acte delegate, în temeiul articolului 290 din TFUE şi în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(66)Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte standardele tehnice de punere în aplicare elaborate de ABE în ceea ce priveşte procesul de adoptare a deciziei comune pentru abordarea IRB prezentate de instituţiile-mamă din UE, de societăţile financiare holding-mamă din UE şi de societăţile financiare holding mixte mamă din UE; elementele indicatorului de activitate prin punerea în corespondenţă a elementelor respective cu celulele de raportare în cauză; formatele uniforme de publicare, instrucţiunile asociate, informaţiile privind politica de retransmitere şi soluţiile informatice pentru publicarea informaţiilor; şi publicarea de informaţii privind ESG. Comisia ar trebui să adopte respectivele standarde tehnice de punere în aplicare prin intermediul unor acte de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE şi în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(67)Întrucât obiectivul prezentului regulament, şi anume asigurarea unor cerinţe prudenţiale uniforme care să se aplice instituţiilor din întreaga Uniune, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea şi efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

Art. 1: Modificarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013

1.Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

"(b) desfăşurarea oricăreia dintre activităţile menţionate în secţiunea A punctele 3 şi 6 din anexa I la Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*1), în cazul în care se aplică una dintre următoarele situaţii, dar întreprinderea nu este un comerciant de mărfuri şi de certificate de emisii, un organism de plasament colectiv, o întreprindere de asigurare sau o firmă de investiţii pentru care se acordă o derogare de la autorizarea ca instituţie de credit în conformitate cu articolul 8a din Directiva 2013/36/UE:

(ii)valoarea totală a activelor întreprinderii stabilite în Uniune, inclusiv ale oricăreia dintre sucursalele şi filialele sale stabilite într-o ţară terţă, este mai mică de 30 de miliarde EUR, iar întreprinderea face parte dintr-un grup în care valoarea totală a activelor consolidate ale tuturor întreprinderilor din grupul respectiv care sunt stabilite în Uniune, inclusiv ale oricăreia dintre sucursalele şi filialele lor stabilite într-o ţară terţă, care, la nivel individual, au active totale mai mici de 30 de miliarde EUR şi care desfăşoară oricare dintre activităţile menţionate în anexa I secţiunea A punctele 3 şi 6 din Directiva 2014/65/UE, este cel puţin egală cu 30 de miliarde EUR;

(iii)valoarea totală a activelor întreprinderii stabilite în Uniune, inclusiv ale oricăreia dintre sucursalele şi filialele sale stabilite într-o ţară terţă, este mai mică de 30 de miliarde EUR, iar întreprinderea face parte dintr-un grup în care valoarea totală a activelor consolidate ale tuturor întreprinderilor din grup care desfăşoară oricare dintre activităţile menţionate în secţiunea A punctele 3 şi 6 din anexa I la Directiva 2014/65/UE este cel puţin egală cu 30 de miliarde EUR, în cazul în care supraveghetorul consolidant, în consultare cu colegiul de supraveghetori, decide astfel pentru a contracara eventualele riscuri de eludare sau eventualele riscuri la adresa stabilităţii financiare a Uniunii;"

Autoritatea competentă poate decide că o entitate nu se califică drept societate financiară holding chiar dacă este îndeplinit unul dintre indicatorii menţionaţi la primul paragraf subpunctele (i)-(iv), în cazul în care autoritatea competentă consideră că indicatorul relevant nu oferă o imagine corectă şi fidelă a principalelor activităţi şi riscuri ale grupului. Înainte de a lua o astfel de decizie, autoritatea competentă consultă ABE şi furnizează o justificare calitativă şi cantitativă motivată şi detaliată. Autoritatea competentă ţine seama în mod corespunzător de avizul ABE şi, în cazul în care decide să se abată de la acesta, transmite ABE, în termen de trei luni de la data primirii avizului ABE, motivele abaterii de la avizul relevant;"

(i)activitatea principală a întreprinderii constă în achiziţionarea sau posesia unor deţineri ori desfăşurarea uneia sau mai multora dintre activităţile enumerate în anexa I punctele 2-12 şi punctele 15, 16 şi 17 din Directiva 2013/36/UE ori prestarea unuia (uneia) sau mai multora dintre serviciile sau activităţile enumerate în anexa I secţiunea A sau B din Directiva 2014/65/UE în legătură cu instrumentele financiare enumerate în anexa I secţiunea C din Directiva 2014/65/UE;

55. «pierdere în caz de nerambursare» sau «LGD» înseamnă raportul dintre, pe de o parte, pierderea aferentă unei expuneri legate de o singură facilitate în cazul intrării în stare de nerambursare a unui debitor sau, dacă este cazul, a unei facilităţi de credit şi, pe de altă parte, cuantumul expus la risc în momentul intrării în stare de nerambursare ori la o anumită dată de referinţă după data intrării în stare de nerambursare, precum şi, în contextul riscului de diminuare a valorii creanţei, pierderea în caz de diminuare a valorii creanţei, care înseamnă raportul dintre, pe de o parte, pierderea aferentă unei expuneri legate de o creanţă achiziţionată în caz de diminuare a valorii acesteia şi, pe de altă parte, cuantumul expus la risc al creanţei achiziţionate;

56. «factor de conversie» sau «factor de conversie a creditului» sau «CCF» înseamnă raportul dintre cuantumul neutilizat dintr-un angajament din cadrul unei singure facilităţi care ar putea fi trasă din respectiva facilitate unică începând cu un anumit moment înainte de intrarea în stare de nerambursare şi care, prin urmare, ar deveni expusă la risc în momentul intrării în stare de nerambursare şi cuantumul neutilizat dintr-un angajament din cadrul facilităţii respective, valoarea angajamentului fiind determinată de limita autorizată, cu excepţia cazului în care limita neautorizată este mai mare;"

"58. «protecţie finanţată a creditului» sau «FCP» înseamnă o tehnică de diminuare a riscului de credit prin care reducerea riscului de credit asociat expunerii unei instituţii este derivată din dreptul respectivei instituţii, în cazul intrării în stare de nerambursare a debitorului sau a facilităţii de credit ori al unor alte evenimente de credit specificate legate de debitor, de a lichida anumite active sau sume, de a obţine transferul lor, de a şi le atribui ori de a le reţine sau de a reduce cuantumul expunerii la diferenţa dintre cuantumul expunerii şi cuantumul unei creanţe asupra instituţiei sau de a-l înlocui cu această diferenţă;

75^b. «expunere aferentă bunurilor imobile generatoare de venituri» sau «expunere IPRE» înseamnă o expunere garantată cu unul sau mai multe bunuri imobile locative sau bunuri imobile comerciale, în cazul căreia îndeplinirea obligaţiilor din credite legate de expunere depinde în mod semnificativ de fluxurile de numerar generate de respectivele bunuri imobile cu care este garantată expunerea în cauză, şi nu de capacitatea debitorului de a-şi îndeplini din alte surse obligaţiile din credite, sursa principală a unor astfel de fluxuri de numerar fiind plăţile din leasing sau din chirii ori încasările din vânzarea bunului imobil locativ sau a bunului imobil comercial;

"78. «rata de nerambursare pe un an» înseamnă raportul dintre numărul de debitori sau, în cazul în care definiţia incapacităţii de rambursare se aplică la nivel de facilitate de credit în temeiul articolului 178 alineatul (1) al doilea paragraf, numărul de facilităţi de credit în cazul cărora se consideră că a survenit o incapacitate de rambursare în cursul unei perioade care începe cu un an înainte de o dată de observare T şi numărul total de debitori, sau, în cazul în care definiţia incapacităţii de rambursare se aplică la nivel de facilitate de credit în temeiul articolului 178 alineatul (1) al doilea paragraf, facilităţi de credit clasificate în această clasă de rating sau grupă de risc cu un an înainte de acea dată de observare T;"

"114. «deţinere indirectă» înseamnă orice expunere faţă de o entitate intermediară care deţine o expunere faţă de instrumente de capital emise de o entitate din sectorul financiar sau faţă de pasive emise de o instituţie în cazul căreia, dacă valoarea instrumentelor de capital emise de entitatea din sectorul financiar sau a pasivelor emise de instituţie ar fi scoasă în afara bilanţului definitiv, pierderile înregistrate în consecinţă de respectiva instituţie nu ar fi semnificativ diferite de pierderile pe care instituţia le-ar înregistra ca urmare a deţinerii directe a acelor instrumente de capital emise de entitatea din sectorul financiar sau a acelor pasive emise de instituţie;"

"144. «birou de tranzacţionare» înseamnă un grup de dealeri clar identificat, care este creat de instituţie în conformitate cu articolul 104b alineatul (1) pentru a gestiona împreună un portofoliu de poziţii din portofoliul de tranzacţionare sau poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare menţionate la alineatele (5) şi (6) de la articolul respectiv, în conformitate cu o strategie de afaceri bine definită şi coerentă, şi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi structuri de gestionare a riscurilor;"

153. «entitate din sectorul combustibililor fosili» înseamnă o societate, o întreprindere sau o întreprindere clasificată statistic ca având principala sa activitate economică în sectorul cărbunelui, petrolului sau gazelor, astfel cum este prevăzută în anexa XXXIX modelul 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 al Comisiei (^*6) şi astfel cum este identificată prin trimitere la codurile din nomenclatorul statistic al activităţilor economice (NACE a doua revizuire) enumerate în anexa I secţiunile B, C, D şi G din Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*7); în cazul în care principala activitate economică a unei societăţi sau întreprinderi nu este clasificată utilizându-se codurile NACE a doua revizuire prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 sau o clasificare naţională derivată din acestea, instituţiile stabilesc cu prudenţă dacă respectiva societate sau întreprindere îşi desfăşoară activitatea principală într-unul dintre sectoarele respective;

(^*6)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 al Comisiei din 15 martie 2021 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la publicarea de către instituţii a informaţiilor menţionate în partea a opta titlurile II şi III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1423/2013 al Comisiei, a Regulamentului delegat (UE) 2015/1555 al Comisiei, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/200 al Comisiei şi a Regulamentului delegat (UE) 2017/2295 al Comisiei (JO L 136, 21.4.2021, p. 1).

În sensul primului paragraf punctul 145 litera (e) al prezentului alineat, o instituţie poate exclude poziţiile pe instrumente financiare derivate deschise cu clienţii săi nefinanciari şi poziţiile pe instrumente financiare derivate pe care le utilizează pentru a acoperi acele poziţii, cu condiţia ca valoarea combinată a poziţiilor excluse, calculată în conformitate cu articolul 273a alineatul (3), să nu depăşească 10 % din totalul activelor bilanţiere şi extrabilanţiere ale instituţiei."

2.Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)punctul 3 se înlocuieşte cu următorul text:

(b)se adaugă următoarele puncte:

8. «ajustare adecvată» înseamnă impactul asupra estimărilor parametrilor de risc care decurge din aplicarea metodologiilor în cadrul estimării parametrilor de risc pentru a corecta deficienţele identificate în ceea ce priveşte datele şi în ceea ce priveşte metodele de estimare şi pentru a ţine seama de modificările standardelor de subscriere, ale apetitului de risc şi ale politicilor de colectare şi recuperare şi de orice altă sursă de incertitudine, în măsura posibilului, în vederea evitării denaturărilor în cadrul estimărilor parametrilor de risc;

10. «angajament» înseamnă orice acord contractual, pe care o instituţie îl oferă unui client şi care este acceptat de clientul respectiv, de a acorda credite, de a achiziţiona active sau de a emite substitute de credit; de asemenea, orice astfel de acord care poate fi revocat necondiţionat de către instituţie în orice moment, fără notificarea prealabilă a unui debitor, sau orice acord care poate fi revocat de către instituţie în cazul în care un debitor nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în documentaţia facilităţii, inclusiv condiţiile care trebuie îndeplinite de debitor înainte de orice tragere iniţială sau ulterioară în temeiul acordului, cu excepţia cazului în care acordurile contractuale îndeplinesc toate condiţiile următoare:

3.Se introduce următorul articol:

4.Articolul 10a se înlocuieşte cu următorul text:

În sensul prezentului capitol, firmele de investiţii şi societăţile de investiţii holding sunt considerate a fi societăţi financiare holding-mamă dintr-un stat membru sau din UE în cazul în care aceste firme de investiţii sau societăţi de investiţii holding sunt întreprinderi-mamă ale unei instituţii sau ale unei firme de investiţii care intră sub incidenţa prezentului regulament şi care este menţionată la articolul 1 alineatul (2) sau (5) din Regulamentul (UE) 2019/2033."

6.Articolul 18 se modifică după cum urmează:

(d)la alineatul (7), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

(f)se introduce următorul alineat:

"(10) ABE prezintă Comisiei, până la 10 iulie 2025, un raport privind caracterul complet şi adecvat al definiţiilor şi dispoziţiilor prezentului regulament în ceea ce priveşte supravegherea tuturor tipurilor de riscuri la care sunt expuse instituţiile la nivel consolidat. ABE evaluează în special orice posibile discrepanţe rămase în definiţiile şi dispoziţiile respective, împreună cu interacţiunea lor cu cadrul contabil aplicabil, precum şi orice alt aspect care ar putea crea constrângeri nedorite pentru o supraveghere consolidată cuprinzătoare şi adaptabilă la noi surse sau tipuri de riscuri sau structuri care ar putea duce la arbitraj de reglementare. ABE îşi actualizează raportul cel puţin o dată la doi ani.

7.Articolul 19 se modifică după cum urmează:

8.Articolul 20 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

"(a) în cazul cererilor pentru aprobările prevăzute la articolul 143 alineatul (1), articolul 151 alineatul (9), articolul 283 şi articolul 325az, prezentate de o instituţie-mamă din UE şi de filialele sale sau în comun de filialele unei societăţi financiare holding mamă din UE sau ale unei societăţi financiare holding mixte mamă din UE, pentru a decide dacă acordă sau nu aprobarea cerută şi pentru a stabili clauzele şi condiţiile, dacă este cazul, în care ar trebui acordată o astfel de aprobare;"

(b)alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:

"(6) În cazul în care o instituţie-mamă din UE şi filialele sale, filialele unei societăţi financiare holding mamă din UE sau ale unei societăţi financiare holding mixte mamă din UE utilizează abordarea IRB menţionată la articolul 143 pe bază unificată, autorităţile competente permit întreprinderii-mamă şi filialelor sale, considerate în ansamblu, să îndeplinească criteriile de eligibilitate prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 3 secţiunea 6 într-un mod compatibil cu structura grupului şi cu sistemele, procesele şi metodologiile sale de gestionare a riscurilor."

(c)alineatul (8) se înlocuieşte cu următorul text:

9.Articolul 22 se înlocuieşte cu următorul text:

(1) Instituţiile-filiale sau filialele care sunt societăţi financiare holding intermediare sau societăţi financiare holding mixte intermediare aplică cerinţele prevăzute la articolele 89, 90 şi 91 şi în părţile a treia, a patra şi a şaptea şi cerinţele de raportare asociate prevăzute în partea a şaptea A pe baza situaţiei lor subconsolidate în cazul în care au o instituţie sau o instituţie financiară ca filială într-o ţară terţă sau deţin o participaţie într-o astfel de întreprindere.

(2) Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, instituţiile-filiale sau filialele care sunt societăţi financiare holding intermediare sau societăţi financiare holding mixte intermediare pot alege să nu aplice cerinţele prevăzute la articolele 89, 90 şi 91 şi în părţile a treia, a patra şi a şaptea şi nici cerinţele de raportare asociate prevăzute în partea a şaptea A pe baza situaţiei lor subconsolidate, în cazul în care totalul activelor şi al elementelor extrabilanţiere ale filialelor şi participaţiilor din ţările terţe reprezintă mai puţin de 10 % din cuantumul total al activelor şi elementelor extrabilanţiere ale instituţiei-filiale sau ale filialei care este societate financiară holding intermediară sau societate financiară holding mixtă intermediară."

11.Articolul 34 se înlocuieşte cu următorul text:

12.Articolul 36 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(b)se adaugă următorul alineat:

"(5) Exclusiv în scopul calculării cuantumului aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante în conformitate cu alineatul (1) litera (m) de la prezentul articol, prin derogare de la articolul 47c şi după notificarea autorităţii competente, cuantumul aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante achiziţionate de o entitate specializată de restructurare a datoriei este zero. Derogarea prevăzută în prezentul paragraf se aplică pe bază individuală şi, în cazul grupurilor în care toate instituţiile se califică drept entităţi specializate de restructurare a datoriei, pe bază consolidată.

ABE întocmeşte, menţine şi publică o listă a entităţilor specializate de restructurare a datoriei. ABE monitorizează activitatea entităţilor specializate de restructurare a datoriei şi prezintă Comisiei, până la 31 decembrie 2028, un raport cu privire la rezultatele acestei monitorizări şi, după caz, oferă Comisiei consiliere care specifică dacă condiţiile pentru calificarea drept «entitate specializată de restructurare a datoriei» se bazează suficient pe riscuri şi sunt suficient de adecvate în vederea favorizării pieţei secundare pentru împrumuturi neperformante şi evaluează dacă sunt necesare condiţii suplimentare."

14.Articolul 47c se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (4) se modifică după cum urmează:

"(b) 1 pentru partea garantată a expunerii neperformante, care se aplică începând din prima zi a celui de al optulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă, cu excepţia cazului în care furnizorul de protecţie eligibil a convenit să îşi îndeplinească integral şi în conformitate cu calendarul de plată contractual iniţial toate obligaţiile de plată ale debitorului faţă de instituţie, caz în care se aplică un factor 0 pentru partea garantată a expunerii neperformante."

15.La articolul 48, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

22.Articolul 74 se înlocuieşte cu următorul text:

23.Articolul 84 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

1.în cazul în care filiala este una dintre cele menţionate la articolul 81 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, dar nu o firmă de investiţii sau o societate holding de investiţii intermediară, suma cerinţei prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, a cerinţelor menţionate la articolele 458 şi 459 din prezentul regulament, a cerinţelor specifice de fonduri proprii menţionate la articolul 104 din Directiva 2013/36/UE şi a cerinţei amortizorului combinat definite la articolul 128 punctul 6 din respectiva directivă sau a cerinţelor prevăzute de eventualele norme locale în materie de supraveghere din ţări terţe, în măsura în care aceste cerinţe trebuie să fie îndeplinite de fondurile proprii de nivel 1 de bază;

(ii)cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 de bază consolidate aferente filialei respective care este necesar pe bază consolidată pentru respectarea sumei cerinţei prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, a cerinţelor menţionate la articolele 458 şi 459 din prezentul regulament, a cerinţelor specifice de fonduri proprii menţionate la articolul 104 din Directiva 2013/36/UE şi a cerinţei amortizorului combinat definite la articolul 128 punctul 6 din respectiva directivă sau a cerinţelor prevăzute de eventualele norme locale în materie de supraveghere din ţări terţe, în măsura în care aceste cerinţe trebuie să fie îndeplinite de fondurile proprii de nivel 1 de bază;"

24.La articolul 85, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

1.în cazul în care filiala este una dintre cele menţionate la articolul 81 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, dar nu o firmă de investiţii sau o societate holding de investiţii intermediară, suma cerinţei prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament, a cerinţelor menţionate la articolele 458 şi 459 din prezentul regulament, a cerinţelor specifice de fonduri proprii menţionate la articolul 104 din Directiva 2013/36/UE şi a cerinţei amortizorului combinat definite la articolul 128 punctul 6 din respectiva directivă sau a cerinţelor prevăzute de eventualele norme locale în materie de supraveghere din ţări terţe, în măsura în care aceste cerinţe trebuie să fie îndeplinite de fondurile proprii de nivel 1;

(ii)cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 consolidate aferente filialei respective care este necesar pe bază consolidată pentru respectarea sumei cerinţei prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament, a cerinţelor menţionate la articolele 458 şi 459 din prezentul regulament, a cerinţelor specifice de fonduri proprii menţionate la articolul 104 din Directiva 2013/36/UE şi a cerinţei amortizorului combinat definite la articolul 128 punctul 6 din respectiva directivă sau a cerinţelor prevăzute de eventualele norme locale în materie de supraveghere din ţări terţe, în măsura în care aceste cerinţe trebuie să fie îndeplinite de fondurile proprii de nivel 1;"

25.La articolul 87, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

1.în cazul în care filiala este una dintre cele menţionate la articolul 81 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, dar nu o firmă de investiţii sau o societate holding de investiţii intermediară, suma cerinţei prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament, a cerinţelor menţionate la articolele 458 şi 459 din prezentul regulament, a cerinţelor specifice de fonduri proprii menţionate la articolul 104 din Directiva 2013/36/UE şi a cerinţei amortizorului combinat definite la articolul 128 punctul 6 din respectiva directivă sau a cerinţelor prevăzute de eventualele norme locale în materie de supraveghere din ţări terţe, în măsura în care aceste cerinţe trebuie să fie îndeplinite de fondurile proprii;

(ii)cuantumul fondurilor proprii aferente filialei respective care este necesar pe bază consolidată pentru respectarea sumei cerinţei prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament, a cerinţelor menţionate la articolele 458 şi 459 din prezentul regulament, a cerinţelor specifice de fonduri proprii menţionate la articolul 104 din Directiva 2013/36/UE şi a cerinţei amortizorului combinat definite la articolul 128 punctul 6 din respectiva directivă sau a cerinţelor prevăzute de eventualele norme locale în materie de supraveghere din ţări terţe, în măsura în care aceste cerinţe trebuie să fie îndeplinite de fondurile proprii;"

27.Articolul 89 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:

28.Articolul 92 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (3) şi (4) se înlocuiesc cu următorul text:

Prin derogare de la primul paragraf al prezentului alineat, un stat membru poate decide că cuantumul total al expunerii la risc este cuantumul total al expunerii la risc fără aplicarea pragului minim, calculat în conformitate cu alineatul (4), pentru instituţiile care fac parte dintr-un grup cu o instituţie-mamă în acelaşi stat membru, cu condiţia ca această instituţie-mamă sau, în cazul grupurilor compuse dintr-un organism central şi instituţii afiliate în mod permanent, întregul constituit de organismul central împreună cu instituţiile sale afiliate să îşi calculeze cuantumul total al expunerii la risc în conformitate cu primul paragraf al prezentului alineat pe bază consolidată.

(b)se adaugă următoarele alineate:

30.Articolul 94 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:

"Prin derogare de la articolul 92 alineatul (4) litera (b) şi alineatul (5) litera (b), instituţiile pot calcula cerinţa de fonduri proprii pentru activităţile legate de portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, cu condiţia ca dimensiunea activităţii bilanţiere şi extrabilanţiere a instituţiilor cu portofoliile de tranzacţionare să fie mai mică sau egală cu ambele praguri următoare, pe baza unei evaluări realizate lunar utilizând datele din ultima zi a lunii respective:"

(b)la alineatul (2), literele (a) şi (b) se înlocuiesc cu următorul text:

(c)alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(d)se adaugă următorul alineat:

34.Articolul 104 se înlocuieşte cu următorul text:

(1) O instituţie are instituite politici şi proceduri clar definite pentru a determina poziţiile pe care să le includă în portofoliul de tranzacţionare în vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii, în conformitate cu articolul 102 şi cu prezentul articol, ţinând seama de capacităţile şi practicile sale în materie de gestionare a riscurilor. Instituţia documentează pe deplin respectarea politicilor şi procedurilor respective, le supune unui audit intern cel puţin o dată pe an şi pune rezultatele auditului la dispoziţia autorităţilor competente.

În sensul primului paragraf litera (b), o instituţie deţine o poziţie scurtă netă pe titluri de capital în cazul în care o scădere a preţului titlurilor de capital are ca rezultat obţinerea unui profit de către instituţie. O instituţie deţine o poziţie scurtă netă de credit în cazul în care majorarea marjei de credit sau deteriorarea bonităţii emitentului sau a grupului de emitenţi are ca rezultat obţinerea unui profit de către instituţie. Instituţiile monitorizează în permanenţă dacă instrumentele dau naştere unei poziţii scurte nete de credit sau unei poziţii scurte nete pe titluri de capital în afara portofoliului de tranzacţionare.

În sensul primului paragraf litera (i), o instituţie separă opţiunea încorporată sau alte instrumente financiare derivate de datoria proprie din afara portofoliului de tranzacţionare care este legată de riscul de credit sau de riscul privind titlurile de capital. Aceasta atribuie opţiunea încorporată sau alte instrumente financiare derivate portofoliului de tranzacţionare şi lasă datoria proprie în afara portofoliului de tranzacţionare. Dacă, în virtutea naturii sale, nu este posibilă separarea instrumentului, atunci instituţia atribuie întregul instrument portofoliului de tranzacţionare. În acest caz, aceasta documentează în mod corespunzător motivul aplicării tratamentului respectiv.

(4) Prin derogare de la alineatul (2), o instituţie poate lăsa în afara portofoliului de tranzacţionare o poziţie pe un instrument menţionat la literele (d)-(i) de la alineatul respectiv, sub rezerva aprobării de către autoritatea sa competentă. Autoritatea competentă îşi dă aprobarea în cazul în care instituţia a demonstrat într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea sa competentă că poziţia nu este deţinută cu intenţia tranzacţionării sau nu acoperă poziţii deţinute cu intenţia tranzacţionării.

(5) Prin derogare de la alineatul (3), o instituţie poate atribui portofoliului de tranzacţionare o poziţie pe un instrument menţionat la litera (i) de la alineatul respectiv, sub rezerva aprobării de către autoritatea sa competentă. Autoritatea competentă îşi dă aprobarea în cazul în care instituţia a demonstrat într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea sa competentă că poziţia este deţinută cu intenţia tranzacţionării sau acoperă poziţii deţinute cu intenţia tranzacţionării şi că instituţia întruneşte cel puţin una dintre condiţiile menţionate la alineatul (8) pentru respectiva poziţie.

(6) În cazul în care o instituţie a atribuit portofoliului de tranzacţionare o poziţie pe un alt instrument decât instrumentele menţionate la alineatul (2) litera (a), (b) sau (c), autoritatea competentă a instituţiei îi poate solicita instituţiei să furnizeze dovezi pentru a justifica o astfel de atribuire. În cazul în care instituţia nu furnizează dovezi adecvate, autoritatea sa competentă îi poate solicita să reatribuie poziţia respectivă în afara portofoliului de tranzacţionare.

35.Articolul 104a se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"ABE monitorizează setul de practici de supraveghere şi emite, până la 10 iulie 2027, ghiduri, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, cu privire la ce anume implică circumstanţele excepţionale în sensul primului paragraf de la prezentul alineat şi al alineatului (5) de la prezentul articol. Până la momentul emiterii acestor ghiduri de către ABE, autorităţile competente notifică ABE decizia de a permite sau nu unei instituţii să reclasifice o poziţie, astfel cum se menţionează la alineatul (2) de la prezentul articol, precum şi motivele care au stat la baza acestei decizii."

(c)se adaugă următorul alineat:

"(6) Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, o instituţie poate reclasifica o poziţie din afara portofoliului de tranzacţionare drept poziţie din portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu articolul 104 alineatul (2) litera (d) fără a solicita aprobarea autorităţii sale competente. În acest caz, instituţiei continuă să i se aplice cerinţele prevăzute la alineatele (3) şi (4) de la prezentul articol. Instituţia îi notifică imediat autorităţii sale competente efectuarea unei astfel de reclasificări."

36.Articolul 104b se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă în conformitate cu abordarea menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (b), instituţiile înfiinţează birouri de tranzacţionare şi atribuie fiecare dintre poziţiile din portofoliul de tranzacţionare şi din afara portofoliului de tranzacţionare menţionate la alineatele (5) şi (6) de la prezentul articol unuia dintre birourile de tranzacţionare respective. Poziţiile din portofoliul de tranzacţionare se atribuie aceluiaşi birou de tranzacţionare numai dacă poziţiile respective sunt conforme cu strategia de afaceri aprobată pentru biroul de tranzacţionare respectiv şi dacă sunt administrate şi monitorizate în mod consecvent în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol."

(b)se adaugă următoarele alineate:

37.Se introduce următorul articol:

(1) O instituţie care şi-a asumat în mod deliberat o poziţie de risc pentru a acoperi, cel puţin parţial, riscurile prezentate de variaţiile nefavorabile ale cursurilor de schimb pentru oricare dintre ratele fondurilor sale proprii, astfel cum sunt menţionate la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c), poate, cu aprobarea autorităţii sale competente, să excludă acea poziţie de risc din cerinţele de fonduri proprii pentru riscul valutar prevăzute la articolul 325 alineatul (1), dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

38.Articolul 106 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (3) şi (4) se înlocuiesc cu următorul text:

"(3) În cazul în care o instituţie acoperă o expunere la riscul de credit sau o expunere la riscul de contraparte din afara portofoliului de tranzacţionare utilizând un instrument financiar derivat de credit înregistrat în portofoliul său de tranzacţionare, această poziţie pe instrumentul financiar derivat de credit este recunoscută ca acoperire internă a expunerii la riscul de credit sau a expunerii la riscul de contraparte din afara portofoliului de tranzacţionare în scopul calculării cuantumurilor expunerilor ponderate la risc menţionate la articolul 92 alineatul (4) litera (a) în cazul în care instituţia încheie o altă tranzacţie cu instrumente financiare derivate de credit cu un terţ furnizor de protecţie eligibil care îndeplineşte cerinţele privind protecţia nefinanţată a creditului din afara portofoliului de tranzacţionare şi compensează perfect riscul de piaţă al acoperirii interne.

Atât acoperirea internă a riscului recunoscută în conformitate cu primul paragraf, cât şi instrumentul financiar derivat de credit încheiat cu terţul furnizor de protecţie eligibil se includ în portofoliul de tranzacţionare în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă. În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă utilizând abordarea menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (b), ambele poziţii se atribuie aceluiaşi birou de tranzacţionare care gestionează riscuri similare.

(4) În cazul în care o instituţie acoperă o expunere la riscul privind titlurile de capital din afara portofoliului de tranzacţionare utilizând un instrument financiar derivat pe titluri de capital înregistrat în portofoliul său de tranzacţionare, această poziţie pe instrumentul financiar derivat pe titluri de capital este recunoscută ca acoperire internă a expunerii la riscul privind titlurile de capital din afara portofoliului de tranzacţionare în scopul calculării cuantumurilor expunerilor ponderate la risc menţionate la articolul 92 alineatul (4) litera (a) în cazul în care instituţia încheie o altă tranzacţie cu instrumente financiare derivate pe titluri de capital cu un terţ furnizor de protecţie eligibil care îndeplineşte cerinţele privind protecţia nefinanţată a creditului din afara portofoliului de tranzacţionare şi compensează perfect riscul de piaţă al acoperirii interne.

Atât acoperirea internă a riscului recunoscută în conformitate cu primul paragraf din prezentul alineat, cât şi instrumentul financiar derivat pe titluri de capital încheiat cu terţul furnizor de protecţie eligibil se includ în portofoliul de tranzacţionare în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă. În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă utilizând abordarea menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (b), ambele poziţii se atribuie aceluiaşi birou de tranzacţionare care gestionează riscuri similare."

(c)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

"(5) În cazul în care o instituţie acoperă expuneri la riscul de rată a dobânzii din afara portofoliului de tranzacţionare utilizând o poziţie de risc de rată a dobânzii înregistrată în portofoliul său de tranzacţionare, această poziţie de risc de rată a dobânzii este considerată a fi o acoperire internă în scopul evaluării riscului de rată a dobânzii rezultat din poziţii din afara portofoliului de tranzacţionare în conformitate cu articolele 84 şi 98 din Directiva 2013/36/UE dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(d)se introduc următoarele alineate:

a) respectivul birou de tranzacţionare poate deschide şi alte poziţii de risc de rată a dobânzii cu părţi terţe sau cu alte birouri de tranzacţionare ale instituţiei, cu condiţia ca poziţiile respective să îndeplinească cerinţele de includere în portofoliul de tranzacţionare menţionate la articolul 104 şi ca acele alte birouri de tranzacţionare să compenseze perfect riscul de piaţă al acelor alte poziţii de risc de rată a dobânzii prin deschiderea de poziţii de risc de rată a dobânzii de semn opus cu părţi terţe;

(e)alineatele (6) şi (7) se înlocuiesc cu următorul text:

(7) În cazul în care o instituţie acoperă o expunere la riscul de ajustare a evaluării creditului (CVA) utilizând un instrument financiar derivat încheiat cu portofoliul său de tranzacţionare, poziţia pe acel instrument financiar derivat este recunoscută ca acoperire internă pentru expunerea la riscul CVA în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscurile CVA în conformitate cu abordările prevăzute la articolul 383 sau 384, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

39.La articolul 107, alineatele (1), (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

(3) În sensul prezentului regulament, expunerile faţă de firme de investiţii din ţări terţe, instituţii de credit din ţări terţe şi burse din ţări terţe, precum şi expunerile faţă de instituţii financiare din ţări terţe care sunt autorizate şi supravegheate de autorităţi din ţări terţe şi care fac obiectul unor cerinţe prudenţiale comparabile cu cele aplicate instituţiilor în ceea ce priveşte soliditatea se tratează ca expuneri faţă de o instituţie numai dacă ţara terţă aplică entităţii respective cerinţe prudenţiale şi de supraveghere care sunt cel puţin echivalente cu cele aplicate în Uniune."

40.Articolul 108 se înlocuieşte cu următorul text:

(1) În cazul unei expuneri pentru care o instituţie aplică abordarea standardizată în temeiul capitolului 2 sau abordarea IRB în temeiul capitolului 3, fără a utiliza însă propriile estimări ale LGD în temeiul articolului 143, instituţia poate lua în considerare efectul protecţiei finanţate a creditului în conformitate cu capitolul 4 la calcularea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor în sensul articolului 92 alineatul (4) literele (a) şi (g) şi, după caz, a cuantumurilor pierderilor aşteptate în scopul calculului menţionat la articolul 36 alineatul (1) litera (d) şi la articolul 62 litera (d).

(2) În cazul unei expuneri pentru care o instituţie aplică abordarea IRB prin utilizarea propriilor estimări ale LGD în temeiul articolului 143, instituţia poate lua în considerare efectul protecţiei finanţate a creditului în conformitate cu capitolul 3 la calcularea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor în sensul articolului 92 alineatul (4) literele (a) şi (g) şi, după caz, a cuantumurilor pierderilor aşteptate în scopul calculului menţionat la articolul 36 alineatul (1) litera (d) şi la articolul 62 litera (d).

(3) În cazul în care o instituţie aplică abordarea IRB prin utilizarea propriilor estimări ale LGD în temeiul articolului 143 atât pentru expunerea iniţială, cât şi pentru expunerile directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie, instituţia poate lua în considerare efectul protecţiei nefinanţate a creditului în conformitate cu capitolul 3 la calcularea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor în scopurile articolului 92 alineatul (4) literele (a) şi (g) şi, după caz, a cuantumurilor pierderilor aşteptate în scopurile calculului menţionat la articolul 36 alineatul (1) litera (d) şi la articolul 62 litera (d). În toate celelalte cazuri, în aceste scopuri, instituţia poate lua în considerare efectul protecţiei nefinanţate a creditului la calcularea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi a cuantumurilor pierderilor aşteptate în conformitate cu capitolul 4.

42.Articolul 111 se înlocuieşte cu următorul text:

44.Articolul 113 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Pentru a calcula cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor, se aplică ponderi de risc tuturor expunerilor, cu excepţia cazului în care respectivele expuneri sunt deduse din fondurile proprii sau sunt supuse tratamentului prevăzut la articolul 72e alineatul (5) primul paragraf, în conformitate cu dispoziţiile din secţiunea 2 din prezentul regulament. Ponderile de risc aplicate depind de clasa în care este încadrată fiecare expunere şi, în conformitate cu secţiunea 2, de calitatea creditului. Calitatea creditului poate fi stabilită prin raportare la evaluările de credit emise de ECAI sau la evaluările de credit emise de agenţiile de creditare a exportului, în conformitate cu secţiunea 3. Cu excepţia expunerilor încadrate în clasele de expuneri prevăzute la articolul 112 literele (a), (b), (c) şi (e) din prezentul regulament, în cazul în care evaluarea efectuată în conformitate cu articolul 79 litera (b) din Directiva 2013/36/UE reflectă caracteristici de risc mai ridicat decât cele implicate de nivelul de calitate a creditului în care ar urma să fie încadrată expunerea pe baza evaluării aplicabile de credit emise de ECAI desemnată sau de agenţia de creditare a exportului, instituţia atribuie o pondere de risc cu cel puţin un nivel de calitate a creditului mai mare decât ponderea de risc pe care o implică evaluarea de credit emisă de ECAI desemnată sau de agenţia de creditare a exportului."

(d)la alineatul (6), primul paragraf se modifică după cum urmează:

"Cu excepţia expunerilor care generează elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau elemente de fonduri proprii de nivel 2, o instituţie poate decide, sub rezerva aprobării prealabile de către autorităţile competente, să nu aplice cerinţele prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol pentru expunerile instituţiei respective faţă de o contraparte care este întreprinderea-mamă, o filială a acesteia, o filială a întreprinderii sale mamă sau o întreprindere legată de instituţie printr-o relaţie în sensul articolului 22 alineatul (7) din Directiva 2013/34/UE. Autorităţile competente sunt împuternicite să acorde aprobarea dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:"

45.Articolul 115 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

(c)la alineatul (2), primul paragraf se modifică după cum urmează:

"Prin derogare de la alineatele (-1) şi (1), expunerile faţă de administraţii regionale sau autorităţi locale sunt tratate ca expuneri faţă de administraţia centrală sub a cărei jurisdicţie sunt instituite acestea dacă nu există nicio diferenţă de risc între expunerile respective ca urmare a competenţelor specifice de colectare de venituri ale administraţiilor regionale şi ale autorităţilor locale şi a existenţei unor dispoziţii instituţionale specifice care au ca efect diminuarea riscului de nerambursare."

(e)la alineatul (4), primul paragraf se modifică după cum urmează:

"Prin derogare de la alineatele (- 1) şi (1), când autorităţile competente ale unei ţări terţe care aplică dispoziţii de supraveghere şi de reglementare cel puţin echivalente cu cele aplicate în Uniune tratează expunerile faţă de administraţii regionale sau autorităţi locale în acelaşi mod ca şi expunerile faţă de propria administraţie centrală şi nu există nicio diferenţă de risc între aceste expuneri, datorită competenţelor specifice de colectare de venituri ale administraţiilor regionale sau autorităţilor locale şi datorită acordurilor instituţionale specifice de reducere a riscului de nerambursare, instituţiile pot să aplice expunerilor faţă de astfel de administraţii regionale şi autorităţi locale aceleaşi ponderi de risc."

46.Articolul 116 se modifică după cum urmează:

47.La articolul 117 alineatul (1), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

49.La articolul 120, alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:

(2) Expunerile faţă de instituţii cu o scadenţă iniţială de cel mult trei luni pentru care este disponibilă o evaluare de credit emisă de o ECAI desemnată şi expunerile care rezultă din circulaţia mărfurilor peste frontierele naţionale cu o scadenţă iniţială de cel mult şase luni şi pentru care este disponibilă o evaluare de credit emisă de o ECAI desemnată primesc o pondere de risc în conformitate cu tabelul 2, care corespunde evaluării de credit emise de ECAI în conformitate cu articolul 136.

50.Articolul 121 se înlocuieşte cu următorul text:

(ii)instituţia îndeplineşte sau depăşeşte cerinţa prevăzută la articolul 92 alineatul (1) din prezentul regulament, ţinând seama de articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctele (i) şi (vi) şi de articolul 459 litera (a) din prezentul regulament, după caz, cerinţele specifice de fonduri proprii menţionate la articolul 104 din Directiva 2013/36/UE, cerinţa amortizorului combinat definită la articolul 128 punctul 6 din Directiva 2013/36/UE sau orice cerinţe locale de supraveghere sau de reglementare echivalente şi suplimentare din ţări terţe, în măsura în care aceste cerinţe sunt publicate şi trebuie să fie îndeplinite cu fonduri proprii de nivel 1 de bază, cu fonduri proprii de nivel 1 sau cu fonduri proprii, după caz;

(ii)instituţia îndeplineşte sau depăşeşte cerinţa prevăzută la articolul 92 alineatul (1) din prezentul regulament, ţinând seama de articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (i) şi de articolul 459 litera (a) din prezentul regulament, după caz, cerinţele specifice de fonduri proprii menţionate la articolul 104 din Directiva 2013/36/UE sau orice cerinţe locale de supraveghere sau de reglementare echivalente şi suplimentare din ţări terţe, în măsura în care aceste cerinţe sunt publicate şi trebuie să fie îndeplinite cu fonduri proprii de nivel 1 de bază, cu fonduri proprii de nivel 1 sau cu fonduri proprii, după caz;

(2) În cazul expunerilor faţă de instituţii financiare care sunt tratate ca expuneri faţă de instituţii în conformitate cu articolul 119 alineatul (5), pentru a evalua dacă respectivele instituţii financiare îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi la alineatul (1) litera (b) punctul (ii) de la prezentul articol, instituţiile evaluează dacă respectivele instituţii financiare îndeplinesc sau depăşesc orice cerinţe prudenţiale comparabile.

În cazul în care o expunere faţă de o instituţie nu este denominată în moneda naţională a jurisdicţiei de înregistrare a instituţiei respective sau în cazul în care instituţia respectivă a înregistrat obligaţia din credite într-o sucursală dintr-o altă jurisdicţie, iar expunerea nu este în moneda naţională a jurisdicţiei în care îşi desfăşoară activitatea sucursala, ponderea de risc atribuită în conformitate cu litera (a), (b) sau (c) expunerilor diferite de cele cu o scadenţă de cel mult un an rezultate din elemente contingente legate de comerţ care se lichidează de la sine care decurg din circulaţia mărfurilor peste frontierele naţionale nu poate fi mai scăzută decât ponderea de risc a unei expuneri faţă de administraţia centrală a ţării în care este înregistrată instituţia.

52.Se introduce următorul articol:

c) în cazul în care scopul unei expuneri provenind din finanţări specializate este de a finanţa un proiect individual, fie sub forma construirii unei noi instalaţii de investiţii sau a refinanţării unei instalaţii existente, cu sau fără îmbunătăţiri, pentru dezvoltarea sau achiziţionarea unor instalaţii mari, complexe şi costisitoare, incluzând centrale electrice, uzine de prelucrare chimică, mine, infrastructuri de transport, infrastructuri de mediu şi infrastructuri de telecomunicaţii, în care instituţia creditoare ia în considerare în principal veniturile generate de proiectul finanţat atât ca sursă a rambursării, cât şi ca garanţie pentru împrumut («expuneri din finanţarea de proiecte»), instituţiile aplică următoarele ponderi de risc:

2.debitorul are suficiente fonduri de rezervă, finanţate în totalitate cu numerar sau prin alte aranjamente financiare, cu o entitate pentru a acoperi nevoile în materie de finanţare de urgenţă şi de capital circulant pe durata de viaţă a proiectului finanţat, cu condiţia ca entitatea să primească un rating ECAI cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3 emis cu o ECAI recunoscută sau, în cazul instituţiilor care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor şi cuantumurile pierderilor aşteptate în conformitate cu capitolul 3, în cazul în care entitatea nu dispune de o evaluare a creditului emisă de o ECAI recunoscută, ca entitatea respectivă să primească un rating intern de credit echivalent cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3 din partea instituţiei, cu condiţia ca entitatea respectivă să fie evaluată intern de instituţie în conformitate cu dispoziţiile capitolului 3 secţiunea 6;

- o bancă centrală, o administraţie centrală, o administraţie regională sau o autoritate locală, cu condiţia ca acestora să li se atribuie o pondere de risc de 0 %, în conformitate cu articolele 114 şi 115, sau un rating ECAI cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3 emis de o ECAI recunoscută sau, în cazul instituţiilor care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor şi cuantumurile pierderilor aşteptate în conformitate cu capitolul 3, în cazul în care banca centrală, administraţia centrală, administraţia regională sau autoritatea locală nu dispun de o evaluare a creditului emisă de o ECAI recunoscută, acestea primesc un rating de credit intern echivalent cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3 din partea instituţiei, cu condiţia să fie evaluate intern de instituţie în conformitate cu dispoziţiile capitolului 3 secţiunea 6;

- o entitate din sectorul public, cu condiţia ca aceasta să primească o pondere de risc de cel mult 20 % în conformitate cu articolul 116 sau un rating ECAI cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3 emis de o ECAI recunoscută sau, în cazul instituţiilor care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor şi cuantumurile pierderilor aşteptate în conformitate cu capitolul 3, în cazul în care entitatea din sectorul public nu dispune de o evaluare a creditului emisă de o ECAI recunoscută, ca entitatea din sectorul public respectivă să primească un rating intern de credit echivalent cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3 din partea instituţiei, cu condiţia ca entitatea respectivă să fie evaluată intern de instituţie în conformitate cu dispoziţiile capitolului 3 secţiunea 6;

- o entitate corporativă căreia i s-a atribuit un rating ECAI cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3 de către o ECAI recunoscută sau, în cazul instituţiilor care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor şi cuantumurile pierderilor aşteptate în conformitate cu capitolul 3, în cazul în care entitatea corporativă nu dispune de o evaluare a creditului emisă de o ECAI recunoscută, ca entitatea corporativă respectivă să primească un rating intern de credit echivalent cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3 din partea instituţiei, cu condiţia ca entitatea respectivă să fie evaluată intern de instituţie în conformitate cu dispoziţiile capitolului 3 secţiunea 6;

(i)veniturile sunt «bazate pe disponibilitate», ceea ce înseamnă că, odată terminată construcţia, debitorul are dreptul, atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile contractuale, la plăţi din partea contrapărţilor contractuale care să acopere costurile de exploatare şi de întreţinere, costurile cu serviciul datoriei şi rentabilitatea capitalurilor proprii pe măsură ce debitorul desfăşoară proiectul, iar plăţile respective nu fac obiectul unor fluctuaţii ale cererii, cum ar fi nivelurile de trafic, şi sunt ajustate, în general, doar din cauza lipsei de performanţă sau a indisponibilităţii activului pentru public;

53.Articolul 123 se înlocuieşte cu următorul text:

54.Se introduce următorul articol:

(1) În cazul expunerilor faţă de persoane fizice încadrate în clasa de expuneri menţionată la articolul 112 litera (h) sau în cazul expunerilor faţă de persoane fizice care sunt considerate expuneri garantate cu ipoteci asupra unui bun imobil locativ încadrate în clara de expuneri menţionată la articolul 112 litera (i), ponderea de risc atribuită în conformitate cu prezentul capitol se înmulţeşte cu un factor de 1,5, ponderea de risc rezultată neputând fi mai mare de 150 %, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

55.Articolele 124, 125 şi 126 se înlocuiesc cu următorul text:

2.expunerea este faţă de o persoană fizică şi este garantată cu o unitate locativă generatoare de venituri, indiferent dacă bunul imobil în ansamblu constituie o singură unitate locativă sau dacă unitatea locativă constituie o parte separată din cadrul bunului imobil, iar expunerile totale ale instituţiei faţă de persoana fizică respectivă nu sunt garantate cu mai mult de patru bunuri imobile, inclusiv cele care nu sunt bunuri imobile locative sau care nu îndeplinesc niciunul dintre criteriile precizate la prezentul punct, sau unităţi locative separate în cadrul unor bunuri imobile;

2.o administraţie centrală, o administraţie regională, o autoritate locală sau o entitate din sectorul public este implicată, expunerile la acestea fiind tratate în conformitate cu articolul 115 alineatul (2) sau, respectiv, articolul 116 alineatul (4), şi are competenţele legale şi capacitatea de a asigura finalizarea bunului imobil aflat în construcţie într-un termen rezonabil şi are obligaţia sau şi-a asumat un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic să asigure finalizarea în cazul în care, fără intervenţia sa, construcţia nu ar fi finalizată într-un astfel de interval de timp rezonabil; în mod alternativ, există un mecanism juridic echivalent pentru asigurarea finalizării bunului imobil aflat în construcţie într-un termen rezonabil;

(4) Prin derogare de la alineatul (3) litera (b), în jurisdicţiile în care drepturile de ipotecă de rang inferior conferă deţinătorului o creanţă asupra garanţiilor reale care este executorie din punct de vedere juridic şi constituie un mijloc eficace de diminuare a riscului de credit, pot fi recunoscute şi drepturile de ipotecă de rang inferior deţinute de o instituţie, alta decât cea care deţine dreptul de ipotecă de rang superior, inclusiv în cazul în care instituţia nu deţine dreptul de ipotecă de rang superior sau nu deţine un drept de ipotecă situat între un drept de ipotecă de rang superior şi un drept de ipotecă de rang inferior care sunt ambele deţinute de instituţie.

(5) În scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor pentru facilităţile neutilizate, drepturile de ipotecă care îndeplinesc toate cerinţele de eligibilitate prevăzute la alineatul (3) şi, după caz, la alineatul (4) pot fi recunoscute în cazul în care tragerea în cadrul facilităţii este condiţionată de constituirea unui drept de ipotecă, în prealabil sau simultan, pe măsura dreptului instituţiei asupra dreptului de ipotecă odată ce facilitatea este utilizată, astfel încât instituţia nu are niciun drept asupra dreptului de ipotecă în măsura în care facilitatea nu este utilizată.

b) cuantumul brut al expunerii se calculează fără a ţine cont de orice tip de protecţie finanţată sau nefinanţată a creditului, cu excepţia conturilor de depozite gajate deschise la instituţia creditoare care îndeplinesc toate cerinţele pentru compensare bilanţieră, fie în cadrul acordurilor-cadru de compensare în conformitate cu articolele 196 şi 206, fie în temeiul altor acorduri de compensare bilanţieră în conformitate cu articolele 195 şi 205 şi care au fost gajate necondiţionat şi irevocabil exclusiv în scopul îndeplinirii obligaţiei din credite aferente expunerii garantate cu bunul imobil;

c) pentru expunerile care trebuie tratate în conformitate cu articolul 125 alineatul (2) sau cu articolul 126 alineatul (2) în cazul în care o parte, alta decât instituţia, deţine un drept de ipotecă de rang superior şi un drept de ipotecă de rang inferior deţinut de instituţie este recunoscut în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol, cuantumul brut al expunerii se calculează ca suma dintre cuantumul brut al expunerii aferente dreptului de ipotecă deţinut de instituţie şi cuantumurile brute ale expunerii pentru toate celelalte drepturi de ipotecă de rang egal sau superior faţă de dreptul de ipotecă deţinut de instituţie.

În sensul primului paragraf litera (a), în cazul în care o instituţie are mai mult de o expunere garantată cu acelaşi bun imobil, iar expunerile respective sunt garantate cu drepturi de ipotecă aflate în ordine ierarhică secvenţială asupra respectivului bun imobil şi nu există niciun drept de ipotecă de rang intermediar deţinut de o parte terţă, expunerile sunt tratate ca o expunere combinată unică, iar pentru a calcula cuantumul brut al expunerii pentru expunerea combinată unică, se însumează cuantumurile brute ale expunerilor individuale.

În sensul primului paragraf litera (c), în cazul în care nu există informaţii suficiente pentru a se putea stabili ordinea de prioritate a celorlalte drepturi de ipotecă, instituţia tratează respectivele drepturi de ipotecă ca fiind de rang egal cu dreptul de ipotecă de rang inferior deţinut de instituţie. Instituţia determină mai întâi ponderea de risc în conformitate cu articolul 125 alineatul (2) sau cu articolul 126 alineatul (2) (denumită în continuare «ponderea de risc de bază»), după caz. Instituţia ajustează apoi această pondere de risc cu un multiplicator de 1,25, în scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale drepturilor de ipotecă de rang inferior. În cazul în care ponderea de risc de bază corespunde celei mai mici benzi expunere/valoare, multiplicatorul nu se aplică. Ponderea de risc rezultată din înmulţirea cu 1,25 a ponderii de risc de bază este plafonată la ponderea de risc care s-ar aplica expunerii dacă nu au fost îndeplinite cerinţele de la alineatul (3).

(7) Expunerile faţă de un chiriaş în cazul unei tranzacţii de leasing de bunuri imobile în care instituţia este locator, iar chiriaşul are opţiunea de cumpărare se califică drept expuneri garantate cu bunuri imobile şi sunt tratate în conformitate cu tratamentul prevăzut la articolul 125 sau 126 dacă sunt îndeplinite condiţiile aplicabile prevăzute la prezentul articol, cu condiţia ca expunerea instituţiei să fie garantată de dreptul său de proprietate asupra bunului respectiv.

În cazul în care autoritatea desemnată de statul membru pentru punerea în aplicare a prezentului articol este autoritatea competentă, ea se asigură că organismele şi autorităţile naţionale relevante care au un mandat macroprudenţial sunt informate în mod corespunzător cu privire la intenţia autorităţii competente de a utiliza dispoziţiile prezentului articol şi sunt implicate în mod adecvat în evaluarea preocupărilor legate de stabilitatea financiară din statul său membru, în conformitate cu alineatul (9).

În cazul în care autoritatea desemnată de statul membru pentru punerea în aplicare a prezentului articol este diferită de autoritatea competentă, statul membru adoptă dispoziţiile necesare pentru a asigura în mod adecvat coordonarea şi schimbul de informaţii între autoritatea competentă şi autoritatea desemnată în vederea punerii în aplicare corespunzătoare a prezentului articol. În special, autorităţile au obligaţia să coopereze îndeaproape şi să partajeze toate informaţiile care ar putea fi necesare pentru exercitarea adecvată a obligaţiilor impuse autorităţii desemnate în temeiul prezentului articol. Această cooperare are drept scop evitarea oricărei forme de acţiune redundantă sau inconsecventă între autoritatea competentă şi autoritatea desemnată, precum şi asigurarea faptului că interacţiunea cu alte măsuri, în special cu măsurile luate în temeiul articolului 458 din prezentul regulament şi al articolului 133 din Directiva 2013/36/UE, este luată în considerare în mod corespunzător.

În cazul în care, pe baza evaluării menţionate la primul paragraf, autoritatea desemnată în conformitate cu alineatul (8) de la prezentul articol concluzionează că ponderile de risc prevăzute la articolul 125 sau 126 nu reflectă în mod adecvat riscurile reale, legate de unul sau mai multe segmente imobiliare, aferente expunerilor garantate cu ipoteci pe bunuri imobile locative sau pe bunuri imobile comerciale situate în una sau mai multe părţi ale teritoriului statului membru al autorităţii respective, precum şi în cazul în care consideră că un caracter inadecvat al ponderilor de risc ar putea avea efecte negative asupra stabilităţii financiare actuale sau viitoare în statul său membru, aceasta poate majora ponderile de risc aplicabile expunerilor respective în intervalele prevăzute la al patrulea paragraf de la prezentul alineat sau poate impune criterii mai stricte decât cele prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol.

Autoritatea desemnată în conformitate cu alineatul (8) de la prezentul articol notifică ABE şi CERS orice ajustare adusă ponderilor de risc şi criteriilor aplicată în temeiul prezentului alineat. În termen de o lună de la primirea notificării respective, ABE şi CERS prezintă avizul lor statului membru în cauză şi pot indica în avizul respectiv, acolo unde este necesar, dacă consideră că ajustările ponderilor de risc şi criteriilor sunt recomandate şi altor state membre. ABE şi CERS publică ponderile de risc şi criteriile pentru expunerile menţionate la articolele 125 şi 126 şi la articolul 199 alineatul (1) litera (a), astfel cum sunt puse în aplicare de autoritatea relevantă.

În sensul celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, autoritatea desemnată în conformitate cu alineatul (8) de la prezentul articol poate majora ponderile de risc prevăzute la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf, articolul 125 alineatul (2) primul paragraf, articolul 126 alineatul (1) primul paragraf sau articolul 126 alineatul (2) primul paragraf sau poate impune criterii mai stricte decât cele prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol pentru expunerile la unul sau mai multe segmente imobiliare garantate cu ipoteci pe bunuri imobile situate în una sau mai multe părţi ale teritoriului statului membru în care este situată autoritatea respectivă. Autoritatea respectivă nu majorează respectivele ponderi de risc la mai mult de 150 %.

În sensul celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, autoritatea desemnată în conformitate cu alineatul (8) de la prezentul articol poate, de asemenea, să reducă procentele din valoarea bunului imobil menţionate la articolul 125 alineatul (1) sau la articolul 126 alineatul (1) sau procentele expunere/valoare care definesc banda expunere/valoare a ponderilor de risc prevăzute la articolul 125 alineatul (2) tabelul 1 sau la articolul 126 alineatul (2) tabelul 1. Autoritatea relevantă asigură coerenţa între toate benzile expunere/valoare ale ponderilor de risc, astfel încât ponderea de risc a unei benzi expunere/valoare cu pondere de risc inferioară să fie întotdeauna mai mică sau egală cu ponderea de risc aferentă unei benzi expunere/valoare cu pondere de risc superioară.

Prin derogare de la prezentul alineat primul paragraf, instituţiile pot aplica tratamentul menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol expunerilor garantate cu bunuri imobile locative situate pe teritoriul unui stat membru, în cazul în care autoritatea competentă a statului membru respectiv a publicat, în conformitate cu articolul 430a alineatul (3), ratele pierderilor pentru astfel de expuneri care, pe baza datelor agregate raportate de instituţiile din respectivul stat membru pentru piaţa imobiliară naţională respectivă, nu depăşesc niciuna dintre următoarele limite pentru pierderile agregate pentru astfel de expuneri în anul precedent:

(3) Instituţiile pot aplica derogarea menţionată la alineatul (2) al treilea paragraf din prezentul articol şi în cazurile în care autoritatea competentă a unei ţări terţe care aplică mecanisme de supraveghere şi de reglementare cel puţin echivalente cu cele aplicate în Uniune, astfel cum s-a stabilit printr-o decizie a Comisiei adoptată în conformitate cu articolul 107 alineatul (4), publică ratele pierderilor corespunzătoare pentru expunerile garantate cu bunuri imobile locative situate pe teritoriul ţării terţe respective.

Prin derogare de la prezentul alineat primul paragraf, instituţiile pot aplica tratamentul menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol expunerilor garantate cu bunuri imobile comerciale situate pe teritoriul unui stat membru, în cazul în care autoritatea competentă a statului membru respectiv a publicat, în conformitate cu articolul 430a alineatul (3), ratele pierderilor pentru astfel de expuneri care, pe baza datelor agregate raportate de instituţiile din respectivul stat membru pentru piaţa imobiliară naţională respectivă, nu depăşesc niciuna dintre următoarele limite pentru pierderile agregate pentru astfel de expuneri în anul precedent:

(3) Instituţiile pot aplica derogarea menţionată la alineatul (2) al treilea paragraf de la prezentul articol şi în cazurile în care autoritatea competentă a unei ţări terţe care aplică mecanisme de supraveghere şi de reglementare cel puţin echivalente cu cele aplicate în Uniune, astfel cum s-a stabilit printr-o decizie a Comisiei adoptată în conformitate cu articolul 107 alineatul (4), publică ratele pierderilor corespunzătoare pentru expunerile garantate cu bunuri imobile comerciale situate pe teritoriul ţării terţe respective.

(4) ABE evaluează oportunitatea ajustării tratamentului expunerilor garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale, inclusiv al expunerilor IPRE şi non-IPRE, ţinând seama de caracterul adecvat al ponderilor de risc şi de diferenţele relative în ceea ce priveşte riscul expunerilor garantate cu bunuri imobile locative, de diferenţele în ceea ce priveşte sensibilitatea la risc a expunerilor IPRE garantate cu bunuri imobile locative menţionate la articolul 125 alineatul (2) tabelul 1 şi a expunerilor IPRE garantate cu bunuri imobile comerciale menţionate în tabelul 1 de la prezentul articol, precum şi de recomandările CERS privind vulnerabilităţile din sectorul imobiliar comercial din Uniune. ABE prezintă Comisiei un raport privind constatările sale până la 31 decembrie 2027.

56.Se introduce următorul articol:

a) contractele de prevânzare sau de preînchiriere obligatorii din punct de vedere juridic, pentru care cumpărătorul sau chiriaşul a făcut un depozit în numerar substanţial care urmează să fie reţinut în cazul rezilierii contractului sau pentru care finanţarea este asigurată într-un mod echivalent, ori contractele de vânzare sau de închiriere obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv în cazurile în care plata se efectuează în tranşe pe măsură ce lucrările de construcţie avansează, reprezintă o parte semnificativă din totalul contractelor;

(3) Până la 10 iulie 2025, ABE emite ghiduri, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, care precizează înţelesul termenilor «depozite în numerar substanţiale», «finanţare asigurată într-un mod echivalent», «parte semnificativă din totalul contractelor» şi «cuantum adecvat al capitalurilor proprii cu care contribuie debitorul», ţinând seama de particularităţile împrumuturilor acordate de instituţii locuinţelor publice sau entităţilor fără scop lucrativ din întreaga Uniune care sunt reglementate prin lege şi care există pentru a servi unor scopuri sociale şi pentru a le oferi chiriaşilor locuinţe pe termen lung."

57.Articolul 127 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

"În scopul calculării ajustărilor specifice pentru riscul de credit menţionate la primul paragraf pentru o expunere care este achiziţionată atunci când se află deja în stare de nerambursare, instituţiile includ în calcul orice diferenţă pozitivă dintre cuantumul datorat de debitor pentru acea expunere şi suma dintre reducerea fondurilor proprii suplimentare în cazul în care expunerea respectivă ar fi scoasă integral în afara bilanţului şi orice reduceri deja existente ale fondurilor proprii legate de expunerea respectivă."

(b)alineatele (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

58.Articolul 128 se înlocuieşte cu următorul text:

59.Articolul 129 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

"Fără a aduce atingere primului paragraf litera (c) de la prezentul alineat, până la 1 iulie 2027, expunerile indirecte faţă de instituţii de credit care nu beneficiază de un rating extern care garantează creditele ipotecare până la înregistrarea lor sunt tratate, în sensul literei respective, ca expuneri faţă de instituţii de credit care se încadrează la nivelul 1 de calitate a creditului, cu condiţia ca acestea să fie expuneri pe termen scurt încadrate în clasa A în temeiul articolului 121 şi ca creditele ipotecare garantate să fie eligibile, odată înregistrate, pentru tratamentul preferenţial prevăzut la primul paragraf literele (d), (e) şi (f) de la prezentul alineat."

(b)la alineatul (3) se adaugă următorul paragraf:

"În scopul evaluării bunurilor imobile, autorităţile competente desemnate în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/2162 pot permite ca bunurile imobile respective să fie evaluate la valoarea de piaţă sau la o valoare mai mică decât aceasta ori, în statele membre care au stabilit, prin dispoziţii legislative sau de reglementare, criterii riguroase de evaluare a valorii ipotecare, la valoarea ipotecară a bunului imobil respectiv, fără a aplica limitele prevăzute la articolul 229 alineatul (1) litera (e) din prezentul regulament."

(c)alineatele (4) şi (5) se înlocuiesc cu următorul text:

60.La articolul 132a alineatul (3), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Prin derogare de la articolul 92 alineatul (4) litera (e), instituţiile care calculează cuantumul expunerii ponderate la risc pentru expunerile unui OPC în conformitate cu alineatul (1) sau (2) de la prezentul articol pot calcula cerinţa de fonduri proprii pentru riscul aferent ajustărilor evaluării creditului pentru expunerile din instrumente financiare derivate ale respectivului OPC ca un cuantum egal cu 50 % din cerinţa de fonduri proprii pentru expunerile din instrumentele financiare derivate respective, calculată în conformitate cu capitolul 6 secţiunea 3, 4 sau 5 din prezentul titlu, după caz."

61.La articolul 132b, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:.

"(2) Instituţiile pot să excludă din calculele menţionate la articolul 132 expunerile provenind din titluri de capital care servesc drept suport pentru expuneri sub formă de unităţi sau acţiuni deţinute în OPC-uri faţă de entităţi ale căror obligaţii din credite primesc o pondere de risc de 0 % în temeiul prezentului capitol, inclusiv faţă de entităţile finanţate public în cazul cărora se poate aplica o pondere de risc de 0 %, şi expunerile provenind din titluri de capital menţionate la articolul 133 alineatul (5) şi să aplice, în schimb, respectivelor expuneri provenind din titluri de capital tratamentul prevăzut la articolul 133."

62.La articolul 132c alineatul (2), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Instituţiile calculează valoarea expunerii unui angajament de valoare minimă care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol ca fiind valoarea actualizată curentă a cuantumului garantat utilizând un factor de actualizare care este derivat dintr-o rată fără risc în temeiul articolului 325l alineatul (2) sau (3), după caz. Instituţiile pot reduce valoarea expunerii a angajamentului de valoare minimă pentru orice pierdere recunoscută în raport cu angajamentul de valoare minimă în conformitate cu standardul contabil aplicabil."

63.Articolul 133 se înlocuieşte cu următorul text:

Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, investiţiile în titluri de capital pe termen lung, inclusiv investiţiile în acţiuni ale clienţilor corporativi cu care instituţia are sau intenţionează să stabilească o relaţie de afaceri pe termen lung, precum şi conversiile creanţelor în acţiuni în scopul restructurării întreprinderilor primesc o pondere de risc în conformitate cu alineatul (3) sau (5), după caz. În sensul prezentului articol, o investiţie în titluri de capital pe termen lung este o investiţie de capital care este deţinută timp de trei ani sau mai mult sau care este efectuată cu intenţia de a fi deţinută timp de trei ani sau mai mult, astfel cum a fost aprobată de conducerea superioară a instituţiei.

66.Articolul 138 se modifică după cum urmează:

(b)se adaugă următoarele paragrafe:

"În sensul literei (g) de la primul paragraf, în cazul instituţiilor, altele decât instituţiile deţinute sau înfiinţate şi finanţate de administraţii centrale, administraţii regionale sau autorităţi locale, pentru care sunt disponibile numai evaluări de credit efectuate de o ECAI care includ ipoteze privind existenţa unui sprijin public implicit, expunerile faţă de astfel de instituţii sunt tratate ca expuneri faţă de instituţii care nu beneficiază de rating, în conformitate cu articolul 121.

67.La articolul 139 alineatul (2), literele (a) şi (b) se înlocuiesc cu următorul text:

68.Articolul 141 se înlocuieşte cu următorul text:

(2) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care o expunere rezultă din participarea unei instituţii la un împrumut care a fost acordat sau a fost garantat împotriva riscului de convertibilitate şi de transfer de către o bancă multilaterală de dezvoltare menţionată la articolul 117 alineatul (2), cu statut de creditor preferenţial recunoscut pe piaţă, evaluarea de credit pentru elementul denominat în moneda naţională a debitorului poate fi utilizată cu scopul de a obţine o pondere de risc pentru o expunere faţă de acelaşi debitor care este denominată într-o monedă străină.

În sensul primului paragraf, în cazul în care expunerea denominată într-o monedă străină este garantată împotriva riscului de convertibilitate şi de transfer, evaluarea de credit pentru elementul denominat în moneda naţională a debitorului poate fi utilizată numai în scopul ponderării la risc a părţii garantate a expunerii respective. Partea din expunerea respectivă care nu este garantată este ponderată la risc pe baza unei evaluări de credit a debitorului care se referă la un element denominat în respectiva monedă străină."

69.La articolul 142, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)se introduc următoarele puncte:

(c)punctele 4 şi 5 se înlocuiesc cu următorul text:

(e)se adaugă următoarele puncte:

10. în cazul unei expuneri pentru care o instituţie aplică abordarea IRB utilizând propriile estimări ale pierderii în caz de nerambursare în conformitate cu articolul 143, protecţia nefinanţată a creditului «recunoscută» înseamnă o protecţie nefinanţată a creditului al cărei efect asupra calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor sau a cuantumurilor pierderilor aşteptate aferente expunerii-suport este luat în considerare cu ajutorul uneia dintre următoarele metode, în conformitate cu articolul 108 alineatul (3):

(f)se adaugă următorul paragraf:

"În sensul punctului 5a de la primul paragraf, la evaluarea pragului de vânzări, cuantumurile se raportează astfel cum figurează în situaţiile financiare auditate ale societăţilor sau, în cazul societăţilor care fac parte din grupuri consolidate, ale grupurilor consolidate ale acestora, în conformitate cu standardul contabil aplicabil întreprinderii-mamă de cel mai înalt rang a grupului consolidat. Cifrele se bazează pe cuantumurile medii calculate în ultimii trei ani sau pe cele mai recente cuantumuri actualizate o dată la trei ani de către instituţie."

70.Articolul 143 se modifică după cum urmează:

(c)alineatele (4) şi (5) se înlocuiesc cu următorul text:

71.Articolul 144 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

72.Articolul 147 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

(e)alineatul (5) se modifică după cum urmează:

"(ii)o întreprindere mică sau mijlocie, cu condiţia ca cuantumul total datorat instituţiei, întreprinderii-mamă şi filialelor sale, incluzând orice expunere aflată în stare de nerambursare, de către clientul debitor sau de către grupul debitor de clienţi aflaţi în legătură, dar excluzând expunerile garantate cu bunuri imobile locative, până la valoarea bunurilor imobile, să nu depăşească, din informaţiile deţinute de instituţie, care ia măsurile necesare pentru verificarea cuantumului expunerii respective, suma de 1 milion EUR;

Prin derogare de la al treilea paragraf de la prezentul alineat, autorităţile competente pot exclude din clasa de expuneri menţionată la alineatul (2) litera (d) punctul (ii) împrumuturile acordate persoanelor fizice care au ipotecat mai mult de patru bunuri imobile sau unităţi locative, inclusiv împrumuturile acordate persoanelor fizice menţionate la articolul 108 alineatul (4), şi pot încadra împrumuturile respective într-una dintre clasele de expuneri menţionate la alineatul (2) litera (c) punctul (i), (ii) sau (iii)."

(f)se introduce următorul alineat:

(g)alineatele (6) şi (7) se înlocuiesc cu următorul text:

(i)se adaugă următoarele alineate:

73.Articolul 148 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1), (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

"(1) O instituţie căreia i se permite să aplice abordarea IRB în conformitate cu articolul 107 alineatul (1) implementează, împreună cu orice întreprindere-mamă şi filialele sale, abordarea IRB pentru cel puţin una dintre clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2) litera (a), litera (aa) punctul (i) sau (ii), litera (b), litera (c) punctul (i), (ii) sau (iii), litera (d) punctul (i), (ii), (iii) sau (iv) sau litera (g). Odată ce o instituţie a implementat abordarea IRB pentru un anumit tip de expuneri dintr-o clasă de expuneri, instituţia face acest lucru pentru toate expunerile din respectiva clasă de expuneri, cu excepţia cazului în care a primit din partea autorităţii competente aprobarea de a utiliza în permanenţă abordarea standardizată în conformitate cu articolul 150.

(2) Autorităţile competente stabilesc perioada necesară fiecărei instituţii, întreprinderi-mamă şi filiale ale sale pentru a implementa abordarea IRB pentru toate expunerile dintr-o anumită clasă de expuneri pentru diferite tipuri de expuneri din cadrul aceleiaşi unităţi operaţionale şi pentru diferite unităţi operaţionale din cadrul aceluiaşi grup sau în cazul utilizării propriilor estimări ale LGD ori al utilizării CCF pe baza IRB. Această perioadă este cea pe care autorităţile competente o consideră adecvată, în funcţie de natura şi dimensiunea activităţilor instituţiei în cauză sau ale oricărei întreprinderi-mamă şi ale filialelor sale, precum şi în funcţie de numărul şi natura sistemelor de rating care urmează să fie implementate.

(3) Instituţiile implementează abordarea IRB în conformitate cu condiţiile stabilite de autorităţile competente. Autoritatea competentă elaborează aceste condiţii în aşa fel încât să garanteze că flexibilitatea acordată în temeiul alineatului (1) nu este utilizată selectiv cu scopul de a obţine cerinţe de fonduri proprii reduse în ceea ce priveşte acele tipuri de expuneri sau unităţi operaţionale care urmează a fi incluse în abordarea IRB sau în cazul utilizării propriilor estimări ale LGD sau al utilizării CCF pe baza IRB."

74.La articolul 149 alineatul (1), litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

"(a) instituţia a demonstrat, într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea competentă, că utilizarea abordării standardizate nu are ca scop angajarea în arbitraj de reglementare, inclusiv prin reducerea nejustificată a cerinţelor de fonduri proprii, că ea este necesară ţinând cont de natura şi complexitatea tuturor expunerilor de acest tip ale instituţiei şi că nu ar avea un impact negativ semnificativ asupra solvabilităţii instituţiei sau a capacităţii sale de a administra riscul în mod eficient;"

75.Articolul 150 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

O instituţie căreia i se permite să utilizeze abordarea IRB pentru calcularea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi a cuantumurilor pierderilor aşteptate pentru o anumită clasă de expuneri poate, sub rezerva aprobării prealabile a autorităţii competente, să aplice abordarea standardizată pentru anumite tipuri de expuneri din respectiva clasă de expuneri, inclusiv expuneri din sucursale străine şi din diferite grupe de expuneri, în cazul în care respectivele tipuri de expuneri nu sunt semnificative din perspectiva dimensiunii şi a profilului de risc."

(b)se introduce următorul alineat:

b) expunerile unei instituţii faţă de o contraparte care este întreprinderea-mamă, filiala sa sau o filială a întreprinderii-mamă, cu condiţia ca contrapartea să fie o instituţie sau o societate financiară holding, o societate financiară holding mixtă, o instituţie financiară, o societate de administrare a activelor sau o întreprindere prestatoare de servicii auxiliare care face obiectul unor cerinţe prudenţiale adecvate sau o întreprindere legată printr-o relaţie în sensul articolului 22 alineatul (7) din Directiva 2013/34/UE;

76.Articolul 151 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de credit în cazul expunerilor încadrate într-una dintre clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2) litera (a), litera (aa) punctul (i) sau (ii), litera (b), litera (c) punctul (i), (ii) sau (iii), litera (d) punctul (i), (ii), (iii) sau (iv) sau litera (g) se calculează în conformitate cu subsecţiunea 2, cu excepţia cazului în care respectivele expuneri sunt deduse din fondurile proprii sau sunt supuse tratamentului prevăzut la articolul 72e alineatul (5) primul paragraf."

(c)alineatele (7), (8) şi (9) se înlocuiesc cu următorul text:

În cazul expunerilor încadrate în clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2) litera (a), litera (aa) punctul (i) sau (ii) sau litera (c) punctul (i), (ii) sau (iii), cu excepţia expunerilor menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, instituţiile aplică valorile LGD prevăzute la articolul 161 alineatul (1) şi CCF pe baza SA în conformitate cu articolul 166 alineatele (8), (8a) şi (8b), cu excepţia cazului în care li s-a permis să utilizeze propriile estimări ale LGD şi ale CCF pe baza IRB pentru expunerile respective în conformitate cu alineatul (9) de la prezentul articol.

77.Articolul 152 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (3), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Prin derogare de la articolul 92 alineatul (4) litera (e), instituţiile care calculează valoarea expunerii ponderate la risc pentru OPC în conformitate cu alineatul (1) sau (2) de la prezentul articol pot calcula cerinţa de fonduri proprii pentru riscul aferent ajustărilor evaluării creditului pentru expunerile din instrumente financiare derivate ale respectivului OPC ca un cuantum egal cu 50 % din cerinţa de fonduri proprii pentru expunerile din instrumentele financiare derivate respective, calculată în conformitate cu capitolul 6 secţiunea 3, 4 sau 5 din prezentul titlu, după caz."

(b)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) Instituţiile care aplică abordarea transparentă de tip look through în conformitate cu alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol şi care nu utilizează metodele prevăzute în prezentul capitol sau, după caz, în capitolul 5, pentru toate expunerile-suport ale OPC-ului sau pentru o parte din acestea, calculează valorile expunerilor ponderate la risc şi cuantumurile pierderilor aşteptate pentru toate expunerile-suport respective sau pentru partea respectivă din acestea în conformitate cu următoarele principii:

78.Articolul 153 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

N	= funcţia de distribuţie cumulativă a unei variabile aleatorii normale standard, adică N(x) exprimă probabilitatea ca o variabilă aleatorie normal distribuită, cu media zero şi varianţa 1, să fie mai mică sau egală cu x;
G	= inversa funcţiei de distribuţie cumulative pentru o variabilă aleatorie normală standard, adică dacă x = G(z), x exprimă valoarea astfel determinată încât N(x) = z;
R	= coeficientul de corelaţie, care este definit ca:
b	= factorul de ajustare în funcţie de scadenţă, care este definit ca: b = 0,11852 - 0,05478 * lnPD²;
M	= scadenţa, exprimată în ani şi determinată în conformitate cu articolul 162.

(e)alineatul (9) se înlocuieşte cu următorul text:

79.Articolul 154 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), punctul (ii) se înlocuieşte cu următorul text:

(c)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

(d)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

81.La articolul 157 se adaugă următorul paragraf:

82.Articolul 158 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

83.Articolul 159 se înlocuieşte cu următorul text:

(2) În scopul calculului menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol, instituţiile tratează discounturile determinate în conformitate cu articolul 166 alineatul (1) aferente expunerilor bilanţiere achiziţionate atunci când se află în stare de nerambursare în acelaşi fel ca ajustările specifice pentru riscul de credit. Discounturile aferente expunerilor bilanţiere achiziţionate atunci când nu se află în stare de nerambursare nu pot fi incluse în calculul deficitului conform IRB sau al excedentului conform IRB. Ajustările specifice pentru riscul de credit aferente expunerilor aflate în stare de nerambursare nu se utilizează pentru a acoperi cuantumurile pierderilor aşteptate în cazul altor expuneri. Cuantumurile pierderilor aşteptate pentru expunerile securitizate şi ajustările generale şi specifice pentru riscul de credit aferente expunerilor respective nu se includ în calculul deficitului conform IRB sau al excedentului conform IRB."

84.În partea a treia, după secţiunea 4, "Probabilitatea de nerambursare (PD), pierderile în caz de nerambursare (LGD) şi scadenţa", se introduce următoarea subsecţiune:

În sensul capitolului 3, în special în ceea ce priveşte articolul 160 alineatul (1), articolul 161 alineatul (4), articolul 164 alineatul (4) şi articolul 166 alineatul (8c), în cazul în care o expunere este acoperită de o garanţie eligibilă furnizată de o administraţie centrală sau de o bancă centrală sau de BCE, pragurile minime ale PD, LGD şi CCF nu se aplică părţii expunerii care este acoperită de garanţia respectivă. Cu toate acestea, partea expunerii care nu este acoperită de garanţia respectivă este supusă pragurilor minime ale PD, LGD şi CCF în cauză."

86.Articolul 160 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) În cazul expunerilor încadrate în clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2) litera (b) sau litera (c) punctul (i), (ii) sau (iii), exclusiv în scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi a cuantumurilor pierderilor aşteptate aferente expunerilor respective, în special în sensul articolelor 153 şi 157 şi al articolului 158 alineatele (1), (5) şi (10), valoarea PD pentru fiecare expunere care este utilizată ca dată de intrare în formula de calcul al valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi al pierderii aşteptate nu este mai mică decât următoarea valoare a pragului minim al PD: 0,05 %."

(b)se introduce următorul alineat:

"(1^a) În cazul expunerilor încadrate în clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2) litera (aa) punctul (i) sau (ii), exclusiv în scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi ale pierderilor aşteptate aferente expunerilor respective, valoarea PD pentru fiecare expunere care este utilizată ca dată de intrare în formula de calcul al valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi al pierderii aşteptate nu este mai mică decât următoarea valoare a pragului minim al PD: 0,03 %."

(e)alineatele (6) şi (7) se înlocuiesc cu următorul text:

"(6) Pentru riscul de diminuare a valorii creanţelor achiziţionate asupra societăţilor, PD se stabileşte ca fiind egală cu estimările instituţiei cu privire la pierderile aşteptate pentru riscul de diminuare a valorii creanţei. O instituţie care a primit, în temeiul articolului 143, aprobarea autorităţii competente de a utiliza propriile estimări ale LGD pentru expunerile faţă de societăţi şi care poate descompune estimările sale cu privire la pierderea aşteptată pentru riscul de diminuare a valorii creanţelor achiziţionate asupra societăţilor în PD şi LGD într-un mod pe care autoritatea competentă îl consideră fiabil poate utiliza estimările PD care rezultă din descompunerea respectivă. În calculul PD, instituţiile pot recunoaşte protecţia nefinanţată a creditului în conformitate cu capitolul 4.

87.Articolul 161 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(b)alineatele (3) şi (4) se înlocuiesc cu următorul text:

(4) În cazul expunerilor încadrate în clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2) litera (c) punctul (i), (ii) sau (iii), exclusiv în scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi a cuantumurilor pierderilor aşteptate aferente expunerilor respective, în special în sensul articolului 153 alineatul (1) punctul (iii), al articolului 157 şi al articolului 158 alineatele (1), (5) şi (10), în cazul în care se utilizează propriile estimări ale LGD, valorile LGD care sunt utilizate pentru fiecare expunere ca date de intrare în formula de calcul al valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi al pierderilor aşteptate nu sunt mai mici decât următoarele valori ale pragului minim al LGD, calculate în conformitate cu alineatul (6) de la prezentul articol.

(c)se adaugă următoarele alineate:

"(5) În cazul expunerilor încadrate în clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2) litera (aa) punctul (i) sau (ii), exclusiv în scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi ale pierderilor aşteptate aferente expunerilor respective, şi în special în sensul articolului 153 alineatul (1) punctul (iii), al articolului 157 şi al articolului 158 alineatele (1), (5) şi (10), în cazul în care se utilizează propriile estimări ale LGD, valoarea LGD utilizată ca dată de intrare în formula de calcul al valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi al pierderii aşteptate pentru expunerile fără o FCP eligibilă nu este mai mică decât următoarea valoare a pragului minim al LGD: 5 %.

(7) În cazul în care o instituţie care utilizează propriile estimări ale LGD pentru un anumit tip de expuneri negarantate faţă de societăţi şi expuneri negarantate faţă de administraţii regionale, autorităţi locale şi entităţi din sectorul public nu este în măsură să ia în considerare, în propriile estimări ale LGD, efectul protecţiei finanţate a creditului care garantează una dintre expunerile de acest tip din cauza lipsei de date privind recuperările pentru respectiva protecţie finanţată a creditului, instituţia este autorizată să aplice formula prevăzută la articolul 230, cu excepţia faptului că LGDU din formula respectivă este propria estimare a LGD a instituţiei pentru expunerile negarantate. În acest caz, protecţia finanţată a creditului este eligibilă în conformitate cu capitolul 4, iar propria estimare a LGD a instituţiei utilizată ca LGDU se calculează pe baza pierderii subiacente, excluzând orice recuperări provenite din respectiva protecţie finanţată a creditului."

88.Articolul 162 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

(b)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

"În cazul expunerilor pentru care o instituţie aplică propriile estimări ale LGD, valoarea scadenţei (M) se calculează utilizând perioade exprimate în ani, astfel cum se prevede la prezentul alineat şi sub rezerva alineatelor (3), (4) şi (5) de la prezentul articol. M nu depăşeşte cinci ani, cu excepţia cazurilor menţionate la articolul 384 alineatul (2), în care se utilizează M specificată la alineatul respectiv. M se calculează, în fiecare dintre următoarele cazuri, după cum urmează:"

(d^b) pentru un acord-cadru de compensare care include mai multe dintre tipurile de tranzacţii corespunzătoare literei (c), (d) sau (da) de la prezentul alineat, M este media ponderată a scadenţelor rămase ale tranzacţiilor şi este cel puţin cea mai lungă perioadă de deţinere, exprimată în ani, aplicabilă pentru astfel de tranzacţii, astfel cum se prevede la articolul 224 alineatul (2), şi anume fie 10, fie 20 de zile, după caz; pentru ponderarea scadenţelor, se utilizează cuantumul noţional al fiecărei tranzacţii;"

"(i) în cazul instituţiilor care utilizează abordările menţionate la articolul 382a alineatul (1) litera (a) sau (b) pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA al tranzacţiilor cu o anumită contraparte, M nu este mai mare de 1 în formula prevăzută la articolul 153 alineatul (1) punctul (iii) în scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de contraparte pentru aceleaşi tranzacţii, astfel cum se menţionează la articolul 92 alineatul (4) litera (a) sau (g), după caz;

(c)alineatul (3) se modifică după cum urmează:

89.Articolul 163 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Exclusiv în scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerii şi a cuantumurilor pierderii aşteptate aferente expunerilor respective, în special în sensul articolelor 154 şi 157 şi al articolului 158 alineatele (1), (5) şi (10), PD pentru fiecare expunere care este utilizată ca dată de intrare în formula de calcul al valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi al pierderii aşteptate este valoarea cea mai mare dintre PD pe un an asociată cu clasa de rating sau grupa de risc internă a debitorului în care se încadrează expunerea de tip retail şi următoarele valori ale pragului minim al PD:

90.Articolul 164 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:

"(1) Instituţiile furnizează propriile estimări ale LGD, cu respectarea cerinţelor prevăzute în secţiunea 6 din prezentul capitol şi cu aprobarea autorităţilor competente, acordată în conformitate cu articolul 143. În cazul riscului de diminuare a valorii creanţelor achiziţionate se foloseşte valoarea LGD de 100 %. Dacă o instituţie poate descompune, în mod fiabil, în PD şi LGD estimările sale cu privire la pierderea aşteptată pentru riscul de diminuare a valorii creanţelor achiziţionate, instituţia poate utiliza propriile sale estimări ale LGD.

(c)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) Exclusiv în scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi a cuantumurilor pierderilor aşteptate aferente expunerilor de tip retail şi în special în temeiul articolului 158 alineatul (1) punctul (ii), al articolului 157 şi al articolului 158 alineatele (1), (5) şi (10), valorile LGD pentru fiecare expunere utilizate ca date de intrare în formula de calcul al valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi al pierderii aşteptate nu sunt mai mici decât valorile pragului minim al LGD prevăzute în tabelul 1, calculate în conformitate cu alineatul (4a) de la prezentul articol:

Pragurile minime ale LGD (LGDfloor) pentru expunerile de tip retail
Expunere fără FCP (LGDU-floor)		Expunere garantată cu o FCP (LGDS-floor)
Expunere de tip retail garantată cu bunuri imobile locative	nu se aplică	Expunere de tip retail garantată cu bunuri imobile locative	5 %
QRRE	50 %	QRRE	nu se aplică
Altă expunere de tip retail	30 %	Altă expunere de tip retail garantată cu garanţii financiare	0 %
		Altă expunere de tip retail garantată cu creanţe	10 %
		Altă expunere de tip retail garantată cu bunuri imobile locative sau comerciale	10 %
		Altă expunere de tip retail garantată cu alte garanţii reale corporale	15 %

(d)se introduce următorul alineat:

b) cu excepţia expunerilor de tip retail garantate cu bunuri imobile locative, pragurile minime ale LGD din tabelul 1 de la alineatul (4) de la prezentul articol se aplică expunerilor garantate integral cu o protecţie finanţată a creditului în cazul cărora valoarea FCP, după aplicarea ajustărilor de volatilitate relevante în conformitate cu articolul 230, este egală cu valoarea expunerii-suport sau mai mare decât aceasta; în scopul aplicării ajustărilor aferente relevante, Hc şi Hfx, în conformitate cu articolul 230, protecţia finanţată a creditului este eligibilă în temeiul prezentului capitol;

(e)alineatele (6) şi (7) se înlocuiesc cu următorul text:

"(6) Pe baza datelor colectate în temeiul articolului 430a şi a oricăror altor indicatori relevanţi şi ţinând seama de perspectivele de evoluţie a pieţelor de bunuri imobile, autoritatea desemnată în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol evaluează periodic, cel puţin o dată pe an, dacă valorile pragului minim al LGD prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol sunt adecvate pentru expunerile de tip retail garantate cu bunuri imobile locative sau alte expuneri de tip retail garantate cu bunuri imobile locative sau comerciale situate în una sau mai multe părţi ale teritoriului statului membru al autorităţii respective.

În cazul în care, pe baza evaluării menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, autoritatea desemnată în conformitate cu alineatul (5) concluzionează că valorile pragului minim al LGD menţionate la alineatul (4) nu sunt adecvate, precum şi în cazul în care consideră că caracterul neadecvat al valorilor pragului minim al LGD ar putea avea efecte negative asupra stabilităţii financiare actuale sau viitoare în statul său membru, aceasta poate stabili valori mai mari ale pragului minim al LGD pentru expunerile respective situate în una sau mai multe părţi ale teritoriului statului membru al autorităţii respective. Aceste valori mai mari ale pragului minim al LGD pot fi aplicate, de asemenea, la nivelul unuia sau mai multor segmente imobiliare ale expunerilor respective.

92.Articolul 166 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (8) se înlocuieşte cu următorul text:

(c)se introduc următoarele alineate:

"(8^a) În cazul unei expuneri pentru care instituţia nu a primit autorizarea de a utiliza CCF pe baza IRB, CCF aplicabil este CCF pe baza SA prevăzut în capitolul 2 pentru aceleaşi tipuri de elemente, astfel cum se prevede la articolul 111. Cuantumul la care trebuie aplicat CCF pe baza SA este valoarea cea mai mică dintre valoarea cuantumului angajat, dar netras, şi valoarea care reflectă orice posibilă constrângere privind disponibilitatea facilităţii, inclusiv existenţa unei limite superioare a cuantumului potenţial al creditului care este legată de fluxul de numerar raportat al debitorului. În cazul în care o facilitate este supusă unor astfel de constrângeri, instituţia dispune de suficiente proceduri de monitorizare şi gestionare a liniei de credit pentru a sprijini existenţa constrângerii respective.

În sensul prezentului articol, un angajament este considerat «reînnoibil» atunci când acesta îi permite unui debitor să obţină un împrumut în cadrul căruia debitorul dispune de flexibilitatea de a decide cât de des şi la ce intervale să facă trageri din împrumut, permiţând tragerea, rambursarea şi tragerea din nou de către debitor a împrumuturilor care i-au fost acordate. Acordurile contractuale care permit plăţi anticipate şi, ulterior, noi trageri ale plăţilor anticipate respective sunt considerate reînnoibile.

(8^c) Atunci când CCF pe baza IRB se utilizează exclusiv în scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi a cuantumurilor pierderilor aşteptate aferente expunerilor provenite din angajamente reînnoibile altele decât expunerile atribuite clasei de expuneri în conformitate cu articolul 147 alineatul (2) litera (a), în special în temeiul articolului 153 alineatul (1), al articolului 157 şi al articolului 158 alineatele (1), (5) şi (10), valoarea pentru fiecare expunere utilizată ca dată de intrare în formula de calcul al cuantumului ponderat la risc al expunerii şi al pierderii aşteptate nu este mai mică decât suma dintre:

95.Articolul 170 se modifică după cum urmează:

(b)la alineatul (4), litera (b) se înlocuieşte cu următorul text:

96.La articolul 171 se adaugă următorul alineat:

"(3) Instituţiile utilizează un orizont de timp de peste un an la atribuirea ratingurilor. Un rating al debitorului reprezintă evaluarea de către instituţie a capacităţii şi a disponibilităţii debitorului de a respecta contractul, în pofida unor condiţii economice nefavorabile sau a producerii unor evenimente neprevăzute. Sistemele de rating sunt concepute astfel încât schimbările idiosincratice şi schimbările specifice sectorului, atunci când acestea reprezintă factori de risc semnificativi pentru tipul de expunere, să fie un factor determinant al trecerilor dintr-o clasă de rating sau grupă de risc în alta. Efectele ciclurilor economice pot fi, de asemenea, un factor determinant al trecerilor dintr-o clasă de rating sau grupă de risc în alta."

97.La articolul 172, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(c)se adaugă următoarele paragrafe:

98.Articolul 173 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

99.Articolul 174 se modifică după cum urmează:

100.Articolul 176 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) În cazul expunerilor pentru care prezentul capitol permite utilizarea propriilor estimări ale LGD sau utilizarea CCF pe baza IRB, dar pentru care instituţiile nu utilizează propriile estimări ale LGD sau CCF pe baza IRB, instituţiile colectează şi păstrează date privind comparaţiile dintre valorile efective ale LGD şi valorile stabilite la articolul 161 alineatul (1), precum şi dintre valorile efective ale CCF şi valorile CCF pe baza SA stabilite la articolul 166 alineatul (8a)."

102.Articolul 178 se modifică după cum urmează:

(c)la alineatul (3), litera (d) se înlocuieşte cu următorul text:

(d)la alineatul (7) se adaugă următoarele paragrafe:

103.La articolul 179 alineatul (1), litera (f) se înlocuieşte cu următorul text:

"(f) pentru a evita denaturările rezultatelor, o instituţie include ajustări adecvate în estimările sale, în măsura în care este posibil; după includerea unei ajustări adecvate, instituţia adaugă estimărilor sale o marjă de prudenţă suficientă, asociată intervalului aşteptat al erorilor de estimare; în cazul în care metodele şi datele sunt considerate ca fiind mai puţin satisfăcătoare, intervalul preconizat al erorilor este mai mare, iar marja de prudenţă este, de asemenea, mai mare."

104.Articolul 180 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

"(e) în măsura în care o instituţie utilizează, pentru estimarea PD, date din experienţa proprie în materie de nerambursare, estimările ţin seama de normele de subscriere curente şi de orice diferenţe existente între sistemul de rating care a generat datele şi sistemul actual de rating; în cazul în care normele de subscriere sau sistemele de rating s-au modificat, după includerea unei ajustări adecvate, instituţia adaugă o marjă mai mare de prudenţă în estimarea sa privind PD legată de gama preconizată de erori de estimare care nu este deja acoperită de ajustarea adecvată;"

"În sensul primului paragraf litera (h) de la prezentul alineat, în cazul în care perioada de observare disponibilă este mai lungă pentru oricare dintre surse şi în cazul în care datele respective sunt relevante, se utilizează perioada mai lungă respectivă. Datele includ o combinaţie reprezentativă de ani favorabili şi nefavorabili ai ciclului economic relevant pentru tipul de expuneri. Cu condiţia obţinerii aprobării autorităţilor competente, instituţiile care nu au primit, în temeiul articolului 143, aprobarea autorităţii competente de a utiliza propriile estimări ale LGD sau de a utiliza CCF pe baza IRB pot utiliza, atunci când aplică abordarea IRB, date relevante care acoperă o perioadă de doi ani. Perioada care trebuie acoperită este mărită cu un an în fiecare an, până când datele relevante acoperă cel puţin cinci ani."

(b)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

În sensul literei (e) de la primul paragraf, în cazul în care perioada de observare disponibilă este mai lungă pentru oricare dintre surse şi în cazul în care datele respective sunt relevante, se utilizează perioada mai lungă respectivă. Datele includ o combinaţie reprezentativă de ani favorabili şi nefavorabili ai ciclului economic relevant pentru tipul de expuneri. Cu condiţia obţinerii aprobării autorităţilor competente, atunci când aplică abordarea IRB, instituţiile pot utiliza date relevante care acoperă o perioadă de doi ani. Perioada care trebuie acoperită este mărită cu un an în fiecare an, până când datele relevante acoperă cel puţin cinci ani."

(c)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

105.Articolul 181 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(f) în măsura în care estimările LGD ţin seama de existenţa unei protecţii finanţate a creditului, alta decât acordurile-cadru de compensare şi compensarea bilanţieră a creditelor şi a depozitelor, instituţiile stabilesc cerinţe interne cu privire la administrarea, securitatea juridică şi gestionarea riscurilor în legătură cu respectiva protecţie finanţată a creditului, iar cerinţele respective sunt, în general, în concordanţă cu cele prevăzute în capitolul 4 secţiunea 3 subsecţiunea 1;

(j) pentru expunerile faţă de societăţi, instituţii, administraţii centrale şi bănci centrale şi administraţii regionale, autorităţi locale şi entităţi din sectorul public, estimările LGD se bazează pe date care acoperă cel puţin cinci ani, care creşte cu câte un an în fiecare an de la aplicare, până când se atinge o perioadă minimă de şapte ani pentru cel puţin o sursă de date; dacă perioada de observare disponibilă este mai lungă pentru oricare dintre surse şi datele respective sunt relevante, respectiva perioadă mai lungă este cea care se utilizează."

(b)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(c)se adaugă următoarele alineate:

106.Articolul 182 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(b)se introduc următoarele alineate:

(c)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2) Pentru expunerile faţă de societăţi, instituţii, administraţii centrale şi bănci centrale şi administraţii regionale, autorităţi locale şi entităţi din sectorul public, estimările factorilor de conversie trebuie să se bazeze pe date acoperind o perioadă de minimum cinci ani, care creşte cu câte un an în fiecare an de la aplicare, până când se atinge o perioadă minimă de şapte ani pentru cel puţin o sursă de date. Dacă perioada de observare disponibilă este mai lungă pentru oricare dintre surse şi datele respective sunt relevante, respectiva perioadă mai lungă este cea care se utilizează."

(d)la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

107.Articolul 183 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

"În sensul literei (d) de la primul paragraf, «garanţie necondiţionată» înseamnă o garanţie în cazul căreia contractul de protecţie a creditului nu conţine nicio clauză a cărei îndeplinire se află în afara controlului direct al instituţiei creditoare şi care ar putea exonera garantul de obligaţia de a plăti în timp util în caz de neîndeplinire culpabilă a obligaţiilor contractuale de către debitor sau în cazul în care debitorul iniţial nu efectuează o plată la scadenţă. O clauză a contractului de protecţie a creditului care prevede că o îndeplinire deficitară a obligaţiei de diligenţă sau o fraudă comisă de instituţia creditoare anulează sau diminuează gradul de acoperire al garanţiei oferite de garant nu împiedică considerarea garanţiei respective ca fiind necondiţionată.

(c)se introduce următorul alineat:

"(1^a) Instituţiile pot recunoaşte protecţia nefinanţată a creditului utilizând fie abordarea de modelare a ajustării PD/LGD, în conformitate cu prezentul articol şi cu condiţia îndeplinirii cerinţei prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol, fie abordarea constând în înlocuirea parametrilor de risc pe baza A-IRB, în conformitate cu articolul 236a şi cu condiţia îndeplinirii cerinţelor de eligibilitate din capitolul 4. Instituţiile trebuie să aibă politici clare de evaluare a efectelor protecţiei nefinanţate a creditului asupra parametrilor de risc. Politicile instituţiilor sunt în concordanţă cu practicile lor interne de gestionare a riscurilor şi reflectă cerinţele prezentului articol. Politicile respective precizează în mod clar care dintre metodele specifice descrise la prezentul alineat sunt utilizate pentru fiecare sistem de rating, iar instituţiile aplică aceste politici în mod consecvent de-a lungul timpului."

(e)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) În cazul în care instituţiile recunosc protecţia nefinanţată a creditului prin abordarea de modelare a ajustării PD/LGD, părţii garantate a expunerii-suport nu i se atribuie o pondere de risc care ar fi mai mică decât pragul de ponderare a riscului pentru furnizorul de protecţie. În acest scop, pragul de ponderare a riscului pentru furnizorul de protecţie se calculează utilizând aceeaşi probabilitate de nerambursare, aceeaşi pierdere în caz de nerambursare şi aceeaşi funcţie de ponderare a riscului ca cele aplicabile în cazul expunerii directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie, astfel cum se menţionează la articolul 236a."

110.La articolul 193 se adaugă următorul alineat:

"(7) Garanţiile reale care îndeplinesc toate cerinţele de eligibilitate prevăzute în prezentul capitol pot fi recunoscute chiar şi în cazul expunerilor asociate facilităţilor netrase, în cazul în care tragerea în cadrul facilităţii este condiţionată de achiziţionarea sau primirea, în prealabil sau simultan, a unor garanţii reale pe măsura interesului instituţiei asupra garanţiei reale odată ce facilitatea este trasă, astfel încât instituţia nu are niciun drept asupra garanţiei reale în măsura în care facilitatea nu este trasă."

112.Articolul 197 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(b)la alineatul (6), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

(b) dacă instituţiile aplică abordarea pe bază de mandat menţionată la articolul 132a alineatul (2) sau la articolul 152 alineatul (5) pentru expuneri directe faţă de un OPC, acestea pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în respectivul OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor deţinute de respectivul OPC care sunt eligibile în temeiul alineatelor (1) şi (4) de la prezentul articol, presupunând că OPC-ul respectiv sau oricare dintre OPC-urile sale suport au investit în instrumente neeligibile în măsura maximă permisă de mandatele lor."

113.La articolul 198, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

a) dacă instituţiile aplică abordarea transparentă de tip look-through menţionată la articolul 132a alineatul (1) sau la articolul 152 alineatul (2) pentru expuneri directe faţă de un OPC, acestea pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în respectivul OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor deţinute de respectivul OPC care sunt eligibile în temeiul articolului 197 alineatele (1) şi (4) şi a instrumentelor menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol;

b) dacă instituţiile aplică abordarea pe bază de mandat menţionată la articolul 132a alineatul (2) sau la articolul 152 alineatul (5) pentru expuneri directe faţă de un OPC, acestea pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în respectivul OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor deţinute de respectivul OPC care sunt eligibile în temeiul articolului 197 alineatele (1) şi (4) şi a instrumentelor menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol, presupunând că OPC-ul respectiv sau oricare dintre OPC-urile sale suport au investit în instrumente neeligibile în măsura maximă permisă de mandatele lor.

114.Articolul 199 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

(b)la alineatul (3), literele (a) şi (b) se înlocuiesc cu următorul text:

(c)la alineatul (4), literele (a) şi (b) se înlocuiesc cu următorul text:

(d)se introduce următorul alineat:

"(4^a) Instituţiile pot aplica derogările menţionate la alineatele (3) şi (4) de la prezentul articol şi în cazurile în care autoritatea competentă a unei ţări terţe care aplică mecanisme de supraveghere şi de reglementare cel puţin echivalente cu cele aplicate în Uniune, astfel cum s-a stabilit printr-o decizie a Comisiei adoptată în conformitate cu articolul 107 alineatul (4), publică ratele pierderilor corespunzătoare pentru expunerile garantate cu bunuri imobile locative sau comerciale situate pe teritoriul ţării terţe respective."

(e)la alineatul (5) se adaugă următorul paragraf:

"În cazul în care o instituţie de credit pentru dezvoltare publică, astfel cum este definită la articolul 429a alineatul (2) din prezentul regulament, acordă un credit promoţional, astfel cum este definit la articolul 429a alineatul (3) din prezentul regulament, unei alte instituţii sau unei instituţii financiare care este autorizată să desfăşoare activităţile menţionate la punctul 2 sau 3 din anexa I la Directiva 2013/36/UE şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 119 alineatul (5) din prezentul regulament şi în cazul în care respectiva instituţie sau instituţie financiară transferă direct sau indirect creditul promoţional respectiv unui debitor final şi cedează instituţiei de credit pentru dezvoltare publică creanţa din creditul promoţional drept garanţie reală, instituţia de credit pentru dezvoltare publică poate utiliza creanţa cedată drept garanţie reală eligibilă, indiferent de scadenţa iniţială a creanţei cedate."

(f)la alineatul (6), litera (d) se înlocuieşte cu următorul text:

"(d) instituţia demonstrează că, în cel puţin 90 % din totalul lichidărilor corespunzătoare unui anumit tip de garanţie reală, sumele obţinute în urma executării garanţiei reale nu sunt mai mici de 70 % din valoarea garanţiei reale; în cazul în care există o volatilitate semnificativă a preţurilor pieţei, instituţia demonstrează autorităţii competente, într-un mod pe care aceasta îl consideră satisfăcător, că propria evaluare a garanţiei reale este suficient de prudentă."

115.Articolul 201 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

118.La articolul 207 alineatul (4), litera (d) se înlocuieşte cu următorul text:

119.Articolul 208 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (3) se modifică după cum urmează:

"(b) evaluarea bunurilor imobile se revizuieşte atunci când informaţiile de care dispun instituţiile indică faptul că valoarea bunurilor imobile ar fi putut să scadă semnificativ în comparaţie cu nivelul general al preţurilor de pe piaţă; această revizuire este efectuată de către un evaluator care are calificarea, abilităţile şi experienţa necesare pentru a efectua o evaluare şi este independent de procesul de luare a deciziei de acordare a creditului; consideraţii legate de ESG, inclusiv cele legate de limitările impuse de obiectivele de reglementare şi actele juridice relevante ale Uniunii şi ale statelor membre, precum şi, dacă este relevant pentru instituţiile active la nivel internaţional, de obiectivele juridice şi de reglementare ale ţărilor terţe, sunt considerate un indiciu al faptului că valoarea bunurilor imobile ar fi putut să scadă semnificativ în comparaţie cu nivelul general al preţurilor de pe piaţă; pentru împrumuturile care depăşesc 3 milioane EUR sau 5 % din valoarea fondurilor proprii ale unei instituţii, evaluarea bunurilor imobile se revizuieşte de către un astfel de evaluator cel puţin o dată la trei ani."

(b)se introduce următorul alineat:

(c)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

120.Articolul 210 se modifică după cum urmează:

(a)litera (g) se înlocuieşte cu următorul text:

"(g) atunci când efectuează o evaluare sau o reevaluare, instituţiile ţin seama pe deplin de orice deteriorare sau uzură morală a garanţiei reale, acordând o atenţie deosebită efectelor trecerii timpului asupra garanţiilor reale sensibile la uzura morală; în cazul garanţiilor reale corporale, uzura morală a garanţiei reale include, de asemenea, consideraţii de evaluare legate de ESG referitoare la interdicţii sau limitări impuse de obiectivele de reglementare şi actele juridice relevante ale Uniunii şi ale statelor membre, precum şi, dacă este relevant pentru instituţiile active la nivel internaţional, de obiectivele juridice şi de reglementare ale ţărilor terţe;"

(b)se adaugă următorul paragraf:

"În cazul în care contractele de garanţie generală sau alte forme de garanţii constituite asupra unei universalităţi de bunuri oferă instituţiei creditoare o creanţă înregistrată asupra activelor unei societăţi şi în cazul în care creanţa respectivă conţine atât active care nu sunt eligibile drept garanţii reale în cadrul abordării IRB, cât şi active care sunt eligibile drept garanţii reale în cadrul abordării IRB, instituţia le poate recunoaşte pe acestea din urmă drept protecţie finanţată a creditului eligibilă. În acest caz, recunoaşterea este condiţionată de îndeplinirea de către activele respective a cerinţelor de eligibilitate a garanţiilor reale în cadrul abordării IRB, astfel cum se prevede în prezentul capitol."

121.La articolul 213, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

122.Articolul 215 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

123.La articolul 216 se adaugă următorul alineat:

b)sediul legal unde este reglementată expunerea faţă de societăţi are un cod bine stabilit privind falimentul, care permite unei societăţi să se reorganizeze şi să se restructureze şi prevede decontarea ordonată a creanţelor creditorilor.

126.Articolul 220 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Instituţiile care calculează «valoarea ajustată integral a expunerii» (E *) pentru expunerile care fac obiectul unui acord-cadru de compensare eligibil care acoperă operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare sau alte operaţiuni ajustate la condiţiile pieţei de capital calculează ajustările de volatilitate pe care trebuie să le aplice utilizând abordarea bazată pe ajustări de volatilitate reglementate prevăzută la articolele 223-227 pentru metoda extinsă a garanţiilor financiare."

(d)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

i	= indicele care desemnează toate titlurile de valoare, mărfurile sau poziţiile în numerar separate din cadrul acordului care sunt date cu împrumut, vândute cu acordul de a răscumpăra sau furnizate de instituţie contrapărţii;
j	= indicele care desemnează toate titlurile de valoare, mărfurile sau poziţiile în numerar separate din cadrul acordului care sunt luate cu împrumut, achiziţionate cu acordul de a revinde sau deţinute de instituţie;
k	= indicele care desemnează toate monedele separate în care sunt denominate titlurile de valoare, mărfurile sau poziţiile în numerar din cadrul acordului;
Ei	= valoarea expunerii pentru un anumit titlu de valoare, o anumită marfă sau o anumită poziţie în numerar i, care este dat(ă) cu împrumut, vândut(ă) cu un acord de răscumpărare sau furnizat(ă) contrapărţii în cadrul acordului, valoare care s-ar aplica în lipsa unei protecţii a creditului în cazul în care instituţiile calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor în conformitate cu capitolul 2 sau 3, după caz;
Cj	= valoarea unui anumit titlu de valoare, a unei anumite mărfuri sau a unei anumite poziţii în numerar j, care este luat(ă) cu împrumut, achiziţionat(ă) cu un acord de revânzare sau deţinut(ă) de instituţie în cadrul acordului;
	= poziţia netă (pozitivă sau negativă) într-o monedă dată k, alta decât moneda de decontare a acordului, calculată în conformitate cu alineatul (2) litera (b);
	= ajustarea de volatilitate corespunzătoare cursului de schimb aferent monedei k;
Enet	= expunerea netă a acordului, calculată după cum urmează:

l	= indicele care desemnează toate grupurile distincte de aceleaşi titluri de valoare şi toate tipurile distincte de aceleaşi mărfuri din cadrul acordului;
	= poziţia netă (pozitivă sau negativă) pe un anumit grup de titluri de valoare l sau pe un anumit tip de mărfuri l, din cadrul acordului, calculată în conformitate cu alineatul (2) litera (a);
	= ajustarea de volatilitate corespunzătoare unui anumit grup de titluri de valoare l sau unui anumit tip de mărfuri l, stabilită în conformitate cu alineatul (2) litera (c); semnul se stabileşte după cum urmează: (a) semn pozitiv în cazul în care grupul de titluri de valoare l este dat cu împrumut, vândut cu un acord de răscumpărare sau tranzacţionat într-un mod similar cu darea cu împrumut de titluri de valoare sau cu un acord repo; (b) semn negativ în cazul în care grupul de titluri de valoare l este luat cu împrumut, achiziţionat cu un acord de revânzare sau tranzacţionat într-un mod similar cu luarea cu împrumut de titluri de valoare sau cu un acord reverse repo;
N	= numărul total de grupuri distincte de aceleaşi titluri de valoare şi de tipuri distincte de aceleaşi mărfuri din cadrul acordului; în scopul acestui calcul, nu se iau în considerare grupurile şi tipurile pentru care este mai mică decât ;
Ebrut	= expunerea brută a acordului, calculată după cum urmează:

127.Articolul 221 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1), (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

"(1) În scopul calculării cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi a cuantumurilor pierderilor aşteptate pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare sau pentru alte operaţiuni ajustate la condiţiile pieţei de capital, altele decât tranzacţiile cu instrumente financiare derivate acoperite de un acord-cadru de compensare eligibil care îndeplineşte cerinţele prevăzute în capitolul 6 secţiunea 7, o instituţie poate calcula valoarea ajustată integral a expunerii (E *) acordului utilizând abordarea bazată pe modele interne, cu condiţia ca instituţia să îndeplinească condiţiile prevăzute la alineatul (2).

128.La articolul 222, alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) Instituţiile atribuie acelor părţi din valorile expunerilor care sunt garantate cu valoarea de piaţă a garanţiei financiare eligibile ponderea de risc pe care ar atribui-o în temeiul capitolului 2 dacă instituţia creditoare ar avea o expunere directă faţă de instrumentul care constituie garanţia reală. În acest scop, valoarea expunerii unui element extrabilanţier menţionat în anexa I este egală cu 100 % din valoarea elementului, şi nu cu valoarea expunerii indicată la articolul 111 alineatul (2)."

129.Articolul 223 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

130.La articolul 224 alineatul (1), tabelele 1-4 se înlocuiesc cu următorul text:

Nivelul de calitate a creditului cu care este asociată evaluarea creditului pentru titlul de datorie	Scadenţa reziduală (m), exprimată în ani	Ajustările de volatilitate pentru titlurile de datorie emise de entităţile menţionate la articolul 197 alineatul (1) litera (b)			Ajustările de volatilitate pentru titlurile de datorie emise de entităţile menţionate la articolul 197 alineatul (1) literele (c) şi (d)			Ajustările de volatilitate pentru poziţiile din securitizare care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 197 alineatul (1) litera (h)
		Perioadă de deţinere de 20 de zile (%)	Perioadă de deţinere de 10 zile (%)	Perioadă de deţinere de 5 zile (%)	Perioadă de deţinere de 20 de zile (%)	Perioadă de deţinere de 10 zile (%)	Perioadă de deţinere de 5 zile (%)	Perioadă de deţinere de 20 de zile (%)	Perioadă de deţinere de 10 zile (%)	Perioadă de deţinere de 5 zile (%)
1	m < = 1	0,707	0,5	0,354	1,414	1	0,707	2,828	2	1,414
	1 < m < = 3	2,828	2	1,414	4,243	3	2,121	11,314	8	5,657
	3 < m < = 5	2,828	2	1,414	5,657	4	2,828	11,314	8	5,657
	5 < m < = 10	5,657	4	2,828	8,485	6	4,243	22,627	16	11,314
	m > 10	5,657	4	2,828	16,971	12	8,485	22,627	16	11,314
2-3	m < = 1	1,414	1	0,707	2,828	2	1,414	5,657	4	2,828
	1 < m < = 3	4,243	3	2,121	5,657	4	2,828	16,971	12	8,485
	3 < m < = 5	4,243	3	2,121	8,485	6	4,243	16,971	12	8,485
	5 < m < = 10	8,485	6	4,243	16,971	12	8,485	33,941	24	16,971
	m > 10	8,485	6	4,243	28,284	20	14,142	33,941	24	16,971
4	toţi	21,213	15	10,607	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică

Nivelul de calitate a creditului cu care este asociată evaluarea de credit pentru titlul de datorie pe termen scurt	Scadenţa reziduală (m), exprimată în ani	Ajustările de volatilitate pentru titlurile de datorie emise de entităţile menţionate la articolul 197 alineatul (1) litera (b) pentru care s-au efectuat evaluări de credit pe termen scurt			Ajustările de volatilitate pentru titlurile de datorie emise de entităţile menţionate la articolul 197 alineatul (1) literele (c) şi (d) pentru care s-au efectuat evaluări de credit pe termen scurt			Ajustările de volatilitate pentru poziţiile din securitizare care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 197 alineatul (1) litera (h) pentru care s-au efectuat evaluări de credit pe termen scurt
		Perioadă de deţinere de 20 de zile (%)	Perioadă de deţinere de 10 zile (%)	Perioadă de deţinere de 5 zile (%)	Perioadă de deţinere de 20 de zile (%)	Perioadă de deţinere de 10 zile (%)	Perioadă de deţinere de 5 zile (%)	Perioadă de deţinere de 20 de zile (%)	Perioadă de deţinere de 10 zile (%)	Perioadă de deţinere de 5 zile (%)
1		0,707	0,5	0,354	1,414	1	0,707	2,828	2	1,414
2-3		1,414	1	0,707	2,828	2	1,414	5,657	4	2,828

132.Articolul 226 se înlocuieşte cu următorul text:

133.La articolul 227, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Instituţiile care utilizează abordarea bazată pe ajustări de volatilitate reglementate menţionată la articolul 224 pot aplica, în cazul tranzacţiilor de răscumpărare şi al operaţiunilor de dare sau luare cu împrumut de titluri de valoare, o ajustare de volatilitate de 0 % în locul ajustărilor de volatilitate calculate în conformitate cu articolele 224 şi 226, cu condiţia îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alineatul (2) literele (a)-(h) de la prezentul articol. Instituţiile care utilizează abordarea bazată pe modele interne prevăzută la articolul 221 nu utilizează tratamentul stabilit în prezentul articol."

134.Articolul 228 se înlocuieşte cu următorul text:

135.Articolul 229 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

În scopul calculării valorii medii, instituţiile pot utiliza rezultatele monitorizării valorilor bunului imobil în conformitate cu articolul 208 alineatul (3). Valoarea bunului imobil poate depăşi valoarea medie respectivă sau valoarea în momentul iniţierii, după caz, în cazul modificărilor aduse bunului care îi sporesc fără echivoc valoarea, cum ar fi îmbunătăţirea performanţei energetice sau îmbunătăţirea rezilienţei, a protecţiei şi a adaptării la riscurile fizice ale clădirii sau ale unităţii locative. Valoarea bunului imobil nu poate fi reevaluată în sens crescător dacă instituţiile nu au suficiente date pentru a calcula valoarea medie, cu excepţia cazului în care creşterea valorii se bazează pe modificări care sporesc fără echivoc valoarea bunului imobil.

Evaluarea bunurilor imobile ţine seama de eventualele creanţe anterioare asupra bunurilor imobile, cu excepţia cazului în care o creanţă anterioară este luată în considerare la calcularea cuantumului brut al expunerii în temeiul articolului 124 alineatul (6) litera (c) sau ca factor ce reduce cuantumul de 55 % din valoarea bunului imobil în temeiul articolului 125 alineatul (1) sau 126 alineatul (1), şi reflectă, după caz, rezultatele monitorizării impuse în temeiul articolului 208 alineatul (3)."

(c)se adaugă următorul alineat:

136.Articolul 230 se înlocuieşte cu următorul text:

E	= valoarea expunerii înainte de a se lua în considerare efectul protecţiei finanţate a creditului; pentru o expunere garantată cu o garanţie financiară eligibilă în conformitate cu prezentul capitol, cuantumul respectiv se calculează în conformitate cu articolul 223 alineatul (3); în cazul titlurilor de valoare date cu împrumut sau furnizate drept garanţie, cuantumul respectiv este egal cu numerarul dat cu împrumut sau cu titlurile de valoare date cu împrumut sau furnizate drept garanţie; în cazul titlurilor de valoare date cu împrumut sau furnizate drept garanţie, valoarea expunerii se majorează prin aplicarea ajustării de volatilitate (HE) în conformitate cu articolele 223-227;
ES	= valoarea curentă a protecţiei finanţate a creditului primite după aplicarea ajustării de volatilitate aplicabile tipului respectiv de protecţie finanţată a creditului (HC) şi a ajustării de volatilitate pentru neconcordanţele de monede (Hfx) dintre expunere şi protecţia finanţată a creditului, în conformitate cu alineatele (2) şi (3); ES se plafonează la următoarea valoare: E(1+HE);
EU	= E(1+HE) - ES;
LGDU	= LGD aplicabilă pentru o expunere negarantată, astfel cum se prevede la articolul 161 alineatul (1);
LGDS	= LGD aplicabilă expunerilor garantate de tipul de FCP eligibilă utilizată în tranzacţie, astfel cum se specifică la alineatul (2) tabelul 1.

(4) Ca alternativă la tratamentul prevăzut la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol şi sub rezerva articolului 124 alineatul (9), instituţiile pot atribui o pondere de risc de 50 % pentru partea din expunere care este, în limitele stabilite la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf şi, respectiv, la articolul 126 alineatul (1) primul paragraf, garantată integral cu bunuri imobile locative sau comerciale situate pe teritoriul unui stat membru, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute la articolul 199 alineatul (3) sau (4).

137.Articolul 231 se înlocuieşte cu următorul text:

Instituţiile care au obţinut mai multe tipuri de protecţie finanţată a creditului pot, pentru expunerile tratate conform abordării IRB, să aplice formula prevăzută la articolul 230 în mod secvenţial pentru fiecare tip de garanţie reală. În acest scop, după fiecare etapă de recunoaştere a unui tip de FCP, instituţiile reduc valoarea expunerii negarantate rămase (EU) cu valoarea ajustată a garanţiei reale (ES) recunoscute în etapa respectivă. În conformitate cu articolul 230 alineatul (1), totalul ES pentru toate tipurile de protecţie finanţată a creditului este plafonat la valoarea E

(1+HE), având ca rezultat următoarea formulă:

138.Articolul 232 se modifică după cum urmează:

140.Articolul 235 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

E	= valoarea expunerii calculată în conformitate cu articolul 111; în acest scop, valoarea expunerii unui element extrabilanţier menţionat în anexa I este egală cu 100 % din valoarea elementului, şi nu cu valoarea expunerii indicată la articolul 111 alineatul (2);
GA	= cuantumul protecţiei creditului ajustat în funcţie de riscul valutar (G *) calculat în conformitate cu articolul 233 alineatul (3) şi ajustat suplimentar pentru orice neconcordanţă de scadenţe astfel cum se prevede în secţiunea 5 din prezentul capitol;
r	= ponderea de risc aferentă expunerilor faţă de debitor, specificată în capitolul 2;
g	= ponderea de risc aplicabilă unei expuneri directe faţă de furnizorul de protecţie, specificată în capitolul 2.

(c)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

141.Se introduce următorul articol:

E	= valoarea expunerii determinată în conformitate cu capitolul 3 secţiunea 5; în acest scop, instituţiile calculează valoarea expunerii pentru elementele extrabilanţiere, altele decât instrumentele financiare derivate tratate conform abordării IRB, utilizând un CCF de 100 % în locul CCF pe baza SA sau al CCF pe baza IRB prevăzuţi la articolul 166 alineatele (8), (8a) şi (8b);
GA	= cuantumul protecţiei creditului ajustat în funcţie de riscul valutar (G *) calculat în conformitate cu articolul 233 alineatul (3) şi ajustat suplimentar pentru orice neconcordanţă de scadenţe, astfel cum se prevede în secţiunea 5 din prezentul capitol;
r	= ponderea de risc aferentă expunerilor faţă de debitor, specificată în capitolul 3;
g	= ponderea de risc aplicabilă unei expuneri directe faţă de furnizorul de protecţie, specificată în capitolul 2.

(5) Pentru orice parte negarantată a valorii expunerii (E), instituţiile utilizează ponderea de risc şi pierderea aşteptată corespunzătoare expunerii-suport. Pentru calculul prevăzut la articolul 159, instituţiile atribuie părţii negarantate a valorii expunerii orice ajustare generală sau specifică pentru riscul de credit sau orice ajustare de valoare suplimentară în conformitate cu articolul 34 legată de activităţile din afara portofoliului de tranzacţionare ale instituţiei sau orice altă reducere a fondurilor proprii legată de expunere, alta decât deducerile efectuate în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (m)."

142.Articolul 236 se înlocuieşte cu următorul text:

(1) În cazul unei expuneri cu protecţie nefinanţată a creditului pentru care o instituţie aplică abordarea IRB prevăzută în capitolul 3, fără a utiliza însă propriile estimări ale LGD, şi în cazul în care expunerile directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie sunt tratate în conformitate cu abordarea IRB prevăzută în capitolul 3, instituţia determină partea garantată a expunerii ca fiind cea mai mică dintre valoarea expunerii (E) şi valoarea ajustată a protecţiei nefinanţate a creditului (GA).

(1^a) Instituţiile care aplică abordarea IRB expunerilor directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie utilizând propriile estimări ale PD calculează cuantumul ponderat la risc al expunerii şi cuantumul pierderii aşteptate pentru partea garantată a valorii expunerii utilizând PD a furnizorului de protecţie şi LGD aplicabilă pentru o expunere directă comparabilă faţă de furnizorul de protecţie, astfel cum se menţionează la articolul 161 alineatul (1), în conformitate cu alineatul (1b) din prezentul articol. Pentru expunerile subordonate şi protecţia nefinanţată a creditului nesubordonată, LGD care trebuie aplicată de către instituţii părţii garantate a valorii expunerii este LGD asociată creanţelor cu rang prioritar, iar instituţiile pot ţine seama de orice protecţie finanţată a creditului care garantează protecţia nefinanţată a creditului în conformitate cu prezentul capitol.

(1^d) În pofida alineatului (1c) din prezentul articol, instituţiile care aplică abordarea IRB expunerilor garantate utilizând metoda prevăzută la articolul 153 alineatul (5) calculează ponderea de risc şi pierderea aşteptată aplicabile părţii garantate a expunerii utilizând PD, LGD aplicabilă unei expuneri directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie, astfel cum se menţionează la articolul 161 alineatul (1), în conformitate cu alineatul (1b) din prezentul articol, şi aceeaşi funcţie de ponderare a riscului ca cele utilizate pentru o expunere directă comparabilă faţă de furnizorul de protecţie şi, dacă este cazul, utilizează scadenţa (M) aferentă expunerii-suport, calculată în conformitate cu articolul 162. Pentru expunerile subordonate şi protecţia nefinanţată a creditului nesubordonată, LGD care trebuie aplicată de către instituţii părţii garantate a valorii expunerii este LGD asociată creanţelor cu rang prioritar, iar instituţiile pot ţine seama de orice protecţie finanţată a creditului care garantează protecţia nefinanţată a creditului în conformitate cu prezentul capitol.

(2) Pentru orice parte negarantată a valorii expunerii (E), instituţiile utilizează ponderea de risc şi pierderea aşteptată corespunzătoare expunerii-suport. Pentru calculul prevăzut la articolul 159, instituţiile atribuie părţii negarantate a valorii expunerii orice ajustare generală sau specifică pentru riscul de credit sau orice ajustare de valoare suplimentară în conformitate cu articolul 34 legată de activităţile din afara portofoliului de tranzacţionare ale instituţiei sau orice altă reducere a fondurilor proprii legată de expunere, alta decât deducerile efectuate în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (m).

(3) În sensul prezentului articol, (GA) este cuantumul protecţiei creditului ajustat în funcţie de riscul valutar (G *) calculată în conformitate cu articolul 233 alineatul (3) şi ajustată suplimentar pentru orice neconcordanţă de scadenţe astfel cum se prevede în secţiunea 5 din prezentul capitol. Valoarea expunerii (E) este valoarea expunerii determinată în conformitate cu capitolul 3 secţiunea 5. Instituţiile calculează valoarea expunerii pentru elementele extrabilanţiere, altele decât instrumentele financiare derivate tratate conform abordării IRB, utilizând un CCF de 100 % în locul CCF pe baza SA sau al CCF pe baza IRB prevăzuţi la articolul 166 alineatele (8), (8a) şi (8b)."

143.Se introduce următorul articol:

(1) În cazul unei expuneri cu protecţie nefinanţată a creditului pentru care o instituţie aplică abordarea IRB prevăzută în capitolul 3 utilizând propriile estimări ale LGD şi în cazul în care expunerile directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie sunt tratate în conformitate cu abordarea IRB prevăzută în capitolul 3, însă fără utilizarea propriilor estimări ale LGD, instituţia determină partea garantată a expunerii ca fiind cea mai mică dintre valoarea expunerii (E) şi valoarea ajustată a protecţiei nefinanţate a creditului (GA), calculată în conformitate cu articolul 235a alineatul (1). Instituţia calculează cuantumul ponderat la risc al expunerii şi cuantumul pierderii aşteptate pentru partea garantată a valorii expunerii utilizând PD, LGD şi aceeaşi funcţie de ponderare a riscului ca cele utilizate pentru o expunere directă comparabilă faţă de furnizorul de protecţie şi utilizează, dacă este cazul, scadenţa (M) aferentă expunerii-suport, calculată în conformitate cu articolul 162.

(2) Instituţiile care aplică abordarea IRB prevăzută în capitolul 3, dar fără a utiliza propriile estimări ale LGD, expunerilor directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie determină LGD în conformitate cu articolul 161 alineatul (1). Pentru expunerile subordonate şi protecţia nefinanţată a creditului nesubordonată, LGD care trebuie aplicată de către instituţii părţii garantate a valorii expunerii este LGD asociată creanţelor cu rang prioritar, iar instituţiile ar putea ţine seama de orice protecţie finanţată a creditului care garantează protecţia nefinanţată a creditului în conformitate cu prezentul capitol.

(3) Instituţiile care aplică abordarea IRB prevăzută în capitolul 3, utilizând propriile estimări ale LGD, expunerilor directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie calculează ponderea de risc şi pierderea aşteptată aplicabile părţii garantate a expunerii-suport utilizând PD, LGD şi aceeaşi funcţie de ponderare a riscului ca cele utilizate pentru o expunere directă comparabilă faţă de furnizorul de protecţie şi utilizează, dacă este cazul, scadenţa (M) aferentă expunerii-suport, calculată în conformitate cu articolul 162.

146.Articolul 273 se modifică după cum urmează:

147.La articolul 273a, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

148.Articolul 273b se modifică după cum urmează:

(c)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) Instituţiile care au încetat să calculeze valorile expunerilor pentru poziţiile lor pe instrumente financiare derivate în conformitate cu secţiunea 4 sau 5 şi să calculeze cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu articolul 385, după caz, pot reîncepe să calculeze valoarea expunerii pentru poziţiile lor pe instrumente financiare derivate, astfel cum se prevede în secţiunea 4 sau 5, şi cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu articolul 385 numai dacă demonstrează autorităţii competente că toate condiţiile prevăzute la articolul 273a alineatul (1) sau (2) au fost îndeplinite pentru o perioadă neîntreruptă de un an."

149.Articolul 274 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

(b)la alineatul (6) se adaugă următoarele paragrafe:

152.Articolul 279a se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (3) se modifică după cum urmează:

153.Articolul 285 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (7) se înlocuieşte cu următorul text:

154.La articolul 291 alineatul (5), litera (f) se înlocuieşte cu următorul text:

155.În partea a treia, titlul III se înlocuieşte cu următorul text:

ILDC	= componenta dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor;
IC	= componenta dobânzilor, care reprezintă veniturile din dobânzi ale instituţiei din toate activele financiare şi alte venituri din dobânzi, inclusiv veniturile financiare din contractele de leasing financiar, veniturile din contractele de leasing operaţional şi profiturile din activele care fac obiectul unui contract de leasing, minus cheltuielile instituţiei cu dobânzile aferente tuturor datoriilor financiare şi alte cheltuieli cu dobânzile, inclusiv cheltuielile cu dobânzile provenite din contracte de leasing financiar şi operaţional, din amortizarea şi deprecierea activelor care fac obiectul unui contract de leasing operaţional şi din pierderile rezultate din astfel de active, calculată ca medie anuală a valorilor absolute ale diferenţelor pe ultimele trei exerciţii financiare;
AC	= componenta activelor, care reprezintă suma cuantumurilor brute totale ale creditelor în curs de derulare, avansurilor, titlurilor de valoare purtătoare de dobândă, inclusiv obligaţiuni de stat, şi activelor care fac obiectul unui contract de leasing ale instituţiei, calculată ca medie anuală pe ultimele trei exerciţii financiare pe baza cuantumurilor de la sfârşitul fiecăruia dintre exerciţiile financiare respective;
DC	= componenta dividendelor, care reprezintă veniturile din dividende ale instituţiei din investiţii în acţiuni şi fonduri care nu au fost consolidate în situaţiile financiare ale instituţiei, inclusiv veniturile din dividende provenite de la filiale, entităţi asociate şi asocieri în participaţie neconsolidate, calculată ca medie anuală pe ultimele trei exerciţii financiare.

(3) Prin derogare de la alineatul (2), o instituţie-mamă din UE poate solicita, până la 31 decembrie 2027, aprobarea supraveghetorului consolidant pentru a calcula o componentă a dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor separată pentru oricare dintre instituţiile sale filiale specifice şi adăuga rezultatul calculului respectiv la componenta dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor calculată, pe bază consolidată, pentru celelalte entităţi ale grupului, în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

Până la 31 decembrie 2031, ABE prezintă Comisiei un raport privind utilizarea şi caracterul adecvat al derogării menţionate la primul paragraf, având în vedere, în special, modelele de afaceri specifice în cauză şi caracterul adecvat al cerinţei de fonduri proprii aferente pentru riscul operaţional. Pe baza acestui raport şi ţinând seama în mod corespunzător de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2032.

(4) Până la 31 decembrie 2027 sau până când supraveghetorul consolidant acordă aprobarea în conformitate cu alineatul (3), oricare dintre aceste date survine mai întâi, o instituţie-mamă din UE căreia i s-a acordat aprobarea de a aplica abordarea standardizată alternativă liniilor sale de activitate bancară de retail şi comercială pentru a-şi calcula cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional poate continua, după ce şi-a informat supraveghetorul consolidant, să utilizeze abordarea standardizată alternativă, astfel cum era aceasta prevăzută în versiunea prezentului regulament aplicabilă la 8 iulie 2024, în scopul calculării cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional aferente acestor două linii de activitate şi în conformitate cu domeniul de aplicare al aprobării existente.

SC	= componenta serviciilor;
OI	= alte venituri din exploatare, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a veniturilor instituţiei din operaţiunile bancare obişnuite care nu sunt incluse în alte elemente ale indicatorului de activitate, dar sunt de natură similară;
OE	= alte cheltuieli de exploatare, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a cheltuielilor şi pierderilor instituţiei din operaţiunile bancare obişnuite care nu sunt incluse în alte elemente ale indicatorului de activitate, dar sunt de natură similară, precum şi din evenimentele de risc operaţional;
FI	= componenta veniturilor din taxe şi comisioane, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a veniturilor instituţiei obţinute din furnizarea de consultanţă şi de servicii, inclusiv veniturile obţinute de instituţie prin externalizarea serviciilor financiare;
FE	= componenta cheltuielilor cu taxe şi comisioane, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a cheltuielilor plătite de instituţie pentru a beneficia de consultanţă şi servicii, inclusiv taxele de externalizare plătite de instituţie pentru furnizarea de servicii financiare, dar excluzând taxele de externalizare plătite pentru furnizarea de servicii nefinanciare.

Sub rezerva aprobării prealabile de către autoritatea competentă şi în măsura în care sistemul instituţional de protecţie dispune de sisteme adecvate şi uniformizate pentru monitorizarea şi clasificarea riscurilor operaţionale, instituţiile care sunt membre ale unui sistem instituţional de protecţie ce îndeplineşte cerinţele de la articolul 113 alineatul (7) pot calcula componenta serviciilor excluzând eventualele venituri primite de la instituţii sau cheltuieli plătite unor instituţii care sunt membre ale aceluiaşi sistem instituţional de protecţie. Orice pierderi care rezultă din riscurile operaţionale aferente fac obiectul mutualizării între membrii sistemului instituţional de protecţie.

FC	= componenta financiară;
TC	= componenta portofoliului de tranzacţionare, care reprezintă media anuală a valorilor absolute pe ultimele trei exerciţii financiare ale profitului net sau pierderii nete, după caz, rezultat(ă) din portofoliul de tranzacţionare al instituţiei, stabilit, după caz, fie în conformitate cu standardele de contabilitate, fie în conformitate cu partea a treia titlul I capitolul 3, inclusiv din activele şi datoriile destinate tranzacţionării, din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor şi din diferenţele de curs valutar;
BC	= componenta portofoliului bancar, care reprezintă media anuală a valorilor absolute pe ultimele trei exerciţii financiare ale profitului net sau pierderii nete, după caz, rezultat(ă) din afara portofoliului de tranzacţionare al instituţiei, inclusiv din activele şi datoriile financiare evaluate la valoarea justă prin profit şi pierdere, din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, din diferenţele de curs valutar şi din câştigurile şi pierderile realizate din activele şi datoriile financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit şi pierdere.

(1) Instituţiile care calculează o pierdere anuală din riscul operaţional în conformitate cu articolul 316 alineatul (1) dispun de un cadru de administrare, procese şi mecanisme care să permită colectarea şi actualizarea în permanenţă a unui set de date privind pierderile care să cuprindă, pentru fiecare eveniment de risc operaţional înregistrat, cuantumurile pierderii brute, recuperările din alte activităţi decât cele de asigurare, recuperările din asigurări, datele de referinţă şi pierderile grupate, inclusiv cele rezultate în urma unor evenimente legate de o conduită necorespunzătoare.

(ii)procesul de planificare, creare, testare şi implementare a sistemelor şi infrastructurii informatice este solid şi adecvat în ceea ce priveşte managementul de proiect, administrarea riscurilor, guvernanţa, ingineria, asigurarea calităţii şi planificarea testării, modelarea şi dezvoltarea sistemelor, asigurarea calităţii în legătură cu toate activităţile, inclusiv revizuirea codurilor şi, după caz, verificarea codurilor, şi testarea, inclusiv acceptarea de către utilizatori;

Instituţiile menţin în permanenţă un calcul actualizat al pierderii nete pentru fiecare eveniment specific de risc operaţional. În acest scop, instituţiile actualizează calculul pierderii nete pe baza variaţiilor observate sau estimate ale pierderii brute şi ale recuperării pentru fiecare din ultimele 10 exerciţii financiare. În cazul în care se observă pierderi legate de acelaşi eveniment de risc operaţional în cursul mai multor exerciţii financiare din intervalul de timp de 10 ani menţionat, instituţia calculează şi actualizează:

În sensul primului paragraf litera (e), instituţia include pierderile temporare semnificative în setul de date privind pierderile în cazul în care aceste pierderi se datorează unor evenimente de risc operaţional care acoperă o perioadă mai lungă decât un exerciţiu financiar. Instituţiile includ în cuantumul pierderii înregistrate pentru elementul de risc operaţional într-un exerciţiu financiar pierderile datorate corectării erorilor de contabilizare survenite în orice exerciţiu financiar anterior, chiar şi în cazul în care pierderile respective nu afectează în mod direct părţi terţe. În cazul în care există pierderi temporare semnificative şi evenimentul de risc operaţional afectează direct părţi terţe, inclusiv clienţi, furnizori şi angajaţi ai instituţiei, instituţia include, de asemenea, retratarea oficială a rapoartelor financiare emise anterior.

a) un sistem bine documentat de evaluare şi gestionare a riscului operaţional, care este strâns integrat în procesele de gestionare zilnică a riscurilor, face parte integrantă din procesul de monitorizare şi control al profilului de risc operaţional al instituţiei şi pentru care au fost atribuite responsabilităţi clare; sistemul de evaluare şi de gestionare a riscului operaţional identifică expunerile instituţiei la riscul operaţional şi urmăreşte datele relevante privind riscul operaţional, inclusiv datele privind pierderile semnificative;

156.Articolul 325 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1)-(5) se înlocuiesc cu următorul text:

Prin derogare de la primul paragraf, o instituţie nu calculează cerinţe de fonduri proprii pentru riscul valutar aferente poziţiilor din portofoliul de tranzacţionare şi poziţiilor din afara portofoliului de tranzacţionare care prezintă un risc valutar în cazul în care poziţiile respective sunt deduse din fondurile proprii ale instituţiei. Instituţia documentează utilizarea derogării prevăzute la prezentul paragraf, inclusiv impactul acesteia şi caracterul ei semnificativ, şi pune informaţiile la dispoziţia autorităţii sale competente, la cererea acesteia.

(3) O instituţie care utilizează abordarea bazată pe modele interne alternativă menţionată la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă aferente poziţiilor din portofoliul de tranzacţionare şi poziţiilor din afara portofoliului de tranzacţionare care prezintă un risc valutar sau un risc de marfă raportează autorităţii sale competente calculul lunar al cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă, utilizând abordarea standardizată alternativă menţionată la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol pentru fiecare birou de tranzacţionare căruia i-au fost atribuite poziţiile respective în conformitate cu articolul 104b.

(4) O instituţie poate utiliza o combinaţie între abordarea standardizată alternativă menţionată la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol şi abordarea bazată pe modele interne alternativă menţionată la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol în mod permanent, cu condiţia ca cerinţele de fonduri proprii totale pentru riscul de piaţă calculate utilizând abordarea bazată pe modele interne alternativă să reprezinte cel puţin 10 % din cerinţele de fonduri proprii totale pentru riscul de piaţă. Pe bază individuală, o instituţie nu utilizează niciuna dintre aceste abordări în combinaţie cu abordarea standardizată simplificată menţionată la alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol. La nivel consolidat, o instituţie poate utiliza o combinaţie a acestor trei abordări pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă în conformitate cu articolul 325b alineatul (4) litera (b), atât timp cât abordarea standardizată simplificată nu este utilizată în combinaţie cu celelalte două abordări în cadrul unei singure entităţi juridice.

(b)alineatul (9) se înlocuieşte cu următorul text:

"(9) ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza modul în care instituţiile trebuie să calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă aferente poziţiilor din afara portofoliului de tranzacţionare care prezintă un risc valutar sau un risc de marfă în conformitate cu abordările prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (b) de la prezentul articol, ţinând seama de cerinţele prevăzute la articolul 104b alineatele (5) şi (6), după caz.

157.Articolul 325a se modifică după cum urmează:

(b)la alineatul (1), teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:

(c)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(e)alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:

"(6) O instituţie care a încetat să calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă utilizând abordarea menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (c) primeşte aprobarea de a începe să calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă utilizând abordarea respectivă numai dacă demonstrează autorităţii competente că toate condiţiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol au fost îndeplinite pe o perioadă neîntreruptă de un an."

158.La articolul 325b se adaugă următorul alineat:

c)instituţia calculează cerinţele de fonduri proprii totale în conformitate cu prezentul titlu pe bază consolidată prin adunarea cuantumurilor calculate la literele (a) şi (b) de la prezentul alineat.

159.Articolul 325c se modifică după cum urmează:

(c)se adaugă următoarele alineate:

"(3) Prin derogare de la alineatul (2), o instituţie calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă în conformitate cu abordarea standardizată alternativă pentru deţinerile instituţiei reprezentate de propriile sale instrumente de datorie drept suma celor două componente menţionate la alineatul (2) literele (a) şi (c). Atunci când calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă pentru instrumentele proprii de datorie în conformitate cu metoda bazată pe sensibilităţi menţionată la alineatul (2) litera (a), instituţia exclude din acest calcul riscurile provenite din marja de credit proprie a instituţiei.

(4) Instituţiile dispun de o unitate de control al riscului care este independentă de unităţile care desfăşoară activităţi de tranzacţionare şi care raportează direct conducerii superioare. Unitatea de control al riscului este responsabilă de conceperea şi punerea în aplicare a abordării standardizate alternative. Aceasta elaborează şi analizează rapoarte lunare cu privire la rezultatele abordării standardizate alternative, precum şi cu privire la adecvarea limitelor de tranzacţionare ale instituţiei.

160.Articolul 325j se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

(b)se introduce următorul alineat:

a) aplică cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare prevăzute în secţiunea 5 şi majorarea pentru riscul rezidual prevăzută în secţiunea 4 unei poziţii pe un OPC, în cazul în care mandatul OPC-ului îi permite să investească în expuneri care fac obiectul respectivelor cerinţe de fonduri proprii; când utilizează metoda menţionată la alineatul (1) litera (b) punctul (i) de la prezentul articol, instituţia consideră că poziţia pe OPC-ul respectiv este o poziţie fără rating pe un singur titlu de capital atribuită benzii «Nu beneficiază de rating» din tabelul 2 de la articolul 325y alineatul (1); şi

(c)alineatele (3), (4) şi (5) se înlocuieşte cu următorul text:

161.La articolul 325q, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

163.Articolul 325t se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, autorităţile competente pot solicita unei instituţii căreia i s-a acordat aprobarea de a utiliza abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în capitolul 1b să utilizeze funcţiile de evaluare ale sistemului de măsurare a riscului din cadrul abordării lor bazate pe modele interne la calcularea sensibilităţilor în temeiul prezentului capitol în scopul calculului şi al cerinţelor de raportare prevăzute la articolul 325 alineatul (3)."

(c)la alineatul (6), literele (a) şi (b) se înlocuiesc cu următorul text:

164.Articolul 325u se modifică după cum urmează:

(a)se introduce următorul alineat:

(b)se adaugă următoarele alineate:

"(6) ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza criteriile pe care instituţiile trebuie să le utilizeze pentru a identifica poziţiile care se califică pentru derogarea menţionată la alineatul (4a). Criteriile respective includ, cel puţin, natura instrumentelor menţionate la alineatul respectiv, profitul şi pierderea nete ale poziţiilor combinate, sensibilităţile poziţiilor combinate şi riscurile rămase neacoperite în poziţiile combinate, ţinând seama în special de posibilitatea ca poziţia iniţială să fie eventual acoperită cu o sumă parţială.

166.La articolul 325x se adaugă următorul alineat:

"(5) În cazul în care clauzele contractuale sau juridice ale unei poziţii pe instrumente financiare derivate care are drept suport un instrument financiar de datorie în numerar sau de capital în numerar şi este acoperită cu respectivul instrument financiar de datorie în numerar sau de capital în numerar permit unei instituţii să închidă ambele segmente ale poziţiei respective la momentul expirării segmentului care ajunge primul la scadenţă dintre cele două fără nicio expunere la riscul de nerambursare al suportului, cuantumul net al trecerii bruşte în starea de nerambursare al poziţiei combinate se stabileşte la zero."

169.Articolul 325ad se modifică după cum urmează:

170.La articolul 325ae, alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

171.Articolul 325ah se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

173.La articolul 325aj, definiţia termenului

bc ^(rating)se înlocuieşte cu următorul text:

174.Articolul 325ak se modifică după cum urmează:

(a)Tabelul 6 se modifică după cum urmează:

(b)se adaugă următoarele alineate:

175.Articolul 325am se modifică după cum urmează:

177.Articolul 325ax se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:

178.Articolul 325az se modifică după cum urmează:

(b)la alineatul (2), primul paragraf se modifică după cum urmează:

(e)alineatul (9) se înlocuieşte cu următorul text:

179.Articolul 325ba se modifică după cum urmează:

(c)se adaugă următorul alineat:

AIMA	= suma cerinţelor de fonduri proprii menţionate la alineatele (1) şi (2);
PLAaddon	= cerinţa de fonduri proprii suplimentare menţionată la articolul 325bg alineatul (2);
ASAnon-aima	= cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă calculate conform abordării standardizate alternative, astfel cum este menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (a), pentru portofoliul cuprinzând poziţiile din portofoliul de tranzacţionare şi poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare care generează un risc valutar sau un risc de marfă în cazul cărora instituţia utilizează abordarea standardizată alternativă pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă;
ASAtotportofoliul	= cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă calculate conform abordării standardizate alternative, astfel cum este menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (a), pentru portofoliul cuprinzând toate poziţiile din portofoliul de tranzacţionare şi toate poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare care generează un risc valutar sau un risc de marfă;
ASAaima	= cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă calculate conform abordării standardizate alternative, astfel cum este menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (a), pentru portofoliul cuprinzând poziţiile din portofoliul de tranzacţionare şi poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare care generează un risc valutar sau un risc de marfă în cazul cărora instituţia utilizează abordarea menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (b) pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă;

180.La articolul 325bc se adaugă următorul alineat:

182.Articolul 325be se modifică după cum urmează:

(b)se introduce următorul alineat:

(c)se introduce următorul alineat:

(d)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

183.Articolul 325bf se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (6) se modifică după cum urmează:

"Factorul de multiplicare (mc) este egal cu cel puţin suma dintre 1,5 şi o majorare determinată în conformitate cu tabelul 3. În cazul portofoliului menţionat la alineatul (5), respectiva majorare se calculează pe baza numărului de depăşiri înregistrate în cea mai recentă perioadă de 250 de zile lucrătoare, astfel cum demonstrează testarea ex post efectuată de către instituţie a nivelului valorii la risc calculat în conformitate cu litera (a) de la prezentul paragraf. Calculul majorării este supus criteriilor următoare:"

(c)se adaugă următorul alineat:

184.Articolul 325bg se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1), (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

(2) În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, în cazul în care modificările teoretice ale valorii portofoliului unui birou de tranzacţionare, calculate pe baza modelului de măsurare a riscurilor al instituţiei, sunt suficient de apropiate de modificările ipotetice ale valorii portofoliului biroului de tranzacţionare respectiv calculate pe baza modelului de evaluare al instituţiei, instituţia calculează, pentru toate poziţiile atribuite biroului de tranzacţionare respectiv, o cerinţă de fonduri proprii suplimentară faţă de cerinţele de fonduri proprii menţionate la articolul 325ba alineatele (1) şi (2).

(3) Pe baza rezultatelor cerinţei privind atribuirea profitului şi a pierderii menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, o instituţie stabileşte şi documentează o listă exactă cuprinzând factorii de risc incluşi în modelul de măsurare a riscurilor al instituţiei consideraţi adecvaţi pentru verificarea respectării de către instituţie a cerinţei privind testarea ex post prevăzută la articolul 325bf. Instituţia urmăreşte orice modificare a listei factorilor de risc respectivi."

(b)alineatul (4) se modifică după cum urmează:

185.Articolul 325bh se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

"(i) pentru poziţiile pe OPC-uri, instituţiile aplică abordarea de tip look-through poziţiilor-suport ale OPC-urilor cel puţin o dată pe săptămână pentru a-şi calcula cerinţele de fonduri proprii în conformitate cu prezentul capitol; în cazul în care abordarea de tip look-through este efectuată săptămânal, instituţiile sunt în măsură să monitorizeze riscurile care rezultă din modificările semnificative ale compoziţiei OPC-ului; instituţiile care nu dispun de date de intrare sau de informaţii adecvate pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă aferentă unei poziţii pe un OPC în conformitate cu abordarea de tip look-through se pot baza pe o terţă parte pentru a obţine datele de intrare sau informaţiile respective, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2) Instituţiile pot utiliza corelaţii empirice în cadrul categoriilor generale de factori de risc şi, în scopul calculării măsurii valorii la risc condiţionate nerestricţionate UESt menţionate la articolul 325bb alineatul (1), în raport cu toate categoriile generale de factori de risc numai dacă abordarea instituţiei cu privire la măsurarea corelaţiilor respective este judicioasă, consecventă fie cu orizonturile de lichiditate aplicabile, fie, în măsură satisfăcătoare pentru autoritatea competentă, cu orizontul de timp de bază de 10 zile prevăzut la articolul 325bc alineatul (1), şi implementată cu integritate."

186.La articolul 325bi, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)litera (b) se înlocuieşte cu următorul text:

187.La articolul 325bo, alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

188.Articolul 325bp se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (5) se modifică după cum urmează:

"În sensul primului paragraf litera (d), datele necesare pentru estimarea probabilităţilor de nerambursare ale unui anumit emitent al unei poziţii din portofoliul de tranzacţionare sunt disponibile dacă, la data calculului, instituţia deţine o poziţie din afara portofoliului de tranzacţionare pe acelaşi debitor pentru care estimează probabilităţile de nerambursare în conformitate cu titlul II capitolul 3 secţiunea 1 în vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii prevăzute în capitolul respectiv."

(b)alineatul (6) se modifică după cum urmează:

190.Articolul 337 se modifică după cum urmează:

191.Articolul 338 se înlocuieşte cu următorul text:

192.La articolul 348, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

193.Articolul 351 se înlocuieşte cu următorul text:

198.Articolul 382 se modifică după cum urmează:

(b)se introduc următoarele alineate:

"(4^a) Prin derogare de la alineatul (4) de la prezentul articol, o instituţie poate alege să calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA, utilizând oricare dintre abordările menţionate la articolul 382a alineatul (1), pentru tranzacţiile care sunt excluse în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol, în cazul în care instituţia utilizează acoperiri eligibile determinate în conformitate cu articolul 386 pentru a diminua riscul CVA al tranzacţiilor respective. Instituţiile stabilesc politici pentru a preciza aplicarea şi calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA pentru astfel de tranzacţii.

(4^b) Instituţiile raportează autorităţilor lor competente rezultatele calculelor cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA pentru toate tranzacţiile menţionate la alineatul (4) de la prezentul articol. În sensul respectivei cerinţe de raportare, instituţiile calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordările relevante prevăzute la articolul 382a alineatul (1) pe care le-ar fi utilizat pentru a îndeplini o cerinţă de fonduri proprii pentru riscul CVA dacă tranzacţiile respective nu ar fi fost excluse din domeniul de aplicare în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol."

(c)se adaugă următorul alineat:

199.Se introduce următorul articol:

200.Articolul 383 se înlocuieşte cu următorul text:

e) instituţia a creat o unitate de control al riscului care este independentă de unităţile care desfăşoară activităţi de tranzacţionare şi de unitatea menţionată la litera (a) şi care raportează direct organismului de conducere; unitatea de control al riscului este responsabilă de conceperea şi punerea în aplicare a abordării standardizate şi elaborează şi analizează rapoarte lunare cu privire la rezultatele abordării respective şi, în plus, unitatea de control al riscului evaluează caracterul adecvat al limitelor de tranzacţionare ale instituţiei şi include rezultatele evaluării respective în rapoartele sale lunare; unitatea de control al riscului dispune de personal suficient cu un nivel de competenţe adecvat pentru îndeplinirea scopului său.

201.Se introduc următoarele articole:

d) la fiecare moment ulterior, expunerea viitoare actualizată simulată a portofoliului de tranzacţii cu o contraparte se calculează cu ajutorul unui model de calcul al expunerii prin reevaluarea tuturor tranzacţiilor din portofoliul respectiv, pe baza modificărilor comune simulate ale factorilor de risc de piaţă care sunt semnificativi pentru acele tranzacţii, utilizând un număr adecvat de scenarii şi actualizând preţurile până la data efectuării calculului pe baza ratelor dobânzii fără risc;

În sensul primului paragraf litera (f) punctul (iii) de la prezentul alineat, în cazul în care a înfiinţat deja o unitate de administrare a garanţiilor reale pentru a utiliza metoda modelului intern menţionată la articolul 283, instituţia nu este obligată să înfiinţeze o unitate suplimentară de administrare a garanţiilor reale dacă instituţia respectivă demonstrează autorităţii sale competente că unitatea respectivă respectă cerinţele prevăzute la articolul 287 pentru garanţiile reale recunoscute în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea standardizată.

c) instituţia dispune de o unitate de validare independentă care este responsabilă cu validarea efectivă iniţială şi continuă a modelului de calcul al expunerii menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol; această unitate este independentă de unităţile care se ocupă de creditele comerciale şi de unităţile de tranzacţionare, inclusiv de unitatea menţionată la articolul 383 alineatul (1) litera (a), şi raportează direct conducerii superioare; unitatea dispune de personal suficient cu un nivel de competenţe adecvat pentru îndeplinirea scopului respectiv;

e) instituţia documentează procesul de validare iniţială şi continuă a modelului de calcul al expunerii menţionat la alineatul (1), la un nivel de detaliere care ar permite unei părţi terţe să înţeleagă modul în care funcţionează modelele, limitările şi ipotezele lor principale şi să recreeze analiza; documentaţia respectivă stabileşte frecvenţa minimă cu care se efectuează validarea continuă, precum şi alte circumstanţe, cum ar fi o schimbare bruscă a comportamentului pe piaţă, în care se efectuează o validare suplimentară; documentaţia descrie modul în care se efectuează validarea în ceea ce priveşte fluxurile de date şi portofoliile, ce analize sunt utilizate şi modul în care sunt constituite portofoliile reprezentative ale contrapărţilor;

h) modelul de CVA reglementară utilizat de instituţie pentru calcularea expunerii viitoare actualizate simulate menţionate la alineatul (1) reflectă condiţiile şi specificaţiile tranzacţiilor şi contractele în marjă într-un mod prompt, complet şi prudent; condiţiile şi specificaţiile se păstrează într-o bază de date securizată, care face obiectul unui audit formal şi periodic; transmiterea datelor privind condiţiile şi specificaţiile tranzacţiilor şi contractele în marjă în vederea integrării în modelul de calcul al expunerii face, de asemenea, obiectul auditului intern, iar între modelul intern şi sistemele de date-sursă există procese de reconciliere formală pentru a verifica în permanenţă dacă specificaţiile şi condiţiile tranzacţiilor şi contractele în marjă sunt reflectate corect sau, cel puţin, prudent în sistemul de calcul al expunerii;

i) intrările de date de piaţă curente şi istorice utilizate în model de instituţie pentru calcularea expunerii viitoare actualizate simulate menţionate la alineatul (1) se obţin independent de liniile de activitate şi se introduc în modelul respectiv în mod prompt şi complet şi se păstrează într-o bază de date securizată care face obiectul unui audit formal şi periodic; o instituţie dispune de un proces bine dezvoltat de verificare a integrităţii datelor pentru a gestiona observaţiile privind date neadecvate; în cazul în care modelul se bazează pe date de substituire a datelor de piaţă, instituţia elaborează politici interne pentru a identifica substituenţi adecvaţi şi demonstrează în mod empiric şi în permanenţă că substituenţii oferă o reprezentare prudentă a riscului-suport;

(2) Pentru fiecare clasă de risc menţionată la articolul 383 alineatul (2), sensibilitatea CVA-urilor agregate şi sensibilitatea tuturor poziţiilor pe acoperiri eligibile care intră sub incidenţa cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul delta sau vega la fiecare dintre factorii de risc delta sau vega aplicabili incluşi în clasa de risc respectivă se calculează utilizând formulele corespunzătoare prevăzute la articolele 383i şi 383j. În cazul în care valoarea unui instrument depinde de mai mulţi factori de risc, sensibilitatea se determină separat pentru fiecare factor de risc.

O instituţie calculează sensibilităţile la riscurile delta şi vega la un factor de risc al unui indice calificat ca sensibilitate unică la indicele calificat suport. În cazul în care 75 % din componentele unui indice calificat sunt puse în corespondenţă cu acelaşi sector, astfel cum se prevede la articolele 383p, 383s şi 383v, instituţia pune în corespondenţă indicele calificat cu sectorul respectiv. În celelalte cazuri, instituţia pune în corespondenţă sensibilitatea cu banda relevantă a indicelui calificat.

(8) Sensibilitatea specifică benzii se calculează în conformitate cu alineatele (5), (6) şi (7) de la prezentul articol pentru fiecare bandă din cadrul unei clase de risc. După ce sensibilitatea specifică benzii a fost calculată în cazul tuturor benzilor, sensibilităţile ponderate la toţi factorii de risc din toate benzile sunt agregate în conformitate cu formula de mai jos, utilizând corelaţiile corespunzătoare

bc pentru sensibilităţile ponderate din diferitele benzi prevăzute la articolele 383l, 383o, 383r, 383u, 383w şi 383z obţinându-se cerinţele de fonduri proprii specifice unei clase de risc pentru riscul delta sau vega:

(6) Factorii de risc de rată a dobânzii vega aplicabili instrumentelor din portofoliul CVA care sunt sensibile la volatilitatea ratei dobânzii sunt toate volatilităţile ratei dobânzii aferente tuturor momentelor specifice pentru o anumită monedă. Factorii de risc de rată a inflaţiei vega aplicabili instrumentelor din portofoliul CVA care sunt sensibile la volatilitatea ratei inflaţiei sunt toate volatilităţile ratei inflaţiei aferente tuturor momentelor specifice pentru o anumită monedă. Există o singură sensibilitate netă la rata dobânzii şi o singură sensibilitate netă la rata inflaţiei calculate pentru fiecare monedă.

(1) Factorii de risc valutar delta pe care instituţiile trebuie să îi aplice instrumentelor din portofoliul CVA sensibile la cursurile de schimb valutar la vedere sunt toate cursurile de schimb valutar la vedere dintre moneda în care este denominat un instrument şi moneda de raportare a instituţiei sau moneda de bază a instituţiei, în cazul în care instituţia utilizează o monedă de bază în conformitate cu articolul 325q alineatul (7). Pentru fiecare pereche de monede există o singură bandă, care cuprinde un singur factor de risc şi o singură sensibilitate netă.

	= sensibilităţile CVA agregate la un factor de risc de rată de marjă de credit a contrapărţii;
ccskt	= valoarea factorului de risc de rată de marjă de credit a contrapărţii k la scadenţa t;
VCVA	= CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;
x,y	= alţi factori de risc decât ccskt în VCVA;
	= sensibilităţile acoperirii eligibile i la un factor de risc de rată de marjă de credit a contrapărţii;
Vi	= funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;
w,z	= alţi factori de risc decât ccskt din funcţia de evaluare Vi.

	= sensibilităţile CVA agregate la un factor de risc de rată de marjă de credit de referinţă;
rcskt	= valoarea factorului de risc de rată de marjă de credit de referinţă k la scadenţa t;
VCVA	= CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;
x,y	= alţi factori de risc decât ccskt în VCVA;
	= sensibilităţile acoperirii eligibile i la un factor de risc de rată de marjă de credit de referinţă;
Vi	= funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;
w,z	= alţi factori de risc decât ccskt din funcţia de evaluare Vi.

	= sensibilităţile CVA agregate la un factor de risc de volatilitate implicită;
volk	= valoarea factorului de risc de volatilitate implicită;
VCVA	= CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;
x,y	= alţi factori de risc decât volk din funcţia de evaluare VCVA;
	= sensibilităţile instrumentului de acoperire eligibil i la un factor de risc de volatilitate implicită;
Vi	= funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;
w,z	= alţi factori de risc decât volk din funcţia de evaluare Vi.

Numărul benzii	Calitatea creditului	Sector	Pondere de risc
1	Toate	Administraţia centrală a statelor membre, inclusiv băncile centrale	0,5 %
2	Nivelul 1-3 de calitate a creditului	Administraţia centrală, inclusiv băncile centrale, a ţărilor terţe, băncile de dezvoltare multilaterală şi organizaţiile internaţionale menţionate la articolul 117 alineatul (2) şi la articolul 118	0,5 %
3		Administraţie regională sau autoritate locală şi entităţi din sectorul public	1,0 %
4		Entităţi din sectorul financiar, inclusiv instituţii de credit înregistrate sau înfiinţate de o administraţie centrală, o administraţie regională sau o autoritate locală şi creditori promoţionali	5,0 %
5		Materiale de bază, energie, produse industriale, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	3,0 %
6		Bunuri şi servicii pentru consumatori, transport şi depozitare, servicii administrative şi activităţi de sprijin	3,0 %
7		Tehnologie, telecomunicaţii	2,0 %
8		Asistenţă medicală, utilităţi, activităţi profesionale şi tehnice	1,5 %
9		Obligaţiuni garantate emise de instituţii de credit stabilite în statele membre	1,0 %
10	Nivelul 1 de calitate a creditului	Obligaţiuni garantate emise de instituţii de credit din ţări terţe	1,5 %
10	Nivelul 2-3 de calitate a creditului		2,5 %
11	Nivelul 1-3 de calitate a creditului	Alt sector	5,0 %
12	Nivelul 1-3 de calitate a creditului	Indici calificaţi	1,5 %
13	Nivelul 4-6 de calitate a creditului şi fără rating	Administraţia centrală, inclusiv băncile centrale, a ţărilor terţe, băncile de dezvoltare multilaterală şi organizaţiile internaţionale menţionate la articolul 117 alineatul (2) şi la articolul 118	2,0 %
14		Administraţie regională sau autoritate locală şi entităţi din sectorul public	4,0 %
15		Entităţi din sectorul financiar, inclusiv instituţii de credit înregistrate sau înfiinţate de o administraţie centrală, o administraţie regională sau o autoritate locală şi creditori promoţionali	12,0 %
16		Materiale de bază, energie, produse industriale, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	7,0 %
17		Bunuri şi servicii pentru consumatori, transport şi depozitare, servicii administrative şi activităţi de sprijin	8,5 %
18		Tehnologie, telecomunicaţii	5,5 %
19		Asistenţă medicală, utilităţi, activităţi profesionale şi tehnice	5,0 %
20		Alt sector	12,0 %
21		Indici calificaţi	5,0 %

(2) Atunci când încadrează o expunere la risc într-un sector, instituţiile se bazează pe o clasificare care este utilizată în mod curent pe piaţă pentru gruparea emitenţilor în funcţie de sector. Instituţiile încadrează fiecare emitent într-o singură bandă sectorială prevăzută în tabelul 1. Expunerile la risc provenind de la orice emitent pe care o instituţie nu le poate încadra într-un anumit sector în acest mod sunt încadrate fie în banda 11, fie în banda 20 din tabelul 1, în funcţie de calitatea creditului emitentului.

	este egal cu 1 atunci când cele două puncte ale sensibilităţilor k şi l sunt identice, iar în caz contrar este egal cu 90 %;
	este egal cu 1 atunci când cele două nume ale sensibilităţilor k şi l sunt identice şi cei doi indici fac parte din aceeaşi serie, 90 % dacă cei doi indici sunt aceiaşi, dar din serii diferite, iar în caz contrar este egal cu 80 %;
	este egal cu 1 atunci când cele două nume sunt ambele în banda 12 sau ambele în banda 21, iar în caz contrar este egal cu 80 %.

Numărul benzii	Calitatea creditului	Sector	Pondere de risc
1	Toate	Administraţia centrală a statelor membre, inclusiv băncile centrale	0,5 %
2	Nivelul 1-3 de calitate a creditului	Administraţia centrală, inclusiv băncile centrale, a ţărilor terţe, băncile de dezvoltare multilaterală şi organizaţiile internaţionale menţionate la articolul 117 alineatul (2) şi la articolul 118	0,5 %
3		Administraţie regională sau autoritate locală şi entităţi din sectorul public	1,0 %
4		Entităţi din sectorul financiar, inclusiv instituţii de credit înregistrate sau înfiinţate de o administraţie centrală, o administraţie regională sau o autoritate locală şi creditori promoţionali	5,0 %
5		Materiale de bază, energie, produse industriale, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	3,0 %
6		Bunuri şi servicii pentru consumatori, transport şi depozitare, servicii administrative şi activităţi de sprijin	3,0 %
7		Tehnologie, telecomunicaţii	2,0 %
8		Asistenţă medicală, utilităţi, activităţi profesionale şi tehnice	1,5 %
9		Obligaţiuni garantate emise de instituţii de credit stabilite în statele membre	1,0 %
10	Nivelul 1 de calitate a creditului	Obligaţiuni garantate emise de instituţii de credit din ţări terţe	1,5 %
10	Nivelul 2-3 de calitate a creditului		2,5 %
11	Nivelul 1-3 de calitate a creditului	Indici calificaţi	1,5 %
12	Nivelul 4-6 de calitate a creditului şi fără rating	Administraţia centrală, inclusiv băncile centrale, a ţărilor terţe, băncile de dezvoltare multilaterală şi organizaţiile internaţionale menţionate la articolul 117 alineatul (2) şi la articolul 118	2,0 %
13		Administraţie regională sau autoritate locală şi entităţi din sectorul public	4,0 %
14		Entităţi din sectorul financiar, inclusiv instituţii de credit înregistrate sau înfiinţate de o administraţie centrală, o administraţie regională sau o autoritate locală şi creditori promoţionali	12,0 %
15		Materiale de bază, energie, produse industriale, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	7,0 %
16		Bunuri şi servicii pentru consumatori, transport şi depozitare, servicii administrative şi activităţi de sprijin	8,5 %
17		Tehnologie, telecomunicaţii	5,5 %
18		Asistenţă medicală, utilităţi, activităţi profesionale şi tehnice	5,0 %
19		Indici calificaţi	5,0 %
20	Alt sector		12,0 %

	este egal cu 1 atunci când cele două puncte ale sensibilităţilor k şi l sunt identice, iar în caz contrar este egal cu 90 %;
	este egal cu 1 atunci când cele două nume ale sensibilităţilor k şi l sunt identice şi cei doi indici fac parte din aceeaşi serie, 90 % dacă cei doi indici sunt aceiaşi, dar din serii diferite, iar în caz contrar este egal cu 80 %;
	este egal cu 1 atunci când cele două nume sunt ambele în banda 11 sau ambele în banda 19, iar în caz contrar este egal cu 80 %.

Numărul benzii	Capitalizarea de piaţă	Economia	Sector	Ponderea de risc pentru preţul spot al titlurilor de capital
1	Ridicată	Economie de piaţă emergentă	Bunuri şi servicii pentru consumatori, transport şi depozitare, servicii administrative şi activităţi de sprijin, asistenţă medicală, utilităţi	55 %
2			Telecomunicaţii, produse industriale	60 %
3			Materiale de bază, energie, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	45 %
4			Societăţi financiare, inclusiv societăţi financiare susţinute de guvern, activităţi imobiliare, tehnologie	55 %
5		Economie avansată	Bunuri şi servicii pentru consumatori, transport şi depozitare, servicii administrative şi activităţi de sprijin, asistenţă medicală, utilităţi	30 %
6			Telecomunicaţii, produse industriale	35 %
7			Materiale de bază, energie, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	40 %
8			Societăţi financiare, inclusiv societăţi financiare susţinute de guvern, activităţi imobiliare, tehnologie	50 %
9	Scăzută	Economie de piaţă emergentă	Toate sectoarele descrise la benzile 1, 2, 3 şi 4	70 %
10	Scăzută	Economie avansată	Toate sectoarele descrise la benzile 5, 6, 7 şi 8	50 %
11	Alt sector			70 %
12	Ridicată	Economie avansată	Indici calificaţi	15 %
13	Altele		Indici calificaţi	25 %

(4) Atunci când încadrează o expunere la risc într-un sector, instituţiile se bazează pe o clasificare care este utilizată în mod curent pe piaţă pentru gruparea emitenţilor în funcţie de sectorul de activitate. Instituţiile încadrează fiecare emitent într-una din benzile sectoriale de la alineatul (1) tabelul 1 şi încadrează toţi emitenţii dintr-un anumit subsector în acelaşi sector. Expunerile la risc provenind de la orice emitent pe care o instituţie nu le poate încadra într-un anumit sector în acest mod sunt încadrate în banda 11. Emitenţii de titluri de capital multinaţionali sau multisectoriali sunt încadraţi într-o anumită bandă pe baza celei mai semnificative regiuni sau a celui mai semnificativ sector în care îşi desfăşoară activitatea emitentul de titluri de capital.

Numărul benzii	Denumirea benzii	Ponderea de risc pentru preţul spot al mărfurilor
1	Energie - combustibili solizi	30 %
2	Energie - combustibili lichizi	35 %
3	Energie - energie electrică	60 %
4	Energie - comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon în cadrul EU ETS	40 %
5	Energie - comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon în afara EU ETS	60 %
6	Transport	80 %
7	Metale - nepreţioase	40 %
8	Combustibili gazoşi	45 %
9	Metale preţioase, inclusiv aurul	20 %
10	Cereale şi oleaginoase	35 %
11	Şeptel şi produse lactate	25 %
12	Produse agricole perisabile şi alte produse agricole	35 %
13	Alte mărfuri	50 %

202.Articolele 384, 385 şi 386 se înlocuiesc cu următorul text:

a	= 1,4;
	= 0,5;
C	= indicele care desemnează toate contrapărţile pentru care instituţia calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea prevăzută la prezentul articol;
NS	= indicele care desemnează toate seturile de compensare cu o anumită contraparte pentru care instituţia calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea prevăzută la prezentul articol;
H	= indicele care desemnează toate instrumentele având la bază o singură semnătură recunoscute ca acoperiri eligibile în conformitate cu articolul 386 pentru o anumită contraparte pentru care instituţia calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea prevăzută la prezentul articol;
I	= indicele care desemnează toate instrumentele-indice recunoscute ca acoperiri eligibile în conformitate cu articolul 386 pentru toate contrapărţile pentru care instituţia calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea prevăzută la prezentul articol;
RWc	= ponderea de risc aplicabilă contrapărţii c; contrapartea c este pusă în corespondenţă cu una dintre ponderile de risc pe baza unei combinaţii între sector şi calitatea creditului şi se determină în conformitate cu tabelul 1.

= valoarea expunerii la riscul de credit al contrapărţii a setului de compensare NS cu contrapartea c, inclusiv efectul garanţiilor reale în conformitate cu metodele prevăzute în titlul II capitolul 6 secţiunile 3-6, astfel cum sunt aplicabile pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit al contrapărţii menţionată la articolul 92 alineatul (4) literele (a) şi (g);

= factorul de actualizare impus de autorităţile de supraveghere pentru setul de compensare NS cu contrapartea c.

rhc	= factorul de corelare impus de autorităţile de supraveghere, determinat în conformitate cu tabelul 2, între riscul de marjă de credit al contrapărţii c şi riscul de marjă de credit al unui instrument având la bază o singură semnătură recunoscut ca acoperire eligibilă h pentru contrapartea c;
	= scadenţa reziduală a unui instrument având la bază o singură semnătură recunoscut ca acoperire eligibilă;
	= valoarea noţională a unui instrument având la bază o singură semnătură recunoscut ca acoperire eligibilă;
	= factorul de actualizare impus de autorităţile de supraveghere pentru un instrument având la bază o singură semnătură recunoscut ca acoperire eligibilă, calculat după cum urmează:
	= ponderea de risc impusă de autorităţile de supraveghere a unui instrument având la bază o singură semnătură recunoscut ca acoperire eligibilă; ponderile de risc respective se bazează pe o combinaţie între sector şi calitatea creditului aferentă marjei de credit de referinţă a instrumentului de acoperire şi se determină în conformitate cu tabelul 1;
	= scadenţa reziduală a uneia sau mai multor poziţii pe acelaşi instrument-indice recunoscut ca acoperire eligibilă; în cazul în care există mai mult de o poziţie pe acelaşi instrument-indice, este scadenţa ponderată în funcţie de valorile noţionale a tuturor poziţiilor respective;
	= valoarea noţională integrală a uneia sau mai multor poziţii pe acelaşi instrument-indice recunoscut ca acoperire eligibilă;
	= factorul de actualizare impus de autorităţile de supraveghere pentru una sau mai multe poziţii pe acelaşi instrument-indice recunoscut ca acoperire eligibilă, calculat după cum urmează:
	= ponderea de risc impusă de autorităţile de supraveghere a unui instrument-indice recunoscut ca acoperire eligibilă; se bazează pe o combinaţie între sector şi calitatea creditului aferentă tuturor componentelor indicelui, calculată după cum urmează: (a) dacă toate componentele indicelui aparţin aceluiaşi sector şi au aceeaşi calitate a creditului, determinată în conformitate cu tabelul 1, se calculează ca fiind ponderea de risc relevantă din tabelul 1 pentru sectorul respectiv şi calitatea creditului respectivă înmulţită cu 0,7; (b) dacă nu toate componentele indicelui aparţin aceluiaşi sector sau au aceeaşi calitate a creditului, se calculează ca media ponderată a ponderilor de risc ale tuturor componentelor indicelui, determinate în conformitate cu tabelul 1, înmulţită cu 0,7;

Sectorul contrapărţii	Calitatea creditului
Sectorul contrapărţii	Nivelul 1-3 de calitate a creditului	Nivelul 4-6 de calitate a creditului şi fără rating
Administraţia centrală, inclusiv băncile centrale, băncile de dezvoltare multilaterală şi organizaţiile internaţionale menţionate la articolul 117 alineatul (2) sau la articolul 118	0,5 %	2,0 %
Administraţie regională sau autoritate locală şi entităţi din sectorul public	1,0 %	4,0 %
Entităţi din sectorul financiar, inclusiv instituţii de credit înregistrate sau înfiinţate de o administraţie centrală, o administraţie regională sau o autoritate locală şi creditori promoţionali	5,0 %	12,0 %
Materiale de bază, energie, produse industriale, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	3,0 %	7,0 %
Bunuri şi servicii pentru consumatori, transport şi depozitare, servicii administrative şi activităţi de sprijin	3,0 %	8,5 %
Tehnologie, telecomunicaţii	2,0 %	5,5 %
Asistenţă medicală, utilităţi, activităţi profesionale şi tehnice	1,5 %	5,0 %
Alt sector	5,0 %	12,0 %

(1) O instituţie care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute la articolul 273a alineatul (2) sau căreia autoritatea sa competentă i-a permis să aplice, în conformitate cu articolul 273a alineatul (4), abordarea prevăzută la articolul 282, poate calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA ca fiind cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de contraparte pentru poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare şi, respectiv, poziţiile din portofoliul de tranzacţionare menţionate la articolul 92 alineatul (4) literele (a) şi (g), împărţite la 12,5.

203.La articolul 394, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(a)la primul paragraf, teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:

204.La articolul 395 se introduce următorul alineat:

În plus, până la 31 decembrie 2027, ABE, după consultarea ESMA, prezintă Comisiei un raport privind contribuţia entităţilor din sectorul bancar paralel la uniunea pieţelor de capital şi privind expunerile instituţiilor faţă de astfel de entităţi, inclusiv privind caracterul adecvat al limitelor agregate sau al limitelor individuale mai stricte pentru expunerile respective, ţinând seama în mod corespunzător de cadrul de reglementare şi de modelele de afaceri ale acestor entităţi.

205.Articolul 400 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), litera (i) se înlocuieşte cu următorul text:

"(i) expunerile care decurg din facilităţi de credit neutilizate care sunt clasificate drept elemente extrabilanţiere din banda 5 conform anexei I sau acorduri contractuale care îndeplinesc condiţiile pentru a nu fi tratate drept angajamente şi cu condiţia să fi fost încheiat un acord cu clientul sau cu grupul de clienţi aflaţi în legătură în temeiul căruia facilitatea poate fi trasă numai în cazul în care s-a stabilit că acest lucru nu determină depăşirea limitei aplicabile temeiul articolului 395 alineatul (1);"

(b)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

"(i) 50 % dintre acreditivele documentare extrabilanţiere din banda 4 şi dintre facilităţile de credit neutilizate extrabilanţiere din banda 3, menţionate în anexa I cu o scadenţă iniţială de până la un an inclusiv şi, sub rezerva acordului autorităţilor competente, 80 % dintre garanţii, altele decât garanţiile pentru credite care sunt întemeiate pe un act legislativ sau de reglementare şi pe care schemele de garantare mutuală care au statut de instituţii de credit le acordă membrilor lor;"

206.Articolul 402 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

"Pentru calcularea valorilor expunerilor în sensul articolului 395, instituţiile pot, cu excepţia situaţiilor în care se interzice acest lucru în temeiul dreptului intern aplicabil, să reducă valoarea unei expuneri sau a oricărei părţi a unei expuneri garantate cu bunuri imobile locative în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) cu cuantumul afectat garanţiei al valorii bunurilor imobile, dar nu cu mai mult de 55 % din valoarea bunurilor imobile, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:"

(b)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

"Pentru calcularea valorilor expunerilor în sensul articolului 395, instituţiile pot, cu excepţia situaţiilor în care se interzice acest lucru în temeiul dreptului intern aplicabil, să reducă valoarea unei expuneri sau a oricărei părţi a unei expuneri garantate cu bunuri imobile comerciale în conformitate cu articolul 126 alineatul (1) cu cuantumul afectat garanţiei al valorii bunurilor imobile, dar nu cu mai mult de 55 % din valoarea bunurilor imobile, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:"

207.La articolul 425 alineatul (4), litera (b) se înlocuieşte cu următorul text:

"(b) contrapartea este o instituţie-mamă sau o instituţie filială a instituţiei sau o altă filială a aceleiaşi instituţii-mamă ori este legată de instituţie printr-o relaţie în sensul articolului 22 alineatul (7) din Directiva 2013/34/UE sau este un membru al aceluiaşi sistem instituţional de protecţie menţionat la articolul 113 alineatul (7) din prezentul regulament sau instituţia centrală sau un membru al unei reţele care face obiectul derogării menţionate la articolul 10 din prezentul regulament;"

209.Articolul 429 se modifică după cum urmează:

210.La articolul 429a, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)se introduce următoarea literă:

"(c^a) în cazul în care instituţia este membră a reţelei menţionate la articolul 113 alineatul (7), expunerile cărora li se atribuie o pondere de risc de 0 % în conformitate cu articolul 114 şi care decurg din active care sunt echivalentul depozitelor în aceeaşi monedă ale altor membri ai reţelei respective rezultate dintr-un depozit minim legal sau statutar în conformitate cu articolul 422 alineatul (3) litera (b); într-un astfel de caz, expunerile altor membri ai reţelei respective care reprezintă un depozit minim legal sau statutar nu fac obiectul literei (c) de la prezentul alineat;"

(b)se introduce următoarea literă:

211.Articolul 429c se modifică după cum urmează:

(c)se introduce următorul alineat:

(d)la alineatul (6), primul paragraf se modifică după cum urmează:

212.Articolul 429f se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

214.Articolul 430 se modifică după cum urmează:

(b)se introduc următoarele alineate:

(2^b) Atunci când raportează cerinţele lor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol, instituţiile raportează separat calculele prevăzute la articolul 325ba alineatul (1) litera (a) punctele (i) şi (ii) şi litera (b) punctele (i) şi (ii) şi pentru portofoliul cuprinzând toate poziţiile din portofoliul de tranzacţionare sau din afara portofoliului de tranzacţionare care fac obiectul unui risc valutar şi al unui risc de marfă atribuite birourilor de tranzacţionare pentru care au primit aprobarea din partea autorităţilor competente de a utiliza abordarea bazată pe modele interne alternativă, astfel cum se prevede la articolul 325az alineatul (2)."

(c)alineatul (7) se modifică după cum urmează:

215.Articolul 430a se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

(b)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) Autorităţile competente publică anual pe bază agregată datele menţionate la alineatul (1) literele (a)-(f), împreună cu datele istorice, dacă sunt disponibile, pentru fiecare piaţă naţională de bunuri imobile pentru care astfel de date au fost colectate. La cererea unei alte autorităţi competente dintr-un stat membru sau la cererea ABE, o autoritate competentă furnizează autorităţii competente solicitante sau ABE informaţii mai detaliate privind situaţia pieţelor de bunuri imobile locative sau comerciale din statul membru respectiv."

217.Articolul 433 se înlocuieşte cu următorul text:

219.Articolul 433b se înlocuieşte cu următorul text:

221.Articolul 434 se înlocuieşte cu următorul text:

Instituţiile pot continua să publice un document de sine stătător care să ofere o sursă de informaţii prudenţiale uşor accesibilă pentru utilizatorii informaţiilor respective sau o secţiune distinctă inclusă în sau anexată la situaţiile financiare sau rapoartele financiare ale instituţiilor care să conţină informaţiile care trebuie publicate şi care să poată fi uşor de identificat de către utilizatorii respectivi. Instituţiile pot include pe site-ul lor web un link către site-ul web al ABE unde sunt publicate în mod centralizat informaţiile prudenţiale.

(2) Instituţiile, altele decât instituţiile mici şi cu grad redus de complexitate, transmit către ABE informaţiile prevăzute de articolele 433a şi 433c, în format electronic, până cel târziu la data la care îşi publică situaţiile financiare sau rapoartele financiare pentru perioada corespunzătoare sau cât mai curând posibil după această dată. În cazul în care rapoartele financiare sunt publicate înainte de transmiterea informaţiilor în conformitate cu articolul 430 pentru aceeaşi perioadă, informaţiile pot fi prezentate la aceeaşi dată cu raportarea în scopuri de supraveghere sau cât mai curând posibil după această dată. În cazul în care trebuie să fie publicate informaţii referitoare la o perioadă în care o instituţie nu întocmeşte niciun raport financiar, instituţia transmite către ABE informaţiile de publicat cât mai curând posibil după încheierea perioadei respective.

(5) Proprietatea asupra datelor şi responsabilitatea pentru exactitatea acestora le revin instituţiilor care le produc. ABE asigură un punct unic de acces pentru informaţiile publicate de către instituţii şi pune la dispoziţie pe site-ul său web o arhivă a informaţiilor care trebuie publicate în conformitate cu prezenta parte. Această arhivă rămâne disponibilă pentru o perioadă care nu trebuie să fie mai mică decât perioada de stocare stabilită prin dreptul intern în ceea ce priveşte informaţiile incluse în rapoartele financiare ale instituţiilor.

222.Articolul 434a se modifică după cum urmează:

223.Se introduce următorul articol:

224.Articolul 438 se modifică după cum urmează:

(b)litera (d) se înlocuieşte cu următorul text:

"(d) cuantumul total al expunerilor la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) şi cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare determinate în conformitate cu articolul 92 alineatul (2), defalcate în funcţie de diferitele categorii de riscuri sau clase de expuneri la risc, după caz, prevăzute în partea a treia şi, dacă este cazul, o explicaţie a efectului asupra calculării fondurilor proprii şi a cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor care rezultă dacă se aplică praguri de capital şi dacă nu se deduc elemente din fondurile proprii;"

(c)se introduce următoarea literă:

"(d^a) atunci când este necesar să se calculeze cuantumul total al expunerii la risc fără aplicarea pragului minim calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (4) şi cuantumul total al expunerii la risc conform abordărilor standardizate calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (5), defalcate în funcţie de diferitele categorii de riscuri sau clase de expuneri la risc, după caz, prevăzute în partea a treia şi, dacă este cazul, o explicaţie a efectului asupra calculării fondurilor proprii şi a cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor care rezultă dacă se aplică praguri de capital şi dacă nu se deduc elemente din fondurile proprii;"

(d)litera (e) se înlocuieşte cu următorul text:

225.Articolul 445 se înlocuieşte cu următorul text:

(2) Instituţiile care îşi calculează cerinţele de fonduri proprii în conformitate cu partea a treia titlul IV capitolul 1a publică totalul cerinţelor lor de fonduri proprii, cerinţele de fonduri proprii pentru metoda bazată pe sensibilităţi, cerinţa privind riscul de nerambursare şi cerinţele de fonduri proprii pentru riscurile reziduale. Informaţiile privind cerinţele de fonduri proprii pentru măsurile din cadrul metodei bazate pe sensibilităţi şi pentru riscul de nerambursare se publică defalcat pentru următoarele instrumente:

226.Se introduce următorul articol:

b) dacă instituţiile îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la articolul 273a alineatul (2); în cazul în care aceste condiţii sunt îndeplinite, dacă instituţiile au ales să calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea simplificată prevăzută la articolul 385; în cazul în care instituţiile au ales să calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea simplificată, cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA calculate în conformitate cu abordarea respectivă;

227.Articolul 446 se înlocuieşte cu următorul text:

228.Articolul 447 se modifică după cum urmează:

229.Articolul 449a se înlocuieşte cu următorul text:

(3) ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza formatele uniforme de publicare a informaţiilor, astfel cum se prevede la articolul 434a, pentru riscurile ESG, asigurându-se că acestea sunt în concordanţă cu principiul proporţionalităţii şi că îl respectă şi evitând totodată duplicarea cerinţelor privind publicarea de informaţii deja stabilite în alte acte relevante din dreptul Uniunii. Formatele respective nu impun publicarea de informaţii în plus faţă de informaţiile de raportat autorităţilor competente în conformitate cu articolul 430 alineatul (1) litera (h) şi ţin seama în special de dimensiunea şi complexitatea instituţiei şi de expunerea relativă la riscurile ESG a instituţiilor mici şi cu grad redus de complexitate care fac obiectul articolului 433b.

232.Se introduce următorul articol:

233.Articolul 455 se înlocuieşte cu următorul text:

235.Articolul 458 se modifică după cum urmează:

236.Articolul 461a se înlocuieşte cu următorul text:

a) aplicarea, până la data aplicării actului legislativ menţionat la alineatul (3) de la prezentul articol sau pentru o perioadă de până la trei ani în absenţa unui astfel de act, şi, în cazurile în care este necesar pentru a se menţine condiţii de concurenţă echitabile şi pentru a se compensa diferenţele respective observate, a unor măsuri de ajutor operaţional specifice sau a unor multiplicatori specifici cel puţin egali cu 0 şi mai mici decât 1 la calcularea cerinţelor de fonduri proprii ale instituţiilor pentru riscul de piaţă, pentru clase de risc specifice şi pentru factori de risc specifici, utilizându-se una dintre abordările menţionate la articolul 325 alineatul (1) şi prevăzute la:

237.Articolul 465 se înlocuieşte cu următorul text:

(3) Prin derogare de la articolul 92 alineatul (5) litera (a) punctul (ii) şi fără a aduce atingere derogării prevăzute la articolul 92 alineatul (3) al doilea paragraf, instituţiile pot, până la 31 decembrie 2032, să atribuie o pondere de risc de 65 % expunerilor faţă de societăţi pentru care nu este disponibilă nicio evaluare de credit efectuată de o ECAI desemnată şi cu condiţia ca estimările instituţiilor respective privind probabilitatea de nerambursare a debitorilor în cauză, calculate în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 3, să nu fie mai mari de 0,5 %.

(4) Prin derogare de la articolul 92 alineatul (5) litera (a) punctul (iv) şi fără a aduce atingere derogării prevăzute la articolul 92 alineatul (3) al doilea paragraf, instituţiile înlocuiesc, până la 31 decembrie 2029, alfa cu 1 în calculul valorii expunerii pentru contractele enumerate în anexa II, în conformitate cu abordările prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunea 3, în cazul în care aceleaşi valori ale expunerii sunt calculate în conformitate cu abordarea prevăzută în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunea 6 în scopul determinării cuantumului total al expunerii la risc fără aplicarea pragului minim.

d) în ultimii opt ani, pierderile instituţiei într-un anumit an, astfel cum au fost raportate de instituţie în temeiul articolului 430a alineatul (1) literele (a) şi (c) sau în temeiul articolului 101 alineatul (1) literele (a) şi (c), în versiunea literelor respective aplicabilă la 27 iunie 2021, în ceea ce priveşte partea expunerilor garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative până la valoarea mai mică dintre cuantumul garanţiei şi 55 % din valoarea bunurilor imobile, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în temeiul articolului 124 alineatul (9), nu depăşesc, în medie, 0,25 % din suma tuturor valorilor expunerilor care au rămas de rambursat garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative;

(13) Prin derogare de la articolul 92 alineatul (5) litera (a) punctul (iii) sau litera (b) punctul (ii) şi fără a aduce atingere derogării prevăzute la articolul 92 alineatul (3) al doilea paragraf, pentru expunerile care sunt ponderate la risc utilizându-se SEC-IRBA sau abordarea bazată pe evaluări interne în conformitate cu articolul 92 alineatul (4), în cazul în care partea din cuantumul total ponderat la risc standardizat al expunerii pentru riscul de credit, riscul de diminuare a valorii creanţei, riscul de credit al contrapărţii sau riscul de piaţă care decurge din portofoliul de tranzacţionare se calculează utilizându-se SEC-SA în conformitate cu articolul 261 sau 262, instituţiile aplică, până la 31 decembrie 2032, următorul factor p:

238.Articolul 468 se modifică după cum urmează:

(b)alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:

= cuantumul câştigurilor şi al pierderilor nerealizate acumulate de la 31 decembrie 2019 înscrise în secţiunea bilanţului «Modificări la valoarea justă ale instrumentelor de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global», care corespund expunerilor faţă de administraţiile centrale, administraţiile regionale sau autorităţile locale menţionate la articolul 115 alineatul (2) din prezentul regulament şi faţă de entităţile din sectorul public menţionate la articolul 116 alineatul (4) din prezentul regulament, cu excepţia activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 («anexa referitoare la IFRS 9»); şi

= factorul aplicabil pentru fiecare an de raportare din perioada de tratament temporar în conformitate cu alineatul (2).

239.La articolul 493, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(b)litera (i) se înlocuieşte cu următorul text:

"(i) 50 % dintre acreditivele documentare extrabilanţiere din banda 4 şi dintre facilităţile de credit neutilizate extrabilanţiere din banda 3, menţionate în anexa I, cu o scadenţă iniţială de până la un an inclusiv, şi, sub rezerva acordului autorităţilor competente, 80 % dintre garanţii, altele decât garanţiile pentru credite care sunt întemeiate pe un act legislativ sau de reglementare şi pe care schemele de garantare mutuală care au statut de instituţii de credit le acordă membrilor lor;"

240.Se introduce următorul articol:

241.Articolul 495 se înlocuieşte cu următorul text:

(1) Prin derogare de la articolul 107 alineatul (1), instituţiile cărora li s-a acordat aprobarea de a aplica abordarea IRB pentru a calcula cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru expunerile provenind din titluri de capital calculează, până la 31 decembrie 2029 şi fără a aduce atingere articolului 495a alineatul (3), cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru fiecare expunere provenind din titluri de capital pentru care li s-a acordat aprobarea de a aplica abordarea IRB ca valoarea mai mare dintre următoarele:

(3) Instituţiile care aplică tratamentul prevăzut la alineatul (1) de la prezentul articol calculează cuantumul pierderii aşteptate în conformitate cu articolul 158 alineatele (7), (8) sau (9), după caz, în versiunea alineatelor respective aplicabilă la 8 iulie 2024 şi aplică articolul 36 alineatul (1) litera (d) şi articolul 62 litera (d), după caz, în versiunea literelor respective aplicabilă la 8 iulie 2024 în cazul în care cuantumul ponderat la risc al expunerii calculat în temeiul alineatului (1) litera (b) de la prezentul articol este mai mare decât cuantumul ponderat la risc al expunerii calculat în temeiul alineatului (1) litera (a) de la prezentul articol.

242.Se introduc următoarele articole:

(3) Prin derogare de la articolul 133, instituţiile pot continua să atribuie aceeaşi pondere de risc care era aplicabilă la 8 iulie 2024 expunerilor provenind din titluri de capital, inclusiv părţii de expuneri care nu este dedusă din fondurile proprii în conformitate cu articolul 471 în versiunea articolului respectiv aplicabilă la 27 octombrie 2021, faţă de entităţi în care, la 27 octombrie 2021, deţineau acţiuni de şase ani consecutivi şi asupra cărora exercită, ele însele sau împreună cu reţeaua din care fac parte, o influenţă semnificativă sau controlul în sensul Directivei 2013/34/UE sau al standardelor de contabilitate care se aplică unei instituţii în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002, sau ca urmare a unei relaţii similare între orice persoană fizică sau juridică ori reţea de instituţii şi o întreprindere sau atunci când o instituţie are capacitatea de a numi cel puţin un membru al organului de conducere a entităţii.

(2) ABE elaborează un raport privind calibrarea adecvată a parametrilor de risc, inclusiv a parametrului marjei de ajustare, aplicabili expunerilor provenind din finanţări specializate conform abordării IRB şi, în special, privind estimările proprii ale LGD şi pragurile minime ale LGD, pentru fiecare categorie specifică de expuneri provenind din finanţări specializate, astfel cum se menţionează la articolul 147 alineatul (8). ABE include în special în raportul său date privind numărul mediu de cazuri de nerambursare şi de pierderi realizate observate în Uniune pentru diferite eşantioane de instituţii cu profiluri de activitate şi de risc diferite. ABE recomandă calibrări specifice ale parametrilor de risc, inclusiv ale parametrului marjei de ajustare, care să reflecte profilul de risc specific şi diferit al fiecărei categorii specifice de expuneri provenind din finanţări specializate.

(3) Prin derogare de la articolul 122a alineatul (3) litera (a), expunerile provenind din finanţări specializate menţionate la litera respectivă pentru care nu este disponibilă o evaluare de credit direct aplicabilă efectuată de o ECAI desemnată pot primi, până la 31 decembrie 2032, o pondere de risc de 80 % în cazul în care ajustarea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit menţionată la articolul 501a nu se aplică, iar expunerea este considerată a fi de înaltă calitate, luându-se în considerare toate criteriile următoare:

(2) ABE elaborează un raport privind calibrarea adecvată a parametrilor de risc asociaţi expunerilor care decurg din contracte de leasing conform abordării IRB şi a ponderilor de risc conform abordării standardizate şi, în special, privind valorile LGDs şi Hc prevăzute la articolul 230. ABE include în special în raportul său date privind numărul mediu de cazuri de nerambursare şi de pierderi realizate observate în Uniune pentru expuneri asociate cu diferite tipuri de bunuri care fac obiectul unui contract de leasing şi cu diferite tipuri de instituţii care desfăşoară activităţi de leasing.

Prin derogare de la articolul 229 alineatul (1) literele (a)-(d), în cazul expunerilor garantate cu bunuri imobile locative sau cu bunuri imobile comerciale rezultate înainte de 1 ianuarie 2025, instituţiile pot continua să evalueze bunurile imobile locative sau bunurile imobile comerciale la valoarea de piaţă ori la o valoare mai mică decât aceasta sau, în statele membre care au prevăzut, prin dispoziţii legislative sau de reglementare, criterii riguroase de evaluare a valorii ipotecare, la valoarea ipotecară a bunului respectiv, până când este necesară o revizuire a valorii bunului imobil în conformitate cu articolul 208 alineatul (3) sau până la 31 decembrie 2027, oricare dintre aceste date survine mai întâi.

Prin derogare de la articolul 183 alineatul (1) şi articolul 213 alineatul (1), se consideră că o garanţie care poate fi anulată în caz de fraudă comisă de debitor sau al cărei nivel de protecţie a creditului poate fi redus într-un astfel de caz îndeplineşte cerinţele menţionate la articolul 183 alineatul (1) litera (d) şi la articolul 213 alineatul (1) litera (c) în cazul în care garanţia a fost furnizată de o entitate menţionată la articolul 214 alineatul (2) litera (a) cel târziu la 31 decembrie 2024.

243.Articolul 500 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(b)se adaugă următorul alineat:

"(3) Până la 31 decembrie 2026 şi, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia evaluează dacă nivelul expunerilor aflate în stare de nerambursare în bilanţurile instituţiilor a crescut semnificativ, dacă se aşteaptă la o deteriorare semnificativă a calităţii activelor instituţiilor şi dacă gradul de dezvoltare a pieţelor secundare pentru expunerile aflate în stare de nerambursare nu este adecvat pentru a asigura vânzări eficiente ale expunerilor aflate în stare de nerambursare de către instituţii, ţinând seama, de asemenea, de evoluţiile în materie de reglementare privind securitizarea.

244.Articolul 500a se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

245.Articolul 500c se înlocuieşte cu următorul text:

Prin derogare de la articolul 325bf, în circumstanţe excepţionale şi în cazuri individuale, autorităţile competente pot permite instituţiilor să excludă depăşirile evidenţiate de testarea ex post efectuată de instituţie asupra modificărilor ipotetice sau efective din calculul factorului complementar prevăzut la articolul 325bf, cu condiţia ca depăşirile respective să nu rezulte din deficienţe ale modelului intern şi să fi avut loc între 1 ianuarie 2020 şi 31 decembrie 2021."

247.La articolul 501a, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(c)litera (o) se înlocuieşte cu următorul text:

248.Articolul 501c se înlocuieşte cu următorul text:

b) în consultare cu EIOPA, fezabilitatea introducerii unei metodologii standardizate pentru identificarea şi încadrarea expunerilor, pentru fiecare clasă de expuneri determinată în conformitate cu partea a treia titlul II, pe baza unui set comun de principii pentru clasificarea riscurilor ESG, utilizând informaţiile privind indicatorii de risc de tranziţie şi indicatorii de risc fizic puşi la dispoziţie de cadrele de raportare a informaţiilor privind durabilitatea adoptate în Uniune şi, dacă sunt disponibile la nivel internaţional, orientările şi concluziile care decurg din simulările de criză de supraveghere sau din analizele de scenarii privind riscurile financiare legate de climă efectuate de ABE sau de autorităţile competente şi punctajul ESG relevant al ratingului riscurilor de credit efectuat de o ECAI desemnată, dacă acest punctaj reflectă în mod corespunzător riscurile ESG;

249.Se introduce următorul articol:

250.Articolele 505 şi 506 se înlocuiesc cu următorul text:

251.Se introduc următoarele articole:

Raportul respectiv ia în considerare cea mai mare pierdere economică posibilă care rezultă dintr-un eveniment de nerambursare, precum şi acoperirea sa realizată în ceea ce priveşte reducerile fondurilor proprii de nivel 1 de bază, ţinând seama de orice reduceri contabile ale fondurilor proprii de nivel 1 de bază, inclusiv rezultate din pierderi de credit aşteptate sau din ajustări la valoarea justă, precum şi de orice discounturi aferente expunerilor primite, precum şi de implicaţiile acestora pentru deducerile reglementare.

(2) În special, ABE monitorizează utilizarea dispoziţiei tranzitorii menţionate la articolul 465 alineatul (13) şi evaluează măsura în care aplicarea pragului minim privind cerinţele de capital în cazul expunerilor din securitizare ar afecta reducerea de capital obţinută de instituţiile iniţiatoare în tranzacţii pentru care a fost recunoscut un transfer semnificativ al riscului, ar reduce în mod excesiv sensibilitatea la risc şi ar afecta viabilitatea economică a noilor tranzacţii de securitizare. În astfel de cazuri de reducere a sensibilităţilor la risc, ABE poate lua în considerare posibilitatea de a propune o recalibrare în sens descendent a factorilor de nonneutralitate pentru tranzacţiile pentru care a fost recunoscut un transfer semnificativ al riscului. ABE evaluează, de asemenea, caracterul adecvat al factorilor de nonneutralitate atât în cadrul SEC-SA, cât şi în cadrul SEC-IRBA, ţinând seama de performanţele anterioare în materie de credit ale tranzacţiilor de securitizare din Uniune şi de nivelul redus al riscurilor de model şi al celor aferente serviciilor de agent ale cadrului de securitizare.

Până la 10 iulie 2026, ABE prezintă Comisiei un raport privind impactul noului cadru pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare în ceea ce priveşte cerinţele de fonduri proprii aferente operaţiunilor corespunzătoare de finanţare prin instrumente financiare care, prin natura lor, sunt activităţi pe termen foarte scurt, cu un accent deosebit pe posibilul impact al acestui cadru asupra pieţelor datoriei suverane în ceea ce priveşte capacitatea de formare a pieţei şi costurile.

253.Se introduce următorul articol:

254.Se introduc următoarele articole:

c) impactul estimat, pentru instituţiile din Uniune, al cadrului privind pragurile marjelor minime de ajustare în contextul celor două abordări de punere în aplicare recomandate de Consiliul pentru Stabilitate Financiară, şi anume o reglementare a pieţei sau o cerinţă de fonduri proprii mai punitivă în temeiul prezentului regulament, conform unui scenariu în care instituţiile din Uniune nu ar adapta marjele de ajustare la operaţiunile lor de finanţare prin instrumente financiare pentru a respecta pragurile marjelor minime de ajustare, precum şi impactul estimat al cadrului privind pragurile marjelor minime de ajustare, conform unui scenariu alternativ în care instituţiile din Uniune ar adapta aceste marje de ajustare pentru a respecta pragurile marjelor minime de ajustare;

(3) Pe baza raportului menţionat la alineatul (1) şi ţinând seama în mod corespunzător de recomandarea Consiliului pentru Stabilitate Financiară de a pune în aplicare cadrul privind pragurile marjelor minime de ajustare pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare, precum şi de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 10 ianuarie 2028.

Art. 2: Intrare în vigoare şi aplicare

Cu toate acestea, următoarele puncte de la articolul 1 din prezentul regulament se aplică de la 9 iulie 2024: punctul 1 litera (a) subpunctul (iv); punctul 1 litera (b); punctele 2, 3 şi 4; punctul 6 litera (f); punctul 8 litera (c); punctul 11 privind articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 30 litera (d); punctul 34 privind articolul 104 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 35 litera (a); punctul 37 privind articolul 104c alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 42 privind articolul 111 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 52 privind articolul 122a alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 53 privind articolul 123 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 55 privind articolul 124 alineatele (11), (12) şi (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 56 privind articolul 126a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctele 57 şi 65; punctul 70 litera (c) privind articolul 143 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 71 litera (b); punctul 72 litera (i); punctul 75 litera (d); punctul 78 litera (e); punctul 81; punctul 98 litera (b); punctul 102 litera (d); punctul 104 litera (c); punctul 105 litera (c); punctul 106 litera (e); punctul 135 litera (c); punctul 152 litera (b) subpunctul (ii); punctul 155 privind articolul 314 alineatele (9) şi (10), articolul 315 alineatul (3), articolul 316 alineatul (3), articolul 317 alineatele (9) şi (10), articolul 320 alineatul (3), articolul 321 alineatul (2) şi articolul 323 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 156 litera (b); punctul 159 litera (c) privind articolul 325c alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 160 litera (c) privind articolul 325j alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 164 litera (b); punctul 178 litera (e); punctul 180; punctul 182 litera (d); punctul 183 litera (c); punctul 184 litera (b) subpunctul (iii); punctul 198 litera (c); punctul 201 privind articolul 383a alineatele (4) şi (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 204; punctul 205 litera (b) subpunctul (i); punctul 214 literele (a) şi (c); punctele 222 şi 223; punctul 229 privind articolul 449a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctele 232, 235, 236 şi 238; punctul 239 litera (a); punctul 242 privind articolul 495b alineatele (2) şi (4) şi articolul 495c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctele 243, 244, 248 şi 249; punctul 250 privind articolul 506 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctul 251 privind articolele 506e şi 506f din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; punctele 252, 253 şi 254.

ANEXĂ:

Banda	Elemente
1.	(a) Instrumente financiare derivate de credit şi garanţii generale de îndatorare, inclusiv acreditive stand-by care servesc drept garanţii financiare pentru împrumuturi şi titluri de valoare, şi acceptări, inclusiv andosări cu caracter de acceptări, precum şi orice alt substitut direct de credit; (b) Acorduri repo şi vânzări de active cu recurs, în cazul în care riscul de credit rămâne la instituţie; (c) Titluri de valoare date cu împrumut de către instituţie sau titluri de valoare furnizate de instituţie drept garanţii reale, inclusiv cazurile în care acestea rezultă din tranzacţii de tip repo; (d) Achiziţii de active la termen, depozite la termen şi acţiuni şi titluri de valoare plătite parţial, care reprezintă angajamente cu anumite trageri; (e) Elemente extrabilanţiere care constituie un substitut de credit, în cazul în care nu sunt incluse în mod explicit în nicio altă categorie; (f) Alte elemente extrabilanţiere care prezintă un risc similar, astfel cum sunt comunicate ABE.
2.	(a) Facilităţi de emisiune de efecte (NIF) şi facilităţi reînnoibile de subscriere fermă (RUF), indiferent de scadenţa facilităţii-suport; (b) Garanţii de bună execuţie, garanţii de participare la licitaţii, garanţii şi acreditive stand-by legate de anumite tranzacţii şi elemente contingente similare legate de tranzacţii, cu excepţia elementelor extrabilanţiere aferente finanţării comerţului menţionate în banda 4; (c) Alte elemente extrabilanţiere care prezintă un risc similar, astfel cum sunt comunicate ABE.
3.	(a) Cuantumul neutilizat din angajamente, indiferent de scadenţa facilităţii-suport, cu excepţia cazului în care se încadrează într-o altă categorie; (b) Alte elemente extrabilanţiere care prezintă un risc similar, astfel cum sunt comunicate ABE.
4.	(a) Elemente extrabilanţiere aferente finanţării comerţului: (i) garanţii, inclusiv garanţii de participare la licitaţii, garanţii de bună execuţie, plăţi în avans asociate şi garanţii sub formă de sume reţinute, precum şi garanţii care nu au caracter de substitut de credit; (ii) acreditive stand-by irevocabile care nu au caracter de substitut de credit; (iii) acreditive comerciale pe termen scurt care se lichidează de la sine rezultate din circulaţia mărfurilor, în special credite documentare garantate cu bunurile supuse livrării, în cazul unei instituţii emitente sau al unei instituţii confirmatoare; (b) Alte elemente extrabilanţiere care prezintă un risc similar, astfel cum sunt comunicate ABE.
5.	(a) Cuantumul neutilizat din angajamentele revocabile necondiţionat; (b) Cuantumul neutilizat al liniilor de credit de retail ale căror condiţii permit instituţiei să le anuleze în măsura maximă permisă în temeiul legislaţiei privind protecţia consumatorilor şi al actelor juridice conexe; (c) Facilităţi de credit neutilizate pentru garanţiile de participare la licitaţii şi cele de bună execuţie care pot fi anulate necondiţionat în orice moment fără notificare prealabilă sau care prevăd efectiv anularea automată ca urmare a deteriorării bonităţii debitorului; (d) Alte elemente extrabilanţiere care prezintă un risc similar, astfel cum sunt comunicate ABE."

TREA	= cuantumul total al expunerii la risc a entităţii;
U-TREA	= cuantumul total al expunerii la risc a entităţii fără aplicarea pragului minim, calculat în conformitate cu alineatul (4);
S-TREA	= cuantumul total al expunerii la risc a entităţii conform abordărilor standardizate, calculat în conformitate cu alineatul (5);
x	= 72,5 %.

ETV	ETV < = 50 %	50 % < ETV < = 60 %	60 % < ETV < = 80 %	80 % < ETV < = 90 %	90 % < ETV < = 100 %	ETV > 100 %
Pondere de risc	30 %	35 %	45 %	60 %	75 %	105 %

	ETV < = 60 %	60 % < ETV < = 80 %	ETV > 80 %
Pondere de risc	70 %	90 %	110 %

H	= ajustarea de volatilitate care trebuie aplicată;
HM	= ajustarea de volatilitate corespunzătoare efectuării unei reevaluări zilnice;
NR	= numărul efectiv de zile lucrătoare dintre reevaluări;
TM	= perioada de deţinere pentru tipul de tranzacţie în cauză.

LGDS,i	= LGD aplicabilă FCP i, astfel cum se specifică la articolul 230 alineatul (2);
ES,i	= valoarea curentă a FCP i primită după aplicarea ajustării de volatilitate aplicabile pentru tipul de protecţie finanţată a creditului (Hc) în temeiul articolului 230 alineatul (2).