Regulamentul 1331/09-iul-2025 de modificare a Regulamentului (UE) 2023/1803 în ceea ce priveşte Standardele Internaţionale de Raportare Financiară 1, 7, 9 şi 10 şi Standardul Internaţional de Contabilitate 7

39AK

Documentul Îmbunătăţiri anuale aduse standardelor contabile IFRS - Volumul 11, emis în iulie 2024, a modificat punctele B5-B6. O entitate trebuie să aplice amendamentele respective pentru perioadele anuale de raportare care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică amendamentele respective pentru o perioadă anterioară, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.

B5

O entitate nu trebuie să reflecte în situaţia de deschidere a poziţiei financiare în conformitate cu IFRS o relaţie de acoperire împotriva riscurilor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor conform IFRS 9 (de exemplu, multe relaţii de acoperire împotriva riscurilor în care instrumentul de acoperire împotriva riscurilor este o opţiune emisă de sine stătătoare sau opţiune emisă netă sau în care elementul acoperit împotriva riscurilor este o poziţie netă într-o acoperire a fluxurilor de trezorerie împotriva riscurilor pentru un alt risc decât riscul valutar) [a se vedea punctul 6.4.1 litera (a) din IFRS 9]. Totuşi, dacă o entitate a desemnat o poziţie netă drept element acoperit împotriva riscurilor conform GAAP-urilor anterioare, entitatea poate desemna, ca element acoperit împotriva riscurilor conform IFRS-urilor, un element individual în cadrul acelei poziţii nete sau o poziţie netă dacă sunt îndeplinite dispoziţiile de la punctul 6.6.1 din IFRS 9, cu condiţia să facă acest lucru cel târziu la data trecerii la IFRS-uri.

B6

Dacă înainte de data trecerii la IFRS-uri o entitate a desemnat o tranzacţie drept o acoperire împotriva riscurilor, dar acoperirea nu întruneşte criteriile de calificare pentru contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor de la punctul 6.4.1 literele (b)-(c) din IFRS 9, entitatea trebuie să aplice punctele 6.5.6 şi 6.5.7 din IFRS 9 pentru a întrerupe contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor. Tranzacţiile începute înainte de data trecerii la IFRS-uri nu vor fi desemnate retroactiv ca acoperiri împotriva riscurilor.

44NN

Documentul Îmbunătăţiri anuale aduse standardelor contabile IFRS - Volumul 11, emis în iulie 2024, a modificat punctul B38. O entitate trebuie să aplice amendamentele respective pentru perioadele anuale de raportare care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică amendamentele respective pentru o perioadă anterioară, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.

B38

Conform punctului 42G litera (a), o entitate trebuie să prezinte profitul sau pierderea din derecunoaşterea activelor financiare în care entitatea deţine o implicare continuă. Entitatea trebuie să prezinte dacă profitul sau pierderea din derecunoaştere apare din cauză că valorile juste ale componentelor activului financiar recunoscut anterior (mai precis, interesul în activul derecunoscut şi interesul păstrat de entitate) erau diferite de valoarea justă a activului financiar recunoscut anterior, ca întreg. În această situaţie, entitatea trebuie să prezinte şi dacă evaluările valorilor juste au inclus şi informaţii importante care nu se bazau pe datele observabile pe piaţă, conform descrierii de la punctele 72-73 din IFRS 13.

2.1.

Prezentul standard trebuie aplicat de către toate entităţile, pentru toate tipurile de instrumente financiare, cu excepţia:

...

(b) drepturilor şi obligaţiilor rezultate din contractele de leasing pentru care se aplică IFRS 16 Contracte de leasing. Totuşi:

(i) creanţele care decurg din contracte de leasing financiar (adică investiţii nete în contracte de leasing financiar) şi creanţele care decurg din contracte de leasing operaţional, recunoscute de un locator, fac obiectul dispoziţiilor privind derecunoaşterea şi deprecierea din prezentul standard;

(ii)datoriile care decurg din contracte de leasing recunoscute de un locatar fac obiectul dispoziţiilor privind derecunoaşterea de la punctele 3.3.1 şi 3.3.3 din prezentul standard; şi

...

5.1.1.

Cu excepţia creanţelor comerciale care intră sub incidenţa punctului 5.1.3, la recunoaşterea iniţială, o entitate trebuie să evalueze un activ financiar sau o datorie financiară la valoarea sa justă, plus sau minus, în cazul unui activ financiar sau al unei datorii financiare care nu este la valoarea justă prin profit sau pierdere, costurile de tranzacţie care sunt direct atribuibile achiziţiei sau emisiunii activului financiar sau datoriei financiare.

5.1.1A

Cu toate acestea, dacă valoarea justă a activului financiar sau a datoriei financiare la recunoaşterea iniţială este diferită de preţul tranzacţiei, o entitate trebuie să aplice punctul B5.1.2A.

5.1.2.

Atunci când o entitate utilizează contabilizarea la data decontării pentru un activ care apoi este evaluat la costul amortizat, activul este recunoscut iniţial la valoarea sa justă de la data tranzacţionării (a se vedea punctele B3.1.3-B3.1.6).

5.1.3.

În pofida cerinţelor de la punctul 5.1.1, la recunoaşterea iniţială, o entitate trebuie să evalueze creanţele comerciale la cuantumul determinat prin aplicarea IFRS 15 dacă creanţele comerciale nu au o componentă de finanţare semnificativă determinată în conformitate cu IFRS 15 (sau atunci când entitatea utilizează avantajul pentru facilitarea aplicării în practică în conformitate cu punctul 63 din IFRS 15).

7.1.14.

Documentul Îmbunătăţiri anuale aduse standardelor contabile IFRS - Volumul 11, publicat în iulie 2024, a modificat punctul 2.1 litera (b) subpunctul (ii), punctul 5.1.3 şi apendicele A. O entitate trebuie să aplice amendamentele respective pentru perioadele anuale de raportare care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică amendamentele respective pentru o perioadă anterioară, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.

7.2.50.

O entitate trebuie să aplice amendamentul la punctul 2.1 litera (b) subpunctul (ii) adus de documentul Îmbunătăţiri anuale aduse standardelor contabile IFRS - Volumul 11 datoriilor care decurg din contracte de leasing care sunt stinse la începutul sau după începutul perioadei anuale de raportare în care entitatea aplică pentru prima dată amendamentul respectiv.

B73

Când se efectuează evaluarea controlului, un investitor trebuie să analizeze natura relaţiilor sale cu alte părţi şi dacă acele alte părţi acţionează în numele investitorului (adică dacă sunt "reprezentanţi de facto"). Pentru a stabili dacă alte părţi acţionează drept reprezentanţi de facto este nevoie de raţionament, analizându-se nu doar natura relaţiei, ci şi modul în care acele părţi interacţionează între ele şi cu investitorul.

B74

Nu este necesar ca o astfel de relaţie să implice un angajament contractual. O parte este un reprezentant de facto dacă investitorul are capacitatea de a determina partea respectivă să acţioneze în numele investitorului. O parte ar putea, de asemenea, să fie un reprezentant de facto dacă persoanele care coordonează activităţile investitorului au capacitatea de a determina partea respectivă să acţioneze în numele investitorului. Atunci când evaluează controlul asupra unei entităţi în care s-a investit, investitorul trebuie să analizeze drepturile decizionale ale reprezentanţilor săi de facto şi expunerea sa indirectă sau drepturile sale la rentabilitatea variabilă prin reprezentantul de facto, împreună cu cele proprii.

B75

În cele ce urmează sunt prezentate exemple de astfel de alte părţi care, prin natura relaţiei stabilite între ele, pot acţiona ca reprezentanţi de facto ai investitorului:

(a) părţile afiliate investitorului;

(b) o parte care a primit interesul său în entitatea în care s-a investit drept contribuţie sau împrumut din partea investitorului;

(c) o parte care a acceptat să nu vândă, să nu transfere sau să nu blocheze participaţiile deţinute în entitatea în care s-a investit fără avizul prealabil al investitorului (cu excepţia situaţiilor în care investitorul şi cealaltă parte au dreptul de aprobare prealabilă, iar drepturile au la bază termeni stabiliţi de comun acord de către părţi interesate şi independente);

(d) o parte care nu îşi poate finanţa activităţile fără un sprijin financiar secundar din partea investitorului;

(e) o entitate în care s-a investit şi ai cărei membri din organul de conducere sau ai personalului cheie din conducere sunt aceleaşi persoane ca pentru investitor;

(f) o parte care are o relaţie de afaceri strânsă cu investitorul, cum ar fi relaţia dintre un furnizor de servicii profesionale şi unul dintre clienţii săi majori.

C1E

Documentul Îmbunătăţiri anuale aduse standardelor contabile IFRS - Volumul 11, emis în iulie 2024, a modificat punctul B74. O entitate trebuie să aplice amendamentele respective pentru perioadele anuale de raportare care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică amendamentele respective pentru o perioadă anterioară, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.

37.

Atunci când se contabilizează o participaţie într-o entitate asociată, o asociere în participaţie sau o filială, contabilizată prin metoda punerii în echivalenţă sau la cost, un investitor limitează informaţiile raportate în situaţia fluxurilor de trezorerie la fluxurile de trezorerie generate între el şi entitatea în care s-a investit, de exemplu, la dividende şi avansuri.

65.

Documentul Îmbunătăţiri anuale aduse standardelor contabile IFRS - Volumul 11, emis în iulie 2024, a modificat punctul 37. O entitate trebuie să aplice amendamentul respectiv pentru perioadele anuale de raportare care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică amendamentele respective pentru o perioadă anterioară, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.