Regulamentul 13/08-oct-2015 Cerinţe uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M, N şi O în ceea ce priveşte frânarea [2016/194] (*)

Acte UE

Jurnalul Oficial 42L

În vigoare
Versiune de la: 18 Februarie 2016
Regulamentul 13/08-oct-2015 Cerinţe uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M, N şi O în ceea ce priveşte frânarea [2016/194] (*)
Dată act: 8-oct-2015
Emitent: Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite
(*)Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internaţional. Situaţia şi data intrării în vigoare ale prezentului regulament ar trebui verificate în ultima versiune a documentului de situaţie al CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la următoarea adresă:
http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html.
Include toate textele valabile până la:
Suplimentul 13 la seria 11 de amendamente - Data intrării în vigoare: 8 octombrie 2015
CUPRINS
REGULAMENTUL
1.Domeniul de aplicare
2.Definiţii
3.Cererea de omologare
4.Omologarea
5.Specificaţii
6.Încercări
7.Modificarea tipului de vehicul sau a sistemului de frânare şi extinderea omologării
8.Conformitatea producţiei (COP)
9.Sancţiuni pentru neconformitatea producţiei
10.Încetarea definitivă a producţiei
11.Denumirile şi adresele serviciilor tehnice care efectuează încercările de omologare, precum şi ale autorităţilor responsabile cu omologarea de tip
12.Dispoziţii tranzitorii
ANEXE
1 Mecanisme de frânare, dispozitive, metode şi condiţii care nu intră sub incidenţa prezentului regulament
2 Comunicare
Apendicele 1 - Lista datelor privind vehiculele în scopul omologărilor în conformitate cu Regulamentul nr. 90
Apendicele 2 - Certificat de omologare de tip privind mecanismul de frânare al vehiculelor
3 Exemple de mărci de omologare
4 Încercări de frânare şi eficacitatea sistemelor de frânare
Apendice - Procedura de monitorizare a încărcării bateriei
5 Dispoziţii suplimentare aplicabile anumitor vehicule astfel cum se precizează în ADR
6 Metode de măsurare a timpului de răspuns pentru vehicule prevăzute cu sistem de frânare cu aer comprimat
Apendice - Exemple de simulator
7 Dispoziţii referitoare la sursele de energie şi dispozitivele de stocare a energiei (acumulatoare de energie)
8 Dispoziţii referitoare la condiţii specifice privind sistemele de frânare cu arc
9 Dispoziţii referitoare la sistemele de frânare de staţionare dotate cu un dispozitiv de blocare mecanică a cilindrilor de frână (dispozitive de blocare)
10 Distribuirea frânării între axele vehiculelor şi cerinţe privind compatibilitatea între vehiculele tractoare şi remorci
11 Cazuri în care nu este necesară efectuarea încercărilor de tip I şi/sau II (sau IIA) sau III
Apendicele 1
Apendicele 2 - Proceduri alternative pentru încercările de tip I şi III pentru frânele remorcilor
Apendicele 3 - Model de raport de încercare în conformitate cu punctul 3.9 din apendicele 2 la prezenta anexă
Apendicele 4 - Model de raport de încercare a unui dispozitiv alternativ de reglare automată a frânelor în conformitate cu punctul 3.7.3 din apendicele 2 la prezenta anexă
Apendicele 5 - Document informativ referitoare la axa şi frânele remorcii, în ceea ce priveşte procedurile alternative de tip I şi III
12 Condiţii privind încercarea vehiculelor cu sisteme de frânare inerţială
Apendicele 1
Apendicele 2 - Raport de încercare a dispozitivului de comandă al sistemului de frânare inerţială
Apendicele 3 - Raport de încercare a frânei
Apendicele 4 - Raport de încercare privind compatibilitatea dintre dispozitivele de comandă a frânei inerţiale, transmisie şi frânele remorcii
13 Cerinţe de încercare pentru vehicule echipate cu sisteme antiblocare
Apendicele 1 - Simboluri şi definiţii
Apendicele 2 - Utilizarea aderenţei
Apendicele 3 - Eficacitatea pe suprafeţe cu aderenţe diferite
Apendicele 4 - Metoda de selecţie a suprafeţelor cu aderenţă scăzută
14 Condiţii de încercare pentru remorci cu sistem de frânare electrică
Apendice - Compatibilitatea dintre coeficientul de frânare al remorcii şi deceleraţia medie completă a ansamblului vehicul tractor/remorcă (remorcă încărcată şi neîncărcată)
15 Metoda de încercare cu dinamometrul inerţial pentru garniturile de frână
16 Compatibilitatea dintre vehiculele tractoare şi remorci în ceea ce priveşte comunicaţiile de date ISO 11992
17 Procedura de încercare pentru evaluarea compatibilităţii funcţionale a vehiculelor echipate cu circuite electrice de comandă
18 Cerinţe speciale aplicabile aspectelor legate de siguranţa sistemelor complexe de control electronic al vehiculelor
19 Încercarea de eficacitate a componentelor sistemului de frânare
Apendicele 1 - Model de raport de verificare a camerelor de frânare cu diafragmă
Apendicele 2 - Model de fişă comparativă a rezultatelor încercării camerelor de frânare cu diafragmă
Apendicele 3 - Model de raport de verificare pentru frâne cu arc
Apendicele 4 - Model de fişă comparativă a rezultatelor încercărilor frânelor cu arc
Apendicele 5 - Document informativ al unui sistem antiblocare pentru remorci
Apendicele 6 - Raport de încercare a unui sistem antiblocare pentru remorci
Apendicele 7 - Document informativ privind funcţia de stabilitate a vehiculului (remorcii)
Apendicele 8 - Raport de încercare a funcţiei de stabilitate a vehiculului (remorcii)
Apendicele 9 - Simboluri şi definiţii
Apendicele 10 - Document informativ al încercării de teren, astfel cum este descrisă la punctul 4.4.2.9 din prezenta anexă
Apendicele 11 - Document informativ privind funcţia de stabilitate a vehiculului (autovehiculului)
Apendicele 12 - Raport de încercare a funcţiei de stabilitate a vehiculului (autovehiculului)
20 Procedură alternativă de omologare de tip a remorcilor
Apendicele 1 - Metodă de calcul a înălţimii centrului de greutate
Apendicele 2 - Grafic de verificare pentru punctul 3.2.1.5 - Semiremorci
Apendicele 3 - Grafic de verificare pentru punctul 3.2.1.6 - Remorci cu axă centrală
Apendicele 4 - Grafic de verificare pentru punctul 3.2.1.7 - Remorci
Apendicele 5 - Simboluri şi definiţii
21 Cerinţe speciale pentru vehiculele dotate cu o funcţie de stabilitate a vehiculului
Apendicele 1 - Utilizarea simulării stabilităţii dinamice
Apendicele 2 - Instrumentul de simulare a stabilităţii dinamice şi validarea acestuia
Apendicele 3 - Raport de încercare a instrumentului de simulare a funcţiei de stabilitate a vehiculului
22 Cerinţe pentru interfaţa electrică/electronică de frânare a unui conector automat
-****-
1.DOMENIUL DE APLICARE
1.1.Prezentul regulament se aplică vehiculelor din categoriile M2, M3, N şi O (1) în ceea ce priveşte frânarea (2).
(1)Astfel cum sunt definite în Rezoluţia consolidată privind construcţia vehiculelor (R.E. 3.), document ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.3, para. 2 - www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html
(2)În conformitate cu datele de aplicare indicate la punctul 12 din prezentul regulament, cerinţele privind frânarea pentru vehiculele din categoria M1 sunt incluse exclusiv în Regulamentul nr. 13-H. Pentru vehiculele din categoria N1, părţile contractante semnatare ale Regulamentului nr. 13-H şi ale prezentului regulament recunosc omologările în temeiul ambelor regulamente ca fiind valabile în egală măsură.
1.2.Prezentul regulament nu se aplică:
1.2.1.vehiculelor cu o viteză maximă prin construcţie de 25 km/h;
1.2.2.remorcilor care nu pot fi cuplate la autovehicule având o viteză prin construcţie de peste 25 km/h;
1.2.3.vehiculelor adaptate pentru a fi conduse de invalizi.
1.3.Sub rezerva dispoziţiilor aplicabile ale prezentului regulament, echipamentele, dispozitivele, metodele şi condiţiile enumerate în anexa 1 nu intră sub incidenţa prezentului regulament.
2.DEFINIŢII
În sensul prezentului regulament:
2.1."Omologarea unui vehicul" înseamnă omologarea unui tip de vehicul în ceea ce priveşte sistemul de frânare.
2.2."Tip de vehicul" înseamnă o categorie de vehicule care nu prezintă între ele diferenţe esenţiale, aceste diferenţe referindu-se, în special, la următoarele:
2.2.1.în cazul autovehiculelor:
2.2.1.1.categoria vehiculului (a se vedea punctul 1.1 de mai sus);
2.2.1.2.masa maximă, astfel cum este definită la punctul 2.16 de mai jos;
2.2.1.3.distribuţia masei pe axe;
2.2.1.4.viteza maximă prin construcţie;
2.2.1.5.un alt tip de dispozitiv de frânare, în special prezenţa sau absenţa echipamentului de frânare al remorcii, sau prezenţa unui sistem de frânare electrică recuperativă;
2.2.1.6.numărul şi dispunerea axelor;
2.2.1.7.tipul motorului;
2.2.1.8.numărul şi demultiplicarea rapoartelor de transmisie;
2.2.1.9.rapoartele de transmisie finale;
2.2.1.10. dimensiunile pneurilor;
2.2.2.în cazul remorcilor:
2.2.2.1.categoria vehiculului (a se vedea punctul 1.1 de mai sus);
2.2.2.2.masa maximă, astfel cum este definită la punctul 2.16 de mai jos;
2.2.2.3.distribuţia masei pe axe;
2.2.2.4.un alt tip de echipament de frânare;
2.2.2.5.numărul şi dispunerea axelor;
2.2.2.6.dimensiunile pneurilor.
2.3."Sistemul de frânare" înseamnă ansamblul de componente care au ca funcţie reducerea progresivă a vitezei unui vehicul în mers sau oprirea acestuia sau menţinerea în staţionare în cazul în care vehiculul este deja oprit; aceste funcţii sunt specificate la punctul 5.1.2. Sistemul se compune din comandă, transmisie şi frâna propriu-zisă.
2.4."Comandă" înseamnă unitatea acţionată direct de conducător (sau, în cazul unor remorci, de un asistent) pentru a furniza transmisiei energia necesară pentru frânare sau pentru controlul acesteia. Această energie poate fi energia musculară a conducătorului sau energie dintr-o altă sursă controlată de conducător sau, după caz, energia cinetică a remorcii sau o combinaţie între aceste diferite forme de energie.
2.4.1."Acţionare" înseamnă atât cuplarea, cât şi decuplarea comenzii.
2.5."Transmisie" înseamnă ansamblul de componente cuprinse între comandă şi frână, care le uneşte în mod funcţional. Transmisia poate fi mecanică, hidraulică, pneumatică, electrică sau mixtă. În cazul în care puterea de frânare provine de la o sursă de energie independentă de conducător, rezerva de energie din sistem face şi ea parte din transmisie.
Transmisia are două funcţii independente: transmisia comenzilor şi transmisia de energie. Atunci când termenul "transmisie" este folosit de sine stătător în prezentul regulament, el se referă atât la transmisia comenzilor, cât şi la transmisia de energie. Circuitele de comandă şi de alimentare între vehiculele tractoare şi remorci nu sunt considerate componente ale transmisiei.
2.5.1."Transmisia comenzilor" înseamnă combinaţia de componente ale transmisiei care controlează funcţionarea frânelor, inclusiv funcţia de comandă şi rezerva (rezervele) necesară (necesare) de energie.
2.5.2."Transmisia energiei" înseamnă combinaţia de componente care alimentează frânele cu energia necesară pentru a funcţiona şi includ rezerva (rezervele) de energie necesară (necesare) pentru funcţionarea frânelor.
2.6."Frâna" înseamnă componenta în care se dezvoltă forţele care se opun mişcării vehiculului. Aceasta poate fi o frână cu fricţiune (atunci când forţele sunt generate de frecarea dintre două componente ale vehiculului aflate în mişcare una faţă de cealaltă); o frână electrică (atunci când forţele sunt generate de acţiunea electromagnetică dintre două componente ale vehiculului aflate în mişcare una faţă de cealaltă, dar care nu se află în contact); o frână cu fluid (atunci când forţele sunt generate de acţiunea unui fluid situat între două piese ale vehiculului aflate în mişcare una faţă de cealaltă) sau o frână de motor (atunci când forţele derivă dintr-o creştere artificială a acţiunii de frânare a motorului transmisă roţilor).
2.7."Sisteme de frânare de tipuri diferite" înseamnă sisteme care prezintă între ele diferenţe esenţiale care se referă în special la următoarele aspecte:
2.7.1.componente cu caracteristici diferite;
2.7.2.o componentă fabricată din materiale cu caracteristici diferite sau o componentă care diferă ca formă sau mărime;
2.7.3.o asamblare diferită a componentelor.
2.8."Componentă a unui sistem de frânare" înseamnă una dintre componentele individuale care, atunci când este inclusă într-un ansamblu, formează sistemul de frânare.
2.9."Frânare continuă" înseamnă frânarea unui ansamblu de vehicule obţinută cu ajutorul unei instalaţii având următoarele caracteristici:
2.9.1.o singură comandă pe care conducătorul o acţionează progresiv, dintr-o singură mişcare, din scaunul său;
2.9.2.energia utilizată pentru frânarea vehiculelor care constituie ansamblul este furnizată de aceeaşi sursă (care poate fi energia musculară a conducătorului);
2.9.3.instalaţia de frânare asigură frânarea simultană sau decalată corespunzător a fiecăruia dintre vehiculele componente, indiferent de poziţia relativă a acestora.
2.10."Frânare semicontinuă" înseamnă frânarea unui ansamblu de vehicule cu ajutorul unei instalaţii având următoarele caracteristici:
2.10.1. o singură comandă pe care conducătorul o acţionează progresiv, dintr-o singură mişcare, din scaunul său;
2.10.2. energia utilizată pentru frânarea vehiculelor care constituie ansamblul este furnizată de două surse diferite (dintre care una poate fi energia musculară a conducătorului);
2.10.3. instalaţia de frânare asigură frânarea simultană sau decalată corespunzător a fiecăruia dintre vehiculele componente, indiferent de poziţia relativă a acestora.
2.11."Frânare automată" înseamnă frânarea remorcii sau a remorcilor, care are loc automat în cazul separării componentelor unui ansamblu de vehicule cuplate, inclusiv separarea prin ruperea dispozitivului de cuplare, fără ca eficacitatea frânării celorlalte componente ale ansamblului să fie afectată.
2.12."Frânare inerţială" înseamnă frânarea prin folosirea forţelor generate de mişcarea remorcii către vehiculul tractor.
2.13."Frânare progresivă şi treptată" înseamnă o frânare în cursul căreia, în cadrul domeniului de funcţionare normală a dispozitivului şi în timpul acţionării frânelor (a se vedea punctul 2.4.1 de mai sus):
2.13.1. conducătorul poate, în orice moment, să crească sau să scadă forţa de frânare prin acţionare asupra comenzii;
2.13.2. forţa de frânare variază proporţional cu acţiunea asupra comenzii (funcţie monotonă); şi
2.13.3. forţa de frânare poate fi uşor reglată, cu suficientă precizie.
2.14."Frânarea decalată" reprezintă un mijloc care poate fi utilizat atunci când două sau mai multe surse de frânare sunt acţionate printr-o comandă comună, prin care uneia dintre surse i se poate acorda prioritate prin întârzierea acţionării celeilalte (celorlalte) sursă (surse), astfel încât să fie necesară sporirea mişcării comenzii înainte ca acestea să înceapă să acţioneze.
2.15."Sistem de frânare de anduranţă" înseamnă un sistem de frânare suplimentar având capacitatea de a furniza şi menţine un efect de frânare pe o perioadă lungă de timp fără o reducere semnificativă a eficacităţii. Termenul "sistem de frânare de anduranţă" se referă la întregul sistem, inclusiv la dispozitivul de comandă.
2.15.1. Sistemul de frânare de anduranţă poate include un singur dispozitiv sau o combinaţie de mai multe dispozitive. Fiecare dispozitiv poate fi dotat cu propria sa comandă.
2.15.2. Configuraţii ale comenzii sistemelor de frânare de anduranţă:
2.15.2.1. "sistem de frânare de anduranţă independent" înseamnă un sistem de frânare de anduranţă al cărui dispozitiv de comandă este separat de cel al frânei de serviciu şi al altor sisteme de frânare;
2.15.2.2. "sistem de frânare de anduranţă integrat" înseamnă un sistem de frânare de anduranţă al cărui dispozitiv de comandă este integrat cu cel al sistemului frânei de serviciu, astfel încât sistemele de frânare de anduranţă şi cel al frânei de serviciu sunt acţionate simultan sau decalate corespunzător prin operarea dispozitivului de comandă combinată;
2.15.2.3. "sistem de frânare de anduranţă combinat" înseamnă un sistem de frânare de anduranţă integrat care, suplimentar, este dotat cu un dispozitiv de decuplare care permite ca dispozitivul de comandă combinat să acţioneze doar sistemul frânei de serviciu.
2.16."Vehicul încărcat" înseamnă, în afară de cazurile unde se precizează altfel, un vehicul încărcat până la atingerea "masei maxime".
2.17."Masă maximă" înseamnă masa maximă declarată de către producătorul vehiculului ca fiind admisibilă din punct de vedere tehnic (această masă poate fi mai mare decât "masa maximă admisibilă" stabilită de către administraţia naţională).
2.18."Distribuţia masei pe axe" înseamnă distribuţia efectului gravitaţiei asupra masei vehiculului şi/sau a încărcăturii acestuia pe axe.
2.19."Sarcina asupra roţii/axei" înseamnă reacţia (forţa) statică verticală a suprafeţei căii de rulare în zona de contact cu roata/roţile axei.
2.20."Sarcina maximă staţionară asupra roţii/axei" reprezintă sarcina staţionară asupra roţii/axei obţinute în cazul unui vehicul încărcat.
2.21."Frânare electrică recuperativă" înseamnă un sistem de frânare care, în timpul decelerării, transformă energia cinetică a vehiculului în energie electrică.
2.21.1. "Comanda frânei electrice recuperative" înseamnă un dispozitiv care modulează acţiunea sistemului de frânare electrică recuperativă.
2.21.2. "Sistemul de frânare electrică recuperativă de categoria A" înseamnă un sistem de frânare electrică recuperativă care nu face parte din sistemul de frânare de serviciu.
2.21.3. "Sistemul de frânare electrică recuperativă de categoria B" înseamnă un sistem de frânare electrică recuperativă care face parte din sistemul de frânare de serviciu.
2.21.4. "Nivelul de încărcare a bateriei" reprezintă raportul instantaneu dintre cantitatea de energie electrică stocată în bateria de tracţiune şi cantitatea maximă de energie electrică ce ar putea fi stocată în bateria respectivă.
2.21.5. "Baterie de tracţiune" înseamnă un ansamblu de acumulatori care constituie rezerva de energie utilizată pentru alimentarea motorului (motoarelor) de tracţiune al(e) vehiculului.
2.22."Sistem de frânare hidraulică cu energie stocată" înseamnă un sistem de frânare în care energia este furnizată de un lichid hidraulic sub presiune, înmagazinat în unul sau mai mulţi acumulatori alimentaţi de una sau mai multe pompe de presiune, fiecare dintre acestea fiind prevăzută cu un dispozitiv de limitare a presiunii la o valoare maximă. Această valoare este specificată de către producător.
2.23."Blocare simultană a roţilor faţă şi spate" înseamnă situaţia în care intervalul de timp dintre prima blocare a ultimei roţi (cea de a doua) de pe axa posterioară şi prima blocare a ultimei roţi (cea de a doua) de pe axa anterioară este mai mic de 0,1 secunde.
2.24."Circuit electric de comandă" înseamnă conexiunea electrică dintre două vehicule, care asigură, în cadrul unui ansamblu, funcţia de comandă a frânării vehiculului tractat. Acesta cuprinde reţeaua şi conectorii electrici şi include părţi destinate comunicării de date şi alimentării cu energie electrică pentru transmisia comenzilor remorcii.
2.25."Comunicare de date" înseamnă transferul de date electronice desfăşurat în conformitate cu un protocol de comunicaţii.
2.26."Punct-la-punct" înseamnă o topologie a unei reţele de comunicaţii cu doar două unităţi. Fiecare unitate este dotată cu o rezistenţă finală pentru linia de telecomunicaţii.
2.27."Comanda forţei de cuplare" înseamnă un sistem sau o funcţie de echilibrare automată a coeficientului de frânare al vehiculului tractor şi al remorcii.
2.28.Definiţiile "valorii nominale" pentru eficacitatea de referinţă a frânării sunt necesare pentru stabilirea unei valori a funcţiei de transfer a sistemului de frânare, pentru compararea valorilor de intrare şi ieşire ale vehiculelor individuale sau ale combinaţiilor de vehicule.
2.28.1. "Valoarea nominală" este definită, în cazul unui autovehicul, drept caracteristica ce poate fi demonstrată în momentul omologării de tip şi care stabileşte un raport între coeficientul de frânare al vehiculului individual şi variabila impulsului de frânare.
2.28.2. "Valoarea nominală" este definită, în cazul unei remorci, drept caracteristica ce poate fi demonstrată în momentul omologării de tip şi care stabileşte un raport între coeficientul de frânare şi semnalul de la racordul de cuplare.
2.28.3. "Valoarea nominală necesară" este definită, în ceea ce priveşte comanda forţei de cuplare, drept caracteristica ce stabileşte un raport între semnalul la racordul de cuplare şi coeficientul de frânare şi care poate fi demonstrată în momentul omologării de tip, în limitele benzilor de compatibilitate specificate în anexa 10.
2.29."Frânare cu comandă automată" înseamnă o funcţie a unui sistem electronic complex de comandă prin care sistemul (sistemele) de frânare sau frânele de pe anumite axe sunt acţionate în scopul încetinirii vehiculului cu sau fără intervenţia directă a conducătorului, ca urmare a evaluării automate a informaţiilor provenite de la instrumentele de bord.
2.30."Frânare selectivă" înseamnă o funcţie a unui sistem electronic complex de comandă prin care anumite frâne sunt activate automat, încetinirea vehiculului având loc după modificarea comportamentului acestuia.
2.31."Forţe de frânare de referinţă" înseamnă forţele de frânare de pe o axă, generate la circumferinţa pneului amplasat pe un stand cu role pentru încercarea frânelor, în raport cu presiunea de acţionare a frânei, şi declarate în momentul omologării de tip.
2.32."Semnal de frânare": semnalul logic care indică activarea frânelor, astfel cum se specifică la punctul 5.2.1.30.
2.33."Semnal de frânare de urgenţă": înseamnă semnalul logic care indică o frânare de urgenţă, astfel cum se specifică la punctul 5.2.1.31.
2.34."Funcţia de stabilitate a vehiculului" înseamnă o funcţie de comandă electronică pentru un vehicul, care îmbunătăţeşte stabilitatea dinamică a vehiculului respectiv.
2.34.1. O funcţie de stabilitate a vehiculului cuprinde unul sau ambele elemente de mai jos:
(a)controlul direcţiei;
(b)controlul la răsturnare.
2.34.2. Funcţiile de control din cadrul funcţiei de stabilitate a vehiculului:
2.34.2.1. "Controlul direcţiei" desemnează o funcţie din cadrul funcţiei de stabilitate a vehiculului care ajută conducătorul, în condiţii de subvirare şi supravirare, în limitele fizice ale vehiculului, să menţină direcţia dorită de conducătorul auto, în cazul unui autovehicul, şi ajută la menţinerea direcţiei remorcii cu cea a vehiculului tractor, în cazul unei remorci.
2.34.2.2. "Controlul stabilităţii" desemnează o funcţie din cadrul funcţiei de stabilitate a vehiculului care reacţionează la o eventuală răsturnare pentru a stabiliza autovehiculul sau combinaţia vehicul tractor şi remorcă sau remorca în timpul manevrelor dinamice, în limitele fizice ale vehiculului.
2.35."Remorcă supusă încercării" este o remorcă reprezentativă pentru tipul de remorcă pentru care se solicită omologarea de tip.
2.36."Factor de frânare (FF)" este raportul dintre amplificarea de intrare şi de ieşire a frânei.
2.37."Codul de identificare" identifică discurile de frână sau tamburii de frână incluşi în omologarea sistemului de frânare în conformitate cu prezentul regulament. Acesta conţine cel puţin denumirea comercială sau marca şi un număr de identificare.
2.38."Grup de axe" înseamnă axe multiple atunci când distanţa între una dintre axe şi axa sa adiacentă este mai mică sau egală cu 2,0 m. În cazul în care distanţa între una dintre axe şi axa sa adiacentă este mai mare de 2,0 m, fiecare axă individuală este considerată un grup independent de axe.
2.39."Caracteristicile vehiculului" înseamnă o sintagmă descriptivă pentru un vehicul tractor pentru semiremorcă, camion, autobuz, semiremorcă, remorcă cu axă centrală, remorcă.
2.40."Interfaţă electrică/electronică de frânare" înseamnă partea unei conexiuni electrice/electronice separabile, situată între vehiculul tractor şi vehiculul tractat, care este dedicată sistemului de frânare.
2.41."Conector automatizat" înseamnă un sistem prin care conexiunile electrice şi pneumatice dintre vehiculul tractor şi vehiculul tractat se efectuează automat, fără intervenţia directă a unui operator uman.
3.CEREREA DE OMOLOGARE
3.1.Cererea de omologare a unui vehicul cu privire la sistemul de frânare al acestuia se înaintează de către producătorul vehiculului sau de către reprezentantul autorizat al acestuia.
3.2.Cererea trebuie însoţită de documentele menţionate mai jos, în trei exemplare, precum şi de următoarele informaţii:
3.2.1.o descriere a tipului de vehicul cu privire la aspectele menţionate la punctul 2.2 de mai sus. Trebuie precizate numerele şi/sau simbolurile care identifică tipul vehiculului şi, în cazul unui autovehicul, tipul motorului;
3.2.2.o listă a componentelor, identificate corespunzător, care formează sistemul de frânare;
3.2.3.o schemă a ansamblului sistemului de frânare şi o indicaţie a poziţiei elementelor acestuia pe vehicul;
3.2.4.desene detaliate ale fiecărui element, pentru a le putea repera şi identifica cu uşurinţă.
3.3.Un vehicul reprezentativ pentru tipul de vehicul pentru care se solicită omologarea trebuie prezentat serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare.
3.4.Autoritatea de omologare de tip verifică dacă există condiţii satisfăcătoare pentru asigurarea controlului efectiv al conformităţii producţiei înainte de acordarea omologării de tip.
4.OMOLOGAREA
4.1.În cazul în care tipul de vehicul prezentat pentru omologare în temeiul prezentului regulament îndeplineşte cerinţele de la punctele 5 şi 6 de mai jos, se acordă omologarea respectivului tip de vehicul.
4.2.Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare, ale cărui prime două cifre (în prezent 11) indică seria de amendamente care include cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului la data emiterii omologării. Aceeaşi parte contractantă nu atribuie acelaşi număr aceluiaşi tip de vehicul echipat cu un alt tip de dispozitiv de frânare sau unui alt tip de vehicul.
4.3.Avizul de omologare sau de refuz al omologării unui tip de vehicul în temeiul prezentului regulament este comunicat părţilor la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fişe conforme cu modelul din anexa 2 la prezentul regulament şi al unui rezumat al informaţiilor conţinute în documentele menţionate la punctele 3.2.1-3.2.4 de mai sus, desenele furnizate de către solicitant fiind într-un format care nu depăşeşte dimensiunile A 4 (210 x 297 mm) sau pliate în acest format şi la o scară corespunzătoare.
4.4.Pe fiecare vehicul conform cu un anumit tip de vehicul omologat în temeiul prezentului regulament se aplică în mod vizibil şi într-un loc uşor accesibil, menţionat în formularul de omologare, o marcă de omologare internaţională cuprinzând:
4.4.1.un cerc, în interiorul căruia se află litera "E", urmată de numărul distinctiv al ţării care a acordat omologarea (1); şi
(1)Numerele distinctive ale părţilor contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluţia consolidată privind construcţia vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev. 3, anexa 3 - www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/ wp29resolutions.html
4.4.2.numărul prezentului regulament, urmat de litera "R", o liniuţă şi numărul de omologare în partea dreaptă a cercului menţionat la punctul 4.4.1 de mai sus.
4.5.Cu toate acestea, în cazul în care un vehicul din categoriile M2 sau M3 a fost omologat în temeiul dispoziţiilor de la punctul 1.8 din anexa 4 la prezentul regulament, numărul regulamentului este urmat de litera M.
4.6.În cazul în care vehiculul corespunde unui tip de vehicul omologat, în temeiul unuia sau mai multor regulamente anexate la acord, în ţara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, simbolul prevăzut la punctul 4.4.1 nu trebuie repetat; într-o astfel de situaţie, numărul regulamentului şi numerele de omologare, precum şi simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora s-a acordat omologarea în ţara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament se înscriu în coloane verticale la dreapta simbolului prevăzut la punctul 4.4.1 de mai sus.
4.7.Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă şi indelebilă.
4.8.Marca de omologare se amplasează lângă plăcuţa de identificare a vehiculului sau pe aceasta.
4.9.În anexa 3 la prezentul regulament se prezintă exemple de amplasare a mărcilor de omologare.
5.SPECIFICAŢII
5.1.Observaţii generale
5.1.1.Sistemul de frânare
5.1.1.1.Sistemul de frânare este proiectat, construit şi montat în aşa fel încât să permită, în condiţii normale de utilizare şi în pofida vibraţiilor la care poate fi supus, conformitatea vehiculului cu cerinţele din prezentul regulament.
5.1.1.2.În special, sistemul de frânare este proiectat, construit şi montat în aşa fel încât să reziste la fenomenele de coroziune şi de uzură la care este expus.
5.1.1.3.Garniturile de frână nu trebuie să conţină azbest.
5.1.1.4.Eficacitatea sistemului de frânare, inclusiv circuitele electrice de comandă, nu trebuie să fie afectată negativ de câmpuri magnetice sau electrice. Aceasta se demonstrează prin îndeplinirea cerinţelor tehnice şi respectarea dispoziţiile tranzitorii ale Regulamentului nr. 10, aplicând:
(a)seria 03 de amendamente pentru vehiculele fără un sistem de cuplare pentru încărcarea sistemului reîncărcabil de stocare a energiei (bateriile de tracţiune);
(b)seria 04 de amendamente pentru vehiculele cu un sistem de cuplare pentru încărcarea sistemului reîncărcabil de stocare a energiei (bateriile de tracţiune).
5.1.1.5.Un semnal de detecţie a unei defecţiuni poate întrerupe pentru scurt timp ( < 10 ms) semnalul de solicitare din transmisia comenzilor, cu condiţia ca prin aceasta eficacitatea frânării să nu fie redusă.
5.1.2.Funcţiile sistemului de frânare
Sistemul de frânare definit la punctul 2.3 din prezentul regulament îndeplineşte următoarele funcţii:
5.1.2.1.Sistemul de frânare de serviciu
Sistemul de frânare de serviciu face posibilă controlarea mişcării vehiculului şi oprirea acestuia în mod sigur, rapid şi eficient, oricare ar fi condiţiile de viteză şi de încărcare şi pe orice pantă ascendentă sau descendentă. Este posibilă gradarea acestei acţiuni de frânare. Conducătorul poate să efectueze această acţiune de frânare din scaunul său, fără să-şi ridice mâinile de pe comanda direcţiei.
5.1.2.2.Sistemul de frânare de siguranţă
Sistemul de frânare de siguranţă face posibilă oprirea vehiculului pe o distanţă rezonabilă, în cazul defectării sistemului de frânare de serviciu. Este posibilă gradarea acestei acţiuni de frânare. Conducătorul efectuează această acţiune de frânare din scaunul său, ţinând cel puţin o mână pe comanda direcţiei. În scopul prezentelor dispoziţii, se presupune că nu se poate produce, în acelaşi timp, decât o singură defecţiune a frânei de serviciu.
5.1.2.3.Sistemul de frânare de staţionare
Sistemul de frânare de staţionare trebuie să facă posibilă menţinerea vehiculului în staţionare pe o pantă ascendentă sau descendentă, chiar în absenţa conducătorului auto, elementele active rămânând menţinute în poziţia de blocare prin intermediul unui dispozitiv cu acţiune pur mecanică. Conducătorul auto efectuează această acţiune de frânare din scaunul său, în cazul unei remorci sub rezerva dispoziţiile de la punctul 5.2.2.10 din prezentul regulament. Sistemul de frânare cu aer comprimat al remorcii şi sistemul de frânare de staţionare al vehiculului tractor pot fi operate simultan, cu condiţia ca conducătorul auto să poată verifica, în orice moment, dacă acţiunea frânei de staţionare a ansamblului de vehicule, obţinută numai prin acţiunea mecanică a sistemului de frânare de staţionare, este suficientă.
5.1.3.Conexiunile dintre autovehicule şi remorci în ceea ce priveşte sistemele de frânare cu aer comprimat
5.1.3.1.Conexiunile sistemelor de frânare cu aer comprimat între autovehicule şi remorci se asigură în conformitate cu punctele 5.1.3.1.1, 5.1.3.1.2 sau 5.1.3.1.3:
5.1.3.1.1. un circuit pneumatic de alimentare şi un circuit pneumatic de comandă;
5.1.3.1.2. un circuit pneumatic de alimentare, un circuit pneumatic de comandă şi un circuit electric de comandă;
5.1.3.1.3. un circuit pneumatic de alimentare şi un circuit electric de comandă; această opţiune este supusă restricţiilor de la nota de subsol (1).
(1)Până la adoptarea unor standarde tehnice uniforme de compatibilitate şi siguranţă, conexiunile între autovehicule şi remorci prevăzute la punctul 5.1.3.1.3 nu sunt permise.
5.1.3.2.Circuitul electric de comandă al autovehiculului indică dacă cerinţele de la punctul 5.2.1.18.2 pot fi îndeplinite de către circuitul electric de comandă, fără intervenţia circuitului pneumatic de comandă. De asemenea, acesta indică dacă este echipat în conformitate cu punctul 5.1.3.1.2, cu două circuite de comandă sau, în conformitate cu punctul 5.1.3.1.3, cu un singur circuit electric de comandă.
5.1.3.3.Un autovehicul echipat în conformitate cu punctul 5.1.3.1.3 detectează dacă cuplarea unei remorci echipate în conformitate cu punctul 5.1.3.1.1 este incompatibilă. Atunci când astfel de vehicule sunt conectate electric prin intermediul circuitului electric de comandă al vehiculului tractor, conducătorul este avertizat de indicatorul optic de avertizare de culoare roşie specificat la punctul 5.2.1.29.1.1, iar atunci când sistemul este alimentat cu energie, frânele de pe vehiculul tractor se activează automat. Această activare a frânelor asigură cel puţin eficacitatea frânei de staţionare prevăzute la punctul 2.3.1 din anexa 4 la prezentul regulament.
5.1.3.4.În cazul în care un autovehicul echipat cu două circuite de comandă, conform definiţiei de la punctul 5.1.3.1.2, este conectat electric la o remorcă dotată, de asemenea, cu două circuite de comandă, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
5.1.3.4.1. ambele semnale sunt prezente la racordul de cuplare, iar remorca utilizează semnalul electric de comandă, cu excepţia cazului în care se consideră că acesta s-a defectat. În acest caz, remorca trece automat la circuitul pneumatic de comandă;
5.1.3.4.2. fiecare vehicul îndeplineşte dispoziţiile relevante din anexa 10 la prezentul regulament în ceea ce priveşte circuitele de comandă, atât electrice, cât şi pneumatice; şi
5.1.3.4.3. atunci când semnalul electric de comandă depăşeşte echivalentul a 100 kPa timp de peste 1 secundă, remorca verifică prezenţa unui semnal pneumatic. În absenţa unui semnal pneumatic, conducătorul este avertizat de remorcă prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare galbenă specificat la punctul 5.2.1.29.2 de mai jos.
5.1.3.5.O remorcă poate fi echipată în conformitate cu punctul 5.1.3.1.3, cu condiţia să poată fi operată numai împreună cu un autovehicul dotat cu un circuit electric de comandă care îndeplineşte cerinţele de la punctul 5.2.1.18.2. În orice alt caz, atunci când este conectată electric, remorca acţionează automat frânele sau rămâne frânată. Conducătorul este avertizat prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.2.
5.1.3.6._
(a)Circuitul electric de comandă trebuie să fie în conformitate cu ISO 11992-1 şi 11992-2:2003 inclusiv cu amendamentul acestuia 1:2007 şi să fie de tip punct-la-punct folosind:
(i)conectorul cu şapte contacte prevăzut de ISO 7638-1 sau 7638-2:2003; sau
(ii)în cazul sistemelor în care conexiunea din circuitul electric de comandă este automată, conectorul automat trebuie să furnizeze cel puţin acelaşi număr de contacte ca şi conectorul prevăzut de ISO 7638 menţionat mai sus şi să îndeplinească cerinţele specificate în anexa 22 la prezentul regulament.
(b)Contactele pentru transmiterea de date ale conectorului prevăzut de ISO 7638 se utilizează exclusiv pentru transferul informaţiilor privind sistemul de frânare (inclusiv ABS) şi mecanismul de rulare (direcţie, pneuri şi suspensie), conform specificaţiilor ISO 11992-2:2003, inclusiv în amendamentul său Amd. 1:2007. Funcţiile de frânare sunt prioritare şi se menţin în modurile normal şi de avarie. Transmiterea informaţiilor privind mecanismul de rulare nu trebuie să întârzie funcţiile de frânare.
(c)Alimentarea cu curent electric, asigurată de conectorul ISO 7638, se utilizează exclusiv pentru funcţiile de frânare şi cele ale mecanismului de rulare, precum şi pentru cele necesare transferului de date privind remorca şi netransmise prin circuitul electric de comandă. Cu toate acestea, dispoziţiile de la punctul 5.2.2.18 din prezentul regulament se aplică în toate cazurile. Alimentarea cu curent electric a tuturor celorlalte funcţii utilizează alte măsuri.
5.1.3.6.1. Suportul pentru mesaje definit în ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amd.1:2007, este prevăzut în anexa 16 la prezentul regulament pentru vehiculul tractor şi remorcă, după caz.
5.1.3.6.2. Compatibilitatea funcţională dintre vehiculele tractoare şi vehiculele tractate echipate cu circuitele electrice de comandă descrise mai sus se evaluează în momentul omologării de tip, prin verificarea respectării dispoziţiilor relevante prevăzute de ISO 11992:2003, inclusiv cu ISO 11992-2:2003 şi cu amendamentul său Amd. 1:2007 părţile 1 şi 2. Anexa 17 la prezentul regulament conţine exemple de încercări prin care poate fi realizată această evaluare.
5.1.3.6.3. Atunci când un autovehicul este echipat cu un circuit electric de comandă şi conectat electric la o remorcă echipată cu un circuit electric de comandă, o defecţiune continuă ( > 40 ms) în circuitul electric de comandă se detectează în autovehicul şi se semnalează conducătorului prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.1.2, atunci când vehiculele sunt conectate prin circuitul electric de comandă.
5.1.3.7.Dacă acţionarea sistemului de frânare de staţionare al autovehiculului activează un sistem de frânare al remorcii, astfel cum se permite la punctul 5.1.2.3, trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:
5.1.3.7.1. Dacă autovehiculul este echipat în conformitate cu punctul 5.1.3.1.1, acţionarea sistemului de frânare de staţionare al autovehiculului activează un sistem de frânare al remorcii prin intermediul circuitului pneumatic de comandă.
5.1.3.7.2. Dacă autovehiculul este echipat în conformitate cu punctul 5.1.3.1.2, acţionarea sistemului de frânare de staţionare al autovehiculului activează un sistem de frânare al remorcii, conform descrierii de la punctul 5.1.3.7.1. În plus, acţionarea sistemului de frânare de staţionare poate activa, de asemenea, un sistem de frânare al remorcii prin intermediul circuitului electric de comandă.
5.1.3.7.3. Dacă autovehiculul este echipat în conformitate cu punctul 5.1.3.1.3 sau dacă satisface cerinţele de la punctul 5.2.1.18.2 fără a fi necesară intervenţia circuitului pneumatic de comandă, punctul 5.1.3.1.2, acţionarea sistemului de frânare de staţionare al autovehiculului activează un sistem de frânare al remorcii prin intermediul circuitului electric de comandă. Atunci când alimentarea cu energie electrică a mecanismului de frânare al autovehiculului este întreruptă, frânarea remorcii are loc prin evacuarea circuitului de alimentare (în plus, circuitul pneumatic de comandă poate rămâne sub presiune); circuitul de alimentare poate rămâne evacuat numai până când alimentarea cu energie electrică a autovehiculului este reluată şi, în acelaşi timp, este restabilită capacitatea de frânare a remorcii prin intermediul circuitului electric de comandă.
5.1.3.8.Nu sunt permise dispozitivele de închidere care nu sunt acţionate automat.
5.1.3.9.În cazul combinaţiilor cap tractor şi semiremorcă, furtunurile şi cablurile flexibile fac parte din autovehicul. În toate celelalte cazuri, furtunurile şi cablurile flexibile fac parte din remorcă.
În cazul unui conector automatizat, această cerinţă în ceea ce priveşte alocarea furtunurilor şi a cablurilor flexibile nu este aplicabilă.
5.1.4.Dispoziţii privind inspecţia periodică a sistemelor de frânare
5.1.4.1.Trebuie să fie posibilă evaluarea stării de uzură a componentelor frânei de serviciu care sunt supuse uzurii, cum ar fi garniturile de fricţiune şi tamburii/discurile de frână (în cazul tamburilor sau a discurilor, evaluarea uzurii poate să nu fie efectuată în mod necesar în momentul inspecţiei tehnice periodice). Metoda prin care poate fi efectuată evaluarea este definită la punctele 5.2.1.11.2 şi 5.2.2.8.2 din prezentul regulament.
5.1.4.2.În scopul determinării forţelor de frânare pe fiecare axă a vehiculului dezvoltate în timpul acţionării unui sistem de frânare cu aer comprimat, sunt necesare racorduri de încercare a presiunii aerului:
5.1.4.2.1. pe fiecare circuit independent al sistemului de frânare, în poziţia cea mai accesibilă faţă de cilindrul frânei aflat în poziţia cea mai defavorabilă din punctul de vedere al timpului de răspuns prevăzut în anexa 6;
5.1.4.2.2. într-un sistem de frânare care include un dispozitiv de modulare a presiunii de tipul menţionat la punctul 7.2 din anexa 10, amplasat pe circuitul de presiune în amonte şi în aval faţă de dispozitiv, în poziţia cea mai accesibilă. Dacă acest dispozitiv este comandat pneumatic, este necesar un racord de încercare suplimentar pentru simularea condiţiilor existente în cazul unui vehicul încărcat. Dacă nu există un astfel de dispozitiv, se montează un singur racord de încercare a presiunii, echivalent conectorului din aval menţionat mai sus. Aceste racorduri de încercare se amplasează în poziţii cât mai accesibile de la sol sau din interiorul vehiculului;
5.1.4.2.3. în poziţia cea mai accesibilă faţă de dispozitivul de stocare a energiei aflat în poziţia cea mai defavorabilă în sensul punctului 2.4 din anexa 7, secţiunea A;
5.1.4.2.4. pe fiecare circuit independent al sistemului de frânare, astfel încât să fie posibilă verificarea presiunii de intrare şi ieşire a circuitului complet de transmisie;
5.1.4.2.5. racordurile de încercare a presiunii sunt conforme cu clauza 4 din standardul ISO 3583:1984.
5.1.4.3.Accesibilitatea racordurilor de încercare a presiunii nu este obstrucţionată de modificarea sau montarea unor accesorii sau de caroseria vehiculului.
5.1.4.4.Este posibilă generarea de forţe de frânare maxime în condiţii de staţionare, pe un stand dinamometric sau pe un stand cu role pentru încercarea de frânare.
5.1.4.5.Date privind sistemele de frânare:
5.1.4.5.1. Datele obţinute în timpul încercării funcţionale şi de eficienţă a sistemului de frânare cu aer comprimat se afişează într-o poziţie vizibilă şi indelebilă pe vehicul sau sunt puse la dispoziţie gratuit prin alte mijloace (de exemplu, în manualul de utilizare a vehiculului sau în format electronic).
5.1.4.5.2. Pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat sunt necesare cel puţin următoarele date:
Date privind caracteristicile pneumatice:

Compresor/supapă de evacuare (1)

Presiune max. de decuplare = kPa

Presiune min. de cuplare = kPa

Supapă de protecţie cu patru circuite

Supapă de comandă a remorcii sau supapă-releu de urgenţă (2), după caz

Presiunea minimă din construcţie a frânei de serviciu, pentru calcul (1) (3)

Presiunea statică de închidere = kPa

Presiunea de distribuţie corespunzătoare unei presiuni de control de 150 kPa = kPa

 

Axă (axe)

Tipul cilindrului de frână (4) Serviciu/Staţionare

Cursa maximă (4) smax = mm

Lungimea pârghiei (4) = mm

/

/

/

Note:

(1) Nu se aplică remorcilor.

(2) Nu se aplică vehiculelor cu sisteme de frânare controlate electronic.

(3) Dacă diferă de presiunea minimă de cuplare.

(4) Se aplică numai remorcilor.

5.1.4.6.Forţe de frânare de referinţă
5.1.4.6.1. Forţele de frânare de referinţă se definesc, pentru vehiculele cu frâne acţionate cu aer comprimat, cu ajutorul unui stand cu role pentru încercarea de frânare.
5.1.4.6.2. Forţele de frânare de referinţă se determină pentru o presiune a sistemului de acţionare a frânei cuprinsă între 100 kPa şi presiunea generată în condiţii de tip 0 pentru fiecare axă. Solicitantul omologării de tip declară forţele de frânare de referinţă pentru un interval de presiune a sistemului de acţionare a frânei începând de la 100 kPa. Aceste date sunt puse la dispoziţie de producătorul vehiculului în conformitate cu punctul 5.1.4.5.1 de mai sus.
5.1.4.6.3. Forţele de frânare de referinţă declarate trebuie să demonstreze capacitatea vehiculului de a genera un coeficient de frânare echivalent celui definit în anexa 4 la prezentul regulament pentru vehiculul în cauză (50 % în cazul vehiculelor din categoriile M2, M3, N2, N3, O3 şi O4, cu excepţia semiremorcilor, 45 % în cazul semiremorcilor), atunci când forţa de frânare măsurată pe standul cu role, pentru fiecare axă indiferent de încărcare, nu este mai mică decât forţa de frânare de referinţă pentru o presiune a sistemului de acţionare a frânei în intervalul de presiune de funcţionare declarat (1).
(1)În scopul inspecţiilor tehnice periodice, valorile-limită minime ale forţei de frânare definite pentru întregul vehicul pot fi modificate pentru a reflecta cerinţele de exploatare naţionale sau internaţionale.
5.1.4.7.Este posibilă verificarea simplă şi frecventă a stării corecte de funcţionare a acelor echipamente electronice care exercită control asupra frânării. În cazul în care este nevoie de informaţii speciale, acestea trebuie să fie puse la dispoziţie fără vreun impediment.
5.1.4.7.1. În cazul în care starea operaţională este semnalată conducătorului auto prin indicatorilor de avertizare, astfel cum se precizează în prezentul regulament, trebuie să fie posibilă, în cadrul inspecţiei tehnice periodice, confirmarea stării operaţionale corecte prin observarea vizuală a indicatorilor de avertizare în urma comutării cheii de contact în poziţia "activat".
5.1.4.7.2. La momentul acordării omologării de tip, mijloacele puse în aplicare pentru protecţia împotriva unei modificări simple neautorizate a funcţionării mijloacelor de verificare alese de producător (de exemplu, indicator de avertizare) trebuie prezentate cu respectarea cerinţelor de confidenţialitate.
În mod alternativ, această cerinţă în materie de protecţie este îndeplinită atunci când este disponibilă o metodă secundară de verificare a stării operaţionale.
5.1.5.Cerinţele anexei 18 se aplică aspectelor privind siguranţa ale tuturor sistemelor electronice complexe de comandă a vehiculului, care asigură sau fac parte din transmisia comenzilor funcţiei de frânare, inclusiv cele care utilizează sistemul (sistemele) de frânare pentru frânarea comandată automat sau frânarea selectivă.
Totuşi, sistemele sau funcţiile care folosesc sistemul de frânare ca mijloc de atingere a unui obiectiv de nivel mai înalt intră sub incidenţa anexei 18 doar în măsura în care au un efect direct asupra sistemului de frânare. În cazul în care astfel de sisteme există, acestea nu trebuie dezactivate pe parcursul încercării în vederea omologării de tip a sistemului de frânare.
5.2.Caracteristicile sistemelor de frânare
5.2.1.Vehiculele din categoriile M2, M3 şi N
5.2.1.1.Setul sistemelor de frânare cu care este echipat un vehicul satisface cerinţele stabilite pentru sistemele de frânare de serviciu, de siguranţă şi de staţionare.
5.2.1.2.Sistemele care realizează frânarea de serviciu, de siguranţă şi de staţionare pot avea componente comune, cu condiţia ca acestea să îndeplinească următoarele condiţii:
5.2.1.2.1. Trebuie să existe cel puţin două dispozitive de comandă, independente unul de celălalt, accesibile conducătorului din poziţia normală de condus.
Pentru toate categoriile de vehicule, cu excepţia categoriilor M2 şi M3, fiecare comandă a frânei (cu excepţia comenzii unui sistem de frânare de anduranţă) este proiectată să se întoarcă în poziţie total închis când este decuplată. Această cerinţă nu se aplică în cazul comenzii frânei de staţionare (sau acelei părţi a unei comenzi combinate) atunci când este blocată mecanic în poziţie cuplată.
5.2.1.2.2. Comanda sistemului de frânare de serviciu este independentă de cea a sistemului de frânare de staţionare.
5.2.1.2.3. În cazul în care sistemele de frânare de serviciu şi de siguranţă au aceeaşi comandă, eficacitatea legăturii dintre aceasta şi alte componente ale sistemului de acţionare nu trebuie să se diminueze după o anumită perioadă de utilizare.
5.2.1.2.4. În cazul în care sistemele de frânare de serviciu şi de siguranţă au aceeaşi comandă, sistemul de frânare de staţionare este proiectat astfel încât să poată fi acţionat atunci când vehiculul se află în mişcare. Această cerinţă nu se aplică atunci când sistemul de frânare de serviciu poate fi acţionat, chiar şi parţial, prin intermediul unei comenzi auxiliare.
5.2.1.2.5. Fără a aduce atingere cerinţelor de la punctul 5.1.2.3 din prezentul regulament, transmisiile sistemului de frânare de serviciu şi sistemului de frânare de staţionare pot utiliza componente comune, cu condiţia ca, în cazul unei defecţiuni a oricărei componente a transmisiei (transmisiilor), cerinţele privind sistemul de frânare de siguranţă să fie asigurate.
5.2.1.2.6. În cazul avarierii oricărei componente, alta decât frânele (definite la punctul 2.6 din prezentul regulament) sau decât componentele menţionate la punctul 5.2.1.2.8 de mai jos, sau în cazul oricărei alte defecţiuni a sistemului de frânare de serviciu (defecţiune, epuizarea parţială sau totală a unei rezerve de energie), sistemul de frânare de siguranţă sau acea parte a sistemului de frânare de serviciu care nu a fost afectată poate opri vehiculul, în condiţiile prevăzute pentru frânarea de siguranţă.
5.2.1.2.7. În mod special, atunci când sistemul de frânare de siguranţă şi cel de serviciu au o comandă comună şi o transmisie comună:
5.2.1.2.7.1. în cazul în care frânarea de serviciu este asigurată de acţiunea energiei musculare a conducătorului auto asistat de una sau mai multe rezerve de energie, frânarea de siguranţă trebuie, în eventualitatea defectării asistenţei respective, să poată fi asigurată de energia musculară a conducătorului auto asistat de rezervele de energie, dacă acestea există, care sunt neafectate de avarie, forţa aplicată comenzii nedepăşind maximele prescrise;
5.2.1.2.7.2. în cazul în care transmisia şi forţa frânării de serviciu depind exclusiv de utilizarea, controlată de către conducător, a unei rezerve de energie, trebuie să existe cel puţin două rezerve de energie complet independente, fiecare fiind prevăzută cu transmisie proprie, de asemenea, independentă; fiecare poate să acţioneze asupra frânelor de la doar două sau mai multe roţi selectate în aşa fel încât să poată asigura singure gradul prescris de frânare de siguranţă, fără punerea în pericol a stabilităţii vehiculului în timpul frânării; în plus, fiecare dintre aceste rezerve de energie este prevăzută cu un dispozitiv de avertizare, astfel cum este definit la punctul 5.2.1.13 de mai jos. În fiecare circuit al frânării de serviciu din cel puţin unul dintre rezervoarele de aer, este necesar un dispozitiv de evacuare şi golire, amplasat într-o poziţie adecvată şi uşor accesibilă;
5.2.1.2.7.3. în cazul în care transmisia şi forţa frânării de serviciu depind exclusiv de folosirea unei rezerve de energie, o singură rezervă de energie pentru transmisie este considerată suficientă, cu condiţia ca sistemul de frânare de siguranţă prescris să fie asigurat de acţiunea energiei musculare a conducătorului auto care acţionează asupra sistemului de comandă a frânei de serviciu şi ca cerinţele de la punctul 5.2.1.6 să fie îndeplinite.
5.2.1.2.8. Anumite piese, cum ar fi pedala şi suportul său, cilindrul principal şi pistonul (pistoanele) acestuia (la sistemele hidraulice), supapa de comandă (la sistemele hidraulice şi/sau pneumatice), legătura dintre pedală şi cilindrul principal sau supapa de comandă, cilindrii de frână şi pistoanele lor (la sistemele hidraulice şi/ sau pneumatice) şi ansamblurile pârghie-camă ale frânelor nu sunt considerate pasibile de defectare dacă sunt de dimensiuni mari, dacă sunt uşor accesibile pentru întreţinere şi dacă prezintă caracteristici de siguranţă cel puţin egale cu cele prevăzute pentru alte componente esenţiale (cum ar fi sistemul de direcţie) ale vehiculului. Orice astfel de componentă, a cărei avariere ar face imposibilă frânarea vehiculului cu o eficacitate cel puţin egală cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranţă, este realizată din metal sau dintr-un material cu caracteristici asemănătoare şi nu se deformează semnificativ în timpul funcţionării normale a sistemelor de frânare.
5.2.1.3.Acolo unde există comenzi separate pentru sistemele de frânare de serviciu şi de siguranţă, acţionarea simultană a celor două comenzi nu trebuie să facă inoperabile ambele sisteme de frânare, de serviciu şi de siguranţă, nici atunci când ambele sisteme de frânare sunt în stare de funcţionare, nici atunci când unul dintre acestea nu funcţionează.
5.2.1.4.Sistemul de frânare de serviciu este de aşa natură încât, în combinaţie cu sistemul de frânare de siguranţă sau nu, în cazul unei defecţiuni a unei componente a transmisiei sale, asigură frânarea unui număr suficient de roţi atunci când este acţionată comanda frânei de serviciu. Aceste roţi sunt selectate în aşa fel încât eficacitatea reziduală a sistemului de frânare de serviciu să satisfacă dispoziţiile de la punctul 2.4 din anexa 4 la prezentul regulament.
5.2.1.4.1. Cu toate acestea, dispoziţiile de mai sus nu se aplică vehiculelor care tractează semiremorci atunci când transmisia sistemului de frânare de serviciu al remorcii este independentă de cea a sistemului de frânare de serviciu a vehiculului tractor.
5.2.1.4.2. Avarierea unei componente a unui sistem hidraulic de transmisie este semnalată conducătorului cu ajutorul unui dispozitiv care include un indicator de avertizare de culoare roşie, în conformitate cu punctul 5.2.1.29.1.1. În mod alternativ, este permisă aprinderea acestui indicator atunci când lichidul din rezervor scade sub un anumit nivel specificat de producător.
5.2.1.5.Atunci când se utilizează o altă energie decât forţa musculară a conducătorului, nu este nevoie să existe mai mult de o astfel de sursă de energie (pompă hidraulică, compresor de aer etc.), dar mijloacele prin care este acţionat dispozitivul care constituie sursa respectivă trebuie să fie cât mai sigure posibil.
5.2.1.5.1. În cazul avarierii oricărei părţi a mecanismului de acţionare a sistemului de frânare a vehiculului, alimentarea părţii neafectate de avarie continuă să fie asigurată, dacă acest lucru este necesar în scopul opririi vehiculului cu un grad de eficacitate prevăzut pentru frânarea reziduală şi/sau de siguranţă. Această condiţie este satisfăcută prin intermediul unor dispozitive care pot fi acţionate cu uşurinţă atunci când vehiculul este în staţionare sau prin mijloace automate.
5.2.1.5.2. De asemenea, dispozitivele de stocare situate în aval faţă de acest dispozitiv sunt de aşa natură încât, în cazul unei defecţiuni în ceea ce priveşte alimentarea cu energie, după patru acţionări complete ale sistemului de frânare de serviciu, în condiţiile prevăzute la punctul 1.2 din anexa 7 la prezentul regulament, este încă posibilă oprirea vehiculului la a cincea acţionare, cu gradul de eficacitate prevăzut pentru frânarea de siguranţă.
5.2.1.5.3. Cu toate acestea, pentru sistemele de frânare hidraulică cu energie stocată, aceste dispoziţii pot fi considerate îndeplinite cu condiţia ca dispoziţiile de la punctul 1.2.2 din secţiunea C a anexei 7 la prezentul regulament să fie respectate.
5.2.1.6.Cerinţele de la punctele 5.2.1.2, 5.2.1.4 şi 5.2.1.5 din prezentul regulament sunt îndeplinite fără folosirea unui dispozitiv automat a cărui ineficacitate ar putea trece neobservată din cauza faptului că piesele care se află în mod normal în poziţia de repaus intră în acţiune doar în cazul unei defectări a sistemului de frânare.
5.2.1.7.Sistemul de frânare de serviciu acţionează asupra tuturor roţilor vehiculului, iar acţiunea sa se distribuie corespunzător între axe.
5.2.1.7.1. În cazul vehiculelor cu mai mult de două axe, pentru a se evita blocarea roţilor sau uzarea garniturilor de frână, forţa de frânare asupra anumitor axe poate fi redusă automat la zero atunci când încărcătura transportată este mult redusă, cu condiţia ca vehiculul să îndeplinească toate cerinţele de eficacitate prevăzute în anexa 4 la prezentul regulament.
5.2.1.7.2. În cazul vehiculelor de categoria N1 cu sistem de frânare electrică recuperativă de categoria B, impulsul de frânare provenit de la alte surse de frânare poate fi decalat în mod corespunzător pentru a permite doar sistemului de frânare electrică recuperativă să fie aplicat, cu condiţia să fie îndeplinite următoarele cerinţe:
5.2.1.7.2.1. variaţiile intrinsece ale cuplului sistemului de frânare electrică recuperativă (de exemplu, ca urmare a modificărilor nivelului de încărcare cu curent electric a bateriilor de tracţiune) sunt compensate în mod automat prin ajustarea corespunzătoare decalării, cu condiţia să fie satisfăcute cerinţele () uneia dintre următoarele anexe la prezentul regulament:
- anexa 4 punctul 1.3.2; sau
- anexa 13 punctul 5.3 (inclusiv în cazul în care motorul electric este pornit); şi
5.2.1.7.2.2. ori de câte ori este necesar, pentru a asigura un coeficient de frânare (1) conform cu cerinţele de frânare ale conducătorului auto, ţinând seama de aderenţa dintre pneuri şi drum, frânarea acţionează automat asupra tuturor roţilor vehiculului.
(1)Autoritatea de omologare de tip care acordă omologarea are dreptul să verifice sistemul de frânare de serviciu prin proceduri suplimentare de încercare a vehiculului.
5.2.1.8.Acţiunea sistemului de frânare de serviciu se distribuie simetric între roţile aceleiaşi axe, în raport cu planul median longitudinal al vehiculului. Se declară compensările şi funcţiile care pot împiedica această distribuire simetrică, cum ar fi funcţia antiblocare.
5.2.1.8.1. Compensarea de către sistemele de transmisie electrică a comenzii a deteriorării sau defectării sistemului de frânare se semnalează conducătorului prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.1.2. Această cerinţă se aplică pentru toate condiţiile de încărcare, atunci când compensarea depăşeşte următoarele limite:
5.2.1.8.1.1. o diferenţă a presiunilor de frânare transversale pe fiecare axă egală cu:
(a)25 la sută din valoarea superioară, pentru deceleraţii ale vehiculului > = 2 m/s2;
(b)o valoare egală cu 25 % la 2 m/s2, pentru deceleraţii sub acest nivel;
5.2.1.8.1.2. o valoare de compensare individuală pe fiecare axă egală cu:
(a)> 50 la sută din valoarea nominală pentru deceleraţii ale vehiculului > = 2 m/s2;
(b)o valoare egală cu 50 % din valoarea nominală la 2 m/s2, pentru deceleraţii sub acest nivel.
5.2.1.8.2. Compensarea descrisă mai sus este permisă numai atunci când prima acţionare a frânei are loc la viteze ale vehiculului care depăşesc 10 km/h.
5.2.1.9.Defecţiunile sistemelor electrice de transmisie a comenzii nu conduc la acţionarea frânelor contrar intenţiilor conducătorului.
5.2.1.10. Sistemele de frânare de serviciu şi de staţionare trebuie să acţioneze asupra suprafeţelor de frânare conectate la roţi prin componente de o rezistenţă adecvată.
Atunci când cuplul de frânare pentru o anumită axă sau axe este furnizat de un sistem de frânare cu fricţiune şi un sistem de frânare electrică recuperativă de categoria B, deconectarea ultimei surse este permisă, cu condiţia ca sursa de frânare cu fricţiune să rămână conectată permanent şi să aibă capacitatea de a asigura compensarea menţionată la punctul 5.2.1.7.2.1.
Cu toate acestea, se acceptă o compensare incompletă în cazul perioadelor scurte de deconectare, dar această compensare atinge cel puţin 75 % din valoarea sa finală în maximum o secundă.
Cu toate acestea, în fiecare caz, sursa de frânare cu fricţiune conectată permanent trebuie să asigure funcţionarea la gradul prescris de eficacitate atât a frânei de serviciu, cât şi a frânei de siguranţă.
Deconectarea suprafeţelor de frânare ale sistemului de frânare de staţionare este permisă numai dacă deconectarea este comandată exclusiv de către conducător, din scaunul acestuia, prin intermediul unui sistem care nu se poate activa ca urmare a unei scurgeri.
5.2.1.11. Uzura frânelor trebuie să poată fi uşor compensată, printr-un sistem de reglare manuală sau automată. În plus, comanda şi componentele transmisiei şi frânelor trebuie să posede o rezervă de cursă şi, dacă este necesar, mijloace corespunzătoare de compensare astfel încât, atunci când frânele se încălzesc sau garniturile de frână au atins un anumit grad de uzură, să fie asigurată o frânare eficientă fără să fie nevoie de reglare imediată.
5.2.1.11.1. Reglarea pentru compensarea uzurii este automată pentru frânele de serviciu. Totuşi, montarea dispozitivelor de reglare automată este opţională pentru vehiculele de teren din categoriile N2 şi N3 şi pentru frânele de spate ale vehiculelor din categoria N1. Frânele echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, după o încălzire urmată de o răcire, au capacitatea de a asigura o rulare liberă, astfel cum este definită la punctul 1.5.4 din anexa 4, în urma încercării de tip I descrise în aceeaşi anexă.
5.2.1.11.2. Verificarea uzurii componentelor de fricţiune ale frânei de serviciu
5.2.1.11.2.1. Starea de uzură a garniturilor de frână de serviciu este uşor de verificat, din exterior sau de sub vehicul, fără a fi necesară demontarea roţilor, prin asigurarea unor orificii de inspecţie adecvate sau prin alte mijloace. Această verificare poate avea loc prin folosirea unor unelte simple sau a unor echipamente obişnuite de inspecţie pentru vehicule.
În mod alternativ, se acceptă un senzor pe fiecare roată (roţile duble sunt considerate o singură roată) care avertizează conducătorul, aflat în scaunul său, atunci când este necesară înlocuirea garniturii. În cazul unui avertisment optic, poate fi utilizat indicatorul de avertizare de culoare galbenă specificat la punctul 5.2.1.29.1.2 de mai jos.
5.2.1.11.2.2. Evaluarea stării de uzură a suprafeţelor de fricţiune ale discurilor sau tamburilor de frână poate avea loc numai prin măsurarea directă a componentei în cauză sau prin examinarea indicatorilor oricărui disc sau tambur de frână, ceea ce poate necesita demontarea anumitor piese. Prin urmare, în momentul omologării, producătorul vehiculului specifică următoarele:
(a)metoda prin care poate fi evaluată uzura suprafeţelor de fricţiune a tamburilor şi a discurilor, inclusiv nivelul de demontare necesar şi uneltele şi procesul necesar pentru a realiza acest lucru;
(b)informaţii privind nivelul maxim de uzură acceptabil şi nivelul la care devine necesară înlocuirea.
Aceste informaţii se pun la dispoziţie gratuit, în manualul de utilizare a vehiculului sau în format electronic.
5.2.1.12. La sistemele de frânare cu transmisie hidraulică, orificiile de umplere a rezervoarelor cu lichid trebuie să fie uşor accesibile; în plus, rezervoarele cu lichid de rezervă sunt fabricate astfel încât nivelul lichidului să poată fi verificat fără să fie deschise rezervoarele. În cazul în care ultima condiţie nu este îndeplinită, indicatorul de avertizare de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.1.1 atrage atenţia conducătorului asupra oricărei scăderi a nivelului rezervei de lichid care ar putea cauza defectarea sistemului de frânare. Tipul de lichid folosit în acţionarea hidraulică a sistemelor de frânare este indicat de simbolul prezentat în figura 1 sau 2 din standardul ISO 9128:2006. Simbolul este aplicat în poziţie vizibilă, în aşa fel încât să nu poată fi şters, la o distanţă de până la 100 mm de orificiile de umplere a rezervoarelor; producătorul poate oferi informaţii suplimentare.
5.2.1.13. Dispozitivul de avertizare
5.2.1.13.1. Orice vehicul prevăzut cu un sistem de frânare de serviciu acţionat de un rezervor de energie, în cazul în care eficacitatea prevăzută a frânării de siguranţă nu poate fi atinsă prin sistemul de frânare fără a se folosi energia stocată, este prevăzut cu un dispozitiv de avertizare - pe lângă un aparat de măsurare a presiunii, dacă acesta există - care emite un semnal optic sau acustic atunci când energia stocată în oricare parte a sistemului scade la o valoare la care, fără a reîncărca rezervorul şi indiferent de condiţiile de încărcare a vehiculului, este posibilă acţionarea comenzii sistemului de frânare de serviciu a cincea oară după patru acţionări complete şi obţinerea eficacităţii prevăzute a frânei de siguranţă (fără defecţiuni ale transmisiei frânei de serviciu şi cu frânele reglate cât mai strâns). Dispozitivul de avertizare este conectat permanent şi direct la circuit. Atunci când motorul funcţionează în condiţii normale şi când nu există defecţiuni la sistemul de frânare, dispozitivul de avertizare emite semnale doar pe durata încărcării rezervorului (rezervoarelor) de energie după pornirea motorului. Indicatorul de avertizare de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.1.1 are rolul de semnal de avertizare optică.
5.2.1.13.1.1. Cu toate acestea, în cazul vehiculelor care sunt considerate conforme cu cerinţele de la punctul 5.2.1.5.1 din prezentul regulament doar în virtutea îndeplinirii cerinţelor punctului 1.2.2 din partea C a anexei 7 la prezentul regulament, dispozitivul de avertizare prezintă şi un semnal acustic pe lângă cel optic. Nu este necesar ca aceste dispozitive să funcţioneze simultan, cu condiţia ca ambele să îndeplinească cerinţele de mai sus şi ca semnalul acustic să nu se declanşeze înaintea celui optic. Indicatorul de avertizare de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.1.1 are rolul de semnal de avertizare optică.
5.2.1.13.1.2. Acest dispozitiv acustic poate fi oprit atunci când frâna de staţionare este aplicată şi/sau, la alegerea producătorului, în cazul transmisiei automate, atunci când selectorul este în poziţia "parcare".
5.2.1.14. Fără a aduce atingere cerinţelor de la punctul 5.1.2.3 din prezentul regulament, în cazul în care o sursă auxiliară de energie este esenţială pentru funcţionarea unui sistem de frânare, rezerva de energie trebuie să poată să asigure faptul că, în cazul opririi motorului sau în eventualitatea defectării mijloacelor prin care acesta este acţionat de sursa de energie, eficacitatea frânării rămâne suficientă pentru a opri vehiculul în condiţiile prescrise. În plus, dacă efortul muscular aplicat de către conducătorul auto asupra sistemului de frânare de staţionare este susţinut de un dispozitiv servo, acţionarea sistemului de frânare de staţionare este asigurată, în cazul unei defecţiuni la dispozitiv servo, dacă este necesar, utilizând o rezervă de energie independentă de cea care alimentează în mod normal dispozitivul servo. Această rezervă de energie poate fi cea pentru sistemul de frânare de serviciu.
5.2.1.15. În cazul unui autovehicul pentru care este autorizată cuplarea unei remorci echipate cu o frână controlată de conducătorul vehiculului tractor, sistemul de frânare de serviciu al vehiculului tractor este prevăzut cu un dispozitiv proiectat astfel încât, dacă sistemul de frânare al remorcii nu ar funcţiona sau dacă circuitul de alimentare cu aer (sau orice alt tip de conectare) dintre vehiculul tractor şi remorcă s-ar rupe, să fie în continuare posibilă frânarea vehiculului tractor cu eficacitatea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranţă; în consecinţă, se prevede în special ca acest dispozitiv să fie montat pe vehiculul tractor.
5.2.1.16. Echipamentul auxiliar pneumatic/hidraulic trebuie alimentat cu energie astfel încât, în timpul funcţionării, valorile prescrise ale deceleraţiei să poată fi atinse şi, chiar şi în situaţia unei avarii a sursei de energie, funcţionarea echipamentului auxiliar să nu producă o scădere a rezervelor de energie care alimentează sistemele de frânare sub nivelul indicat la punctul 5.2.1.13 de mai sus.
5.2.1.17. În cazul în care remorca aparţine categoriei O3 sau O4, sistemul de frânare de serviciu trebuie să fie de tipul continuu sau semicontinuu.
5.2.1.18. În cazul vehiculelor autorizate să tracteze remorci din categoria O3 sau O4 sistemul de frânare al acestora îndeplineşte următoarele condiţii:
5.2.1.18.1. atunci când este acţionat sistemul de frânare de siguranţă al vehiculului tractor, se realizează şi o acţiune progresivă de frânare a remorcii;
5.2.1.18.2. în cazul unei defecţiuni a sistemului de frânare de serviciu al vehiculului tractor, dacă acest sistem este alcătuit din cel puţin două unităţi independente, componenta sau componentele neafectate pot activa parţial sau integral frânele remorcii. Este posibilă gradarea acestei acţiuni de frânare. În cazul în care această operaţiune este efectuată cu ajutorul unei supape care se află în mod normal în repaus, aceasta poate fi încorporată doar dacă funcţionarea ei corectă poate fi verificată uşor de către conducător, din interiorul sau din exteriorul vehiculului, fără folosirea unor unelte;
5.2.1.18.3. în cazul unei defecţiuni (de exemplu, ruptură sau scurgere) la una dintre conductele circuitului pneumatic, al întreruperii sau al defectării circuitului electric de comandă, este totuşi posibilă pentru conducător, integral sau parţial, să cupleze frânele remorcii, prin intermediul comenzii frânei de serviciu, prin dispozitivul de comandă a frânei de siguranţă sau prin intermediul comenzii frânei de staţionare, cu excepţia cazului în care defecţiunea determină automat frânarea remorcii cu eficacitatea prevăzută la punctul 3.3 din anexa 4 la prezentul regulament.
5.2.1.18.4. Frânarea automată de la punctul 5.2.1.18.3 de mai sus este considerată realizată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
5.2.1.18.4.1. atunci când comanda de frână desemnată, dintre comenzile menţionate la punctul 5.2.1.18.3, este acţionată complet, presiunea din conducta de alimentare scade la 150 kPa în următoarele două secunde. În plus, atunci când comanda frânei este eliberată, circuitul de alimentare se represurizează;
5.2.1.18.4.2. atunci când conducta de alimentare se goleşte cu cel puţin 100 kPa pe secundă, frâna automată a remorcii intră în funcţiune înainte ca presiunea din conducta de alimentare să scadă la 200 kPa.
5.2.1.18.5. În cazul defectării unuia dintre circuitele de comandă care conectează două vehicule echipate în conformitate cu punctul 5.1.3.1.2, circuitul de comandă neafectat asigură în mod automat eficacitatea de frânare prevăzută pentru remorcă la punctul 3.1 din anexa 4.
5.2.1.19. În cazul unui autovehicul echipat pentru tractarea unei remorci cu sistem de frânare electrică, în conformitate cu punctul 1.1 din anexa 14 la prezentul regulament, trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:
5.2.1.19.1. Alimentarea de energie (generator şi baterie) a autovehiculului are o capacitate suficientă pentru a produce curent pentru un sistem de frânare electrică. Cu motorul mergând la turaţia de ralanti şi cu toate dispozitivele electrice standard furnizate de producător pornite, tensiunea din circuitele electrice, la consumul maxim de curent al sistemului de frânare electrică (15 A), nu scade sub valoarea de 9,6 V măsurată la punctul de conectare. Circuitele electrice nu se scurtcircuitează, nici chiar în caz de suprasarcină.
5.2.1.19.2. În cazul unei defecţiuni a sistemului de frânare de serviciu al vehiculului tractor, în cazul în care acest sistem este alcătuit din cel puţin două componente independente, componenta sau componentele neafectate pot activa frânele remorcii.
5.2.1.19.3. Utilizarea comutatorului lămpii de stop şi a circuitului de acţionare a sistemului de frânare electrică este permisă numai dacă circuitul de acţionare este conectat în paralel cu lampa de stop, iar comutatorul lămpii de stop şi circuitul pot suporta suprasarcina.
5.2.1.20. În cazul sistemului pneumatic de frânare de serviciu compus din două sau mai multe secţiuni independente, orice scurgere între aceste secţiuni la sau în avalul dispozitivului de comandă este eliberată în atmosferă.
5.2.1.21. În cazul unui autovehicul autorizat să tracteze o remorcă din categoriile O3 sau O4, sistemul de frânare de serviciu al remorcii poate fi acţionat doar împreună cu sistemul de frânare de serviciu, de siguranţă sau de staţionare al vehiculului tractor. Cu toate acestea, aplicarea automată numai a frânelor remorcii este permisă atunci când acţionarea frânelor remorcii este declanşată automat de către vehiculul tractor, în scopul exclusiv al stabilizării vehiculului.
5.2.1.22. Autovehiculele din categoriile M2, M3, N2 şi N3 cu cel mult patru axe sunt echipate cu sisteme antiblocare din categoria 1 în conformitate cu anexa 13 la prezentul regulament.
5.2.1.23. Autovehiculele autorizate să tracteze o remorcă echipată cu sistem antiblocare se echipează cu una sau ambele dintre următoarele, pentru transmisia electrică a comenzilor:
(a)un conector electric special, conform cu standardul ISO 7638:2003 (1);
(1)Conectorul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicaţii cu 5 sau 7 contacte, după caz.
(b)un conector automatizat care îndeplineşte cerinţele specificate în anexa 22.
5.2.1.24. Cerinţe suplimentare pentru vehiculele din categoriile M2, N1 şi categoria N2 < 5 tone echipate cu un sistem de frânare electrică recuperativă de categoria A:
5.2.1.24.1. Sistemul de frânare electrică recuperativă poate fi acţionat prin comanda pedalei de acceleraţie şi/sau prin poziţia neutră a manetei selectorului de viteze pentru vehiculele din categoria N1.
5.2.1.24.2. În plus, pentru vehiculele din categoriile M2 şi N2 ( < 5 tone), comanda de frânare electrică recuperativă se acţionează prin intermediul unui comutator sau al unei manete separate.
5.2.1.24.3. Cerinţele de la punctele 5.2.1.25.6 şi 5.2.1.25.7 se aplică şi în cazul sistemelor de frânare electrică recuperativă de categoria A.
5.2.1.25. Cerinţe suplimentare pentru vehiculele din categoriile M2, N1 şi N2 < 5 tone echipate cu un sistem de frânare electrică recuperativă de categoria B:
5.2.1.25.1. O parte a sistemului de frânare de serviciu poate fi demontată total sau parţial exclusiv prin mijloace automate. Acest lucru nu ar trebui să fie interpretat ca o abatere de la cerinţele de la punctul 5.2.1.10.
5.2.1.25.2. Sistemul de frânare de serviciu este dotat cu un singur dispozitiv de comandă.
5.2.1.25.3. În cazul vehiculelor dotate cu sisteme de frânare electrică recuperativă de ambele categorii, se aplică toate cerinţele relevante, cu excepţia punctului 5.2.1.24.1.
În acest caz, frânarea electrică recuperativă poate fi acţionată prin comanda pedalei de acceleraţie şi/sau a poziţiei neutre a selectorului de viteze pentru vehiculele din categoria N1.
În plus, acţionarea comenzii frânei de serviciu nu reduce efectul de frânare descris mai sus generat ca urmare a eliberării pedalei de acceleraţie.
5.2.1.25.4. Funcţionarea sistemului de frânare de serviciu nu este perturbată ca urmare a opririi motorului (motoarelor) sau ca urmare a treptei de viteză utilizate.
5.2.1.25.5. Dacă funcţionarea componentei electrice a frânării este asigurată ca urmare a stabilirii unui raport între informaţiile provenite de la comanda frânei de serviciu şi forţa de frânare la roţile respective, o eroare a acestui raport, conducând la modificarea repartizării forţei de frânare între axe (anexele 10 sau 13, după caz) este semnalizată conducătorului prin intermediul unui indicator de avertizare optică cel târziu în momentul acţionării comenzii, iar acest indicator de avertizare rămâne aprins pe întreaga durată a existenţei defecţiunii, în cazul în care comutatorul de contact al vehiculului se află în poziţia "pornit"
5.2.1.25.6. Funcţionarea frânării electrice recuperative nu este perturbată de câmpuri magnetice sau electrice.
5.2.1.25.7. În cazul vehiculelor echipate cu dispozitiv antiblocare, acesta controlează sistemul de frânare electrică recuperativă.
5.2.1.26. Cerinţe suplimentare speciale privind transmisia electrică a sistemului de frânare de staţionare
5.2.1.26.1. În cazul unei defecţiuni a transmisiei electrice, este eliminată posibilitatea oricărei acţionări accidentale a sistemului de frânare de staţionare.
5.2.1.26.2. În cazul unei defecţiuni electrice, trebuie să fie îndeplinite următoarele cerinţe:
5.2.1.26.2.1. Vehicule din categoriile M2, M3, N2 şi N3:
În cazul unei defecţiuni electrice a comenzii sau a unei ruperi a cablajului transmisiei electrice a comenzii din afara unităţii (unităţilor) electronice de control, cu excepţia sursei de energie, rămâne posibilă acţionarea sistemului de frânare de staţionare de la scaunul conducătorului şi, astfel, vehiculul încărcat poate fi menţinut în poziţie staţionară pe o pantă sau o rampă cu o înclinaţie de 8 %. În mod alternativ, în acest caz este permisă o acţionare automată a frânei de staţionare atunci când vehiculul staţionează, cu condiţia respectării cerinţei de mai sus şi dacă, după acţionare, frâna de staţionare rămâne cuplată indiferent de poziţia cheii de contact. În acest caz, frâna de staţionare se decuplează automat atunci când conducătorul încearcă să repună vehiculul în mişcare. De asemenea, decuplarea sistemului de frânare de staţionare este posibilă prin utilizarea de unelte şi/sau a unui dispozitiv auxiliar aflat în dotarea vehiculului.
5.2.1.26.2.2. Vehicule din categoria N1:
În cazul unei defecţiuni electrice a comenzii sau în cazul întreruperii unui circuit al transmisiei electrice a comenzii între comandă şi unitatea ECU conectată direct la aceasta, cu excepţia sursei de curent electric, rămâne posibilă acţionarea frânei de staţionare de la postul conducătorului şi, prin urmare, vehiculul încărcat poate fi menţinut în poziţie staţionară pe o pantă sau o rampă cu înclinaţia de 8 %. În mod alternativ, în acest caz este permisă o acţionare automată a frânei de staţionare atunci când vehiculul staţionează, cu condiţia respectării cerinţei de mai sus şi dacă, după acţionare, frâna de staţionare rămâne cuplată indiferent de poziţia cheii de contact. În acest caz, frâna de staţionare se decuplează automat atunci când conducătorul încearcă să repună vehiculul în mişcare. Se poate obţine sau se poate contribui la obţinerea aceluiaşi rezultat prin utilizarea motorului/a transmisiei manuale sau a transmisiei automate (poziţia "parcare").
5.2.1.26.2.3. O defecţiune a unui circuit al transmisiei electrice sau o defecţiune electrică la comanda sistemului de frânare de staţionare se semnalează conducătorului prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.1.2. Atunci când apare ca urmare a întreruperii unui circuit al transmisiei electrice a comenzii sistemului de frânare de staţionare, indicatorul de avertizare de culoare galbenă se aprinde instantaneu în momentul apariţiei defecţiunii. În plus, o astfel de defecţiune electrică a comenzii sau o întrerupere a unui circuit din exteriorul unităţii (unităţilor) electronice de control, cu excepţia sursei de curent electric, se semnalează conducătorului prin lumina intermitentă a indicatorului de avertizare de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.1.1, atât timp cât comutatorul de contact se află în poziţia "pornit" şi după minimum 10 secunde de la întreruperea contactului, iar comanda se află în poziţie activată.
Cu toate acestea, dacă sistemul de frânare de staţionare detectează cuplarea corectă a frânei de staţionare, lumina intermitentă a indicatorului de avertizare de culoare roşie poate fi întreruptă, iar semnalul luminos de culoare roşie rămâne aprins permanent pentru a indica cuplarea frânei de staţionare.
Atunci când acţionarea frânei de staţionare este indicată în mod normal de un semnal de avertizare separat, conform cu cerinţele de la punctul 5.2.1.29.3, acest semnal se utilizează pentru a îndeplini funcţia indicatorului de culoare roşie de mai sus.
5.2.1.26.3. Echipamentele auxiliare pot fi alimentate cu curent electric de la transmisia electrică a sistemului de frânare de staţionare numai în cazul în care cantitatea de energie electrică este suficientă pentru a permite acţionarea frânei de staţionare atunci când vehiculul se află sub sarcină electrică, în absenţa oricăror defecţiuni. În plus, atunci când rezerva de energie este utilizată şi de către sistemul de frânare de staţionare, se aplică cerinţele prevăzute la punctul 5.2.1.27.7.
5.2.1.26.4. După deconectarea comutatorului de contact/pornire care alimentează cu energie electrică mecanismul de frânare şi/sau scoaterea cheii din contact, cuplarea frânei de staţionare rămâne posibilă, însă nu şi decuplarea acesteia.
5.2.1.27. Cerinţe suplimentare speciale privind sistemele de frânare de serviciu cu transmisie electrică a comenzii
5.2.1.27.1. Cu frâna de staţionare decuplată, sistemul de frânare de serviciu poate să genereze o forţă de frânare staţionară totală cel puţin echivalentă cu cea necesară pentru încercarea de tip 0, chiar în cazul în care comutatorul de contact este deconectat şi/sau cheia este scoasă din contact. Vehiculele autorizate să tracteze remorci din categoria O3 sau O4 sunt dotate cu un semnal pentru comandă completă pentru sistemul de frânare de serviciu al remorcii. Prin aceasta ar trebui să se înţeleagă faptul că este disponibilă suficientă energie în cadrul transmisiei de energie a sistemului de frânare de serviciu.
5.2.1.27.2. În cazul unei defecţiuni temporare unice ( < 40 ms) în cadrul transmisiei electrice a comenzilor, excluzând alimentarea cu curent electric a acesteia (de exemplu, semnal netransmis sau eroare de date), eficacitatea frânării de serviciu nu trebuie să fie afectată de o manieră perceptibilă.
5.2.1.27.3. O defecţiune a transmisiei electrice a comenzii, (1) cu excepţia sursei sale de curent electric, care afectează funcţionarea şi eficienţa sistemelor menţionate în prezentul regulament, se semnalează conducătorului prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare roşie sau galbenă menţionat la punctele 5.2.1.29.1.1, respectiv 5.2.1.29.1.2, după caz. În cazul în care eficacitatea de frânare prescrisă nu mai poate fi atinsă (indicator de avertizare de culoare roşie), defecţiunile care rezultă din pierderea continuităţii electrice (de exemplu, rupere, deconectare) sunt semnalate conducătorului auto imediat ce apar, iar eficacitatea de frânare reziduală prescrisă se obţine prin operarea comenzii frânei de serviciu în conformitate cu punctul 2.4 din anexa 4 la prezentul regulament. Aceste cerinţe nu se interpretează ca o abatere de la cerinţele privind frâna de siguranţă.
(1)Atât timp cât procedurile de încercare nu au fost definite, producătorul furnizează serviciului tehnic o analiză a eventualelor defecţiuni ce pot interveni la nivelul calculatoarelor şi a eventualelor efecte ale acestora. Aceste informaţii fac obiectul unor discuţii şi al unui acord între serviciul tehnic şi producătorul vehiculului.
5.2.1.27.4. Un autovehicul conectat electric la o remorcă prin intermediul unui circuit electric de comandă avertizează în mod clar conducătorul atunci când remorca transmite mesajul de eroare conform căruia energia stocată în orice parte a sistemului de frânare de serviciu al remorcii a scăzut sub nivelul de avertizare, în conformitate cu punctul 5.2.2.16 de mai jos. Un avertisment similar se transmite atunci când o defecţiune continuă (peste 40 ms) a transmisiei comenzii electrice a remorcii, cu excepţia sursei de curent electric a acesteia, previne atingerea eficacităţii prescrise a frânei de serviciu, în conformitate cu punctul 5.2.2.15.2.1 de mai jos. Acest rol revine îi indicatorului de avertizare de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.2.1.
5.2.1.27.5. În cazul defectării sursei de energie a transmisiei electrice a comenzii, începând de la valoarea nominală a nivelului de energie, buna funcţionare a intervalului complet de comandă al sistemului de frânare de serviciu se garantează după 20 de acţionări complete consecutive ale comenzii frânei de serviciu. În timpul încercării, comanda de frânare trebuie aplicată complet timp de 20 de secunde şi se eliberează timp de 5 secunde după fiecare acţionare. Se înţelege că, pe durata încercării, alimentarea cu energie electrică a sistemului de frânare de serviciu este suficientă pentru a permite acţionarea completă a sistemului de frânare de serviciu. Această cerinţă nu se interpretează ca o abatere de la cerinţele anexei 7.
5.2.1.27.6. Atunci când tensiunea bateriei scade sub o valoare specificată de producător, la care eficacitatea de frânare prescrisă nu mai poate fi garantată şi/sau care împiedică cel puţin două circuite de frânare de serviciu independente să atingă, fiecare în parte, eficacitatea prescrisă de frânare de urgenţă sau frânare reziduală, se aprinde indicatorul de avertizare de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.1.1. După activarea indicatorului de avertizare, comanda frânei de serviciu poate fi acţionată şi se poate obţine cel puţin eficacitatea reziduală prescrisă la punctul 2.4 din anexa 4 la prezentul regulament. Se înţelege faptul că este disponibilă suficientă energie în cadrul transmisiei de energie a sistemului de frânare de serviciu. Această cerinţă nu se interpretează ca o abatere de la cerinţele privind frâna de siguranţă.
5.2.1.27.7. Dacă echipamentele auxiliare sunt alimentate cu energie din aceeaşi sursă ca şi transmisia electrică a comenzilor, trebuie să se asigure faptul că, în timp ce motorul este pornit la o turaţie de maximum 80 % din turaţia corespunzătoare puterii maxime, alimentarea cu energie este suficientă pentru a satisface valorile prescrise ale deceleraţiei, fie prin asigurarea unei alimentări cu energie care poate împiedica descărcarea acestei rezerve atunci când funcţionează toate echipamentele auxiliare, fie prin întreruperea automată a funcţionării anumitor părţi preselectate ale echipamentelor auxiliare la o tensiune mai mare de nivelul critic menţionat la punctul 5.2.1.27.6 de mai sus al prezentului regulament, astfel încât să fie împiedicată descărcarea în continuare a acestei rezerve. Conformitatea se demonstrează prin calcul sau prin intermediul unei încercări practice. În cazul vehiculelor autorizate să tracteze o remorcă de categoria O3 sau O4, consumul de energie al remorcii se calculează la o sarcină de 400 W. Prezentul punct nu se aplică vehiculelor la care valorile prescrise ale deceleraţiei pot fi atinse fără utilizarea energiei electrice.
5.2.1.27.8. Dacă echipamentul auxiliar este alimentat cu energie de la transmisia electrică a comenzii, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii.
5.2.1.27.8.1. În cazul unei defecţiuni a sursei de energie în timpul deplasării vehiculului, energia din rezervor este suficientă pentru activarea frânelor atunci când se acţionează comanda.
5.2.1.27.8.2. În cazul unei defecţiuni a sursei de energie atunci când vehiculul staţionează şi frâna de staţionare este cuplată, energia din rezervor este suficientă pentru a aprinde luminile chiar şi atunci când frânele sunt acţionate.
5.2.1.27.9. În cazul unei defecţiuni la transmisia electrică a comenzii sistemului de frânare de serviciu a unui vehicul tractor echipat cu un circuit electric de comandă, în conformitate cu punctul 5.1.3.1.2 sau 5.1.3.1.3, frânele remorcii rămân cuplate la forţa maximă.
5.2.1.27.10. În cazul unei defecţiuni a transmisiei comenzii electrice a unei remorci conectate electric exclusiv prin intermediul unui circuit electric de comandă, în conformitate cu punctul 5.1.3.1.3, frânarea remorcii se asigură conform punctului 5.2.1.18.4.1. Frânarea va avea loc de fiecare dată când remorca transmite semnalul "cerere de frânare de la circuitul de alimentare" prin intermediul modulului de transmisie de date al circuitului electric de comandă sau în cazul unei absenţe continue a acestor date. Prezentul punct nu se aplică autovehiculelor care nu pot fi operate cu remorci conectate exclusiv prin intermediul unui circuit electric de comandă, în conformitate cu punctul 5.1.3.5.
5.2.1.28. Cerinţe speciale privind controlul forţei de cuplare
5.2.1.28.1. Controlul forţei de cuplare este permis numai la vehiculul tractor.
5.2.1.28.2. Controlul forţei de cuplare reduce diferenţa între coeficienţii de frânare dinamică ai vehiculelor tractoare şi ale celor tractate. Controlul forţei de cuplare se verifică în momentul omologării de tip. Metoda de verificare se stabileşte de comun acord între producătorul vehiculului şi serviciul tehnic, iar metoda de evaluare şi rezultatele se anexează la raportul de omologare de tip.
5.2.1.28.2.1. Controlul forţei de cuplare poate influenţa coeficientul de frânare TM/PM şi/sau valorile de frânare ale remorcii. În cazul unui vehicul tractor dotat cu două circuite de comandă, în conformitate cu punctul 5.1.3.1.2 de mai sus, capacitatea de control a ambelor semnale se ajustează în mod similar.
5.2.1.28.2.2. Controlul forţei de cuplare nu împiedică aplicarea presiunii (presiunilor) maxime de frânare.
5.2.1.28.3. Vehiculul îndeplineşte cerinţele de compatibilitate în stare încărcată din anexa 10, dar, pentru a îndeplini prevederile de la punctul 5.2.1.28.2, vehiculul se poate abate de la aceste cerinţe atunci când controlul forţei de cuplare este activ.
5.2.1.28.4. O defecţiune a comenzii forţei de cuplare se detectează şi se semnalează conducătorului prin intermediul unui indicator de avertizare de culoare galbenă, similar celui menţionat la punctul 5.2.1.29.1.2. În cazul unei defecţiuni, trebuie să fie îndeplinite cerinţele relevante din anexa 10.
5.2.1.28.5. Compensarea prin controlul forţei de cuplare se semnalează prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.1.2 în cazul în care compensarea depăşeşte cu 150 kPa valoarea nominală necesară menţionată la punctul 2.28.3, până la o limită, în pm, de 650 kPa (sau valoarea digitală echivalentă). Peste nivelul de 650 kPa, indicatorul se aprinde în cazul în care compensarea conduce la deplasarea punctului de operare în exteriorul benzii de compatibilitate în stare încărcată a autovehiculului, astfel cum se specifică în anexa 10.
Figura 1 - Vehicule tractoare pentru remorci (cu excepţia semiremorcilor)
Figura 2 - Unităţi tractoare pentru semiremorci
5.2.1.28.6. Un sistem de control al forţei de cuplare controlează doar forţele de cuplare generate de sistemul de frânare de serviciu al autovehiculului şi remorcii. Forţele de cuplare rezultate în urma utilizării sistemelor de frânare de anduranţă nu sunt compensate nici de către sistemul de frânare de serviciu al autovehiculului, nici de către cel al remorcii. Se consideră că sistemele de frânare de anduranţă nu fac parte din sistemele de frânare de serviciu.
5.2.1.29. Defectarea frânei şi indicatorul de avertizare privind defecţiunea
Cerinţele generale privind semnalele de avertizare optică a căror funcţie este de a semnaliza conducătorului apariţia de erori sau defecţiuni specifice la mecanismul de frânare al autovehiculului sau, după caz, a remorcii acestuia, sunt prezentate în următoarele puncte. Cu excepţia prevederilor de la punctul 5.2.1.29.6 de mai jos, aceste semnale se utilizează exclusiv în scopurile prevăzute de prezentul regulament.
5.2.1.29.1. Autovehiculele trebuie să poată semnaliza optic erorile şi defecţiunile sistemului de frânare, după cum urmează:
5.2.1.29.1.1. un indicator de avertizare de culoare roşie, care indică defecţiuni (menţionate în prezentul regulament) la mecanismul de frânare al vehiculului care împiedică atingerea forţei de frânare prescrise şi/sau care împiedică funcţionarea a cel puţin unul dintre cele două circuite independente ale frânei de serviciu;
5.2.1.29.1.2. acolo unde este cazul, un indicator de avertizare de culoare galbenă indicând o defecţiune detectată electric în cadrul echipamentului de frânare, care nu este indicată prin indicatorul de avertizare de culoare roşie descris la punctul 5.2.1.29.1.1 de mai sus.
5.2.1.29.2. Autovehiculele echipate cu un circuit electric de comandă şi/sau autorizate să tracteze o remorcă echipată cu transmisie electrică a comenzii sunt dotate cu un indicator de avertizare separat de culoare galbenă pentru a indica o defecţiune a transmisiei comenzii electrice a echipamentului de frânare a remorcii. Indicatorul este activat de remorcă prin intermediul contactului 5 al prizei electrice conforme cu standardul ISO 7638:2003 (1), iar semnalul transmis în toate cazurile se afişează fără nicio întârziere sau modificare la bordul vehiculului tractor. Acest indicator de avertizare nu se aprinde atunci când se cuplează o remorcă fără circuit electric de comandă şi/sau transmisie electrică a comenzii sau când nu este cuplată o remorcă. Această funcţie este automată.
(1)Racordul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicaţii cu 5 sau 7 contacte, după caz.
5.2.1.29.2.1. În cazul unui autovehicul echipat cu un circuit electric de control, atunci când este conectat electric la o remorcă cu circuit electric de comandă, indicatorul de avertizare de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.1.1 de mai sus trebuie să fie, de asemenea, utilizat pentru a indica anumite defecţiuni specifice la mecanismul de frânare al remorcii, de fiecare dată când remorca furnizează informaţii corespunzătoare unei defecţiuni prin modulul de transmisie de date al circuitului electric de comandă. Acest indicator se adaugă indicatorului de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.2 de mai sus. În mod alternativ, în locul utilizării indicatorului de avertizare de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.1.1 şi al indicatorului însoţitor de culoare galbenă menţionat mai sus, vehiculul tractor poate fi dotat cu un indicator separat de culoare roşie, având rolul de a semnala o astfel de defecţiune la mecanismul de frânare al remorcii.
5.2.1.29.3. Semnalele de avertizare sunt vizibile inclusiv la lumina zilei; starea corespunzătoare a lămpii este uşor de verificat de către conducător din scaunul său; defectarea unei componente a dispozitivelor de avertizare nu duce la pierderi ale eficacităţii sistemului de frânare respectiv.
5.2.1.29.4. Cu excepţia cazurilor în care se precizează altfel:
5.2.1.29.4.1. o eroare sau defecţiune specifică se semnalează conducătorului de către indicatorul de avertizare de mai sus în acelaşi moment în care se activează sistemul de comandă a frânării în cauză;
5.2.1.29.4.2. indicatorul (indicatoarele) de avertizare rămâne (rămân) aprins(e) pe întreaga durată a erorii/defecţiunii, în cazul în care comutatorul de contact se află în poziţia "pornit"; şi
5.2.1.29.4.3. indicatorul de avertizare este aprins permanent (lumina nu este intermitentă).
5.2.1.29.5. Indicatorul (indicatoarele) de avertizare menţionat(e) mai sus se aprinde (aprind) atunci când echipamentul electric al vehiculului (şi sistemul de frânare) este alimentat. Atunci când vehiculul staţionează, sistemul de frânare verifică faptul că niciuna dintre avariile sau defecţiunile menţionate nu este prezentă înainte de stingerea semnalului. Deficienţele sau defecţiunile specificate, care ar trebui să activeze indicatoarele de avertizare menţionate mai sus, dar care nu sunt detectate în condiţii de staţionare se păstrează după detectare şi se afişează la pornire şi de fiecare dată când comutatorul de contact este în poziţia "pornit" pe întreaga durată a avariei sau defecţiunii.
5.2.1.29.6. Erorile (sau defecţiunile) nespecificate sau alte informaţii privind frânele şi/sau mecanismul de rulare al autovehiculului pot fi indicate de semnalul galben specificat la punctul 5.2.1.29.1.2 de mai sus, cu condiţia ca toate condiţiile de mai jos să fie îndeplinite:
5.2.1.29.6.1. vehiculul staţionează;
5.2.1.29.6.2. după ce mecanismul de frânare este alimentat prima dată, iar semnalul arată că, în urma procedurii descrise la punctul 5.2.1.29.5. de mai sus, nu au fost identificate defecţiuni (sau defecte) specifice; şi
5.2.1.29.6.3. defecţiunile nespecifice sau alte informaţii se semnalează numai prin aprinderea intermitentă a indicatorului de avertizare. Semnalul de avertizare este însă întrerupt în momentul în care vehiculul depăşeşte prima dată viteza de 10 km/h.
5.2.1.30. Generarea unui semnal de frânare pentru iluminarea lămpilor de stop
5.2.1.30.1. Activarea de către conducător a sistemului de frânare de serviciu generează un semnal utilizat pentru iluminarea lămpilor de stop.
5.2.1.30.2. Cerinţe pentru vehicule care utilizează semnale electronice pentru a comanda prima acţionare a frânei de serviciu, precum şi echipate cu sistem de frânare de anduranţă şi/sau sistem de frânare electrică recuperativă de categoria A:

Deceleraţie prin frânarea de anduranţă şi/sau prin sistemul de frânare cu recuperare de energie

< = 1,3 m/s2

> 1,3 m/s2

Semnalul poate fi generat

Semnalul este generat

5.2.1.30.3. În cazul vehiculelor echipate cu un sistem de frânare având specificaţii diferite faţă de cele prevăzute la punctul 5.2.1.30.2 de mai sus, acţionarea sistemului de frânare de anduranţă şi/sau a sistemului de frânare electrică recuperativă de categoria A poate genera semnalul indiferent de nivelul decelerării produse.
5.2.1.30.4. Semnalul nu se generează atunci când încetinirea este produsă ca urmare a efectului frânei de motor.
5.2.1.30.5. Activarea sistemului de frânare de serviciu prin "frânarea cu comandă automată" generează semnalul menţionat mai sus. Cu toate acestea, atunci când încetinirea generată este mai mică de 0,7 m/s2, semnalul poate fi întrerupt (1).
(1)În momentul omologării, producătorul confirmă îndeplinirea acestei cerinţe.
5.2.1.30.6. Activarea unei părţi a sistemului de frânare de serviciu prin "frânare selectivă" nu generează semnalul menţionat mai sus (2).
(2)În timpul unei "frânări selective", funcţia se poate modifica în "frânare cu comandă automată"
5.2.1.30.7. În cazul vehiculelor echipate cu un circuit electric de comandă, semnalul se generează de către autovehicul atunci când primeşte de la remorcă, prin intermediul circuitului electric de comandă, mesajul "iluminare lămpi de stop"
5.2.1.31. Atunci când un vehicul este echipat cu mijloace pentru a indica frânarea de urgenţă, activarea şi dezactivarea semnalului de frânare de urgenţă sunt generate doar prin acţionarea sistemului de frânare de serviciu, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii (1):
(1)Vehiculele de teren, vehiculele speciale (de exemplu, instalaţiile mobile care folosesc şasiuri de vehicule nestandardizate - macarale mobile, vehiculele conduse hidrostatic la care sistemul de acţionare hidraulică este utilizat şi pentru frânare şi funcţii auxiliare, vehiculele din categoria N2 care au toate caracteristicile următoare: o masă brută între 3,5 şi 7,5 tone, un şasiu jos non-standard, mai mult de două axe şi transmisii hidraulice), clasa I, clasa A şi vehiculele articulate din categoriile M2 şi M3 N2 vehicule tractoare pentru semiremorci cu o masă brută (GVM) între 3,5 şi 7,5 tone, sunt excluse de la această cerinţă.
5.2.1.31.1. Semnalul nu se activează când decelerarea vehiculului este sub valorile definite în tabelul următor, dar el poate fi generat la orice decelerare la sau peste aceste valori, valoarea reală fiind definită de producătorul vehiculului:
 

Semnalul nu se activează sub

N1

6 m/s2

M2, M3, N2 şi N3

4 m/s2

Semnalul se dezactivează la toate vehiculele cel târziu când deceleraţia a scăzut sub 2,5 m/s2.
5.2.1.31.2. Pot fi utilizate, de asemenea, următoarele condiţii:
(a)semnalul poate fi generat pornind de la o predicţie a decelerării vehiculului care rezultă în urma comenzii frânare, respectând pragurile de activare şi dezactivare definite la punctul 5.2.1.31.1 de mai sus;
sau
(b)semnalul poate fi dezactivat atunci când sistemul de frânare de serviciu este aplicat la o viteză de peste 50 km/h, iar sistemul antiblocare execută un ciclu complet (în modul descris la punctul 2 din anexa 13).
Semnalul se dezactivează atunci când sistemul antiblocare nu mai execută cicluri complete.
5.2.1.32. Sub rezerva dispoziţiilor de la punctul 12.3 din prezentul regulament, toate vehiculele din următoarele categorii trebuie să fie dotate cu o funcţie de stabilitate a vehiculului:
(a)M2, M3, N2 (2);
(b)N3 (2) cu maxim trei axe;
(c)N3 (2) cu patru axe, cu o masă maximă care nu depăşeşte 25 t şi un diametru maxim al roţii care nu depăşeşte 19,5.
(2)Până la definirea unor proceduri uniforme de încercare prin care să se evalueze corect funcţia dispozitivului de ajustare automată a frânelor, cerinţa privind rularea liberă este considerată a fi îndeplinită atunci când se observă o rulare liberă în timpul tuturor încercărilor de frânare prevăzute pentru remorca în cauză.
Funcţia de stabilitate a vehiculului include controlul stabilităţii şi controlul direcţiei şi satisface cerinţele tehnice din anexa 21 la prezentul regulament.
5.2.1.33. Vehicule din categoria N1 care nu prezintă mai mult de 3 axe pot fi dotate cu o funcţie de stabilitate a vehiculului. Dacă vehiculul este dotat cu această funcţie, ea include controlul stabilităţii şi controlul direcţiei şi să îndeplinească specificaţiile tehnice prevăzute în anexa 21 la prezentul regulament.
5.2.2.Vehicule din categoria O
5.2.2.1.Remorcile din categoria O1 nu trebuie să fie prevăzute în mod obligatoriu cu sisteme de frânare de serviciu; cu toate acestea, în cazul în care remorcile din această categorie sunt prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, acesta este în conformitate cu cerinţele pentru o remorcă de categoria O2.
5.2.2.2.Fiecare remorcă din categoria O2 este prevăzută cu un sistem de frânare de serviciu de tip continuu, semicontinuu sau inerţial. Ultimul tip este autorizat numai pentru tipurile de remorci cu axă centrală. Totuşi, sunt admise sisteme de frânare electrică în conformitate cu dispoziţiile anexei 14 la prezentul regulament.
5.2.2.3.Fiecare remorcă din categoriile O3 şi O4 este prevăzută cu un sistem de frânare de serviciu de tip continuu sau semicontinuu.
5.2.2.4.Sistemul de frânare de serviciu:
5.2.2.4.1. acţionează asupra tuturor roţilor remorcii;
5.2.2.4.2. acţiunea este distribuită corespunzător între axe;
5.2.2.4.3. conţine, în cel puţin unul dintre rezervoarele de aer, un dispozitiv de evacuare şi golire, amplasat într-o poziţie adecvată şi uşor accesibilă.
5.2.2.5.Acţiunea sistemului de frânare de serviciu se distribuie simetric între roţile aceleiaşi axe, în raport cu planul median longitudinal al vehiculului. Se declară compensările şi funcţiile care pot împiedica această distribuire simetrică, cum ar fi funcţia antiblocare.
5.2.2.5.1. Compensarea de către sistemele de transmisie electrică a comenzii a deteriorării sau defectării sistemului de frânare se semnalează conducătorului prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.2. Această cerinţă se aplică pentru toate condiţiile de încărcare, atunci când compensarea depăşeşte următoarele limite:
5.2.2.5.1.1. o diferenţă a presiunilor de frânare transversale pe fiecare axă egală cu:
(a)25 la sută din valoarea superioară, pentru deceleraţii ale vehiculului > = 2 m/s2;
(b)o valoare egală cu 25 % la 2 m/s2, pentru deceleraţii sub acest nivel;
5.2.2.5.1.2. o valoare de compensare individuală pe fiecare axă egală cu:
(a)> 50 % din valoarea nominală pentru deceleraţii ale vehiculului > = 2 m/s2;
(b)o valoare egală cu 50 % din valoarea nominală la 2 m/s2, pentru deceleraţii sub acest nivel.
5.2.2.5.2. Compensarea descrisă mai sus este permisă numai atunci când prima acţionare a frânei are loc la viteze ale vehiculului care depăşesc 10 km/h.
5.2.2.6.Defecţiunile sistemelor electrice de transmisie a comenzii nu conduc la acţionarea frânelor contrar intenţiilor conducătorului.
5.2.2.7.Suprafeţele de frânare necesare pentru obţinerea eficacităţii prevăzute sunt în contact continuu cu roţile, fie în mod rigid, fie prin componente rezistente.
5.2.2.8.Uzura frânelor trebuie să poată fi uşor compensată, printr-un sistem de reglare manuală sau automată. În plus, comanda şi componentele transmisiei şi frânelor trebuie să posede o rezervă de cursă şi, dacă este necesar, mijloace corespunzătoare de compensare astfel încât, atunci când frânele se încălzesc sau garniturile de frână au atins un anumit grad de uzură, să fie asigurată o frânare eficientă fără să fie nevoie de reglare imediată.
5.2.2.8.1. Reglarea pentru compensarea uzurii este automată pentru frânele de serviciu. Totuşi, montarea dispozitivelor de reglare automată este opţională pentru vehiculele din categoriile O1 şi O2. După încălzire urmată de răcire, frânele echipate cu dispozitive de ajustare automată au capacitatea de a asigura o rulare liberă, în conformitate cu punctul 1.7.3 din anexa 4, în urma încercărilor de tip I sau III, după caz, descrise în aceeaşi anexă.
5.2.2.8.1.1. În cazul remorcilor de categoria O4, cerinţele de eficacitate de la punctul 5.2.2.8.1 de mai sus sunt considerate a fi îndeplinite dacă se respectă cerinţele punctului 1.7.3 din anexa 4.
5.2.2.8.1.2. În cazul remorcilor din categoriile O2 şi O3, cerinţele de eficacitate de la punctul 5.2.2.8.1 de mai sus sunt considerate a fi îndeplinite dacă se respectă cerinţele de la punctul 1.7.3 (1) din anexa 4.
(1)Până la definirea unor proceduri uniforme de încercare prin care să se evalueze corect funcţia dispozitivului de ajustare automată a frânelor, cerinţa privind rularea liberă este considerată a fi îndeplinită atunci când se observă o rulare liberă în timpul tuturor încercărilor de frânare prevăzute pentru remorca în cauză.
5.2.2.8.2. Verificarea uzurii componentelor de fricţiune ale frânei de serviciu
5.2.2.8.2.1. Starea de uzură a garniturilor de frână de serviciu este uşor de verificat, din exterior sau de sub vehicul, fără a fi necesară demontarea roţilor, prin asigurarea unor orificii de inspecţie adecvate sau prin alte mijloace. Această verificare poate avea loc prin folosirea unor unelte simple sau a unor echipamente obişnuite de inspecţie pentru vehicule.
În mod alternativ, se acceptă un dispozitiv de informare montat pe remorcă, care avertizează atunci când este necesară înlocuirea garniturii, sau un senzor pe roată (roţile duble sunt considerate o singură roată) care avertizează conducătorul, aflat la postul de conducere, atunci când este necesară înlocuirea garniturii. Dacă este prevăzut un semnal de avertizare optică, poate fi utilizat indicatorul de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.2 de mai sus, cu condiţia ca indicatorul să respecte cerinţele punctului 5.2.1.29.6 de mai sus.
5.2.2.8.2.2. Evaluarea stării de uzură a suprafeţelor de fricţiune ale discurilor sau tamburilor de frână poate avea loc numai prin măsurarea directă a piesei în cauză sau prin examinarea indicatorilor oricărui disc sau tambur de frână, ceea ce poate necesita demontarea anumitor piese. Prin urmare, în momentul omologării, producătorul vehiculului specifică următoarele:
(a)metoda prin care poate fi evaluată uzura suprafeţelor de fricţiune a tamburilor şi a discurilor, inclusiv nivelul de demontare necesar şi uneltele şi procesul necesare pentru a realiza acest lucru;
(b)informaţii privind nivelul maxim de uzură acceptabil şi nivelul la care devine necesară înlocuirea.
Aceste informaţii se pun la dispoziţie gratuit, în manualul de utilizare a vehiculului sau în format electronic.
5.2.2.9.Sistemele de frânare sunt construite astfel încât remorca să fie oprită automat în cazul unei decuplări în timp ce remorca este în mişcare.
5.2.2.10. La toate remorcile care trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, frâna de staţionare este asigurată chiar şi atunci când remorca este separată de vehiculul tractor. Trebuie să fie posibil ca o persoană aflată pe sol să poată acţiona sistemul de frânare de staţionare; totuşi, în cazul unei remorci folosite pentru transport de pasageri, sistemul de frânare trebuie să poată fi activat din interiorul remorcii.
5.2.2.11. În cazul în care remorca este prevăzută cu un dispozitiv care întrerupe alimentarea cu aer comprimat a sistemului de frânare, altul decât sistemul de frânare de staţionare, dispozitivul este proiectat şi construit astfel încât să fie readus imediat în poziţia de repaus, odată cu reluarea alimentării cu aer comprimat a remorcii.
5.2.2.12. Remorcile din categoriile O3 şi O4 satisfac condiţiile specificate la punctul 5.2.1.18.4.2. Este necesar un racord de încercare a presiunii uşor accesibil, amplasat în aval de racordul de cuplare al circuitului de comandă.
5.2.2.12.1. În cazul remorcilor echipate cu un circuit electric de comandă şi conectate electric la un vehicul tractor echipat cu un circuit electric de comandă, acţiunea de frânare automată specificată la punctul 5.2.1.18.4.2 poate fi întreruptă, atât timp cât presiunea din rezervoarele de aer comprimat al remorcii este suficientă pentru a asigura eficacitatea de frânare specificată la punctul 3.3 din anexa 4 la prezentul regulament.
5.2.2.13. Remorcile din categoria O3 se echipează cu un sistem de frânare antiblocare conform cu cerinţele din anexa 13 la prezentul regulament. Remorcile de categoria O4 se echipează cu un sistem de frânare antiblocare conform cu cerinţele pentru categoria A din anexa 13 la prezentul regulament.
5.2.2.14. Atunci când echipamentul auxiliar este alimentat cu energie din sistemul de frânare de serviciu, sistemul de frânare de serviciu trebuie protejat pentru a se asigura că suma forţelor de frânare exercitate la circumferinţa roţilor trebuie să fie de cel puţin 80 la sută din valoarea prevăzută pentru remorca în cauză, conform definiţiei de la punctul 3.1.2.1 din anexa 4 la prezentul regulament. Această cerinţă este îndeplinită în ambele condiţii de funcţionare de mai jos:
în timpul funcţionării echipamentului auxiliar şi
în cazul avarierii sau apariţiei de scurgeri la echipamentul auxiliar, cu excepţia cazului în care aceste avarii şi scurgeri afectează semnalul de control menţionat la punctul 6 din anexa 10 la prezentul regulament, caz în care cerinţele de eficacitate de la alineatul respectiv nu se aplică.
5.2.2.14.1. Se consideră că dispoziţiile de mai sus sunt îndeplinite atunci când presiunea din dispozitivul de stocare ale frânei de serviciu este menţinută la un nivel de cel puţin 80 la sută din presiunea necesară a circuitului de comandă sau semnalul digital echivalent, în conformitate cu punctul 3.1.2.2 din anexa 4 la prezentul regulament.
5.2.2.15. Cerinţe suplimentare speciale privind sistemele de frânare de serviciu cu transmisie electrică a comenzii
5.2.2.15.1. În cazul unei defecţiuni temporare unice (< 40 ms) în cadrul transmisiei electrice a comenzilor, excluzând alimentarea cu curent electric a acesteia (de exemplu, semnal netransmis sau eroare de date), eficacitatea frânei de serviciu nu trebuie să fie afectată în mod perceptibil.
5.2.2.15.2. În cazul unei defecţiuni a transmisiei comenzii electrice (1) (rupere, deconectare), eficacitatea de frânare se menţine la cel puţin 30 % din eficacitatea prevăzută pentru sistemul de frânare de serviciu al remorcii în cauză. În cazul remorcilor conectate electric exclusiv prin intermediul unui circuit electric de comandă, în conformitate cu punctul 5.1.3.1.3, şi care îndeplinesc cerinţele de la punctul 5.2.1.18.4.2 cu eficacitatea prevăzută la punctul 3.3 din anexa 4 la prezentul regulament, este suficient să fie invocate dispoziţiile punctului 5.2.1.27.10, atunci când nu mai poate fi asigurată o eficacitate de frânare de cel puţin 30 la sută din eficacitatea prevăzută pentru sistemul de frânare de serviciu al remorcii, fie prin transmiterea semnalului de "cerere de frânare de la circuitul de alimentare" prin intermediul modulului de transmisie de date al circuitului electric de comandă, fie prin absenţa continuă a acestor date.
(1)Atât timp cât nu au fost convenite proceduri de încercare uniforme, producătorul furnizează serviciului tehnic o analiză a eventualelor defecţiuni ce pot interveni la nivelul calculatoarelor şi a eventualelor efecte ale acestora. Aceste informaţii fac obiectul unor discuţii şi al unui acord între serviciul tehnic şi producătorul vehiculului.
5.2.2.15.2.1. O defecţiune a transmisiei electrice a comenzii remorcii care afectează funcţia şi eficacitatea sistemelor vizate de prezentul regulament şi întreruperile alimentării cu energie electrică de la conectorul conform cu ISO 7638:2003 (2) este semnalată conducătorului prin intermediul indicatorului de avertizare separat specificat la punctul 5.2.1.29.2 prin intermediul contactului 5 al prizei electrice conforme cu standardul ISO 7638:2003 (2). În plus, când eficacitatea prescrisă a frânei de serviciu nu mai poate fi garantată, remorcile echipate cu un circuit electric de control, atunci când sunt conectate electric la un vehicul tractor echipat cu un circuit electric de comandă, transmit date despre defecţiune care activează indicatorul de avertizare de culoare roşie specificat la punctul 5.2.1.29.2.1 prin intermediul modulului de transmisie de date al circuitului electric de comandă.
(2)Conectorul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicaţii cu 5 sau 7 contacte, după caz.
5.2.2.16. Atunci când energia stocată în orice parte a sistemului de frânare de serviciu al unei remorci echipate cu un circuit electric de comandă şi conectate electric la un vehicul tractor echipat cu un circuit electric de comandă scade la valoarea determinată în conformitate cu punctul 5.2.2.16.1 de mai jos, conducătorul vehiculului tractor este avertizat. Avertizarea are loc prin aprinderea indicatorului de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.2.1, iar remorca transmite datele despre defecţiune prin modulul de transmisie de date al circuitului electric de comandă. Indicatorul de avertizare separat de culoare galbenă specificat la punctul 5.2.1.29.2 se activează tot prin intermediul contactului 5 al conectorului electric conform cu standardul ISO 7638:2003 (1), pentru a semnala conducătorului nivelul scăzut de energie al remorcii.
5.2.2.16.1. Nivelul scăzut de energie menţionat la punctul 5.2.2.16 de mai sus este nivelul la care, fără reîncărcarea rezervorului de energie şi indiferent de încărcarea remorcii, nu este posibilă cuplarea comenzii frânării de serviciu a cincea oară după patru acţionări cu cursă completă şi obţinerea a cel puţin 50 la sută din eficacitatea prescrisă a sistemului de frânare de serviciu al remorcii în cauză.
5.2.2.17. Remorcile echipate cu un circuit electric de comandă şi remorcile din categoriile O3 şi O4 echipate cu sistem antiblocare trebuie să fie dotate cu una sau ambele dintre următoarele pentru transmisia electrică a comenzilor:
(a)un conector electric special pentru sistemul de frânare şi/sau sistemul antiblocare, conform cu ISO 7638:2003 (1) (2)
(1)Conectorul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicaţii cu 5 sau 7 contacte, după caz.
(2)Secţiunile transversale ale conductorului specificate în ISO 7638:2003 pentru remorcă pot fi reduse dacă remorca este echipată cu o siguranţă proprie. Ritmul acesteia este de aşa natură încât viteza curentului prin conductori să nu fie depăşită. Această derogare nu se aplică remorcilor care au capacitatea de a tracta o altă remorcă.
(b)un conector automatizat care îndeplineşte cerinţele specificate în anexa 22.
Semnalele de avertizare privind defecţiunile provenite de la remorcă prevăzute de prezentul regulament se activează prin aceşti conectori. Cerinţele care se aplică remorcilor în ceea ce priveşte transmiterea semnalelor de avertizare privind defecţiunile sunt prevăzute, dacă este cazul, pentru autovehicule la punctele 5.2.1.29.4, 5.2.1.29.5 şi 5.2.1.29.6 din prezentul regulament.
Remorcile echipate cu conectorul ISO 7638:2003 menţionat mai sus se marchează în formă permanentă cu informaţii privind funcţionalitatea sistemului de frânare atunci când conectorul conform cu ISO 7638:2003 este conectat şi deconectat (*).
(*)În cazul unei remorci echipate atât cu un conector ISO 7638, cât şi cu un conector automat, marcajul trebuie să indice că conectorul ISO 7638 nu ar trebui să fie conectat atunci când se utilizează un conector automat.
Marcajul se poziţionează astfel încât să fie vizibil atunci când se realizează conectările pneumatică şi electrică.
5.2.2.17.1. Remorcile dotate cu o funcţie de stabilitate a vehiculului, astfel cum este definită la punctul 2.34 din prezentul regulament, în eventualitatea unei defecţiuni sau avarii a funcţiei de stabilitate a remorcii, semnalează avaria sau defecţiunea prin intermediul indicatorului de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.2 de mai sus prin intermediul contactului 5 al conectorului conform cu ISO 7638:2003.
Indicatorul de avertizare rămâne aprins pe întreaga durată a erorii sau defecţiunii şi cât timp comutatorul de contact (de pornire) se află în poziţia "pornit" (funcţionare).
5.2.2.17.2. Este permisă conectarea sistemului de frânare la o sursă de alimentare suplimentară celei disponibile prin intermediul conectorului conform cu ISO 7638:2003 de mai sus. Cu toate acestea, atunci când este disponibilă o sursă de curent electric suplimentară, se aplică următoarele dispoziţii:
(a)În toate cazurile, sursa de energie conformă cu ISO 7638:2003 este sursa principală de energie a sistemului de frânare, indiferent dacă este conectată o sursă de alimentare suplimentară. Sursa suplimentară are rolul de sistem de rezervă în cazul defectării sursei de alimentare conforme cu ISO 7638:2003.
(b)Aceasta nu perturbă funcţionarea sistemului de frânare în modurile normal şi de avarie.
(c)În cazul unei defecţiuni a sursei de alimentare conforme cu ISO 7638:2003, energia consumată de sistemul de frânare nu depăşeşte capacitatea maximă a sursei suplimentare.
(d)Remorca nu este prevăzută cu inscripţii sau etichete care să indice că vehiculul este echipat cu o sursă de energie suplimentară.
(e)Nu este permisă dotarea remorcii cu un dispozitiv de avertizare în cazul apariţiei unei defecţiuni la sistemul de frânare al remorcii atunci când sistemul de frânare este alimentat de sursa suplimentară.
(f)Atunci când există o sursă de alimentare suplimentară, este posibilă verificarea funcţionării sistemului de frânare de la această sursă.
(g)În cazul unei întreruperi a alimentării cu energie electrică de la conectorul conform cu ISO 7638:2003, cerinţele privind semnalizarea defecţiunii de la punctul 5.2.2.15.2.1 şi de la punctul 4.1 din anexa 13 se aplică indiferent dacă sistemul de frânare este alimentat sau nu de la sursa suplimentară.
5.2.2.18. Atunci când energia furnizată de conectorul conform cu ISO 7638:2003 este utilizată pentru alimentarea funcţiilor descrise la punctul 5.1.3.6 de mai sus, sistemul de frânare are prioritate şi este protejat de o eventuală suprasarcină din exterior. Această protecţie este o funcţie a sistemului de frânare.
5.2.2.19. În cazul defectării unuia dintre circuitele de comandă care conectează două vehicule echipate în conformitate cu punctul 5.1.3.1.2, remorca utilizează circuitul de comandă neafectat pentru a asigura, în mod automat, eficacitatea de frânare prevăzută pentru remorcă la punctul 3.1 din anexa 4.
5.2.2.20. Atunci când tensiunea de alimentare a remorcii scade sub o valoare specificată de producător, la care eficacitatea de frânare prescrisă nu mai poate fi garantată, indicatorul separat de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.2 se activează prin intermediul contactului 5 al conectorului conform cu ISO 7638:2003 (1). În plus, atunci când sunt conectate electric la un vehicul tractor dotat cu circuit electric de comandă, remorcile echipate cu un circuit electric de comandă transmit datele despre defecţiune care activează, prin intermediul modulului de transmisie de date al circuitului electric de comandă, indicatorul de avertizare de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.2.1.
(1)Conectorul prevăzut de standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicaţii cu 5 sau 7 conectori, după caz.
5.2.2.21. În plus faţă de cerinţele de la punctele 5.2.1.18.4.2 şi 5.2.1.21 de mai sus, frânele remorcii mai pot fi acţionate automat de către sistemul de frânare al remorcii, după evaluarea informaţiilor provenite de la aparatele de bord.
5.2.2.22. Activarea sistemului de frânare de serviciu
5.2.2.22.1. În cazul remorcilor echipate cu un circuit electric de comandă, mesajul "iluminare lămpi de stop" este transmis de către remorcă prin intermediul circuitului electric de comandă, atunci când sistemul de frânare al remorcii este activat în timpul "frânării cu comandă automată" iniţiate de către remorcă. Cu toate acestea, atunci când încetinirea generată este mai mică de 0,7 m/s2, semnalul poate fi întrerupt. (2)
(2)În momentul omologării, producătorul confirmă îndeplinirea acestei cerinţe.
5.2.2.22.2. În cazul remorcilor echipate cu un circuit electric de comandă, mesajul "iluminare lămpi de stop" nu se transmite de către remorcă prin circuitul electric de comandă în timpul "frânării selective" iniţiate de remorcă (3).
(3)În timpul unei "frânări selective", funcţia se poate modifica în "frânare cu comandă automată"
5.2.2.23. Sub rezerva dispoziţiilor de la punctul 12.3 din prezentul regulament, toate vehiculele din categoriile O3 şi O4 (4) care nu prezintă mai mult de 3 axe şi sunt echipate cu suspensie pneumatică trebuie să fie dotate cu o funcţie de stabilitate a vehiculului. Aceasta trebuie să includă cel puţin controlul stabilităţii şi să îndeplinească specificaţiile tehnice prevăzute în anexa 21 la prezentul regulament.
(4)Remorcile pentru transportul încărcăturilor excepţionale şi remorcile cu zone pentru pasageri care călătoresc în picioare se exclud de la această cerinţă.
6.ÎNCERCĂRI
Încercările de frânare la care trebuie să fie supuse vehiculele prezentate pentru omologare, precum şi eficacitatea de frânare cerută sunt descrise în anexa 4 la prezentul regulament.
7.MODIFICAREA TIPULUI DE VEHICUL SAU A SISTEMULUI DE FRÂNARE ŞI EXTINDEREA OMOLOGĂRII
7.1.Orice modificare a tipului de vehicul sau a sistemului său de frânare în ceea ce priveşte caracteristicile enunţate în anexa 2 la prezentul regulament trebuie să fie comunicată autorităţii de omologare de tip care a omologat tipul de vehicul. Autoritatea poate apoi:
7.1.1.să considere că modificările aduse nu sunt susceptibile să aibă un efect negativ important şi că în orice caz vehiculul rămâne conform cu cerinţele prevăzute; sau
7.1.2.să solicite un nou raport serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.
7.2.Confirmarea sau refuzul omologării, cu indicarea modificărilor, este notificată părţilor la acord care aplică prezentul regulament în conformitate cu procedura indicată la punctul 4.3 de mai sus.
7.3.Autoritatea de omologare de tip care a emis extinderea omologării trebuie să atribuie un număr de serie fiecărei fişe de comunicare întocmite pentru o astfel de extindere şi să informeze în acest sens celelalte părţi contractante la Acordul din 1958, prin intermediul unui formular de comunicare conform cu modelul prezentat în anexa 2 la prezentul regulament.
8.CONFORMITATEA PRODUCŢIEI (COP)
8.1.Un vehicul omologat în temeiul prezentului regulament trebuie să fie fabricat astfel încât să fie conform cu tipul omologat prin îndeplinirea cerinţelor prevăzute la punctul 5 de mai sus.
8.2.Pentru a verifica îndeplinirea cerinţelor prevăzute la punctul 8.1 de mai sus, se efectuează controale corespunzătoare ale producţiei.
8.3.Titularul omologării trebuie în special:
8.3.1.să asigure existenţa unor proceduri pentru controlul eficient al calităţii produselor;
8.3.2.să aibă acces la echipamentul de control necesar verificării conformităţii pentru fiecare tip aprobat;
8.3.3.să se asigure de faptul că datele privind rezultatele încercărilor sunt înregistrate şi că documentele anexate rămân disponibile pentru o perioadă stabilită de comun acord cu autoritatea de omologare de tip;
8.3.4.să analizeze rezultatele fiecărui tip de încercare, pentru a controla şi asigura constanţa caracteristicilor produsului, având în vedere variaţiile admisibile în producţia industrială;
8.3.5.să se asigure că pentru fiecare tip de produs sunt efectuate cel puţin încercările prescrise în prezentul regulament;
8.3.6.să se asigure că orice eşantioane sau piese de încercare neconforme cu tipul de încercare avut în vedere determină o nouă eşantionare şi o nouă încercare. Se iau toate măsurile necesare pentru a restabili conformitatea producţiei respective.
8.4.Autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea de tip poate, în orice moment, să verifice metodele de control al conformităţii aplicate în fiecare unitate de producţie.
8.4.1.La fiecare inspecţie, se prezintă inspectorului registrele de încercare şi de monitorizare a producţiei.
8.4.2.Inspectorul poate preleva eşantioane prin sondaj în vederea încercării acestora în laboratorul producătorului. Numărul minim de eşantioane poate fi stabilit în conformitate cu rezultatele propriei verificări a producătorului.
8.4.3.Atunci când nivelul de calitate pare nesatisfăcător sau când pare necesară verificarea valabilităţii încercărilor realizate în conformitate cu punctul 8.4.2 de mai sus, inspectorul selectează eşantioane care să fie trimise la serviciul tehnic care a efectuat încercările de omologare de tip.
8.4.4.Autoritatea de omologare de tip poate efectua orice încercare prevăzută în prezentul regulament.
8.4.5.Frecvenţa normală a inspecţiilor efectuate de către autoritatea de omologare de tip este de una la doi ani. Dacă se înregistrează rezultate nesatisfăcătoare în timpul uneia dintre vizite, autoritatea de omologare de tip trebuie să asigure luarea tuturor măsurilor necesare pentru restabilirea conformităţii producţiei cât mai rapid posibil.
9.SANCŢIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCŢIEI
9.1.Omologarea acordată cu privire la tipul de vehicul în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă în cazul în care condiţiile stabilite la punctul 8.1 de mai sus nu sunt respectate.
9.2.În cazul în care o parte contractantă la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare pe care a acordat-o anterior, ea trebuie să notifice imediat acest aspect celorlalte părţi contractante care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fişe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 2 la prezentul regulament.
10.ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCŢIEI
În cazul în care titularul omologării încetează definitiv să producă un tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta trebuie să informeze în acest sens autoritatea care a acordat omologarea. La primirea comunicării relevante, autoritatea respectivă informează în acest sens celelalte părţi contractante la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fişe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 2 la prezentul regulament.
11.DENUMIRILE ŞI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE CARE EFECTUEAZĂ ÎNCERCĂRILE DE OMOLOGARE, PRECUM ŞI ALE AUTORITĂŢILOR RESPONSABILE CU OMOLOGAREA DE TIP
Părţile la acord care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului Organizaţiei Naţiunilor Unite denumirile şi adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum şi ale autorităţilor de omologare de tip care acordă omologarea şi cărora trebuie să le fie trimise formularele de certificare a omologării, de extindere, de refuz sau de retragere a omologării emise în alte ţări.
12.DISPOZIŢII TRANZITORII
12.1.Începând cu data oficială a intrării în vigoare a seriei 11 de amendamente la prezentul regulament (11 iulie 2008), nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze să acorde sau să refuze să accepte omologările de tip în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 11 de amendamente.
12.2.Părţile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări numai cu condiţia ca tipul de vehicul care urmează să fie omologat să îndeplinească cerinţele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 11 de amendamente.
Fără a aduce atingere cerinţelor menţionate anterior, conformitatea cu cerinţele suplimentului 7 la seria 11 de amendamente nu este obligatorie pentru toate noile omologări de tip înainte de 28 octombrie 2014.
12.3.Începând cu datele de aplicare indicate în tabelul următor cu privire la seria 11 de amendamente la prezentul regulament, părţile contractante care aplică prezentul regulament nu sunt obligate să accepte un tip de vehicul omologat în temeiul seriei 10 de amendamente la prezentul regulament.

Categoria vehiculului

Data de aplicare (de la data intrării în vigoare a seriei 11 de amendamente, 11 iulie 2008)

Vehiculele care nu sunt scutite de cerinţele privind controlul stabilităţii de la punctele 5.2.1.32 şi 5.2.2.23, inclusiv notele de subsol

m2

84 luni (11 iulie 2015)

M3 (Clasa III)

36 luni (11 iulie 2011)

M3 < 16 tone (transmisie pneumatică)

48 luni (11 iulie 2012)

M3 (clasa II şi B) (transmisie hidraulică)

84 luni (11 iulie 2015)

M3 (clasa III) (transmisie hidraulică)

84 luni (11 iulie 2015)

M3 (clasa III) (transmisia pneumatică a comenzilor şi transmisia energiei hidraulice)

96 luni (11 iulie 2016)

M3 (clasa II) (transmisia pneumatică a comenzilor şi transmisia energiei hidraulice)

96 luni (11 iulie 2016)

M3 (altele decât cele menţionate mai sus)

48 luni (11 iulie 2012)

N2 (transmisie hidraulică)

84 luni (11 iulie 2015)

N2 (transmisia pneumatică a comenzilor şi transmisia energiei hidraulice)

96 luni (11 iulie 2016)

N2 (altele decât cele menţionate mai sus)

72 luni (11 iulie 2014)

N3 (tractoare cu 2 axe pentru semiremorci)

36 luni (11 iulie 2011)

N3 (tractoare cu 2 axe pentru semiremorci cu transmisie pneumatică a comenzilor - ABS)

60 luni (11 iulie 2013)

N3 (3 axe cu transmisie electrică a comenzilor - EBS)

60 luni (11 iulie 2013)

N3 (2 şi 3 axe cu transmisie pneumatică a comenzilor - ABS)

72 luni (11 iulie 2014)

N3 (altele decât cele menţionate mai sus)

48 luni (11 iulie 2013)

O3 (sarcină pe axă combinată între 7,5 şi 3,5 tone)

72 luni (11 iulie 2014)

O3 (altele decât cele menţionate mai sus)

60 luni (11 iulie 2013)

O4

36 luni (11 iulie 2011)

Vehicule din categoriile M, N şi O scutite de cerinţele de control al stabilităţii (conform punctelor 5.2.1.32 şi 5.2.2.23, inclusiv notele de subsol), dar care nu sunt scutite de celelalte condiţii prevăzute de seria 11 de amendamente

24 octombrie 2016

12.4.Fără a aduce atingere cerinţelor de la punctul 12.3, până la 24 octombrie 2016, nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu poate refuza să accepte o omologare de tip a unui vehicul care nu îndeplineşte cerinţele suplimentului 2 la seria 11 de amendamente la prezentul regulament.
12.5.Părţile contractante care aplică prezentul regulament nu refuză acordarea de extinderi ale omologărilor de tip pentru tipurile existente care au fost acordate în conformitate cu cerinţele valabile la momentul omologării iniţiale.
12.6.Sub rezerva dispoziţiilor tranzitorii de mai sus, părţile contractante pentru care prezentul regulament intră în vigoare după data intrării în vigoare a celei mai recente serii de amendamente nu sunt obligate să accepte omologări care se acordă în conformitate cu oricare din seriile de modificări precedente la prezentul regulament.
12.7.Începând cu 24 de luni de la data intrării în vigoare a suplimentului 12 la seria 11 de amendamente, părţile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări de tip pentru tipuri de vehicule numai dacă tipul de vehicul care urmează să fie omologat îndeplineşte cerinţele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin suplimentul 12 la seria 11 de amendamente.
-****-
ANEXA 1:MECANISME DE FRÂNARE, DISPOZITIVE, METODE ŞI CONDIŢII CARE NU INTRĂ SUB INCIDENŢA PREZENTULUI REGULAMENT
1.Metodă de măsurare a timpilor de reacţie ("răspuns") în cazul frânelor, altele decât frânele cu aer comprimat
ANEXA 2:COMUNICARE
[format maxim: A4 (210 x 297 mm)]
Emisă de către: denumirea serviciului administrativ
………………………………………….
………………………………………….………………………………………….
Privind (2) Acordarea omologării
Extinderea omologării
Refuzul omologării
Retragerea omologării
Încetarea definitivă a producţiei
A unui tip de vehicul în ceea ce priveşte frânarea, în conformitate cu Regulamentul nr. 13.
Omologarea nr. : Extinderea nr. :
1.Denumirea comercială sau marca vehiculului:
2.Categoria vehiculului:
3.Tipul vehiculului:
4.Numele şi adresa producătorului:
5.Dacă este cazul, denumirea şi adresa reprezentantului producătorului:
6.Masa vehiculului:
6.1.Masa maximă a vehiculului:
6.2.Masa minimă a vehiculului:
7.Distribuţia masei pe fiecare axă (valoarea maximă):
8.Marca şi tipul garniturilor de frână, ale discurilor şi ale tamburilor:
8.1.Garnituri de frână
8.1.1.Garnituri de frână care au fost supuse tuturor încercărilor relevante prescrise de anexa 4
8.1.2.Garnituri de frână alternative supuse încercărilor în conformitate cu anexa 15
8.2.Discuri şi tamburi de frână
8.2.1.Codul de identificare a discurilor de frână incluse în omologarea sistemului de frânare
8.2.2.Codul de identificare a tamburilor de frână incluşi în omologarea sistemului de frânare
9.în cazul unui autovehicul:
9.1.lipul motorului:
9.2.Numărul de rapoarte şi de multiplicarea acestora:
9.3.Raportul (rapoartele) de transmisie finale:
9.4.Dacă este cazul, (3) masa maximă a remorcii care poate fi cuplată:
9.4.1.Remorcă:
9.4.2.Semiremorcă:
9.4.3.Remorcă cu axă centrală
[se indică, de asemenea, raportul maxim dintre consola spate de cuplare (4) şi ampatament]:
9.4.4.Remorcă nefrânată:
9.4.5.Masa maximă a ansamblului:
10.Dimensiunile pneurilor:
10.1.Dimensiunile roţilor/pneurilor de rezervă:
11.Numărul şi amplasarea axelor:
12.Scurtă descriere a sistemului de frânare:
13.Masa vehiculului în momentul încercării
 

Neîncărcat [kg]

încărcat[kg]

Sarcina pe pivotul de cuplare (1)

  

Axa nr. 1

  

Axa nr. 2

  

Axa nr. 3

  

Axa nr. 4

  

Total

  
14.Rezultatele încercărilor şi caracteristicile vehiculului

Rezultatele încercării

Viteza de încercare [km/h]

Eficacitate măsurată

Forţă măsurată asupra comenzii [daN]

14.1. încercări de tip 0, motor decuplat

frânare de serviciu

   

frânare de siguranţă

   

14.2. încercări de tip 0, motor conectat

frânare de serviciu, în conformitate cu punctul 2.1.1 din anexa 4

   

14.3. încercări de tip I

cu frânare repetată (5)

   

cu frânare continuă (6)

   

rulare liberă, în conformitate cu punctul 1.5.4.5 din anexa 4 şi cu punctul 1.7.3.7 din anexa 4

   

14.4. încercări de tip II sau IIA2, după caz

frânare de serviciu

   

14.5. încercări de tip III (5)

rulare liberă, în conformitate cu punctul 1.7.3 din anexa 4

   
14.6.Sistem(e) de frânare folosit(e) în cursul încercării de tip II/IIA(2):
14.7.Timpul de reacţie şi dimensiunile furtunurilor:
14.7.1. Timpul de reacţie la dispozitivul de acţionare a frânei: s
14.7.2. Timpul de reacţie la capătul de cuplare al circuitului de comandă: s
14.7.3. Furtunurile vehiculelor tractoare pentru semiremorci:
Lungime (m):
Diametru interior (mm):
14.8.Informaţii solicitate în temeiul punctului 7.3 din anexa 10 la prezentul regulament: Da/Nu (2)
14.9.Vehiculul este/nu este (2) echipat pentru a tracta o remorcă cu sisteme electrice de frânare.
14.10.Vehiculul este/nu este (2) echipat cu un sistem antiblocare
14.10.1. Categorie de sistem antiblocare: categoria 1/2/3 (2) (6)
categoria A/B (2) (7)
14.10.2. Vehiculul îndeplineşte cerinţele de la anexa 13: Da/Nu (2)
14.10.3. Vehiculul este/nu este (2) echipat pentru a tracta remorci dotate cu sisteme antiblocare
14.10.4. Dacă a fost utilizat un raport de încercare antiblocare prevăzut la anexa 19, se menţionează numărul (numerele) raportului de încercare:
14.11.Vehiculul se supune cerinţelor de la anexa 5 (ADR): Da/Nu (2)
14.11.1. Vehiculul îndeplineşte cerinţele privind eficacitatea frânării de anduranţă conform unei încercări de tip 1IA până la o masă maximă de tone: Da/Nu (2)
14.11.2. Autovehiculul este dotat cu un dispozitiv de comandă pentru sistemul de frânare de anduranţă al remorcii: Da/Nu (2)
14.11.3. In cazul remorcilor, vehiculul este echipat cu un sistem de frânare de anduranţă: Da/Nu (2)
14.12.Vehiculul este echipat cu circuit(e) electric(e) de comandă, in conformitate cu: punctele 5.1.3.1.1/5.1.3.1.2/5.1.3.1.3 (2).
14.13.Au fost furnizate informaţii corespunzătoare, în conformitate cu prevederile de la anexa 18, în ceea ce priveşte următorul (următoarele) sistem(e): Da/Nu/Nu se aplică (2)
14.14.Vehiculul este dotat cu o funcţie de stabilitate a vehiculului: Da/Nu (2)
Dacă da:
Funcţia de stabilitate a vehiculului a fost supusă încercării în conformitate cu şi îndeplineşte cerinţele prevăzute la anexa 21: Da/Nu (2)
Funcţia de stabilitate a vehiculului este un echipament opţional: Da/Nu (2)
Funcţia de stabilitate a vehiculului include controlul direcţiei: Da/Nu (2)
Funcţia de stabilitate a vehiculului include controlul stabilităţii: Da/Nu (2)
14.14.1. în cazul în care s-a utilizat un raport de încercare din anexa 19, se menţionează numărul raportului de încercare:
14.15.Vehiculul este echipat cu un conector automat: Da/Nu (2)
14.15.1. Dacă da, se îndeplinesc cerinţele de conectare automată din anexa 22: Da/Nu (2)
14.15.2. Conector automat din categoria A/B/C/D (2)
15.Informaţii suplimentare necesare procedurii de omologare de tip alternative prevăzute la anexa 20
15.1.Descrierea suspensiei:
15.1.1. Producător:
15.1.2. Marca:
15.1.3. Tipul:
15.1.4. Model:
15.2.Ampatamentul vehiculului supus încercării:
15.3.Diferenţial de comandă (dacă există) în grupul de axe:
16.Remorcă omologată prin procedura prevăzută la anexa 20: Da/Nu (2)
(Dacă răspunsul este "da", se completează apendicele 2 la prezenta anexă)
17.Vehiculul prezentat pentru omologare la data:
18.Serviciul tehnic responsabil cu încercările de omologare:
19.Data raportului întocmit de serviciul respectiv:
20.Numărul raportului emis de serviciul respectiv:
21.Omologare acordată/refuzată/extinsă/retrasă (2)
22.Poziţia mărcii de omologare pe vehicul:
23.Locul:
24.Dată
25.Semnătură
26.Rezumatul menţionat la punctul 4.3 din prezentul regulament se anexează prezentei comunicări.
(1)Numărul distinctiv al ţării care a acordat/refuzat/extins/retras omologarea (a se vedea dispoziţiile aferente din cadrul regulamentului).
(2)A sc tăia menţiunile necorespunzătoare.
(3)In cazul unei semiremorci sau remorci cu axă centrală, se indică masa corespunzătoare încărcăturii de pe dispozitivul de cuplare.
(4)"Consola de cuplare" este distanţa orizontală dintre punctul de cuplare al remorcii cu axă centrală şi linia mediană a axei (axelor) spate.
(5)Se aplică numai vehiculelor de categoria O4.
(6)Se aplică numai autovehiculelor.
(7)Se aplică numai vehiculelor de categoriile O2, O3 şi Q4.
ANEXA 21:Apendicele 1 (*) - Lista datelor privind vehiculele în scopul omologărilor în conformitate cu Regulamentul nr. 90
(*)La cererea solicitantului (solicitanţilor) unei omologări conform Regulamentului nr. 90, autoritatea de omologare de tip va furniza informaţiile conţinute în apendicele 1 la prezenta anexă. Totuşi, aceste informaţii nu se furnizează în alt scop decât omologarea conform Regulamentului nr. 90.
1.Descrierea tipului de vehicul
1.1.Denumirea comercială sau marca vehiculului, dacă este disponibilă
1.2.Categoria vehiculului
1.3.Tipul vehiculului în conformitate cu omologarea în temeiul Regulamentului nr. 13
1.4.Modele sau mărci comerciale ale vehiculelor care constituie tipul, dacă sunt disponibile:
1.5.Numele şi adresa producătorului
2.Marca şi tipul garniturilor de frână, ale discurilor şi ale tamburilor:
2.1.Garnituri de frână
2.1.1.Garnituri de frână care au fost supuse tuturor încercărilor relevante prescrise de anexa 4
2.1.2.Garnituri de frână alternative supuse încercărilor în conformitate cu anexa 15
2.2.Tamburi şi discuri de frână
2.2.1.Codul de identificare a discurilor de frână incluse în omologarea sistemului de frânare
2.2.2.Codul de identificare a tamburilor de frână incluşi în omologarea sistemului de frânare
3.Masa minimă a vehiculului
3.1.Distribuţia masei pe fiecare axă (valoarea maximă)
4.Masa maximă a vehiculului
4.1.Distribuţia masei pe fiecare axă (valoarea maximă)
5.Viteza maximă a vehiculului
6.Dimensiunile pneurilor şi ale roţilor:
7.Configuraţia circuitului de frânare (de exemplu, distribuţia faţă/spate sau diagonală)
8.Declaraţie cu privire la tipul sistemului de frânare de siguranţă
9.Specificaţiile supapelor din sistemul de frânare, dacă este cazul
9.1.Specificaţiile reglajelor senzorului de sarcină
9.2.Reglarea supapei de presiune
10.Distribuţia proiectată a forţei de frânare
11.Specificarea tipului de frână
11.1.Tipul discului de frână (de exemplu, numărul pistoanelor şi diametrele lor, disc ventilat sau solid)
11.2.Tip de frână cu tambur (de exemplu, dublă servoasistată, dimensiunea pistoanelor şi a tamburului)
11.3.În cazul sistemelor de frânare cu aer comprimat, tipul şi dimensiunea camerelor de frânare, a pârghiilor etc
12.Tipul şi dimensiunile cilindrului principal
13.Tipul şi dimensiunile servomecanismului
ANEXA 22:Apendicele 2 - Certificat de omologare de tip privind sistemul de frânare al vehiculelor
1.Observaţii generale
Dacă remorca a fost omologată prin procedura alternativă descrisă în anexa 20 la prezentul regulament, se înregistrează următoarele date suplimentare.
2.Rapoarte de încercare prevăzute la anexa 19
2.1.Cameră de frânare cu diafragmă: Raport nr.
2.2.Frâne cu arc Raport nr.
2.3.Eficacitatea la rece a frânelor remorcii Raport nr.
Caracteristici:
2.4.Sistem de frânare antiblocare: Raport nr.
3.Controlul eficacităţii
3.1.Remorca îndeplineşte cerinţele punctelor 3.1.2 şi 1.2.7 din anexa 4 (eficacitatea la rece a frânării de serviciu) Da/Nu (1)
3.2.Vehiculul îndeplineşte cerinţele de la punctul 3.2 din anexa 4 (eficacitatea la rece a frânării de staţionare) Da/Nu (1)
3.3.Vehiculul îndeplineşte cerinţele de la punctul 3.3 din anexa 4 (eficacitatea frânării de urgenţă/automate) Da/Nu (1)
3.4.Remorca îndeplineşte cerinţele punctului 6 din anexa 10 (eficacitatea frânării în cazul unei defecţiuni la sistemul de distribuţie a frânării) Da/Nu (1)
3.5.Remorca îndeplineşte cerinţele punctului 5.2.2.14.1 din prezentul regulament (eficacitatea frânării în cazul unei scurgeri la echipamentul auxiliar) Da/Nu (1)
3.6.Vehiculul îndeplineşte cerinţele din anexa 13 (frână cu sistem antiblocare) Da/Nu (1)
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
ANEXA 3:EXEMPLE DE MĂRCI DE OMOLOGARE
MODELUL A
(a se vedea punctul 4.4 din prezentul regulament)
a = min. 8 mm
Marca de omologare de mai sus, aplicată pe un vehicul, indică faptul că acest tip de vehicul a fost omologat în ceea ce priveşte frânarea în Regatul Unit (E 11), conform Regulamentului nr. 13, cu numărul de omologare 112439. Numărul de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerinţele Regulamentului nr. 13, astfel cum a fost modificat de seria 11 de amendamente. În cazul vehiculelor de categoria M2 şi M3, această marcă arată că acel tip de vehicul a fost supus încercării de tip II.
MODELUL B
(a se vedea punctul 4.5 din prezentul regulament)
a = min. 8 mm
Marca de omologare de mai sus, aplicată pe un vehicul, indică faptul că acest tip de vehicul a fost omologat în ceea ce priveşte frânarea în Regatul Unit (E 11), conform Regulamentului nr. 13. În cazul vehiculelor de categoria M2 şi M3, această marcă arată că acel tip de vehicul a fost supus încercării de tip IIA.
MODELUL C
(a se vedea punctul 4.6 din prezentul regulament)
a = min. 8 mm
Marca de omologare de mai sus, aplicată pe un vehicul, indică faptul că acest tip de vehicul a fost omologat în Regatul Unit (E 11) conform Regulamentelor nr. 13 şi nr. 24 (1) (în cazul celui de al doilea regulament, valoarea corectată a coeficientului de absorbţie este 1,30 m-1).
(1)Acest număr este folosit doar cu titlu de exemplu.
ANEXA 4:ÎNCERCĂRI DE FRÂNARE ŞI EFICACITATEA SISTEMELOR DE FRÂNARE
1.ÎNCERCĂRI DE FRÂNARE
1.1.Observaţii generale
1.1.1.Eficacitatea prevăzută pentru sistemele de frânare se bazează pe spaţiul de frânare şi/sau pe deceleraţia medie a vehiculului. Eficacitatea unui sistem de frânare se determină prin măsurarea spaţiului de frânare în raport cu viteza iniţială şi/sau prin măsurarea deceleraţiei medii a vehiculului în timpul încercării.
1.1.2.Distanţa de oprire este distanţa acoperită de vehicul din momentul în care conducătorul începe să acţioneze comanda sistemului de frânare până în momentul în care vehiculul se opreşte; viteza iniţială a vehiculului este viteza din momentul în care conducătorul începe acţionarea dispozitivului de comandă a sistemului de frânare; viteza iniţială nu este mai mică de 98 % din viteza prevăzută pentru încercarea în cauză.
Deceleraţia medie rezultată (dm) se calculează în raport cu distanţa dată de variaţia vitezei de la vb la ve, cu următoarea formulă:
unde:
vo = viteza iniţială a vehiculului, măsurată în km/h
vb = viteza vehiculului la 0,8 vo, măsurată în km/h,
ve = viteza vehiculului la 0,1 vo, măsurată în km/h,
sb = distanţa parcursă între vo şi vb, în metri,
se = distanţa parcursă între vo şi ve, în metri.
Viteza şi distanţa sunt determinate folosind instrumente care au o acurateţe de ±1 % la viteza prevăzută pentru încercare. Deceleraţia medie rezultată poate fi determinată prin alte metode de măsurare decât cele ale vitezei şi ale distanţei; în acest caz, acurateţea pentru deceleraţia medie rezultată este de până la ± 3 %.
1.2.Pentru omologarea oricărui vehicul, eficacitatea de frânare se măsoară în timpul încercărilor pe drum, efectuate în următoarele condiţii:
1.2.1.vehiculul trebuie să îndeplinească condiţiile referitoare la masă prevăzute pentru fiecare tip de încercare, care trebuie specificate în raportul de încercare;
1.2.2.încercarea se efectuează la vitezele prevăzute pentru fiecare tip de încercare. Dacă viteza maximă prin construcţie a vehiculului este inferioară vitezei prevăzute pentru o încercare, încercarea se efectuează la viteza maximă a vehiculului;
1.2.3.în timpul încercărilor, forţa aplicată comenzii sistemului de frânare, în scopul obţinerii eficacităţii prevăzute, nu trebuie să depăşească forţa maximă specificată pentru categoria vehiculului de încercare;
1.2.4.drumul are o suprafaţă cu aderenţă bună, cu excepţia cazurilor în care este precizat altfel în anexele relevante;
1.2.5.încercările se efectuează în absenţa vântului care ar putea influenţa rezultatele;
1.2.6.la începerea încercărilor, pneurile sunt reci şi la presiunea prevăzută pentru sarcina suportată efectiv de roţi atunci când vehiculul staţionează;
1.2.7.eficacitatea prevăzută este obţinută fără blocarea roţilor, fără devierea vehiculului de la traiectoria sa şi fără vibraţii anormale (1).
(1)Blocarea roţilor este permisă acolo unde se menţionează în mod expres acest lucru.
1.2.8.În cazul vehiculelor propulsate în întregime sau parţial de un motor (motoare) electric(e) conectat(e) permanent la roţi, toate încercările se efectuează cu motorul (motoarele) conectat(e).
1.2.9.În cazul vehiculelor menţionate la punctul 1.2.8 care sunt dotate cu un sistem de frânare electrică recuperativă de categoria A, încercările de comportament descrise la punctul 1.4.3.1 din prezenta anexă se desfăşoară pe o pistă cu un coeficient redus de aderenţă (conform definiţiei de la punctul 5.2.2 din anexa 13). Cu toate acestea, viteza maximă de încercare nu trebuie să depăşească viteza maximă de încercare specificată la punctul 5.3.1 din anexa 13, pentru o suprafaţă cu coeficient redus de aderenţă şi pentru categoria căreia îi aparţine vehiculul.
1.2.9.1.În plus, în cazul vehiculelor dotate cu un sistem electric de frânare recuperativă de categoria A, stările temporare precum schimbarea treptelor de viteză sau încetarea acceleraţiei nu afectează comportamentul vehiculului în condiţiile de încercare prevăzute la punctul 1.2.9 de mai sus.
1.2.10. În timpul încercărilor specificate la punctele 1.2.9 şi 1.2.9.1 de mai sus, nu este permisă blocarea roţilor. Cu toate acestea, corectarea direcţiei este permisă dacă rotaţia unghiulară a comenzii de direcţie se încadrează în 120 ° în timpul primelor 2 secunde şi nu depăşeşte 240 ° în total.
1.2.11. În cazul unui vehicul cu frâne de serviciu acţionate electric şi alimentate de baterii de tracţiune (sau de o baterie auxiliară) care îşi obţin energia exclusiv de la un sistem de încărcare extern independent, aceste baterii se menţin, pe durata încercării de eficacitate a frânelor, la o medie de maximum 5 % peste nivelul de încărcare la care se emite avertismentul de defecţiune a frânelor prevăzut la punctul 5.2.1.27.6.
Dacă se emite acest avertisment, bateriile pot fi reîncărcate parţial pe durata încercărilor, astfel încât să îşi menţină nivelul de încărcare necesar.
1.3.Comportamentul vehiculului în timpul frânării
1.3.1.În încercările de frânare, în special în cele efectuate la viteză mare, se verifică comportamentul general al vehiculului la frânare.
1.3.2.Comportamentul vehiculului la frânarea pe un drum cu aderenţă redusă. Comportamentul la frânare al vehiculelor din categoriile M2, M3, N1, N2, N3, O2, O3 şi O4 pe un drum cu aderenţă redusă îndeplineşte condiţiile menţionate în anexa 10 şi/sau anexa 13 la prezentul regulament.
1.3.2.1.În cazul unui sistem de frânare prevăzut la punctul 5.2.1.7.2, atunci când frânarea uneia sau mai multor axe este formată din mai mult de o sursă de cuplu de frânare, iar orice sursă individuală poate fi ajustată în raport cu celelalte, vehiculul satisface cerinţele prevăzute de anexa 10 sau, alternativ, de anexa 13, pentru toate rapoartele permise de către metoda sa de control (2).
(2)Producătorul comunică serviciului tehnic informaţii privind familia curbelor de frânare permise de metoda de control automat folosită.
1.4.Încercare de tip 0 (încercare obişnuită de eficacitate cu frânele la rece)
1.4.1.Observaţii generale
1.4.1.1.Frânele trebuie să fie reci. Frâna este considerată rece atunci când temperatura măsurată pe disc sau în afara tamburului este sub 100 °C.
1.4.1.2.Încercarea se efectuează în următoarele condiţii:
1.4.1.2.1. Vehiculul este încărcat, distribuirea masei sale între axe fiind cea prevăzută de producător. Acolo unde se fac precizări pentru mai multe aranjamente ale încărcăturii pe axe, distribuirea masei maxime între axe este astfel
Aceste curbe pot fi verificate de către serviciul tehnic.
Încât încărcătura pe fiecare axă să fie proporţională cu cea maximă permisă pentru fiecare axă. În cazul vehiculelor tractoare pentru semiremorci, încărcătura poate fi repoziţionată aproximativ la jumătatea distanţei dintre poziţia pivotului de cuplare, aşa cum rezultă din condiţiile de încărcare de mai sus, şi linia centrală a axei (axelor) spate.
1.4.1.2.2. Fiecare încercare este repetată cu vehiculul neîncărcat. În cazul unui autovehicul, se mai poate afla pe bancheta din faţă, pe lângă conducător, şi o persoană responsabilă cu notarea rezultatelor încercării.
În cazul unui autovehicul tractor pentru semiremorci, încercările fără încărcătură sunt efectuate doar asupra vehiculului tractor, fără remorcă, dar purtând o încărcătură echivalentă cu şaua de cuplare. Această încărcătură include şi roata de rezervă, în cazul în care acest lucru este inclus în specificaţiile standard ale vehiculului.
În cazul unui vehicul prezentat la încercare sub forma unei cabine-şasiu fără caroserie, poate fi adăugată o încărcătură suplimentară pentru simularea masei caroseriei, fără a se depăşi masa minimă declarată de producător în anexa 2 la prezentul regulament.
În cazul unui vehicul echipat cu un sistem de frânare electrică recuperativă, cerinţele depind de categoria acestui sistem:
Categoria A: În timpul încercărilor de tip 0, nu se va folosi nicio comandă separată prevăzută pentru sistemul de frânare electrică recuperativă.
Categoria B: Contribuţia sistemului de frânare electrică recuperativă la forţa de frânare generată nu depăşeşte nivelul minim proiectat.
Această cerinţă este considerată îndeplinită dacă bateriile se află la unul din următoarele niveluri de încărcare, când nivelul de încărcare (1) este determinat prin metoda stabilită în apendicele la prezenta anexă:
(1)Prin acord cu serviciul tehnic, evaluarea nivelului de încărcare nu este obligatorie pentru vehiculele echipate cu o sursă de energie pentru încărcarea bateriilor de tracţiune şi cu mijloace de ajustare a nivelului de încărcare.
(a)la nivelul de încărcare maximă recomandat de producător în specificaţiile vehiculului; sau
(b)la un nivel de minimum 95 % din nivelul de încărcare completă, dacă producătorul nu a făcut nicio recomandare specifică; sau
(c)la nivelul maxim asigurat de sistemul de încărcare automată al vehiculului; sau
(d)atunci când încercările sunt efectuate fără componenta frânării recuperative, indiferent de starea de încărcare a bateriilor.
1.4.1.2.3. Limitele prevăzute pentru eficacitatea minimă, atât pentru încercările cu vehiculul neîncărcat, cât şi cu vehiculul încărcat, sunt cele menţionate mai jos pentru fiecare categorie de vehicul; vehiculul satisface atât distanţa de oprire prevăzută, cât şi deceleraţia medie rezultată prevăzută pentru respectiva categorie de vehicul, dar măsurarea ambilor parametri poate să nu fie absolut necesară.
1.4.1.2.4. Calea de rulare este orizontală.
1.4.2.Încercare de tip 0 cu motorul decuplat
Încercarea se efectuează la viteza prevăzută pentru categoria căreia îi aparţine vehiculul, cifrele menţionate în acest scop putând avea o anumită marjă de toleranţă. Trebuie să fie atinsă valoarea minimă de eficacitate prevăzută pentru fiecare categorie.
1.4.3.Încercarea de tip 0 cu motorul cuplat
1.4.3.1.Se efectuează încercări la diferite viteze, cea mai mică fiind egală cu 30 % din viteza maximă a vehiculului, iar cea mai mare fiind egală cu 80 % din acea viteză. În cazul vehiculelor echipate cu limitator de viteză, viteza limitată este considerată viteza maximă a vehiculului. Datele privind eficacitatea practică maximă sunt măsurate, iar comportamentul vehiculului este înregistrat în raportul de încercare. Unităţile tractoare pentru semiremorci, încărcate artificial pentru a simula efectele unei semiremorci încărcate, nu se supun încercărilor la mai mult de 80 km/h.
1.4.3.2.Se efectuează încercări suplimentare cu motorul cuplat, pornind de la viteza prevăzută pentru categoria căreia îi aparţine vehiculul. Trebuie să fie atinsă valoarea minimă de eficacitate prevăzută pentru fiecare categorie. Unităţile tractoare pentru semiremorci, încărcate artificial pentru a simula efectele unei semiremorci încărcate, nu se supun încercărilor la mai mult de 80 km/h.
1.4.4.Încercarea de tip 0 pentru vehicule din categoria O prevăzute cu frâne cu aer comprimat
1.4.4.1.Eficacitatea frânării remorcii poate fi calculată fie din coeficientul de frânare al vehiculului tractor plus remorca şi forţa axială în dispozitivul de cuplare, fie, în anumite cazuri, din coeficientul de frânare al vehiculului tractor plus remorca, atunci când numai remorca este frânată. Motorul vehiculului tractor este decuplat în timpul încercării de frânare.
În cazul în care numai remorca este frânată, pentru a se lua în calcul masa suplimentară care este încetinită, eficacitatea este considerată ca reprezentând deceleraţia medie rezultată.
1.4.4.2.Cu excepţia cazurilor de la punctele 1.4.4.3 şi 1.4.4.4 din prezenta anexă, este necesar, pentru determinarea coeficientului de frânare al remorcii, să se măsoare coeficientul de frânare al vehiculului tractor plus remorca şi forţa axială în dispozitivul de cuplare. Vehiculul tractor trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite în anexa 10 la prezentul regulament cu privire la relaţia dintre raportul TM/PM şi presiunea pm. Coeficientul de frânare al remorcii este calculat în conformitate cu următoarea formulă:
zR = zR+M +D / PR
unde:
zR = coeficientul de frânare al remorcii,
zR+M = coeficientul de frânare al vehiculului tractor plus remorca,
D = forţa axială în dispozitivul de cuplare,
(forţa de tracţiune: + D),
(forţa de comprimare: - D),
PR = reacţiunea statică normală totală dintre suprafaţa drumului şi roţile remorcii (anexa 10).
1.4.4.3.Dacă o remorcă are un sistem de frânare continuu sau semicontinuu, atunci când presiunea în cilindrii de frână nu se modifică în timpul frânării, în pofida modificării dinamice a încărcării axelor, precum şi în cazul semiremorcilor, doar remorca poate fi frânată. Coeficientul de frânare al remorcii este calculat în conformitate cu următoarea formulă:
zR = (zR+M - R) x PM +pR / PR + R
unde:
R = valoarea rezistenţei la rulare = 0,01
PM = reacţiunea statică normală totală dintre suprafaţa şoselei şi roţile vehiculelor tractoare ale remorcilor (anexa 10).
1.4.4.4.În celelalte cazuri, evaluarea coeficientului de frânare al remorcii se poate face doar prin frânarea remorcii. În acest caz, presiunea folosită este aceeaşi cu cea măsurată în cilindrii de frână la frânarea ansamblului.
1.5.Încercarea de tip I (încercarea de pierdere a eficacităţii)
1.5.1.Cu frânare repetată
1.5.1.1.Sistemul de frânare de serviciu al tuturor autovehiculelor se încearcă prin acţionarea şi decuplarea repetată a frânelor, cu vehiculul încărcat, în conformitate cu condiţiile din următorul tabel:

Categoria vehiculului

Condiţii

v [km/h]

v2 [km/h]

t [sec]

n

M2

80 % vmal < = 100

1/2 v1

55

15

N1

80 % vmal < = 120

1/2 v1

55

15

M3, N2, N3

80 % vmal < = 60

1/2 v1

60

20

unde:
v1 = viteza iniţială, la începutul frânării,
v2 = viteza la sfârşitul frânării,
vmax = viteza maximă a vehiculului,
n = număr de acţionări ale frânei,
t = durata unui ciclu de frnare: durata dintre iniţierea unei acţionări a frânei şi iniţierea celei imediat următoare.
1.5.1.2.În cazul în care caracteristicile vehiculului nu permit perioada de timp prevăzută pentru t, durata poate fi mărită; în toate cazurile, pe lângă perioada de timp necesară pentru frânare şi accelerare, este permisă o perioadă de 10 secunde la fiecare ciclu pentru stabilizarea vitezei v1.
1.5.1.3.În aceste încercări, forţa aplicată dispozitivului de comandă este reglată astfel încât să se atingă o deceleraţie medie rezultată de 3 m/s2 la prima acţionare a frânelor; aceasta forţă rămâne constantă pe tot parcursul acţionării repetate a frânelor.
1.5.1.4.În timpul acţionării frânelor, se foloseşte în mod continuu cel mai mare raport de transmisie (fără multiplicator de viteză etc.).
1.5.1.5.Pentru mărirea vitezei după frânare, cutia de viteze se foloseşte astfel încât să se obţină viteza v1 în cel mai scurt timp posibil (acceleraţia maximă permisă de motor şi de cutia de viteze).
1.5.1.6.În cazul vehiculelor care nu au o autonomie suficientă pentru a efectua ciclurile de încălzire a frânelor, încercările au loc prin atingerea vitezei prescrise înainte de prima acţionare a frânei, şi ulterior prin accelerare maximă pentru recuperarea vitezei şi frânare succesivă la viteza atinsă la sfârşitul fiecărui ciclu, astfel cum a fost specificată pentru fiecare categorie de vehicul la punctul 1.5.1.1 de mai sus.
1.5.1.7.În cazul vehiculelor echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, frânele se reglează înainte de încercarea de tip I de mai sus, în conformitate cu următoarea procedură, după caz:
1.5.1.7.1. În cazul vehiculelor echipate cu frâne pneumatice, reglarea frânelor trebuie să permită funcţionarea dispozitivului de reglare automată a frânelor. În acest scop, cursa dispozitivului de acţionare se reglează la:
so > = 1,1 X S re-adjust
(limita superioară nu depăşeşte valoarea recomandată de producător)
unde:
sre-adjust este cursa de reajustare specificată de producătorul dispozitivului de reglare automată a frânei, însemnând cursa la care începe reajustarea cursei de deplasare a frânei, la o presiune a dispozitivului de acţionare egală cu 15 % din presiunea de funcţionare a frânei, dar nu mai puţin de 100 kPa.
Dacă, în urma unui acord cu serviciul tehnic, măsurarea cursei dispozitivului de acţionare nu este necesară, valoarea iniţială se stabileşte de comun acord cu serviciul tehnic.
Pe baza condiţiei de mai sus, frâna se acţionează cu o presiune a dispozitivului de acţionare de 30 % din presiunea de funcţionare a frânei, dar nu mai puţin de 200 kPa succesiv de 50 de ori. Aceasta trebuie urmată de o singură acţionare a frânei cu o presiune a dispozitivului de acţionare > = 650 kPa.
1.5.1.7.2. În cazul vehiculelor echipate cu frâne hidraulice cu disc, nu sunt necesare cerinţe privind reglarea.
1.5.1.7.3. În cazul vehiculelor echipate cu frâne hidraulice cu tambur, reglarea frânelor se efectuează în conformitate cu recomandările producătorului.
1.5.1.8.În cazul vehiculelor echipate cu un sistem de frânare electrică recuperativă de categoria B, nivelul de încărcare a bateriilor vehiculului la începutul încercării trebuie să permită aplicarea de către sistemul de frânare electrică recuperativă a unei forţe de frânare care nu depăşeşte valoarea minimă proiectată.
Această cerinţă este considerată îndeplinită dacă bateriile se află la unul dintre nivelurile de încărcare menţionate la al patrulea subparagraf de la punctul 1.4.1.2.2 de mai sus.
1.5.2.Cu frânare continuă
1.5.2.1.Frânele de serviciu ale remorcilor din categoriile O2 şi O3 (în cazul în care remorca de categoria O3 nu a trecut, ca alternativă, încercarea de tip III în conformitate cu punctul 1.7 din prezenta anexă) sunt încercate astfel încât, cu vehiculul încărcat, energia de intrare a frânelor să fie echivalentă cu cea înregistrată, pe aceeaşi perioadă de timp, la un vehicul încărcat condus cu o viteză constantă de 40 km/h pe o pantă descendentă cu o înclinaţie de 7 % pe o distanţă de 1,7 km.
1.5.2.2.Încercarea poate fi efectuată pe un drum orizontal, remorca fiind tractată de un vehicul tractor; în timpul încercării, forţa aplicată dispozitivului de comandă este reglată astfel încât să menţină constantă rezistenţa remorcii (7 % din sarcina maximă staţionară pe axă a remorcii). În cazul în care forţa disponibilă pentru remorcare este insuficientă, încercarea poate fi efectuată la o viteză mai mică, dar pe o distanţă mai mare, conform tabelului următor:

Viteza [km/h]

Distanţa [metri]

40

1 700

30

1 950

20

2 500

15

3 100

1.5.2.3.În cazul remorcilor echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, frânele se reglează înainte de încercarea de tip I prevăzută mai sus, în conformitate cu procedura de la punctul 1.7.1.1 din prezenta anexă.
1.5.3.Eficacitatea la cald
1.5.3.1.La sfârşitul încercării de tip I (încercarea descrisă la punctul 1.5.1 sau încercarea descrisă la punctul 1.5.2 din prezenta anexă), eficacitatea la cald a sistemului de frânare de serviciu este măsurată în aceleaşi condiţii (şi în special la o forţă de comandă constantă nu mai mare decât forţa medie utilizată efectiv) ca şi pentru încercarea de tip 0 cu motorul decuplat (condiţiile de temperatură pot fi diferite).
1.5.3.1.1. În cazul autovehiculelor, această eficacitate la cald nu este mai mică de 80 % din cea prevăzută pentru categoria în cauză, şi nici mai mică de 60 % din cifra înregistrată în cadrul încercării de tip 0 cu motorul decuplat.
1.5.3.1.2. În cazul vehiculelor dotate cu un sistem de frânare electrică recuperativă de categoria A, în timpul acţionării frânei, cel mai ridicat raport de transmisie trebuie să fie cuplat în mod continuu, iar comanda sistemului de frânare electrică recuperativă separată, dacă există, nu este utilizată.
1.5.3.1.3. În cazul vehiculelor echipate cu un sistem de frânare electrică recuperativă de categoria B care au parcurs ciclurile de încălzire conform punctului 1.5.1.6 din prezenta anexă, încercarea eficacităţii la cald se efectuează la viteza maximă care poate fi atinsă de vehicul la finalul ciclurilor de încălzire a frânei, cu excepţia cazurilor în care poate fi atinsă viteza specificată la punctul 1.4.2 din prezenta anexă.
Pentru comparaţie, încercarea de tip 0 cu frânele reci se repetă de la aceeaşi viteză, şi cu o contribuţie a frânării electrice recuperative similară cu cea din timpul încercării de eficacitate la cald, în condiţiile permise de nivelul de încărcare a bateriei.
Se permite recondiţionarea garniturilor înainte de efectuarea încercării, în scopul comparării eficacităţii la rece din această a doua încercare de tip 0 cu eficacitatea obţinută în încercarea la cald, şi cu criteriile de la punctele 1.5.3.1.1 şi 1.5.3.2 din prezenta anexă.
Încercările pot fi efectuate fără a folosi o componentă de frânare recuperativă. În acest caz, cerinţa privind nivelul de încărcare al bateriilor nu este aplicabilă.
1.5.3.1.4. Cu toate acestea, în cazul remorcilor, forţa de frânare la circumferinţa roţilor, pentru frânele încălzite, atunci când acestea sunt încercate la 40 km/h, nu este mai mică de 36 % din sarcina maximă staţionară a roţii sau mai mică de 60 % din valoarea înregistrată la încercarea de tip 0 la aceeaşi viteză.
1.5.3.2.În cazul unui autovehicul care satisface cerinţa de 60 % menţionată la punctul 1.5.3.1.1 de mai sus, dar care nu se poate conforma cerinţei de 80 % de la punctul 1.5.3.1.1 de mai sus, se poate efectua o altă încercare a eficacităţii la cald utilizându-se o forţă de comandă care nu o depăşeşte pe cea specificată la punctul 2 din prezenta anexă pentru categoria respectivă de vehicule. În raport sunt înregistrate rezultatele ambelor încercări.
1.5.4.Încercarea de rulare liberă
În cazul autovehiculelor echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, după efectuarea încercărilor specificate la punctul 1.5.3 de mai sus, se permite răcirea la o temperatură tipică a frânelor reci (adică de maximum 100 °C) şi se verifică dacă vehiculul are capacitatea să ruleze liber, prin îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii:
(a)roţile rulează liber (de exemplu, pot fi rotite cu mâna);
(b)se constată că, atunci când vehiculul este condus la o viteză constantă v = 60 km/h cu frânele neacţionate, temperaturile asimptotice ale tamburului/discului nu depăşesc 80 oC, iar momentele frânării reziduale sunt considerate acceptabile.
1.6.Încercarea de tip II (încercarea comportamentului la coborâre)
1.6.1.Autovehiculele încărcate se supun încercării astfel încât energia aplicată să fie echivalentă cu cea înregistrată, pe aceeaşi perioadă de timp, la un vehicul încărcat condus cu o viteză medie de 30 km/h pe o pantă descendentă cu o înclinaţie de 6 % pe o distanţă de 6 km, având angajată treapta de viteză corespunzătoare şi cu sistemul de frânare de anduranţă cuplat, dacă vehiculul este echipat cu unul. Treapta de viteză este aleasă astfel încât să nu permită motorului să depăşească valoarea maximă a turaţiei (min- ) prescrisă de producător.
1.6.2.Pentru vehiculele la care energia este absorbită doar prin acţiunea de frânare a motorului, se permite o toleranţă de ± 5 km/h a vitezei medii şi se foloseşte o treaptă de viteză care să stabilizeze viteza la valoarea cea mai apropiată de 30 km/h pe o pantă descendentă cu o înclinaţie de 6 %. Dacă doar eficacitatea acţiunii de frânare a motorului se determină prin măsurarea deceleraţiei, aceasta este suficientă dacă deceleraţia medie este de cel puţin 0,5 m/s2.
1.6.3.La sfârşitul încercării, eficacitatea la cald a sistemului de frânare de serviciu se măsoară în aceleaşi condiţii ca pentru încercarea de tip 0 cu motorul decuplat (condiţiile de temperatură pot fi diferite). Această performanţă la cald corespunde unei distanţe de oprire care nu depăşeşte valorile următoare şi o deceleraţie medie rezultată cel puţin egală cu valorile următoare, folosind o forţă de acţionare a dispozitivului de comandă care nu depăşeşte 70 daN:
Categoria M3 0,15 v + (1,33 v (1)/130) (al doilea termen corespunde unei deceleraţii medii rezultate dm= 3,75 m/s2);
Categoria N3 0,15 v + (1,33 v (1)/115) (al doilea termen corespunde unei deceleraţii medii rezultate dm = 3,3 m/s2).
(1)Blocarea roţilor este permisă acolo unde se menţionează în mod expres acest lucru.
1.6.4.Vehiculele menţionate la punctele 1.8.1.1, 1.8.1.2 şi 1.8.1.3 de mai jos îndeplinesc cerinţele încercării de tip II A descrise la punctul 1.8 de mai jos, şi nu pe cele ale încercării de tip II.
1.7.Încercarea de tip III (încercare de pierdere a eficacităţii frânelor pentru vehicule încărcate din categoria O4 sau, alternativ, din categoria O3).
1.7.1.Încercare pe pistă
1.7.1.1.Înainte de încercarea de tip III de mai jos, frânele se reglează în conformitate cu următoarele proceduri, după caz:
1.7.1.1.1. În cazul remorcilor echipate cu frâne pneumatice, reglarea frânelor are loc pentru a permite funcţionarea dispozitivului de ajustare automată a frânelor. În acest scop, cursa dispozitivului de acţionare se reglează la s0 > = 1,1 sre-adjust (limita superioară nu depăşeşte valoarea recomandată de producător):
unde:
sre-adjust este cursa de reajustare specificată de producătorul dispozitivului de reglare automată a frânei, adică cursa la care începe reajustarea cursei de deplasare a frânei, la o presiune a dispozitivului de acţionare de 100 kPa.
Dacă, în urma unui acord cu serviciul tehnic, măsurarea cursei dispozitivului de acţionare nu este necesară, valoarea iniţială se stabileşte de comun acord cu serviciul tehnic.
Pe baza condiţiei de mai sus, frâna se acţionează succesiv de 200 de ori, cu o presiune a dispozitivului de acţionare de 50 kPa. După aceasta, frâna se acţionează o singură dată, la o presiune a dispozitivului de acţionare de minimum 650 kPa.
1.7.1.1.2. În cazul vehiculelor echipate cu frâne hidraulice cu disc, nu sunt necesare cerinţe privind reglarea.
1.7.1.1.3. În cazul vehiculelor echipate cu frâne hidraulice cu tambur, reglarea frânelor are loc în conformitate cu recomandările producătorului.
1.7.1.2.Condiţiile pentru încercarea pe pistă sunt următoarele:

Numărul de acţionări ale frânei

20

Durata ciclului de frânare

60 s

Viteza iniţială la începutul frânării

60 km/h

Acţionări ale frânei

În aceste încercări, forţa aplicată dispozitivului de comandă este reglată astfel încât să se atingă o deceleraţie medie rezultată de 3 m/s2 în raport cu masa remorcii PR la prima acţionare a frânelor. Aceasta forţă rămâne constantă pe tot parcursul acţionării repetate a frânelor.

Coeficientul de frânare al remorcii se calculează în conformitate cu formula prezentată la punctul 1.4.4.3 din prezenta anexă:
Viteza la sfârşitul frânării (punctul 3.1.5 din apendicele 2 la anexa 11):
unde:
zR = coeficientul de frânare al remorcii,
zR+M = coeficientul de frânare al ansamblului (autovehicul şi remorcă),
R = valoarea rezistenţei la rulare = 0,01
PM = reacţiunea statică normală totală dintre suprafaţa drumului şi roţile vehiculului de tractare al remorcii (kg),
PR = reacţiunea statică normală totală dintre suprafaţa drumului şi roţile remorcii (kg),
P1 = partea din masa remorcii susţinută de axa (axele) nefrânată(e) (kg),
P2 = partea din masa remorcii susţinută de axa (axele) frânată(e) (kg),
v1 = viteza iniţială (km/h),
v2 = viteza finală (km/h).
1.7.2.Performanţa la cald
La sfârşitul încercării, conform punctului 1.7.1, eficacitatea la cald a sistemului de frânare de serviciu trebuie să fie măsurată în aceleaşi condiţii ca pentru încercarea de tip 0, dar în condiţii de temperatură diferite şi începând de la o viteză iniţială de 60 km/h. Forţa de frânare la cald la circumferinţa roţilor nu este mai mică de 40 % din sarcina maximă staţionară a roţii şi nu este mai mică de 60 % din cea înregistrată la încercarea de tip 0 la aceeaşi viteză.
1.7.3.Încercarea de rulare liberă
După efectuarea încercărilor specificate la punctul 1.7.2 de mai sus, se permite răcirea frânelor la o temperatură tipică a frânelor reci (adică de maximum 100 °C) şi se verifică dacă vehiculul are capacitatea să ruleze liber, prin îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii:
(a)roţile rulează liber (de exemplu, pot fi rotite cu mâna);
(b)se constată că, atunci când vehiculul este condus la o viteză constantă v = 60 km/h cu frânele neacţionate, temperaturile asimptotice ale tamburului/discului nu depăşesc 80 °C, iar momentele frânării reziduale sunt considerate acceptabile.
1.8.Încercarea de tipul II A (eficacitatea frânării de anduranţă)
1.8.1.La încercarea de tipul II A sunt supuse vehiculele din următoarele categorii:
1.8.1.1.Vehicule din categoria M3 din clasele II, III sau B, conform definiţiei din Rezoluţia consolidată privind construcţia vehiculelor (R.E.3).
1.8.1.2.Vehicule de categoria N3 care sunt autorizate să tracteze o remorcă de categoria O4. Dacă masa maximă depăşeşte 26 de tone, masa de încercare este limitată la 26 de tone, sau, în cazul în care masa fără încărcătură depăşeşte 26 de tone, masa respectivă se ia în considerare prin calculare.
1.8.1.3.Anumite vehicule supuse ADR (a se vedea anexa 5).
1.8.2.Condiţii de încercare şi cerinţe de eficacitate
1.8.2.1.Eficacitatea sistemului de frânare de anduranţă se încearcă la masa maximă a vehiculului sau a ansamblului de vehicule.
1.8.2.2.Vehiculele încărcate se supun încercării în asemenea condiţii încât energia aplicată să fie echivalentă cu cea înregistrată, pe aceeaşi perioadă de timp, la un vehicul încărcat condus cu o viteză medie de 30 km/h pe o pantă descendentă cu o înclinaţie de 7 % şi pe o distanţă de 6 km. În timpul încercării, sistemele de frânare de serviciu, de siguranţă şi de staţionare nu sunt acţionate. Treapta de viteză este aleasă astfel încât să nu permită motorului să depăşească valoarea maximă a turaţiei prescrisă de producător. Poate fi folosit un sistem de frânare de anduranţă integrat, cu condiţia ca acesta să fie decalat în aşa fel încât să nu se acţioneze sistemul de frânare de serviciu; acest lucru se poate controla verificând dacă frânele se menţin reci, conform dispoziţiilor de la punctul 1.4.1.1 din prezenta anexă.
1.8.2.3.Pentru vehiculele la care energia este absorbită doar prin acţiunea de frânare a motorului, se permite o toleranţă de ± 5 km/h a vitezei medii şi se foloseşte o treaptă de viteză care să stabilizeze viteza la valoarea cea mai apropiată de 30 km/h pe o pantă descendentă cu o înclinaţie de 7 %. Dacă eficacitatea acţiunii de frânare a motorului se determină prin măsurarea deceleraţiei, aceasta este suficientă dacă deceleraţia medie este de cel puţin 0,6 m/s2.
2.EFICACITATEA SISTEMELOR DE FRÂNARE ALE VEHICULELOR DE CATEGORIILE M2, M3 ŞI N
2.1.Sistemul de frânare de serviciu
2.1.1.Sistemele de frânare de serviciu ale vehiculelor din categoriile M2, M3 şi N trebuie încercate în conformitate cu condiţiile prevăzute în tabelul următor:
 

Categorie

M2

M3

N1

N2

N3

Tip de încercare

0-I

0-I-II sau IIA

0-I

0-I

0-I-II

Încercare de tip 0 cu motorul decuplat

v

60 km/h

60 km/h

80 km/h

60 km/h

60 km/h

s < =

dm > =

0,15 v + v2 / 130

5,0 m/s2

Încercarea de tip 0 cu motorul cuplat

v = 0,80 vmax dar nu depăşeşte

100 km/h

90 km/h

120 km/h

100 km/h

90 km/h

s < =

dm > =

F < =

0,15v + v2 / 103,5

4,0 m/s2

70 daN

unde:
v = viteza de încercare prescrisă, în km/h,
s = distanţa de oprire, în metri,
dm = deceleraţia medie rezultată, în m/s2
F = forţa aplicată pedalei de frână, în daN,
vmax = viteza maximă a vehiculului, în km/h.
2.1.2.În cazul unui autovehicul autorizat să tracteze o remorcă fără frâne, eficacitatea minimă prevăzută pentru acea categorie de vehicul (pentru încercarea de tip 0 cu motorul decuplat) se atinge cu remorca nefrânată cuplată la autovehicul şi cu remorca nefrânată încărcată la masa maximă prevăzută de producătorul autovehiculului.
Eficacitatea ansamblului se verifică prin calcule privind eficacitatea maximă de frânare atinsă de autovehicul fără remorcă (încărcat) în timpul încercării de tip 0 cu motorul decuplat, folosind următoarea formulă (nu sunt necesare încercări practice în cazul cuplării unei remorci fără frâne):
dM+R = dM x PM / PM + PR
unde:
dM+R = deceleraţia medie rezultată a autovehiculului, calculată la cuplarea cu o remorcă nefrânată, în m/s2,
dM = deceleraţia medie rezultată maximă a autovehiculului atinsă în timpul încercării de tip 0 cu motorul decuplat, în m/s2,
PM = masa autovehiculului (încărcat),
PR = masa maximă a unei remorci nefrânate care poate fi cuplată, conform specificaţiilor producătorului autovehiculului.
2.2.Sistemul de frânare de siguranţă
2.2.1.Sistemul de frânare de siguranţă, chiar dacă comanda care îl acţionează este folosită şi pentru alte funcţii de frânare, trebuie să furnizeze o distanţă de oprire care să nu depăşească următoarele valori şi o deceleraţie medie care să nu fie mai mică decât următoarele valori:
Categoriile M2, M3 0,15 v + (2v2/130) (al doilea termen corespunde unei deceleraţii medii rezultate dm = 2,5 m/s2)
Categoria N 0,15 v + (2v2/115) (al doilea termen corespunde unei deceleraţii medii rezultate dm = 2,2 m/s2)
2.2.2.În cazul în care comanda sistemului este una manuală, eficacitatea prevăzută se obţine prin aplicarea unei forţe asupra comenzii care nu depăşeşte 60 daN, iar comanda trebuie să fie situată astfel încât să poată fi acţionată uşor şi rapid de către conducător.
2.2.3.În cazul în care comanda sistemului este o pedală, eficacitatea prevăzută se obţine prin aplicarea unei forţe asupra comenzii care nu depăşeşte 70 daN, iar comanda este situată astfel încât să poată fi acţionată uşor şi rapid de către conducător.
2.2.4.Eficacitatea sistemului de frânare de siguranţă se verifică prin încercarea de tip 0 cu motorul decuplat, începând de la următoarele viteze iniţiale:
M2: 60 km/h M3: 60 km/h
N1: 70 km/h N2: 50 km/h N3: 40 km/h
2.2.5.Încercarea eficacităţii sistemului de frânare de siguranţă se realizează prin simularea condiţiilor unei avarii reale a sistemului de frânare de serviciu.
2.2.6.În ceea ce priveşte vehiculele care utilizează sisteme electrice de frânare recuperativă, eficacitatea la frânare se verifică suplimentar în următoarele două condiţii de funcţionare defectuoasă:
2.2.6.1.în cazul unei defecţiuni electrice totale a frânei de serviciu;
2.2.6.2.în cazul în care, în urma defecţiunii, componenta electrică furnizează forţa maximă de frânare.
2.3.Sistemul de frânare de staţionare
2.3.1.Chiar dacă este combinat cu unul dintre celelalte sisteme de frânare, sistemul de frânare de staţionare este capabil să menţină un vehicul încărcat în staţionare pe o pantă sau o rampă cu o înclinaţie de 18 %.
2.3.2.În cazul vehiculelor la care este autorizată cuplarea unei remorci, sistemul de frânare de staţionare a vehiculului tractor este capabil să menţină ansamblul de vehicule în staţionare pe o pantă sau rampă cu o înclinaţie de 12 %.
2.3.3.În cazul în care comanda este una manuală, forţa aplicată acesteia nu depăşeşte 60 daN.
2.3.4.În cazul în care comanda este o pedală, forţa exercitată asupra acesteia nu depăşeşte 70 daN.
2.3.5.Un dispozitiv de frânare de staţionare care trebuie acţionat de câteva ori înainte de a-şi atinge eficienţa prevăzută este admisibil.
2.3.6.Pentru verificarea conformităţii cu dispoziţiile de la punctul 5.2.1.2.4 din prezentul regulament, se efectuează o încercare de tip 0 cu motorul decuplat, la o viteză iniţială de 30 km/h. Deceleraţia medie rezultată la acţionarea comenzii sistemului de frânare de staţionare şi deceleraţia imediat înaintea opririi vehiculului nu trebuie să fie mai mică de 1,5 m/s2. Încercarea se efectuează cu vehiculul încărcat.
Forţa exercitată asupra dispozitivului de comandă a frânării nu depăşeşte valorile specificate.
2.4.Eficacitatea reziduală a sistemului de frânare de serviciu după o defecţiune a mecanismului de transmisie
2.4.1.Eficacitatea reziduală a sistemului de frânare de serviciu, în cazul unei defecţiuni a unei componente a transmisiei sale, trebuie să dea o distanţă de oprire care să nu depăşească următoarele valori şi o deceleraţie medie nu mai mică decât valorile următoare, folosind o forţă de acţionare a comenzii care nu depăşeşte 70 daN, atunci când se verifică prin încercarea de tip 0 cu motorul decuplat, începând de la următoarele viteze iniţiale pentru categoria de vehicul relevantă:
Distanţa de oprire (m) şi deceleraţia medie rezultată (dm) [m/s2]

Categoria de vehicul

v [km/h]

Distanţa de oprire ÎNCĂRCAT [m]

d [m/s2]

Distanţa de oprire NEÎNCĂRCAT [m]

d [m/s2]

M2

60

0,15v + (100/30) x (v2/130)

1,5

0,15v + (100/25) x (v2/130)

1,3

M3

60

0,15v + (100/30) x (v2/130)

1,5

0,15v + (100/30) x (v2/130)

1,5

N1

70

0,15v + (100/30) x(v2/115)

1,3

0,15v + (100/25) x (v2/115)

1,1

N2

50

0,15v + (100/30) x (v2/115)

1,3

0,15v + (100/25) x (v2/115)

1,1

N3

40

0,15v + (100/30) x (v2/115)

1,3

0,15v + (100/30) x (v2/115)

1,3

2.4.2.Încercarea de eficacitate a capacităţii reziduale a frânării se efectuează prin simularea condiţiilor reale de avarie a sistemelor de frânare de serviciu.
3.EFICACITATEA SISTEMELOR DE FRÂNARE ALE VEHICULELOR DE CATEGORIA O
3.1.Sistemul de frânare de serviciu
3.1.1.Dispoziţii privind încercările vehiculelor din categoria O
În cazurile în care este obligatoriu un sistem de frânare de serviciu, eficacitatea sistemului satisface dispoziţiile prevăzute pentru vehiculele din categoria O2 şi O3.
3.1.2.Dispoziţii privind încercările vehiculelor din categoria O2 şi O3:
3.1.2.1.În cazul în care sistemul de frânare de serviciu este de tip continuu sau semicontinuu, suma forţelor exercitate la circumferinţa roţilor frânate este de cel puţin x % din sarcina maximă pe roată la staţionare, x având următoarele valori:
x [%]
remorcă, încărcată şi neîncărcată: 50
semiremorcă, încărcată şi neîncărcată: 45
remorcă cu axă centrală, încărcată şi neîncărcată: 50
3.1.2.2.În cazul în care remorca este prevăzută cu un sistem de frânare cu aer comprimat, presiunea în circuitul de alimentare nu depăşeşte 700 kPa, iar valoarea semnalului în circuitul de comandă nu depăşeşte următoarele valori în timpul încercării de frânare, în funcţie de caracteristicile sistemului:
(a)650 kPa în circuitul pneumatic de comandă;
(b)o valoare a semnalului digital în circuitul electric de comandă corespunzătoare presiunii de 650 kPa (astfel cum este definit în ISO 11992:2003, inclusiv în ISO 11992-2:2003 şi în amendamentul acestuia Amd. 1:2007).
Viteza de încercare este 60 km/h. Trebuie să se efectueze o încercare suplimentară la 40 km/h cu vehiculul încărcat în vederea comparării cu rezultatul încercării de tip I.
3.1.2.3.Dacă sistemul de frânare este de tip inerţial, acesta respectă condiţiile din anexa 12 la prezentul regulament.
3.1.2.4.În plus, vehiculele sunt supuse încercării de tip I sau de tip III, în cazul unei remorci de categoria O3.
3.1.2.5.În ceea ce priveşte încercările de tip I sau de tip III pentru o semiremorcă, masa frânată de către axa (axele) sa (sale) corespunde sarcinii maxime pe axă (axe) (fără a include sarcina pe pivotul de cuplare).
3.1.3.Dispoziţii privind încercările vehiculelor din categoria O4:
3.1.3.1.În cazul în care sistemul de frânare de serviciu este de tip continuu sau semicontinuu, suma forţelor exercitate la circumferinţa roţilor frânate este de cel puţin x % din sarcina maximă pe roată la staţionare, x având următoarele valori:
x [%]
remorcă, încărcată şi neîncărcată: 50
semiremorcă, încărcată şi neîncărcată: 45
remorcă cu axă centrală, încărcată şi neîncărcată: 50
3.1.3.2.În cazul în care remorca este prevăzută cu un sistem de frânare cu aer comprimat, presiunea în circuitul de comandă nu depăşeşte 650 kPa, iar presiunea în circuitul de alimentare nu depăşeşte 700 kPa în timpul încercării de frânare. Viteza de încercare este 60 km/h.
3.1.3.3.În plus, vehiculele sunt supuse încercării de tip III.
3.1.3.4.În cadrul încercării de tip III pentru o semiremorcă, masa frânată de către axa acesteia corespunde sarcinii maxime pe axă.
3.2.Sistemul de frânare de staţionare
3.2.1.Sistemul de frânare de staţionare cu care este prevăzută remorca sau semiremorca este capabil să menţină staţionată remorca sau semiremorca încărcată, atunci când sunt separate de vehiculul tractor, pe o rampă sau pantă cu o înclinaţie de 18 %. Forţa aplicată comenzii nu depăşeşte 60 daN.
3.3.Sistemul de frânare automată
3.3.1.Eficacitatea frânării automate, în cazul unei defecţiuni menţionate la punctul 5.2.1.18.3 din prezentul regulament, la încercarea vehiculului încărcat la o viteză de 40 km/h, nu este mai mică de 13,5 % din sarcina maximă staţionară a roţii. Este permisă blocarea roţilor la niveluri de eficacitate de peste 13,5 %.
4.TIMPUL DE RĂSPUNS
4.1.În cazul în care un vehicul este prevăzut cu un sistem de frânare de serviciu care este dependent total sau parţial de o sursă de energie, alta decât efortul muscular al conducătorului, sunt satisfăcute următoarele condiţii:
4.1.1.În cazul unei manevre de urgenţă, timpul scurs între momentul în care dispozitivul începe să fie acţionat şi momentul în care forţa de frânare asupra axei situate în poziţia cea mai defavorabilă atinge nivelul corespunzător eficacităţii prevăzute nu depăşeşte 0,6 secunde.
4.1.2.În cazul vehiculelor prevăzute cu sisteme de frânare cu aer comprimat, dispoziţiile de la punctul 4.1.1 de mai sus sunt considerate ca fiind îndeplinite în cazul în care vehiculul se conformează dispoziţiilor din anexa 6 la prezentul regulament.
4.1.3.În cazul vehiculelor prevăzute cu sisteme de frânare hidraulică, dispoziţiile de la punctul 4.1.1 de mai sus sunt considerate a fi îndeplinite dacă, în cazul unei manevre de urgenţă, deceleraţia vehiculului sau presiunea la cel mai puţin favorabil cilindru de frână atinge un nivel corespunzător eficacităţii prescrise în mai puţin de 0,6 secunde.
ANEXA 41:Apendice - Procedură de monitorizare a nivelului de încărcare a bateriei
Această procedură se aplică bateriilor de vehicule utilizate pentru tracţiune şi frânare recuperativă.
Procedura necesită un wattormetru bidirecţional de curent continuu sau un contor amperi-oră bidirecţional de curent continuu.
1.PROCEDURĂ
1.1.Dacă bateriile sunt noi sau au fost stocate un timp îndelungat, se supun ciclului recomandat de producător. După finalizarea ciclului, bateriile se menţin timp de 8 ore la temperatură ambientală, în scopul stabilizării temperaturilor.
1.2.Se execută o încărcare completă, în conformitate cu procedura de încărcare recomandată de producător.
1.3.Atunci când se efectuează încercările prevăzute la punctele 1.2.11, 1.4.1.2.2, 1.5.1.6 şi 1.5.3.1.3 din anexa 4, energia consumată, în waţi-oră, de motoarele de tracţiune şi furnizată de sistemul de frânare recuperativă se înregistrează ca total consolidat, utilizat ulterior pentru determinarea stării de încărcare existente la începutul sau sfârşitul unei anumite încercări.
1.4.Pentru a replica nivelul de încărcare a bateriei în scopul încercărilor comparative, precum cele de la punctul 1.5.3.1.3 din anexa 4, bateriile fie se reîncarcă la acel nivel, fie se încarcă peste acest nivel şi se descarcă într-o sursă fixă de consum cu alimentare aproximativ constantă, până când se atinge nivelul de încărcare cerut. La alegere, în cazul vehiculelor având exclusiv tracţiune electrică alimentată de baterii, nivelul de încărcare poate fi ajustat prin utilizarea vehiculului. Dacă o baterie utilizată pentru o încercare este parţial încărcată, încercările se încep cât mai curând posibil după atingerea nivelului de încărcare dorit.
ANEXA 5:DISPOZIŢII SUPLIMENTARE APLICABILE ANUMITOR VEHICULE ASTFEL CUM SE PRECIZEAZĂ ÎN ADR
1.DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta anexă se aplică anumitor vehicule care sunt supuse prevederilor secţiunii 9.2.3 din anexa B la Acordul European privind transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR).
2.CERINŢE
2.1.Dispoziţii generale
Autovehiculele şi remorcile destinate transportului mărfurilor periculoase îndeplinesc toate cerinţele tehnice relevante din prezentul regulament. În plus, se aplică următoarele dispoziţii tehnice, după caz.
2.2.Sistemul de frânare antiblocare al remorcilor
2.2.1.Remorcile de categoria O4 se echipează cu sisteme antiblocare de clasa A, astfel cum sunt definite în anexa 13 la prezentul regulament.
2.3.Sistemul de frânare de anduranţă
2.3.1.Autovehiculele având o masă peste 16 tone sau autorizate să tracteze o remorcă de categoria O4 se echipează cu un sistem de frânare de anduranţă, astfel cum a fost descris la punctul 2.15. din prezentul regulament, care îndeplineşte următoarele cerinţe:
2.3.1.1.Configuraţiile de comandă a frânării de anduranţă sunt de tipul celor descrise la punctele 2.15.2.1-2.15.2.3 din prezentul regulament.
2.3.1.2.În cazul unei avarii electrice la sistemul antiblocare, sistemele de frânare de anduranţă integrate sau combinate se deconectează automat.
2.3.1.3.Eficacitatea sistemului de frânare de anduranţă se controlează de către sistemul de frânare antiblocare, astfel încât axa (axele) frânată(e) de către sistemul de frânare de anduranţă să nu fie blocată(e) de către acest sistem la viteze mai mari de 15 km/h. Totuşi, această cerinţă nu se aplică părţii sistemului de frânare reprezentate de frâna de motor.
2.3.1.4.Sistemul de frânare de anduranţă prevede mai multe trepte de eficacitate, inclusiv o treaptă inferioară corespunzătoare stării neîncărcate. Atunci când sistemul de frânare de anduranţă al unui autovehicul este constituit de motorul acestuia, diferitele trepte de eficacitate sunt asigurate de către diferitele rapoarte ale transmisiei.
2.3.1.5.Eficacitatea sistemului de frânare de anduranţă îndeplineşte cerinţele punctului 1.8 din anexa 4 la prezentul regulament (încercare de tipul II A) atunci când masa încărcată a vehiculului este formată din masa încărcată a autovehiculului şi masa sa remorcată maximă, dar fără a depăşi în total 44 de tone.
2.3.2.Dacă o remorcă este echipată cu un sistem de frânare de anduranţă, acesta îndeplineşte cerinţele de la punctele 2.3.1.1-2.3.1.4 de mai sus, după caz.
2.4.Cerinţe de frânare pentru vehiculele EX/III de categoriile O1 şi O2
2.4.1.Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la punctul 5.2.2.9 din prezentul regulament, vehiculele EX/III de categoriile O1 şi O2, astfel cum au fost definite în Regulamentul nr. 105, indiferent de masă, se echipează cu un sistem de frânare care opreşte automat remorca dacă dispozitivul de cuplare se decuplează atunci când remorca se află în mişcare.
ANEXA 6:METODE DE MĂSURARE A TIMPULUI DE REACŢIE PENTRU VEHICULE PREVĂZUTE CU SISTEM DE FRÂNARE CU AER COMPRIMAT
1.DISPOZIŢII GENERALE
1.1.Timpul de reacţie pentru sistemul de frânare se determină cu vehiculul staţionat, presiunea fiind măsurată la deschiderea cilindrului de frână aflat în poziţia cea mai defavorabilă. În cazul vehiculelor echipate cu sisteme de frânare combinate, cu aer comprimat/hidraulice, presiunea poate fi măsurată la deschiderea elementului pneumatic aflat în poziţia cea mai defavorabilă. La vehiculele echipate cu senzori de sarcină, aceştia se reglează în poziţia "încărcat".
1.2.În timpul încercărilor, cursa cilindrilor de frână ai axelor este cea corespunzătoare frânelor reglate cel mai strâns.
1.3.Timpii determinaţi în aplicarea dispoziţiilor prezentei anexe se rotunjesc la o zecime de secundă. În cazul în care cifra sutimilor este mai mare sau egală cu 5, atunci timpul de reacţie se rotunjeşte la zecimala imediat următoare.
2.AUTOVEHICULE
2.1.La începutul fiecărei încercări, presiunea din rezervoare este egală cu presiunea minimă la care regulatorul începe să alimenteze din nou instalaţia. La instalaţiile care nu sunt dotate cu regulator (de exemplu, compresor cu presiune limitată), presiunea din rezervor, la începutul fiecărei încercări, este egală, aşa cum se menţionează la punctul 1.2.2.1 din partea A din anexa 7 la prezentul regulament, cu 90 % din presiunea specificată de producător care trebuie folosită pentru încercările prevăzute de prezenta anexă
2.2.Timpii de răspuns în funcţie de timpul de acţionare (tf) se obţin printr-o serie de acţionări complete, începând de la un timp de acţionare cât mai scurt posibil până la un timp de circa 0,4 secunde. Valorile obţinute se introduc într-o diagramă.
2.3.Timpul de răspuns utilizat în scopurile încercării este cel corespunzător unui timp de acţionare de 0,2 secunde. Acest timp de răspuns poate fi obţinut din diagramă prin interpolare.
2.4.În cazul unui timp de acţionare de 0,2 secunde, timpul care se scurge între începutul acţionării sistemului de frână şi momentul când presiunea din cilindrul de frână atinge 75 % din valoarea sa asimptotică nu trebuie să depăşească 0,6 secunde.
2.5.În cazul autovehiculelor având un circuit pneumatic de comandă pentru remorci, în plus faţă de cerinţele de la punctul 1.1. din prezenta anexă, timpul de răspuns se măsoară la capătul unei conducte de 2,5 m lungime cu un diametru interior de 13 mm, care se racordează la racordul de cuplare al circuitului de comandă al sistemului de frânare de serviciu. În timpul încercării, un volum de 385 cm3 ± 5 cm3 (considerat echivalent cu volumul unei conducte de 2,5 m lungime cu un diametru interior de 13 mm şi având o presiune de 650 kPa) se conectează la racordul de cuplare al circuitului de alimentare.
Unităţile tractoare pentru semiremorci se echipează cu conducte flexibile pentru a se face cuplarea la semiremorci. În consecinţă, racordurile de cuplare sunt situate la capătul conductelor flexibile. Lungimea şi diametrul interior al conductelor sunt indicate la poziţia 14.7.3 din formularul conform modelului conţinut în anexa 2 la prezentul regulament.
În cazul unui conector automat, se efectuează măsurătoarea cu utilizarea unei conducte de 2,5 m cu un volum de 385 cm3 ± 5 cm3 conform celor descrise mai sus, considerând interfaţa de conectare drept capete de cuplare.
2.6.Timpul care se scurge de la începutul acţionării pedalei de comandă şi până în momentul când:
(a)presiunea măsurată la racordul de cuplare al circuitului pneumatic de comandă,
(b)valoarea semnalului digital în circuitul electric de comandă, măsurată conform ISO 11992:2003, inclusiv conform ISO 11992-2:2003 şi amendamentului său Amd. 1:2007
atinge x % din valoarea ei asimptotică, respectiv finală, nu depăşeşte valorile enumerate în tabelul de mai jos:

x [%]

t [s]

10

0,2

75

0,4

2.7.În cazul autovehiculelor autorizate să tracteze remorci din categoria O3 sau O4, echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat, în plus faţă de cerinţele menţionate mai sus, se verifică dispoziţiile de la punctul 5.2.1.18.4.1 din prezentul regulament, prin efectuarea următoarelor încercări:
(a)măsurarea presiunii la extremitatea unei conducte de 2,5 m lungime cu un diametru interior de 13 mm, care se racordează la racordul de cuplare al conductei de alimentare;
(b)simularea unei defecţiuni a circuitului de comandă la racordul de cuplare;
(c)acţionarea comenzii sistemului de frânare de serviciu în 0,2 secunde, conform descrierii de la punctul 2.3 de mai sus.
3.REMORCI
3.1.În cazul remorcilor, timpii de răspuns se măsoară fără autovehicul. Pentru a înlocui autovehiculul, este necesar să se asigure un simulator la care să fie conectate racordurile de cuplare ale circuitului de alimentare, circuitul pneumatic de comandă şi/sau conectorul circuitului electric de comandă.
3.2.Presiunea în circuitul de alimentare este de 650 kPa.
3.3.Simulatorul pentru circuitele pneumatice de comandă are următoarele caracteristici:
3.3.1.Are un rezervor cu o capacitate de 30 litri, care este încărcat până la o presiune de 650 kPa înaintea fiecărei încercări şi care nu se reîncarcă în timpul fiecărei încercări. La ieşirea comenzii frânei, simulatorul are un orificiu cu un diametru variind între 4,0 şi 4,3 mm inclusiv. Volumul conductei măsurat de la orificiu până la racordul de cuplare, inclusiv, este de 385 ± 5 cm3 (considerat echivalentul volumului unei conducte de 2,5 m lungime cu un diametru interior de 13 mm şi având o presiune de 650 kPa). Presiunile în circuitul de comandă prevăzute la punctul 3.3.3 se măsoară imediat în aval de orificiu.
3.3.2.Comanda sistemului de frânare este proiectată în aşa fel încât eficacitatea sa la utilizare să nu fie afectată de dispozitivul de încercare.
3.3.3.Simulatorul se reglează, de exemplu prin alegerea unui orificiu în conformitate cu punctul 3.3.1 din prezenta anexă, în aşa fel încât dacă la acesta se cuplează un rezervor de 385 cm3 ± 5 cm3, timpul necesar ca presiunea să crească de la 65 la 490 kPa (10 şi respectiv 75 % din presiunea nominală de 650 kPa), să fie de 0,2 ± 0,01 secunde. În cazul în care rezervorul de mai sus este înlocuit cu un rezervor de 1 155 cm3 ±15 cm3, timpul necesar pentru ca presiunea să crească de la 65 la 490 kPa, fără altă reglare ulterioară, este de 0,38 secunde ± 0,02 secunde. Între aceste două valori de presiune, presiunea creşte într-un mod aproximativ liniar.
Aceste rezervoare se cuplează la racordul de cuplare fără a se utiliza conducte flexibile. Legătura dintre rezervoare şi racordul de cuplare trebuie să aibă un diametru interior de cel puţin 10 mm.
Configurarea se efectuează utilizând un aranjament de cuplare care este reprezentativ pentru tipul montat pe remorca pentru care se solicită omologarea de tip.
3.3.4.Figurile din apendicele la prezenta anexă prezintă un exemplu de configuraţie şi de utilizare corectă a unui simulator.
3.4.Simulatorul de verificare a răspunsului la semnalele transmise prin circuitul electric de comandă are următoarele caracteristici:
3.4.1.Simulatorul produce în circuitul electric de comandă un semnal digital de cerere, în conformitate cu ISO 11992-2:2003 şi cu Amd.1:2007 şi transmite informaţiile corespunzătoare remorcii prin contactele 6 şi 7 ale conectorului conform cu ISO 7638:2003. În scopul măsurării timpului de răspuns, simulatorul poate transmite remorcii, la solicitarea producătorului, informaţii privind lipsa unui circuit pneumatic de comandă şi privind faptul că semnalul de cerere din circuitul electric de comandă este generat de două circuite independente (a se vedea punctele 6.4.2.2.24 şi 6.4.2.2.25 din ISO 11992-2:2003 şi din Amd.1:2007).
3.4.2.Comanda sistemului de frânare este proiectată în aşa fel încât eficacitatea sa la utilizare să nu fie afectată de dispozitivul de încercare.
3.4.3.În scopul măsurării timpului de răspuns, semnalul produs de simulatorul electric este echivalent cu o creştere a presiunii pneumatice liniare de la 0,0 la 650 kPa în 0,2 ± 0,01 secunde.
3.4.4.Figurile din apendicele la prezenta anexă prezintă un exemplu de configuraţie şi de utilizare corectă a unui simulator.
3.5.Cerinţe de eficacitate
3.5.1.În cazul remorcilor cu circuit pneumatic de comandă, intervalul de timp dintre momentul în care presiunea produsă de simulator în circuitul de comandă atinge 65 kPa şi momentul în care presiunea din dispozitivul de comandă al frânei remorcii atinge 75 % din valoarea sa asimptotică nu depăşeşte 0,4 secunde.
3.5.1.1.Atunci când sunt supuse verificărilor, remorcile echipate cu un circuit pneumatic de comandă şi transmisie electrică a comenzii sunt alimentate cu curent electric prin conectorul conform cu ISO 7638:2003 (5 sau 7 contacte).
3.5.2.În cazul remorcilor cu circuit electric de comandă, timpul care trece între momentul în care semnalul produs de simulator depăşeşte echivalentul a 65 kPa şi momentul în care presiunea din dispozitivul de comandă al frânei remorcii atinge 75 % din valoarea sa asimptotică nu depăşeşte 0,4 secunde.
3.5.3.În cazul remorcilor echipate cu circuit pneumatic şi electric de comandă, timpul de răspuns se determină independent, în conformitate cu procedura corespunzătoare descrisă mai sus.
ANEXA 61:Apendice - Exemple de simulator
(A se vedea punctul 3 din anexa 6)
1.Configurarea simulatorului
2.Încercarea remorcii
A = racord de alimentare cu supapă de închidere
C1 = comutator de presiune al simulatorului reglat la 65 kPa şi la 490 kPa
C2 = comutator de presiune pentru cuplare la dispozitivul de acţionare a frânei remorcii, care urmează să funcţioneze la 75 % din presiunea asimptotică în elementul de acţionare al frânei CF
CF = cilindru de frână
L = conducta de la orificiul O până la (şi inclusiv) racordul său de cuplare TC, având un diametru interior de 385 ± 5 cm3 la o presiune de 650 kPa
M = manometru
O = orificiu cu un diametru nu mai mic de 4 mm şi nu mai mare de 4,3 mm
PP = racord de încercare a presiunii
R1 = rezervor de aer de 30 litri cu supapă de golire
R2 = rezervor de calibrare, inclusiv racordul de cuplare TC, cu un volum de 385 ± 15 cm3
R3 = rezervor de calibrare, inclusiv racordul de cuplare TC, cu un volum de 1 155 ± 15 cm3
RA = supapă de închidere
TA = racord de cuplare, circuitul de alimentare
V = comanda sistemului de frânare
TC = racord de cuplare, circuitul de comandă
VRU = supapă-releu de urgenţă
3.Exemplu de simulator pentru circuitele electrice de comandă
ECL = circuit electric de comandă conform cu ISO 7638
SIMU = simulator al octetului 3,4 al EBS 11, conform cu ISO 11992-2:2003 inclusiv amendamentul său Amd.1-2007, cu semnale de ieşire la pornire de 65 kPa şi 650 kPa
A = racord de alimentare cu supapă de închidere
C2 = comutator de presiune care trebuie conectat la sistemul de acţionare a frânei remorcii, pentru a funcţiona la 75 % din presiunea asimptotică din CF al sistemului de acţionare a frânei
CF = cilindru de frână
M = manometru
PP = racord de încercare a presiunii
TA = racord de cuplare, circuitul de alimentare
VRU = supapă-releu de urgenţă
ANEXA 7:DISPOZIŢII REFERITOARE LA SURSELE DE ENERGIE ŞI DISPOZITIVELE DE STOCARE A ENERGIEI (ACUMULATOARE DE ENERGIE)
(A)SISTEME DE FRÂNARE CU AER COMPRIMAT
1.CAPACITATEA DISPOZITIVELOR DE STOCARE A ENERGIEI (REZERVOARE DE ENERGIE)
1.1.Dispoziţii generale
1.1.1.Vehiculele la care funcţionarea sistemului de frânare depinde de utilizarea aerului comprimat sunt prevăzute cu dispozitive de stocare a energiei (rezervoare de energie) cu o capacitate conformă cu dispoziţiile de la punctele 1.2 şi 1.3 din prezenta anexă (partea A).
1.1.2.Este posibilă identificarea cu uşurinţă a rezervoarelor corespunzătoare diferitelor circuite.
1.1.3.Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca dispozitivele de stocare a energiei să aibă o anumită capacitate în cazul în care sistemul de frânare este de aşa natură încât, în absenţa unei rezerve de energie, este posibil să se obţină o eficacitate a frânării cel puţin egală cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranţă.
1.1.4.La verificarea conformităţii cu dispoziţiile de la punctul 1.2 şi 1.3 din prezenta anexă, frânele sunt reglate cât mai strâns posibil.
1.2.Autovehicule
1.2.1.Dispozitivele de stocare a energiei (rezervoarele de energie) ale autovehiculelor sunt de aşa natură încât, după opt acţionări cu curse complete ale comenzii sistemului de frânare de serviciu, presiunea rămasă în dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei să nu fie mai mică decât presiunea necesară pentru a obţine eficacitatea de frânare de siguranţă specificată.
1.2.2.Încercarea se efectuează în conformitate cu următoarele condiţii:
1.2.2.1.nivelul iniţial al energiei din rezervoare este cel specificat de producător (1). Acesta trebuie să permită atingerea eficacităţii prevăzute pentru sistemul de frânare de serviciu.
(1)Nivelul iniţial de energie trebuie să fie specificat în dosarul de omologare.
1.2.2.2.Dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei nu se alimentează; în plus, dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei pentru echipamentele auxiliare trebuie să fie izolat(e);
1.2.2.3.în cazul autovehiculelor autorizate să tracteze o remorcă şi echipate cu un circuit pneumatic de comandă, circuitul de alimentare este blocat şi la racordul circuitului pneumatic de comandă se cuplează un rezervor cu o capacitate de 0,5 litri. Presiunea din rezervor este epuizată înaintea fiecărei acţionări a frânelor. După efectuarea fiecărei încercări prevăzute la punctul 1.2.1 de mai sus, presiunea din circuitul pneumatic de comandă nu scade sub jumătate din presiunea obţinută la prima acţionare a frânei.
1.3.Remorci
1.3.1.Dispozitivele de stocare a energiei (rezervoarele de energie) montate pe remorci sunt de aşa natură încât, după opt acţionări cu curse complete ale sistemului de frânare de serviciu al vehiculului tractor, presiunea furnizată către piesele care o utilizează să nu scadă sub un nivel echivalent cu o jumătate din valoarea obţinută la prima acţionare a frânei şi fără a acţiona nici sistemul de frânare automată, nici sistemul de frânare de staţionare al remorcii.
1.3.2.Încercarea se efectuează în conformitate cu următoarele condiţii:
1.3.2.1.presiunea din dispozitivele de stocare a energiei la începutul fiecărei încercări este de 850 kPa;
1.3.2.2.circuitul de alimentare este blocat; în plus, dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei pentru echipamentele auxiliare trebuie să fie izolat(e);
1.3.2.3.dispozitivele de stocare a energiei nu se reumplu în cursul încercării;
1.3.2.4.la fiecare acţionare a frânei, presiunea din circuitul pneumatic de comandă este de 750 kPa;
1.3.2.5.la fiecare acţionare a frânei, valoarea semnalului digital din circuitul electric de comandă corespunde unei presiuni de 750 kPa.
2.CAPACITATEA SURSELOR DE ENERGIE
2.1.Dispoziţii generale
Compresoarele îndeplinesc condiţiile de mai jos.
2.2.Definiţii
2.2.1."p1' reprezintă presiunea corespunzătoare unui procent de 65 % din presiunea p2 definită la punctul 2.2.2 de mai jos.
2.2.2."p2" reprezintă valoarea specificată de către producător şi prevăzută la punctul 1.2.2.1 de mai sus
2.2.3."t1' reprezintă timpul necesar pentru ca presiunea relativă să crească de la 0 la p
"t2" reprezintă timpul necesar pentru ca presiunea relativă să crească de la 0 la p2.
2.3.Condiţii de măsurare
2.3.1.În toate cazurile, turaţia compresorului este cea obţinută atunci când motorul funcţionează la turaţia corespunzătoare puterii sale maxime sau la turaţia permisă de către regulator.
2.3.2.Dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei pentru echipamentele auxiliare sunt izolate în cursul încercărilor pentru determinarea timpilor t1 şi t2.
2.3.3.În cazul în care se prevede ataşarea la autovehicul a unei remorci, remorca este reprezentată de un dispozitiv de stocare a energiei a cărui presiune maximă relativă p (exprimată în kPa/100) este cea care poate fi furnizată prin circuitul de alimentare al vehiculului tractor şi al cărui volum V, exprimat în litri, este dat de formula p x V = 20 R (R fiind masa maxim admisibilă, în tone, pe axele remorcii).
2.4.Interpretarea rezultatelor
2.4.1.Timpul t1 pentru dispozitivul de stocare a energiei cel mai puţin eficient nu depăşeşte:
2.4.1.1.3 minute, în cazul vehiculelor la care nu este autorizată cuplarea unei remorci sau
2.4.1.2.6 minute, în cazul vehiculelor la care este autorizată cuplarea unei remorci.
2.4.2.Timpul t2 pentru dispozitivul de stocare a energiei cel mai puţin eficient nu depăşeşte:
2.4.2.1.6 minute, în cazul vehiculelor la care nu este autorizată cuplarea unei remorci sau
2.4.2.2.9 minute, în cazul vehiculelor la care este autorizată cuplarea unei remorci.
2.5.Încercare suplimentară
2.5.1.Atunci când vehiculul este echipat cu unul sau mai multe dispozitive de stocare a energiei pentru echipamente auxiliare, cu o capacitate totală ce depăşeşte 20 % din capacitatea totală a dispozitivelor de stocare a energiei de frânare, se efectuează o încercare suplimentară în cursul căreia nu există nicio perturbare în funcţionarea supapelor care reglează umplerea dispozitivului (dispozitivelor) suplimentar(e) de stocare a energiei pentru echipamentele auxiliare.
2.5.2.În cursul acestei încercări se efectuează o verificare a timpului t3 necesar pentru a produce o creştere a presiunii de la 0 la p2 în dispozitivul de stocare a energiei aflat în poziţia cel mai puţin favorabilă, care trebuie să fie mai mic de:
2.5.2.1.8 minute, în cazul vehiculelor la care nu este autorizată cuplarea unei remorci sau
2.5.2.2.11 minute, în cazul vehiculelor la care este autorizată cuplarea unei remorci.
2.5.3.Încercarea se efectuează în condiţiile prevăzute la punctele 2.3.1 şi 2.3.3 de mai sus.
2.6.Vehiculele tractoare
2.6.1.Autovehiculele la care este autorizată cuplarea unei remorci se conformează, de asemenea, dispoziţiilor menţionate mai sus cu privire la vehiculele care nu au o astfel de autorizaţie. În acest caz, încercările de la punctele 2.4.1 şi 2.4.2 (şi 2.5.2) din prezenta anexă se efectuează fără dispozitivul de stocare a energiei menţionat la punctul 2.3.3 mai sus.
(B)SISTEME DE FRÂNARE VACUUMATICE
1.CAPACITATEA DISPOZITIVELOR DE STOCARE A ENERGIEI (REZERVOARE DE ENERGIE)
1.1.Dispoziţii generale
1.1.1.Vehiculele la care funcţionarea sistemului de frânare necesită utilizarea vacuumului sunt echipate cu dispozitive de stocare a energiei (rezervoare de energie) cu o capacitate care îndeplineşte dispoziţiile de la punctele 1.2 şi 1.3 din prezenta anexă (partea B).
1.1.2.Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca dispozitivele de stocare a energiei să aibă o anumită capacitate în cazul în care sistemul de frânare este de aşa natură încât, în absenţa unei rezerve de energie, este posibil să se obţină o eficacitate a frânării cel puţin egală cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranţă.
1.1.3.La verificarea conformităţii cu dispoziţiile de la punctul 1.2 şi 1.3 din prezenta anexă, frânele sunt reglate cât mai strâns posibil.
1.2.Autovehicule
1.2.1.Dispozitivele de stocare a energiei (rezervoarele de energie) ale autovehiculelor sunt de aşa natură încât să fie totuşi posibilă obţinerea eficacităţii prevăzute pentru sistemele de frânare de siguranţă:
1.2.1.1.după opt acţionări cu curse complete ale comenzii sistemului de frânare de serviciu, când sursa de energie este o pompă de vid; şi
1.2.1.2.după patru acţionări cu curse complete ale comenzii sistemului de frânare de serviciu, când sursa de energie este motorul.
1.2.2.Încercarea se efectuează în conformitate cu următoarele condiţii:
1.2.2.1.nivelul iniţial al energiei din rezervoare este cel specificat de producător (1). Acesta este de aşa natură încât să permită obţinerea eficacităţii prevăzute a sistemului de frânare de serviciu şi să corespundă unui vacuum care nu depăşeşte 90 % din vacuumul maxim furnizat de sursa de energie;
(1)Nivelul iniţial de energie trebuie să fie specificat în dosarul de omologare.
1.2.2.2.dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei nu se alimentează; în plus, dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei pentru echipamentele auxiliare trebuie să fie izolat(e);
1.2.2.3.în cazul autovehiculelor autorizate să tracteze o remorcă, circuitul de alimentare este blocat şi la circuitul de comandă se cuplează un rezervor cu o capacitate de 0,5 litri. După efectuarea încercării prevăzute la punctul 1.2.1 de mai sus, presiunea din circuitul de comandă nu scade sub jumătate din presiunea obţinută la prima acţionare a frânei.
1.3.Remorci (numai categoriile O1 şi O2)
1.3.1.Rezervoarele cu care sunt prevăzute remorcile sunt de aşa natură încât nivelul vacuumului asigurat la punctele de utilizare să nu scadă sub jumătate din valoarea obţinută la prima acţionare a frânei după efectuarea unei încercări care cuprinde patru acţionări cu curse complete ale sistemului de frânare de serviciu al remorcii.
1.3.2.Încercarea se efectuează în conformitate cu următoarele condiţii:
1.3.2.1.Nivelul iniţial de energie din dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei este cel specificat de către producător. (1) Acesta trebuie să fie astfel încât să permită obţinerea eficacităţii prevăzute a sistemului de frânare de serviciu.
(1)Nivelul iniţial de energie trebuie să fie specificat în dosarul de omologare.
1.3.2.2.Dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei nu se alimentează; în plus, dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei pentru echipamentele auxiliare trebuie să fie izolat(e).
2.CAPACITATEA SURSELOR DE ENERGIE
2.1.Dispoziţii generale
2.1.1.Pornind de la presiunea atmosferică ambiantă, sursa de energie este capabilă să atingă în dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei, în trei minute, nivelul iniţial specificat la punctul 1.2.2.1 de mai sus. În cazul unui autovehicul la care este autorizată cuplarea unei remorci, timpul necesar atingerii acestui nivel, în condiţiile specificate la punctul 2.2 de mai jos, nu depăşeşte şase minute.
2.2.Condiţii de măsurare
2.2.1.Turaţia sursei de vid este:
2.2.1.1.în cazul în care sursa de vid este motorul autovehiculului, turaţia motorului obţinută cu vehiculul staţionat, cu schimbătorul de viteze în poziţia neutră şi motorul funcţionând la ralanti;
2.2.1.2.în cazul în care sursa de vid este o pompă, turaţia obţinută cu motorul în funcţiune la 65 % din turaţia care corespunde puterii maxime; şi
2.2.1.3.în cazul în care sursa de vid este o pompă şi motorul este echipat cu un regulator, turaţia obţinută cu motorul în funcţiune la 65 % din turaţia maximă permisă de regulator.
2.2.2.În cazul în care se are în vedere cuplarea la autovehicul a unei remorci al cărei sistem de frânare de serviciu este acţionat vacuumatic, remorca este reprezentată de un dispozitiv de stocare a energiei cu un volum V, exprimat în litri, determinat prin formula V = 15 R, unde R este masa maximă admisibilă, în tone, pe axele remorcii.
(C)SISTEME DE FRÂNARE HIDRAULICE CU REZERVĂ DE ENERGIE
1.CAPACITATEA DISPOZITIVELOR DE STOCARE A ENERGIEI (ACUMULATORI DE ENERGIE)
1.1.Dispoziţii generale
1.1.1.Vehiculele la care funcţionarea sistemului de frânare necesită utilizarea unei rezerve de energie asigurate de un fluid hidraulic sub presiune sunt prevăzute cu dispozitive de stocare a energiei (acumulatori de energie) cu o capacitate conformă cu dispoziţiile de la punctul 1.2 in prezenta anexă (partea C).
1.1.2.Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca rezervoarele să fie de o anumită capacitate în cazul în care sistemul de frânare este de aşa natură încât, în absenţa unui rezerve de energie, este posibil să se obţină o eficacitate a frânării cel puţin egală cu cea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranţă.
1.1.3.La verificarea conformităţii cu dispoziţiile de la punctele 1.2.1, 1.2.2 şi 2.1 din prezenta anexă, frânele sunt reglate cât mai strâns posibil, iar în cazul punctului 1.2.1, rata acţionărilor cu cursă completă este realizată astfel încât să se asigure un interval de cel puţin 60 de secunde între fiecare acţionare.
1.2.Autovehicule
1.2.1.Autovehiculele echipate cu un sistem de frânare hidraulic cu rezervă de energie îndeplinesc următoarele condiţii:
1.2.1.1.După opt acţionări cu cursă completă ale comenzii sistemului de frânare de serviciu, este încă posibilă obţinerea, la a noua acţionare, a eficacităţii prevăzute pentru sistemul de frânare de siguranţă.
1.2.1.2.Încercarea se efectuează în conformitate cu următoarele condiţii:
1.2.1.2.1. încercarea începe la o presiune care poate fi specificată de producător, însă această presiune nu depăşeşte presiunea de cuplare:
1.2.1.2.2. dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei nu se alimentează; în plus, dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei pentru echipamentele auxiliare trebuie să fie izolat(e).
1.2.2.Autovehiculele echipate cu sistem de frânare hidraulic cu rezervă de energie care nu pot îndeplini cerinţele punctului 5.2.1.5.1 din prezentul regulament se consideră că satisfac cerinţele acelui punct dacă îndeplinesc următoarele cerinţe:
1.2.2.1.După orice defecţiune a transmisiei, este încă posibil ca, după opt acţionări cu cursă completă ale comenzii sistemului de frânare de serviciu, la a noua acţionare să se atingă cel puţin eficacitatea prevăzută pentru sistemul de frânare de siguranţă sau, în cazul în care eficacitatea sistemului de siguranţă care necesită utilizarea rezervei de energiei se obţine printr-o comandă separată, trebuie ca, după opt acţionări cu cursă completă, să se mai poată obţine, la a noua acţionare, eficacitatea reziduală prevăzută la punctul 5.2.1.4 din prezentul regulament.
1.2.2.2.Încercarea se efectuează în conformitate cu următoarele condiţii:
1.2.2.2.1. cu sursa de energie staţionară sau funcţionând la o turaţie corespunzătoare turaţiei de ralanti a motorului, se poate provoca o defecţiune a transmisiei. Înainte de provocarea unei astfel de defecţiuni, dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei este (sunt) la o presiune care poate fi specificată de producător, dar care nu depăşeşte presiunea de cuplare;
1.2.2.2.2. echipamentul auxiliar şi acumulatorii acestuia, în cazul în care există, sunt izolaţi.
2.CAPACITATEA SURSELOR DE ENERGIE HIDRAULICĂ
2.1.Sursele de energie îndeplinesc condiţiile următoare:
2.1.1.Definiţii
2.1.1.1."p1" reprezintă presiunea de funcţionare maximă a sistemului (presiunea de decuplare) în dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei specificată de către producător;
2.1.1.2."p2" reprezintă presiunea după patru acţionări cu cursa maximă a frânei de serviciu, pornind de la p1 şi fără alimentarea acumulatorului (acumulatoarelor) de energie;
2.1.1.3."t" reprezintă timpul necesar pentru creşterea presiunii în acumulatorul (acumulatoarele) de energie de la p2 la p1 fără acţionarea frânei.
2.1.2.Condiţii de măsurare
2.1.2.1.În cursul încercării de determinare a timpului t, turaţia de alimentare a sursei de energie este cea obţinută atunci când motorul funcţionează la turaţia corespunzătoare puterii sale maxime sau la turaţia permisă de regulatorul turaţiei maxime.
2.1.2.2.În cursul încercării de determinare a timpului t, dispozitivul (dispozitivele) de stocare a energiei pentru echipamentul auxiliar nu se izolează altfel decât automat.
2.1.3.Interpretarea rezultatelor
2.1.3.1.În cazul tuturor vehiculelor, cu excepţia celor din categoriile M3, N2 şi N3, timpul t nu depăşeşte 20 de secunde.
2.1.3.2.În cazul vehiculelor din categoriile M3, N2 şi N3, timpul t nu depăşeşte 30 de secunde.
3.CARACTERISTICILE DISPOZITIVELOR DE AVERTIZARE
Cu motorul oprit şi începând de la o presiune care poate fi specificată de către producător, dar care nu depăşeşte presiunea de cuplare, dispozitivul de avertizare nu funcţionează după două acţionări cu cursă completă ale comenzii sistemului de frânare de serviciu.
ANEXA 8:DISPOZIŢII REFERITOARE LA CONDIŢII SPECIFICE PRIVIND SISTEMELE DE FRÂNARE CU ARC
1.DEFINIŢIE
1.1."Sistemele de frânare cu arc" sunt sisteme de frânare la care energia necesară pentru frânare este furnizată de unul sau mai multe arcuri care acţionează ca un acumulator de energie
1.1.1.Energia necesară pentru a comprima arcul în vederea decuplării frânei este furnizată şi controlată de "comanda" acţionată de către conducător (a se vedea definiţia de la punctul 2.4 din prezentul regulament).
1.2."Camera de comprimare a arcului" înseamnă camera în care are efectiv loc variaţia de presiune care produce comprimarea arcului.
1.3.Dacă comprimarea arcurilor se obţine cu ajutorul unui dispozitiv cu vacuum, prin termenul "presiune" se înţelege presiune negativă în întregul conţinut al prezentei anexei.
2.DISPOZIŢII GENERALE
2.1.Un sistem de frânare cu arc nu este utilizat ca sistem de frânare de serviciu. Cu toate acestea, în eventualitatea unei defecţiuni a unei componente a transmisiei sistemului de frânare de serviciu, se poate utiliza un sistem de frânare cu arc pentru a obţine eficacitatea reziduală prevăzută la punctul 5.2.1.4 din prezentul regulament, în cazul în care conducătorul poate grada această acţiune. În cazul autovehiculelor, cu excepţia vehiculelor tractoare pentru semiremorcile care îndeplinesc cerinţele de la punctul 5.2.1.4.1 din prezentul regulament, sistemul de frânare cu arc nu este singura sursă de frânare reziduală. La remorci nu se utilizează sisteme de frânare cu arc şi vacuum.
2.2.O mică variaţie a limitelor presiunii, care poate apărea în circuitul de alimentare al camerei de comprimare a arcului, nu determină o variaţie puternică a forţei de frânare.
2.3.Autovehiculele echipate cu frâne cu arc îndeplinesc următoarele condiţii:
2.3.1.Circuitul de alimentare a camerei de comprimare a arcului include o rezervă proprie de energie sau este alimentat de la cel puţin două rezerve de energie independente. Circuitul de alimentare a remorcii poate să se ramifice de la acest circuit de alimentare, cu condiţia ca o cădere de presiune în circuitul de alimentare a remorcii să nu poată să acţioneze frâna cu arc.
2.3.2.Echipamentul auxiliar poate să-şi ia energia din circuitul de alimentare a frânei cu arc numai dacă funcţionarea acestuia, chiar şi în cazul unei defecţiuni a sursei de energie, nu determină scăderea rezervei de energie pentru frâna cu arc la un nivel la care nu mai este posibilă decuplarea acesteia.
2.3.3.În orice caz, în cursul reîncărcării sistemului de frânare de la presiunea zero, frânele cu arc rămân aplicate la maximum, indiferent de poziţia dispozitivului de comandă, până când presiunea din sistemul de frânare de serviciu este suficientă pentru a asigura cel puţin eficacitatea prevăzută a frânării de siguranţă pentru vehiculul încărcat, utilizând comanda frânei de serviciu.
2.3.4.Odată aplicate, frânele cu arc nu se decuplează dacă nu este suficientă presiune în sistemul de frânare de serviciu pentru a asigura cel puţin eficacitatea reziduală de frânare prevăzută pentru vehiculul încărcat, prin aplicarea comenzii frânei de serviciu.
2.4.În cazul autovehiculelor, sistemul este proiectat astfel încât să fie posibilă acţionarea şi decuplarea frânelor de cel puţin trei ori dacă presiunea iniţială din camera de comprimare a arcului este egală cu presiunea maximă prevăzută. În cazul remorcilor, este posibilă decuplarea frânelor de cel puţin trei ori după ce remorca a fost decuplată, presiunea în circuitul de alimentare fiind de 750 kPa înainte de decuplare. Totuşi, înainte de verificare, frâna de urgenţă se decuplează. Aceste condiţii sunt satisfăcute atunci când frânele sunt reglate cât mai strâns posibil. În plus, este posibilă cuplarea şi decuplarea frânei de staţionare, aşa cum se specifică la punctul 5.2.2.10 din prezentul regulament, atunci când remorca este cuplată la vehiculul tractor.
2.5.În cazul autovehiculelor, presiunea din camera de comprimare a arcului, dincolo de care arcurile încep să cupleze frânele, acestea din urmă fiind reglate cât mai strâns posibil, nu este mai mare de 80 % din nivelul minim al presiunii normale disponibile.
În cazul remorcilor, presiunea din camera de comprimare a arcului, dincolo de care arcurile încep să cupleze frânele, nu este mai mare decât cea obţinută după patru acţionări cu cursă completă ale sistemului de frânare de serviciu, în conformitate punctul 1.3 din partea A a anexei 7 la prezentul regulament. Presiunea iniţială este fixată la 700 kPa.
2.6.Când presiunea în circuitul de alimentare a camerei de compresie - exclusiv circuitele unui dispozitiv auxiliar de decuplare a frânelor utilizând un fluid sub presiune - scade până la nivelul la care componentele frânei se pun în mişcare, se activează un avertizor optic sau sonor. Dacă această condiţie este îndeplinită, dispozitivul de avertizare poate consta în indicatorul de avertizare de culoare roşie descris la punctul 5.2.1.29.1.1 din prezentul regulament. Această dispoziţie nu se aplică remorcilor.
2.7.În cazul autovehiculelor prevăzute cu frâne cu arc şi autorizate să tracteze remorci cu frânare continuă sau semicontinuă, acţionarea automată a frânelor cu arc pune în funcţiune frânele remorcii.
2.8.Remorcile care utilizează rezervele de energie ale sistemului de frânare de serviciu pentru a îndeplini cerinţele privind frânarea automată, astfel cum este stabilit la punctul 3.3 din anexa 4, trebuie să îndeplinească, de asemenea, una dintre următoarele cerinţe atunci când remorca este decuplată de vehiculul tractor, iar dispozitivul de comandă a sistemului de frânare de staţionare a remorcii este în poziţie liberă (frânele cu arcuri nu sunt acţionate):
(a)în cazul în care rezervele de energie ale sistemului de frânare de serviciu scad la o presiune de cel puţin 280 kPa, presiunea în camera de comprimare a frânei cu arc se reduce la 0 kPa pentru a aplica complet frânele cu arc. Această cerinţă este considerată respectată dacă presiunea în rezerva de energie a sistemului de frânare de serviciu este menţinută la un nivel constant de 280 kPa;
(b)o scădere a presiunii din rezerva de energie a sistemului de frânare de serviciu duce la o reducere corespunzătoare a presiunii în camera de comprimare a arcurilor.
3.SISTEMUL AUXILIAR DE DECUPLARE A FRÂNELOR
3.1.Un sistem de frânare cu arc este proiectat astfel încât, în eventualitatea unei defecţiuni în acest sistem, decuplarea frânelor să fie totuşi posibilă. Acest lucru se poate realiza prin folosirea unui mijloc auxiliar de decuplare a frânelor (pneumatic, mecanic etc.).
Mijloacele auxiliare de decuplare a frânelor care folosesc o rezervă de energie pentru decuplare obţin această energie dintr-o sursă independentă de cea folosită în mod normal pentru sistemul de frânare cu arc. Fluidul pneumatic sau hidraulic dintr-un astfel de mijloc auxiliar de decuplare a frânelor poate acţiona asupra aceleiaşi suprafeţe a pistonului din camera de comprimare care este folosită pentru sistemul normal de frânare cu arc, cu condiţia ca dispozitivul auxiliar de decuplare a frânelor să folosească o conductă separată. Racordul dintre această conductă şi cea normală, care conectează comanda cu frânele cu arc, este, pentru fiecare dispozitiv de acţionare a frânei, imediat înainte de orificiul camerei de comprimare a arcului, în cazul în care nu este parte integrantă a acesteia. Acest racord include un dispozitiv de prevenire a influenţării unei conducte de către cealaltă. Dispoziţiile de la punctul 5.2.1.6 din prezentul regulament se aplică şi acestui dispozitiv.
3.1.1.În sensul dispoziţiei de la punctul 3.1, componentele transmisiei sistemului de frânare nu sunt considerate susceptibile de a se defecta dacă, în conformitate cu condiţiile de la punctul 5.2.1.2.7 din prezentul regulament, acestea nu sunt considerate susceptibile de a se rupe, cu condiţia ca acestea să fie realizate din metal sau dintr-un material cu caracteristici similare şi să nu sufere deformări importante la o frânare normală.
3.2.Dacă acţionarea dispozitivului auxiliar la care se face referire în punctul 3.1 de mai sus necesită o unealtă sau o cheie, aceasta trebuie să se găsească la bordul vehiculului.
3.3.Atunci când un sistem auxiliar de decuplare a frânelor utilizează energie stocată într-un rezervor pentru a acţiona frânele cu arc, se aplică următoarele cerinţe suplimentare:
3.3.1.atunci când comanda de acţionare a sistemului auxiliar de decuplare a frânelor este aceeaşi cu cea utilizată pentru frâna de siguranţă/de staţionare, cerinţele de la punctul 2.3 de mai sus se aplică în toate cazurile;
3.3.2.atunci când comanda de acţionare a sistemului auxiliar de decuplare a frânelor este separată de cea a frânei de siguranţă/de staţionare, la ambele sisteme se aplică cerinţele descrise la punctul 2.3 de mai sus. Totuşi, cerinţele de la punctul 2.3.4 de mai sus nu se aplică sistemului auxiliar de decuplare a frânelor. În plus, comanda auxiliară de acţionare se amplasează astfel încât să fie protejată împotriva acţionării de către conducător atunci când se află în poziţie normală de conducere.
3.4.Dacă sistemul auxiliar de decuplare funcţionează cu aer comprimat, sistemul se activează printr-o comandă separată, independentă de comanda de acţionare a frânei cu arc.
ANEXA 9:DISPOZIŢII REFERITOARE LA SISTEMELE DE FRÂNARE DE STAŢIONARE DOTATE CU UN DISPOZITIV DE BLOCARE MECANICĂ A CILINDRILOR DE FRÂNĂ (DISPOZITIVE DE BLOCARE)
1.DEFINIŢIE
"Dispozitiv de blocare mecanică a cilindrilor de frână" înseamnă un dispozitiv de asigurare a frânei de staţionare prin intermediul blocării mecanice a tijei pistonului de frână. Blocarea mecanică se obţine prin evacuarea fluidului comprimat din camera de blocare; dispozitivul de blocare mecanică este proiectat astfel încât să poată fi deblocat atunci când presiunea din camera de blocare este restabilită.
2.CERINŢE SPECIALE
2.1.Când presiunea din camera de blocare se apropie de nivelul corespunzător blocării mecanice, se declanşează un sistem de avertizare optică sau sonoră. Dacă această condiţie este îndeplinită, dispozitivul de avertizare poate consta în indicatorul de avertizare de culoare roşie descris la punctul 5.2.1.29.1.1 din prezentul regulament. Această dispoziţie nu se aplică remorcilor.
În cazul remorcilor, presiunea corespunzătoare pentru blocarea mecanică nu depăşeşte 400 kPa. Obţinerea eficacităţii frânei de staţionare este posibilă după orice defectare a sistemului de frânare de serviciu al remorcii. În plus, este posibilă decuplarea frânelor de cel puţin trei ori după ce remorca a fost decuplată, presiunea în circuitul de alimentare fiind de 650 kPa înainte de decuplare. Aceste condiţii sunt satisfăcute atunci când frânele sunt reglate cât mai strâns posibil. Este posibilă, de asemenea, cuplarea şi decuplarea frânei de staţionare, aşa cum este specificat în punctul 5.2.2.10 din prezentul regulament, când remorca este cuplată la vehiculul tractor.
2.2.În cazul cilindrilor de frână prevăzuţi cu un dispozitiv de blocare mecanică, deplasarea pistonului de frână este asigurată de energia provenită de la oricare dintre cele două dispozitive independente de stocare a energiei.
2.3.Cilindrul de frână blocat poate fi decuplat numai dacă există siguranţa că frâna mai poate fi acţionată din nou după o astfel de decuplare.
2.4.În eventualitatea unei defecţiuni la sursa de alimentare cu energie a camerei de blocare, se asigură disponibilitatea un dispozitiv auxiliar de deblocare (cum ar fi mecanic sau pneumatic, folosind, de exemplu, aerul din unul dintre pneurile vehiculului).
2.5.Comanda se realizează astfel încât, odată acţionată, să efectueze, în ordine, operaţiunile următoare: cuplează frânele astfel încât să se ajungă la gradul de eficacitate prevăzut pentru frânarea de staţionare, blochează frânele în acea poziţie şi apoi anulează forţa de cuplare a frânelor.
ANEXA 10:DISTRIBUIREA FRÂNĂRII ÎNTRE AXELE VEHICULELOR ŞI CERINŢE PRIVIND COMPATIBILITATEA ÎNTRE VEHICULELE TRACTOARE ŞI REMORCI
1.CERINŢE GENERALE
1.1.Vehiculele din categoriile M2, M3, N, O2, O3 şi O4 îndeplinesc cerinţele prezentei anexe. Dacă se utilizează un dispozitiv special, acesta funcţionează automat (1).
(1)În cazul remorcilor cu control electronic al distribuţiei forţei de frânare, cerinţele prezentei anexe se aplică numai dacă remorca este racordată electric la vehiculul tractor prin conectorul conform cu ISO 7638:2003.
Cu toate acestea, vehiculele din categoriile de mai sus care sunt prevăzute cu un sistem de frânare antiblocare şi care îndeplinesc cerinţele din anexa 13, îndeplinesc şi toate cerinţele relevante din anexa 13, cu următoarele excepţii:
(a)conformitatea cu cerinţele privind utilizarea aderenţei asociate cu figurile 1A, 1B sau 1C, după caz, nu este necesară.
(b)în cazul vehiculelor tractoare şi al remorcilor prevăzute cu un sistem de frânare cu aer comprimat, conformitatea cu cerinţele privind compatibilitatea în stare neîncărcată asociată cu figurile 2, 3 sau 4, după caz, nu este necesară. Cu toate acestea, pentru toate condiţiile de încărcare, trebuie atinsă o rată de frânare între o presiune de 20 kPa şi 100 kPa sau o valoare a semnalului digital echivalentă la racordul de cuplare al circuitului (circuitelor) de comandă.
1.1.1.Dacă vehiculul este echipat cu un sistem de frânare de anduranţă, forţa de încetinire nu se ia în considerare atunci când se determină conformitatea vehiculului cu dispoziţiile prezentei anexe.
1.2.Cerinţele referitoare la diagramele de la punctele 3.1.5, 3.1.6, 4.1, 5.1 şi 5.2 din prezenta anexă sunt valabile atât pentru vehiculele dotate cu un circuit pneumatic de comandă prevăzut la punctul 5.1.3.1.1 din prezentul regulament, cât şi pentru vehiculele cu un circuit electric de comandă prevăzut la punctul 5.1.3.1.3 din prezentul regulament. În ambele cazuri, valoarea de referinţă (abscisa diagramelor) va fi valoarea presiunii transmise prin circuitul de comandă:
(a)în cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 5.1.3.1.1 din prezentul regulament, aceasta va fi presiunea pneumatică reală din circuitul de comandă (pm);
(b)în cazul vehiculelor echipate în conformitate cu punctul 5.1.3.1.3 din prezentul regulament, aceasta va fi presiunea corespunzătoare valorii semnalului digital transmis prin circuitul electric de comandă, conform cu ISO 11992:2003 şi aAmd.1:2007.
Vehiculele echipate în conformitate cu punctul 5.1.3.1.2 din prezentul regulament (deopotrivă cu circuite pneumatice şi electrice de comandă) satisfac cerinţele diagramelor pentru ambele circuite de comandă. Totuşi, nu sunt necesare curbe identice ale caracteristicii de frânare pentru ambele circuite de comandă.
1.3.Validarea dezvoltării forţei de frânare
1.3.1.În momentul omologării de tip, se verifică dacă dezvoltarea frânării pe o axă al fiecărui grup independent de axe se situează în următorul interval de presiuni:
(a)vehicule încărcate:
cel puţin o axă începe să dezvolte o forţă de frânare când presiunea la racordul de cuplare se situează în intervalul de 20-100 kPa sau are o valoare a semnalului digital echivalentă;
cel puţin o axă din fiecare grup de axe începe să dezvolte presiune de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare este < 120 kPa sau are o valoare a semnalului digital echivalentă;
(b)vehicule neîncărcate:
cel puţin o axă începe să dezvolte forţă de frânare atunci când presiunea la racordul de cuplare se situează în intervalul 20-100 kPa sau are o valoare a semnalului digital echivalentă.
1.4.În cazul vehiculelor din categoria O cu sisteme de frânare pneumatice, atunci când se utilizează procedura de omologare de tip alternativă prevăzută în anexa 20, calculele corespunzătoare prevăzute de prezenta anexă se efectuează utilizând caracteristicile de eficacitate obţinute pe baza rapoartelor de verificare aferente prevăzute în anexa 19, precum şi înălţimea centrului de greutate calculat prin metoda definită în apendicele 1 la anexa 20.
2.SIMBOLURI
i = indice de axă (i = 1, axa faţă; i = 2, a doua axă etc.)
Pi= reacţiunea normală a suprafeţei drumului faţă de axa i în condiţii statice
Ni = reacţiunea normală a suprafeţei drumului faţă de axa i la frânare
Ti = forţa exercitată de frâne asupra axei i în condiţii normale de frânare pe drum
fi= Ti/Ni, aderenţa utilizată de axa i (2)
(2)"Curbele de aderenţă utilizate" ale unui vehicul înseamnă curbele care indică, la condiţii de sarcină date, aderenţele utilizate de fiecare axă i în funcţie de coeficientul de frânare al vehiculului.
J = deceleraţia vehiculului
g = acceleraţia gravitaţională: g = 9,81 m/s2
z = coeficientul de frânare al vehiculului = J/g (3)
(3)În cazul semiremorcilor, z reprezintă forţa de frânare împărţită la masa statică exercitată asupra axei (axelor) semiremorcii.
P = masa vehiculului
h = înălţimea centrului de greutate specificat de producător şi aprobat de serviciile tehnice care efectuează încercarea de omologare
E = ampatamentul
k = coeficient teoretic al aderenţei dintre pneu şi drum
Kc = factor de corecţie: semiremorcă încărcată
K = factor de corecţie: semiremorcă neîncărcată
Tm = suma forţelor de frânare la circumferinţa roţilor vehiculelor tractoare pentru remorci
PM = reacţiunea statică normală totală dintre suprafaţa drumului şi roţile vehiculelor tractoare pentru remorci (4)
pm = presiunea la racordul de cuplare al circuitului de comandă
Tr = suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor remorcii
PR = reacţiunea statică normală totală dintre suprafaţa drumului şi roţile remorcii (4)
(4)Astfel cum este descris la punctul 1.4.4.3 din anexa 4 la prezentul regulament.
PRmax = valoarea PR la masa maximă a remorcii
Er = distanţa dintre pivotul de cuplare şi centrul axei sau axelor semiremorcii
hR = înălţimea centrului de greutate al semiremorcii specificat de producător şi aprobat de serviciile tehnice care efectuează încercarea de omologare
3.CERINŢE PENTRU AUTOVEHICULE
3.1.Vehicule cu două axe
3.1.1.Pentru toate categoriile de vehicule, pentru valori ale lui k cuprinse între 0,2 şi 0,8 (5):
(5)Dispoziţiile de la punctele 3.1.1 sau 5.1.1 nu aduc atingere cerinţelor din anexa 4 la prezentul regulament referitoare la eficacitatea frânării. Totuşi, dacă încercările efectuate în conformitate cu punctele 3.1.1 sau 5.1.1 au ca rezultat niveluri de eficacitate a frânării peste cele prevăzute în anexa 4, dispoziţiile referitoare la curbele de aderenţă utilizate se aplică în zonele din diagramele 1A, 1B şi 1C din prezenta anexă definite de dreptele k = 0,8 şi z = 0,8.
z > = 0,10 + 0,85 (k - 0,20)
3.1.2.Pentru toate stările de încărcare ale vehiculului, curba de aderenţă utilizată a axei faţă trebuie să fie superioară celei a axei spate:
3.1.2.1.pentru toţi coeficienţii de frânare cuprinşi între 0,15 şi 0,8 în cazul vehiculelor din categoria N1 cu un raport de sarcină al axei spate încărcate/neîncărcate care nu depăşeşte 1,5 sau având o masă maximă mai mică de 2 tone, în intervalul de valori ale lui z cuprinse între 0,3 şi 0,45, este permisă o inversare a curbelor de aderenţă numai în cazul în care curba de aderenţă pentru axa spate nu depăşeşte cu mai mult de 0,05 dreapta definită de formula k = z (dreapta coeficientului de aderenţă ideal din figura 1A din prezenta anexă);
3.1.2.2.pentru toţi coeficienţii de frânare cuprinşi între 0,15 şi 0,5 în cazul altor vehicule din categoria N1, această condiţie este, de asemenea, considerată satisfăcută dacă pentru coeficienţii de frânare cuprinşi între 0,15 şi 0,3, curbele de aderenţă pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele la dreapta coeficientului de aderenţă ideal, dată de ecuaţia k = z + 0,08, aşa cum se indică în figura 1C din prezenta anexă, unde curba de aderenţă pentru axa spate poate intersecta dreapta k = z - 0,08, şi pentru un coeficient de frânare cuprins între 0,30 şi 0,50 î, respectă relaţia z > = în k - 0,08, iar între 0,5 şi 0,61, relaţia z > = 0,5 k + 0,21.
3.1.2.3.Pentru toţi coeficienţii de frânare cuprinşi între 0,15 şi 0,30, în cazul vehiculelor din celelalte categorii, această condiţie este, de asemenea, considerată satisfăcută dacă, pentru coeficienţii de frânare cuprinşi între 0,15 şi 0,30, curbele de aderenţă pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele la dreapta coeficientului de aderenţă ideal dată de ecuaţia = z ± 0,08, aşa cum se indică în figura 1B din prezenta anexă, iar curba de aderenţă pentru axa spate, la coeficienţi de frânare z > = 0,3, respectă relaţia:
z > = 0,3 + 0,74 (k - 0,38).
3.1.3.În cazul unui autovehicul autorizat să tracteze remorci din categoria O3 sau O4 echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat.
3.1.3.1.Când este supusă încercării cu sursa de energie oprită, circuitul de alimentare deconectat şi un rezervor cu o capacitate de 0,5 litri conectat la circuitul pneumatic de comandă şi sistemul la presiuni de cuplare şi decuplare, presiunea la acţionarea completă a comenzii sistemului de frânare de serviciu este cuprinsă între 650 şi 850 kPa la capetele de cuplare ale circuitului de alimentare şi ale circuitului pneumatic de comandă, independent de greutatea totală a vehiculului.
3.1.3.2.În cazul vehiculelor echipate cu un circuit electric de comandă, o acţionare completă a dispozitivului de comandă a sistemului de frânare produce o valoare a semnalului digital corespunzând unei presiuni situate între 650 şi 850 kPa (conform ISO 11992:2003, inclusiv conform ISO 11992-2:2003 şi amendamentului acestuia Amd. 1:2007).
3.1.3.3.Aceste presiuni trebuie să poată fi verificate la vehiculul tractor atunci când acesta este decuplat de remorcă. Zonele de compatibilitate din diagramele de la punctele 3.1.5, 3.1.6, 4.1, 5.1 şi 5.2 din prezenta anexă nu trebuie să depăşească limita de 750 kPa şi/sau valoarea semnalului digital corespunzător (a se vedea ISO 11992:2003, inclusiv ISO 11992-2:2003 şi amendamentul său Amd. 1:2007).
3.1.3.4.Trebuie să se garanteze că la racordul de cuplare al circuitului de alimentare presiunea este de cel puţin 700 kPa atunci când sistemul este la presiunea de cuplare. Această presiune trebuie să poată fi verificată fără acţionarea sistemului de frânare de serviciu.
3.1.4.Verificarea condiţiilor de la punctele 3.1.1 şi 3.1.2 de mai sus.
3.1.4.1.Pentru verificarea condiţiilor de la punctele 3.1.1 şi 3.1.2 din prezenta anexă, producătorul furnizează curbele de aderenţă pentru axele faţă şi spate pe baza formulelor:
Curbele sunt trasate pentru ambele stări de încărcare de mai jos:
3.1.4.1.1. fără încărcătură, în mers şi cu conducătorul auto la bord; în cazul unui vehicul prezentat sub formă de cabină-şasiu fără caroserie, se poate adăuga o încărcătură suplimentară care să simuleze masa caroseriei şi care să nu depăşească masa minimă prevăzută de producător în anexa 2 la prezentul regulament;
3.1.4.1.2. încărcat; dacă există o dispoziţie privind mai multe posibilităţi de distribuţie a sarcinii, se ia în considerare acea distribuţie în care sarcina cea mai mare se află pe axa faţă.
3.1.4.2.Dacă verificarea matematică prevăzută la punctul 3.1.4.1 nu este posibilă în cazul vehiculelor cu transmisie integrală (permanentă), producătorul poate utiliza o încercare de blocare în succesiune a roţilor pentru a verifica dacă, pentru toţi coeficienţii de frânare cuprinşi între 0,15 şi 0,8, blocarea roţilor din faţă are loc fie simultan, fie înainte de blocarea roţilor din spate.
3.1.4.3.Procedură de verificare a condiţiilor de la punctul 3.1.4.2 de mai sus.
3.1.4.3.1. Încercarea de blocare în succesiune a roţilor se efectuează pe o suprafaţă a drumului cu un coeficient de aderenţă de maximum 0,3 şi de aproximativ 0,8 (drum uscat), pornind de la vitezele de încercare iniţiale specificate la punctul 3.1.4.3.2 de mai jos.
3.1.4.3.2. Vitezele de încercare:
60 km/h, dar fără a depăşi 0,8 vmax la deceleraţii pe suprafeţe ale drumului cu coeficient scăzut de aderenţă;
80 km/h, dar fără a depăşi vmax la deceleraţii pe suprafeţe ale drumului cu coeficient ridicat de aderenţă.
3.1.4.3.3. Forţa aplicată asupra pedalei poate depăşi forţele de acţionare permise la punctul 2.1.1 din anexa 4.
3.1.4.3.4. Pedala se apasă cu o forţă progresivă, astfel încât a doua roată a vehiculului se va bloca într-un interval cuprins între 0,5 şi 1 s după începerea acţionării pedalei, până la blocarea ambelor roţi ale unei axe (în timpul încercării se pot bloca şi alte roţi, cum ar fi în cazul blocării simultane).
3.1.4.4.Încercările prevăzute la punctul 3.1.4.2 de mai sus se efectuează de câte două ori pe fiecare suprafaţă a drumului. Dacă rezultatul unei încercări este nesatisfăcător, se efectuează o a treia încercare decisivă.
3.1.4.5.În cazul vehiculelor dotate cu sistem de frânare electrică recuperativă de categoria B, în care capacitatea de frânare electrică recuperativă este influenţată de nivelul de încărcare electrică, curbele se trasează luând în considerare forţa de frânare minimă şi maximă furnizată de componenta de frânare electrică recuperativă. Dacă vehiculul este echipat cu un dispozitiv antiblocare care comandă roţile conectate la sistemul electric de frânare electrică recuperativă, această cerinţă nu se aplică şi se înlocuieşte cu cerinţele prevăzute la anexa 13.
3.1.5.Vehicule tractoare, altele decât cele pentru semiremorci
3.1.5.1.În cazul unui autovehicul autorizat să tracteze remorci din categoria O3 sau O4 echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat, raportul admis între coeficientul de frânare TM/PM şi presiunea pm se încadrează, la toate presiunile situate între 20 şi 750 kPa, în zonele indicate în figura 2 din prezenta anexă.
3.1.6.Unităţi tractoare pentru semiremorci
3.1.6.1.Unităţi tractoare cu semiremorci neîncărcate. Un ansamblu articulat neîncărcat este considerat a constitui o unitate tractoare în stare de funcţionare, cu conducătorul la bord, cuplată la o semiremorcă neîncărcată. Sarcina dinamică a semiremorcii pe unitatea tractoare este reprezentată de o masă statică Ps amplasată pe şaua de cuplare, egală cu 15 % din masa maximă pe cuplaj. Forţele de frânare trebuie să poată fi reglate continuu între stările unităţii tractoare cu semiremorcă (fără încărcătură) şi cea a unităţii tractoare propriu-zise; se verifică, de asemenea, forţele de frânare care corespund unităţii tractoare propriu-zise.
3.1.6.2.Unităţi tractoare cu semiremorci încărcate. Un ansamblu încărcat este considerat a fi constituit dintr-o unitate tractoare în stare de funcţionare, cu conducătorul la bord, cuplată la o semiremorcă încărcată. Sarcina dinamică a semiremorcii pe unitatea tractoare este reprezentată de o masă statică Ps amplasată pe şaua de cuplare, egală cu:
Ps = Pso (1 + 0,45 z)
unde:
Pso reprezintă diferenţa dintre masa la încărcare maximă a unităţii tractoare şi masa acesteia atunci când este neîncărcată.
Pentru h se consideră următoarele valori:
h = ho x P0 + hs x Ps /P
unde:
ho este înălţimea centrului de greutate al unităţii tractoare,
hs este înălţimea planului de sprijin al cuplării semiremorcii,
Po este masa unităţii tractoare propriu-zise neîncărcate,
şi din:
P = P0 + Ps = P1+P2 / g
3.1.6.3.În cazul unui vehicul echipat cu sistem de frânare cu aer comprimat, raportul admis între coeficientul de frânare TM/PM şi presiunea pm se încadrează, pentru toate presiunile situate între 20 şi 750 kPa, în zonele prezentate în figura 3 din prezenta anexă.
3.2.Vehicule cu mai mult de două axe
Dispoziţiile punctului 3.1 din prezenta anexă se aplică vehiculelor cu mai mult de două axe. Dispoziţiile punctului 3.1.2 din prezenta anexă privind ordinea de blocare a roţilor sunt considerate îndeplinite dacă, în cazul coeficienţilor de frânare cuprinşi între 0,15 şi 0,30, aderenţa utilizată de cel puţin una dintre axele faţă este mai mare decât cea utilizată de cel puţin una dintre axele spate.
4.CERINŢE PENTRU SEMIREMORCI
4.1.În cazul semiremorcilor echipate cu sistem de frânare cu aer comprimat:
4.1.1.Raportul admis între coeficientul de frânare TR/PR şi presiunea pm se încadrează, la toate presiunile situate între 20 şi 750 kPa, în două zone indicate în diagramele 4A şi 4B pentru stările încărcat şi, respectiv, neîncărcat. Această dispoziţie este îndeplinită pentru toate stările de încărcare posibile ale axelor semiremorcilor.
4.1.2.Dispoziţiile punctului 4.1.1 nu trebuie să fie îndeplinite în cazul în care o semiremorcă cu un factor Kc mai mic de 0,95 îndeplineşte cel puţin eficacitatea de frânare specificată la punctul 3.1.2.1 sau la punctul 3.1.3.1, după caz, din anexa 4 la prezentul regulament.
5.CERINŢE PENTRU REMORCI ŞI REMORCI CU AXE CENTRALE
5.1.Pentru remorcile echipate cu sisteme de frânare cu aer comprimat:
5.1.1.Pentru remorcile cu două axe se aplică următoarele cerinţe:
5.1.1.1.Pentru valori ale k cuprinse între 0,2 şi 0,8 (6):
(6)Dispoziţiile de la punctele 3.1.1 sau 5.1.1 nu aduc atingere cerinţelor din anexa 4 la prezentul regulament referitoare la eficacitatea frânării. Totuşi, dacă încercările efectuate în conformitate cu punctele 3.1.1 sau 5.1.1 au ca rezultat niveluri de eficacitate a frânării peste cele prevăzute în anexa 4, dispoziţiile referitoare la curbele de aderenţă utilizate se aplică în zonele din diagramele 1A, 1B şi 1C din prezenta anexă definite de dreptele k = 0,8 şi z = 0,8.
z > = 0,1 + 0,85 (k - 0,2)
5.1.1.2.Pentru toate condiţiile de încărcare ale vehiculului, curba de utilizare a aderenţei a axei spate nu este situată deasupra curbei de utilizare a aderenţei corespunzătoare axei faţă, pentru toţi coeficienţii de frânare situaţi între 0,15 şi 0,30. Această condiţie este considerată, de asemenea, ca fiind îndeplinită dacă pentru coeficienţii de frânare cuprinşi între 0,15 şi 0,30, curbele de aderenţă pentru fiecare axă sunt situate între două linii paralele cu dreapta coeficientului de aderenţă ideal dată de ecuaţiile k = z + 0,08 şi k = z - 0,08 descrise în figura 1B din prezenta anexă, iar curba de aderenţă pentru axa spate, pentru coeficienţi de frânare z > = 0,3, este conformă cu relaţia
z > = 0,3 + 0,74 (k - 0,38).
5.1.1.3.Procedura de verificare a condiţiilor de la punctele 5.1.1.1 şi 5.1.1.2 este aceeaşi cu cea prevăzută la punctul 3.1.4.
5.1.2.În cazul remorcilor cu mai mult de două axe, se aplică cerinţele de la punctul 5.1.1 din prezenta anexă. Cerinţele de la punctul 5.1.1 din prezenta anexă privind ordinea de blocare a roţilor sunt considerate îndeplinite dacă, în cazul coeficienţilor de frânare cuprinşi între 0,15 şi 0,30, aderenţa utilizată de cel puţin una dintre axele faţă este mai mare decât cea utilizată de cel puţin una dintre axele spate.
5.1.3.Raportul admis între coeficientul de frânare TR/PR şi presiunea pm se încadrează, la toate presiunile situate între 20 şi 750 kPa, în zonele desemnate din figura 2 din prezenta anexă, pentru stările încărcat şi, respectiv, neîncărcat.
5.2.Pentru remorcile cu axă centrală prevăzute cu sisteme de frânare cu aer comprimat:
5.2.1.Raportul admis între coeficientul de frânare TR/PR şi presiunea pm se încadrează în cele două zone indicate în figura 2 din prezenta anexă, înmulţind scara verticală cu 0,95. Această cerinţă este îndeplinită la toate presiunile între 20 şi 750 kPa, pentru stările încărcat şi respectiv neîncărcat.
5.2.2.Dacă dispoziţiile de la punctul 3.1.2.1 din anexa 4 la prezentul regulament nu pot fi îndeplinite din cauza lipsei de aderenţă, atunci remorca cu axă centrală este prevăzută cu sistem antiblocare, în conformitate cu anexa 13 la prezentul regulament.
6.CONDIŢII CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE ÎN CAZUL UNEI DEFECŢIUNI A SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE A FRÂNĂRII
În cazul în care dispoziţiile prezentei anexe sunt îndeplinite prin utilizarea unui dispozitiv special (de exemplu, controlat mecanic de suspensia vehiculului) sau dacă vehiculul este prevăzut cu un astfel de dispozitiv special, este posibilă, în eventualitatea unei defecţiuni a acestui mecanism sau a comenzii sale, oprirea vehiculului în condiţiile specificate pentru frânarea de siguranţă la autovehicule; la vehiculele autorizate să tracteze remorci prevăzute cu frâne cu aer comprimat, este posibilă atingerea unei presiuni la racordul de cuplare al circuitului de comandă care să se încadreze în valorile specificate la punctul 3.1.3 din prezenta anexă. În cazul defectării comenzii dispozitivului la remorci, se obţine o eficacitate de frânare de cel puţin 30 % din eficacitatea sistemului de frânare de serviciu prevăzută pentru vehiculul respectiv
7.MARCAJE
7.1.Vehiculele care îndeplinesc dispoziţiile prezentei anexe prin utilizarea unui dispozitiv controlat mecanic de suspensia vehiculului sau dacă vehiculul este prevăzut cu un astfel de dispozitiv special sunt marcate în vederea indicării cursei utile a dispozitivului între poziţiile corespunzătoare stărilor neîncărcat, respectiv încărcat, ale vehiculului, precum şi a oricăror alte informaţii care să permită verificarea reglării mecanismului.
7.1.1.Când senzorul de sarcină este controlat prin intermediul suspensiei vehiculului prin orice alte mijloace, pe vehicul sunt marcate informaţii despre modul de verificare a reglării dispozitivului.
7.2.În cazul în care dispoziţiile prezentei anexe sunt îndeplinite prin utilizarea unui dispozitiv care variază presiunea aerului în transmisia frânei, vehiculul este marcat pentru a indica sarcinile pe axe la sol, presiunile nominale de ieşire ale dispozitivului şi o presiune de intrare nu mai mică de 80 % din presiunea maximă de intrare proiectată, conform specificaţiilor producătorului vehiculului, pentru următoarele stări de încărcare:
7.2.1.încărcarea maximă tehnic admisă pentru axa (axele) care controlează mecanismul;
7.2.2.sarcina (sarcinile) pe axă corespunzătoare masei vehiculului în stare de funcţionare, conform definiţiei de la punctul 13 din anexa 2 la prezentul regulament;
7.2.3.sarcina (sarcinile) pe axă corespunzătoare vehiculului cu caroseria propusă, în stare de funcţionare, la care sarcina (sarcinile) pe axă menţionată (menţionate) la punctul 7.2.2 de mai sus se aplică unui vehicul constituit din şasiu şi cabină;
7.2.4.sarcina (sarcinile) pe axă specificată (specificate) de producător pentru a permite verificarea reglării dispozitivului în timpul funcţionării, în cazul în care aceasta (acestea) este (sunt) diferită (diferite) de sarcina (sarcinile) specificată (specificate) la punctele 7.2.1-7.2.3 de mai sus.
7.3.Punctul 14.8 din anexa 2 la prezentul regulament include informaţii care să permită conformitatea cu dispoziţiile de la punctele 7.1 şi 7.2 din prezenta anexă ce urmează a fi verificate.
7.4.Marcajele prevăzute la punctele 7.1 şi 7.2 din prezenta anexă se aplică într-o poziţie vizibilă şi nu pot fi şterse. Un exemplu de marcaj pentru un dispozitiv controlat mecanic la un vehicul prevăzut cu sistem de frânare cu aer comprimat este prezentat în figura 5 din prezenta anexă.
7.5.Sistemele electronice de distribuire a forţei de frânare care nu îndeplinesc cerinţele de la punctele 7.1-7.4 de mai sus sunt echipate cu un dispozitiv de autodiagnosticare a funcţiilor care influenţează distribuirea forţei de frânare. În plus, atunci când vehiculul este staţionat, generarea presiunii nominale asociate cu începerea frânării, necesară pentru desfăşurarea verificărilor descrise la punctul 1.3.1 de mai sus, este posibilă atât în stare încărcată, cât şi neîncărcată.
8.ÎNCERCAREA VEHICULULUI
În timpul încercării pentru omologarea de tip a unui vehicul, serviciul tehnic verifică dacă acesta este conform cu dispoziţiile prevăzute în prezenta anexă şi efectuează orice alte încercări necesare în acest scop. Rezultatele tuturor încercărilor ulterioare trebuie anexate la raportul de omologare de tip.
Figura 1A - Anumite autovehicule din categoria N
(a se vedea punctul 3.1.2.1 din prezenta anexă)
Figura 1B - Vehicule (altele decât cele de categoria N1) şi remorci
(a se vedea punctele 3.1.2.3 şi 5.1.1.2 din prezenta anexă)
Notă: Limita inferioară k = z - 0,08 nu se aplică la utilizarea aderenţei axei spate.
Figura 1C - Vehicule din categoria N (cu anumite excepţii începând cu 1 octombrie 1990)
(a se vedea punctul 3.1.2.2 din prezenta anexă)
Notă: Limita inferioară k = z - 0,08 nu se aplică la utilizarea aderenţei axei spate.
Figura 2 - Vehicule tractoare şi remorci (cu excepţia unităţilor tractoare pentru semiremorci şi a semiremorcilor)
(a se vedea punctul 3.1.5.1 din prezenta anexă)
Notă: Relaţiile stabilite de prezenta diagramă se aplică progresiv pentru stările intermediare de încărcare între starea încărcat şi starea neîncărcat şi se obţin în mod automat.
Figura 3 - Unităţi tractoare pentru semiremorci
(a se vedea punctul 3.1.6.3 din prezenta anexă)
Notă: Relaţiile stabilite de prezenta diagramă se aplică progresiv pentru stările intermediare de încărcare între starea încărcat şi starea neîncărcat şi se obţin în mod automat.
Figura 4A - Semiremorci
(a se vedea punctul 4 din prezenta anexă)
Notă: Relaţia dintre coeficientul de frânare TR/PR şi presiunea în circuitul de comandă în condiţii de încărcare şi neîncărcare se determină după cum urmează:
Factorii Kc (încărcat), Kv (neîncărcat) sunt obţinuţi prin raportarea la figura 4B. Pentru a determina zonele corespunzând stării de încărcare şi neîncărcare, valorile de pe ordonatele limitelor inferioare şi superioare ale zonei haşurate din figura 4A se înmulţesc cu factorii Kc, respectiv Kv.
Figura 4B
(a se vedea punctul 4 şi figura 4A din prezenta anexă)
Notă explicativă pentru utilizarea figurii 4B
1.Formula din care derivă figura 4B este următoarea:
2.Descrierea metodei prin intermediul unui exemplu practic
2.1.Liniile întrerupte prezentate în figura 4B se referă la determinarea factorilor Kc şi Kv pentru următorul vehicul, unde:
 

Încărcat

Neîncărcat

P

24 tone (240 kN)

4,2 tone (42 kN)

Pr

150 kN

30 kN

PRmax

150 kN

150 kN

hR

1,8 m

1,4 m

Er

6,0 m

6,0 m

La punctele următoare, cifrele din paranteze se referă numai la vehiculul folosit cu scopul de a ilustra metoda de utilizare a diagramei 4B.
2.2.Calculul rapoartelor
(a)[g x P / PR] încărcat (= 1,6)
(b)[g x P / PR] neîncărcat (= 1,4)
(c))[g x P / PR] neîncărcat (= 0,2)
2.3.Determinarea factorului de corecţie pentru starea încărcat KC:
(a)se porneşte de la hR corespunzătoare (hR = 1,8 m);
(b)se ajunge orizontal la dreapta g x P/PR corespunzătoare (g x P/PR = 1,6);
(c)se ajunge vertical la dreapta ER corespunzătoare (ER = 6,0 m);
(d)se ajunge orizontal la scara KC; KC este factorul de corecţie la încărcare cerut (KC = 1,04).
2.4.Determinarea factorului de corecţie pentru starea neîncărcat KV:
2.4.1.Determinarea factorului K2:
(a)se porneşte de la hR corespunzătoare (hR = 1,4 m);
(b)se ajunge orizontal la dreapta PR/PRmax corespunzătoare în grupul de curbe cel mai apropiat de axa vertical (PR/PRmal = 0,2)
(c)se ajunge vertical la axa orizontală şi se notează valoarea lui K2 (K2 = 0,13 m).
2.4.2.Determinarea factorului K
(a)se porneşte de la hR corespunzătoare (hR = 1,4 m);
(b)se ajunge orizontal la dreapta g x P/PR corespunzătoare (g x P/PR = 1,4);
(c)se ajunge vertical la dreapta ER corespunzătoare (ER = 6,0 m);
(d)se ajunge orizontal la dreapta PR/PRmax corespunzătoare în grupul de curbe cel mai îndepărtat de axa verticală (PR/PRmax = 0,2);
(e)se ajunge vertical la axa orizontală şi se notează valoarea lui K1 (K1 = 1,79).
2.4.3.Determinarea factorului KV:
Factorul de corecţie la starea neîncărcat KV se obţine din următoarea expresie:
Kv = K1 - K2 (KV = 1,66)
Figura 5 - Senzorul de sarcină al frânei
(a se vedea punctul 7.4 din prezenta anexă)

Parametri de control

Sarcina vehiculului

Sarcina pe axa nr. 2 la sol (daN)

Presiunea la intrare [kPa]

Presiunea nominală la ieşire [kPa]

Încărcat

10 000

600

600

Neîncărcat

1 500

600

240

ANEXA 11:CAZURI ÎN CARE ÎNCERCĂRILE DE TIP I ŞI/SAU II (SAU IIA) SAU III NU SE EFECTUEAZĂ
1.Încercările de tip I şi/sau II (sau IIA) sau de tip III nu se efectuează pentru vehiculul supus omologării în următoarele cazuri:
1.1.Atunci când vehiculul respectiv este o remorcă sau un autovehicul care, din punctul de vedere al pneurilor, al energiei de frânare absorbită de fiecare axă şi al modului de montare al pneurilor şi frânelor, este identică (identic), în privinţa frânelor, cu o remorcă sau semiremorcă sau un autovehicul care:
1.1.1.a trecut o încercare de tip I şi/sau II (sau IIA) sau de tip III; şi
1.1.2.a fost omologat, cu privire la energia de frânare absorbită, pentru o masă pe axă care nu este inferioară celei a vehiculului în cauză.
1.2.Atunci când vehiculul vizat este un autovehicul sau o remorcă a cărei axă sau ale cărei axe sunt identice, în ceea ce priveşte pneurile, energia de frânare absorbită pe axă şi modalitatea de fixare a pneurilor şi a ansamblului de frânare, cu privire la frânare, cu o axă sau cu axe care au trecut individual încercarea de tip I şi/sau încercarea de tip II (sau de tip IIA) sau de tip III pentru mase pe axă care nu sunt mai mici decât cele ale vehiculului vizat, cu condiţia ca energia de frânare absorbită pe axă să nu depăşească energia absorbită pe axă din timpul încercării (încercărilor) de referinţă efectuate pe axa individuală.
1.3.Atunci când vehiculul în cauză este prevăzut cu un sistem de frânare de anduranţă, altul decât frâna de motor, identic cu un sistem de frânare de anduranţă care a fost deja încercat în următoarele condiţii:
1.3.1.într-o încercare efectuată pe o pantă cu înclinaţie de cel puţin 6 % (încercare de tip II) sau de cel puţin 7 % (încercare de tip IIA), sistemul de frânare de anduranţă a stabilizat singur viteza unui vehicul cu o masă maximă în momentul efectuării încercării cel puţin egală cu masa maximă a vehiculului propus pentru omologare;
1.3.2.pe parcursul încercării de mai sus se verifică dacă viteza de rotaţie a părţilor rotative ale sistemului de frânare de anduranţă, atunci când vehiculul rulează cu 30 km/h, este astfel încât cuplul de încetinire să fie cel puţin egal cu cel din timpul încercării menţionate la punctul 1.3.1 de mai sus.
1.4.În cazul în care vehiculul respectiv este o remorcă prevăzută cu frâne pneumatice cu camă în formă de S sau cu discuri de frână (1) care îndeplineşte condiţiile din apendicele 2 la prezenta anexe privind verificarea caracteristicilor comparativ cu cele menţionate în raportul de încercare a axei de referinţă, al cărui model este prezentat în apendicele 3 la prezenta anexă.
(1)Pot fi omologate şi alte modele de frână pe baza prezentării unor informaţii echivalente.
2.Termenul "identic", aşa cum a fost folosit la punctele 1.1, 1.2 şi 1.3 de mai sus, înseamnă identic în ceea ce priveşte caracteristicile şi materialele utilizate pentru fabricarea componentelor vehiculului menţionat la aceste puncte.
În cazul remorcilor, aceste cerinţe sunt considerate îndeplinite în ceea ce priveşte punctele 1.1 şi 1.2 de mai sus dacă identificatorii la care se face referire la punctul 3.7 din apendicele 2 la prezenta anexă pentru axa/frâna remorcii supuse încercării sunt incluşi într-un raport privind o axă/frână de referinţă.
O "axă/frână de referinţă" înseamnă o axă/frână pentru care există un raport de încercare menţionat la punctul 3.9 din apendicele 2 la prezenta anexă.
3.La aplicarea dispoziţiilor de mai sus, comunicarea privind omologarea (anexa 2 la prezentul regulament) conţine indicaţiile următoare:
3.1.În cazul de la punctul 1.1, numărul de omologare al vehiculului pe care a fost realizată încercarea de tip I sau/şi II (sau IIA) sau de tip III utilizată ca referinţă.
3.2.În cazul de la punctul 1.2, se completează tabelul I din apendicele 1 la prezenta anexă.
3.3.În cazul de la punctul 1.3, se completează tabelul II din apendicele 1 la prezenta anexă.
3.4.Dacă se aplică punctul 1.4, se completează tabelul III din apendicele 1 la prezenta anexă.
4.În cazul în care solicitantul omologării dintr-un stat care este parte la acordul de aplicare a prezentului regulament face trimitere la o omologare acordată într-un alt stat care este parte la acordul de aplicare a prezentului regulament, acesta prezintă documentele corespunzătoare ale acelei omologări.
ANEXA 111:Apendicele 1
Tabelul I
 

Axele vehiculului

Axe de referinţă

Masa statică (P) (1)

Forţă de frânare necesară la roţi

Viteza

Masa de încercare (Pe) (1)

Forţă de frânare dezvoltată la roţi

Viteza

kg

N

km/h

kg

N

km/h

Axa 1

Axa 2

Axa 3

Axa 4

      

(1)A se vedea punctul 2.1 din apendicele 2 la prezenta anexă.

Tabelul II

Masa totală a vehiculului spus omologării

kg

Forţă de frânare necesară la roţi

N

Cuplu de încetinire necesar la axa principală a sistemului de frânare de anduranţă

Cuplul de încetinire obţinut la axa principală a sistemului de frânare de anduranţă (conform diagramei)

Nm

Nm

Tabelul III

Axa de referinţă Raport nr. Data

(copie inclusă)

 

Tipul I

Tipul III

Forţa de frânare pe axă (N) (a se vedea punctul 4.2.1 din apendicele 2)

  

Axa 1

Axa 2

Axa 3

T1 = % Fe

T2 = % Fe

T3 = % Fe

T1 = % Fe

T2 = % Fe

T3 = % Fe

Cursa calculată a dispozitivului de acţionare (mm) (a se vedea punctul 4.3.1.1 din apendicele 2)

  

Axa 1

Axa 2

Axa 3

S1 =

s1 =

S2 =

s2 =

S3 =

s3 =

Forţa axială medie (N) (a se vedea punctul 4.3.1.2 din apendicele 2)

  

Axa 1

Axa 2

Axa 3

ThA1, =

ThA1, =

Th A2 =

Th A2 =

Th.A3 =

Th.A3 =

Eficacitatea frânării (N) (a se vedea punctul 4.3.1.4 din apendicele 2)

  

Axa 1

Axa 2

Axa 3

T1 =

T2 =

T3 =

T1 =

T2 =

T3 =

 

Rezultatul încercării de tip 0 asupra remorcii (E)

Tipul I eficacitate la cald (calculată)

Tipul III eficacitate la rece (calculată)

Eficacitatea de frânare a vehiculului (a se vedea punctul 4.3.2 din apendicele 2)

   

Specificaţii pentru eficacitatea la cald (a se vedea punctele 1.5.3, 1.6.3 şi 1.7.2 din anexa 4)

> = 0,36 şi

> = 0,60 E

> = 0,40 şi

> = 0,60 E

 
ANEXA 112:Apendicele 2 - Proceduri alternative pentru încercările de tip I şi III pentru frânele remorcilor
1.DISPOZIŢII GENERALE
1.1.În conformitate cu punctul 1.4 din prezenta anexă, nu este necesar să se realizeze încercările de pierdere a eficacităţii de tip I şi III la omologarea de tip a vehiculului în cazul în care componentele sistemului de frânare îndeplinesc condiţiile din prezentul apendice, iar eficacitatea calculată a frânării este conformă cu dispoziţiile prezentului regulament pentru categoria respectivă de vehicul.
1.2.Încercările realizate conform metodelor descrise în prezentul apendice sunt considerate a fi conforme cu condiţiile de mai sus.
1.2.1.Dacă încercările efectuate în conformitate cu punctul 3.5.1 din prezentul apendice, începând de la şi incluzând Suplimentul 7 la seria 09 de amendamente au avut rezultate pozitive, acestea sunt considerate a îndeplini dispoziţiile punctului 3.5.1 din prezentul apendice, astfel cum a fost modificat ultima dată. Dacă se utilizează această procedură alternativă, raportul de încercare face referire la raportul de încercare iniţial din care au fost extrase rezultatele încercărilor pentru noul raport actualizat. Totuşi, este necesar să fie efectuate noi încercări de verificare a conformităţii cu cerinţele din ultima versiune modificată a prezentului regulament.
1.2.2.Încercările efectuate în conformitate cu prezentul apendice, anterior suplimentului 2 la seria 11 de amendamente la prezentul regulament care, împreună cu orice date suplimentare furnizate de producătorul vehiculului/axelor/frânelor, oferă suficient de multe informaţii pentru a îndeplini cerinţele suplimentului 2 la seria 11 de amendamente pot fi utilizate pentru un nou raport sau pentru extinderea unui raport de încercare deja existent, fără a fi necesară efectuarea încercărilor propriu-zise.
1.3.Încercările efectuate în conformitate cu punctul 3.6 din prezentul apendice şi rezultatele indicate în secţiunea 2 din apendicele 3 sau apendicele 4 la prezenta anexă se acceptă ca metodă de confirmare a îndeplinirii cerinţelor de la punctul 5.2.2.8.1 din prezentul regulament.
1.4.Reglarea frânei (frânelor) se efectuează înainte de efectuarea încercării de tip III de mai jos, în conformitate cu următoarea procedură, după caz:
1.4.1.În cazul frânei (frânelor) pneumatice ale remorcii, reglarea permite funcţionarea dispozitivului de reglare automată a frânelor. În acest scop, cursa dispozitivului de acţionare se reglează la:
s0 > 1,1 x sre-adjust (limita superioară nu depăşeşte valoarea recomandată de producător),
unde:
sre-adjust este cursa de reajustare specificată de producătorul dispozitivului de reglare automată a frânei, adică cursa la care începe reajustarea ansamblului de garnituri de frână pentru o presiune a dispozitivului de acţionare egală cu 100 kPa.
Dacă, în urma unui acord cu serviciul tehnic, măsurarea cursei dispozitivului de acţionare nu este necesară, valoarea iniţială se stabileşte de comun acord cu serviciul tehnic.
Pe baza condiţiei de mai sus, frâna se acţionează succesiv de 200 de ori, la o presiune a dispozitivului de acţionare de 50 kPa. După aceasta, frâna se acţionează o singură dată, la o presiune a dispozitivului de acţionare de minimum 650 kPa.
1.4.2.În cazul frânelor hidraulice cu disc ale remorcilor, nu sunt necesare cerinţe privind reglarea.
1.4.3.În cazul frânelor hidraulice cu tambur ale remorcilor, reglarea acestora are loc în conformitate cu recomandările producătorului.
1.5.În cazul remorcilor echipate cu dispozitive de reglare automată a frânelor, frânele se reglează înainte de încercarea de tip I prevăzută mai jos, în conformitate cu procedura de la punctul 1.4 de mai sus.
2.SIMBOLURI ŞI DEFINIŢII
2.1.Simboluri
P = parte a masei vehiculului susţinută de axă în condiţii statice
F = reacţiunea normală a suprafeţei drumului asupra axei în condiţii statice = P x g
Fr = reacţiunea statică normală totală a suprafeţei drumului asupra tuturor roţilor remorcii
Fe = sarcina de încercare pe axă
Pe = Fe/g
g = acceleraţia gravitaţională: g = 9,81 m/s2
C = cuplul aplicat frânei
CO = pragul cuplului aplicat frânei, definit la punctul 2.2.2 de mai jos
C0 dec = pragul declarat al cuplului aplicat frânei
Cmax = cuplul maxim aplicat frânei
R = raza de rulare (dinamică) a pneului
T = forţa de frânare la zona de contact dintre pneu şi suprafaţa drumului
Tr = forţa de frânare totală la suprafaţa de contact dintre pneu şi drum a remorcii
M = cuplul de frânare = T x R
z = coeficientul de frânare = T/F sau M/(R x F)
s = cursa dispozitivului de acţionare (cursa utilă + cursa în gol)
sp = a se vedea apendicele 19 la anexa 9
ThA = a se vedea apendicele 19 la anexa 9
l = lungimea pârghiei
r = raza interioară a tamburelor de frână sau raza efectivă a discurilor de frână
p = presiunea de acţionare a frânei
Notă: Simbolurile cu sufixul "e" au legătură cu parametrii asociaţi încercării frânei de referinţă, sufixul putând fi adăugat şi altor simboluri, după caz.
2.2.Definiţii
2.2.1.Masa unui disc sau tambur
2.2.1.1."Masa declarată" este masa declarată de producător, care este o masă reprezentativă pentru identificatorul de frână (a se vedea punctul 3.7.2.2 din prezentul apendice).
2.2.1.2."Masa nominală de încercare" este masa pe care producătorul o specifică pentru discul sau tamburul cu care serviciul tehnic efectuează încercarea relevantă.
2.2.1.3."Masa efectivă de încercare" este masa măsurată de serviciul tehnic înainte de încercare.
2.2.2."Pragul cuplului aplicat frânei":
2.2.2.1.Pragul cuplului aplicat frânei "C0" este cuplul aplicat necesar pentru producerea unui cuplu de frânare măsurabil. Acest cuplu poate fi determinat prin extrapolarea măsurătorilor într-un interval care să nu depăşească o rată de frânare de 15 % sau prin alte metode echivalente (de exemplu, punctul 1.1.3.1 din anexa 10).
2.2.2.2.Pragul cuplului aplicat frânei "C0dec" este pragul cuplului aplicat frânei declarat de producător, care este un prag al cuplului aplicat frânei reprezentativ pentru frână (a se vedea punctul 3.7.2.2.1 din prezentul apendice) şi necesar pentru realizarea diagramei 2 din partea 1 a anexei 19.
2.2.2.3.Pragul cuplului aplicat frânei "C0e" este determinat prin procedura definită la punctul 2.2.2.1 de mai sus şi măsurat de serviciul tehnic la încheierea încercării.
2.2.3."Diametrul exterior al unui disc":
2.2.3.1."Diametrul exterior declarat" este diametrul exterior al unui disc declarat de producător, care este un diametru exterior reprezentativ pentru disc (a se vedea punctul 3.7.2.2.1 din prezentul apendice).
2.2.3.2."Diametrul exterior nominal" este diametrul exterior pe care producătorul îl specifică pentru discul supus încercării corespunzătoare de către serviciul tehnic.
2.2.3.3."Diametrul exterior efectiv" este diametrul exterior măsurat de serviciul tehnic înainte de încercare.
2.2.4."Lungimea efectivă a axei cu came" este distanţa de la linia centrală a camei în formă de S la linia centrală a levierului de comandă.
3.METODA DE ÎNCERCARE
3.1.Încercări pe pistă
3.1.1.Încercările de eficacitate a frânei trebuie efectuate, de preferinţă, pe o singură axă.
3.1.2.Rezultatele încercărilor asupra unui ansamblu de axe pot fi folosite în conformitate cu punctul 1.1, cu condiţia ca fiecare axă să producă aceeaşi energie de frânare în timpul încercărilor de eficacitate normală şi la cald.
3.1.2.1.Această condiţie este realizată atunci când următoarele elemente sunt identice pentru fiecare axă: geometria frânei, alinierea, montajul roţilor, pneurile, sistemul de acţionare şi distribuţia presiunii în sistemul de acţionare.
3.1.2.2.Rezultatul înregistrat pentru un ansamblu de axe este valoarea medie pentru axele respective, ca şi când s-ar fi utilizat o singură axă.
3.1.3.Este preferabil ca axa (axele) să fie încărcată (încărcate) cu sarcina statică maximă pe axă, deşi aceasta nu este o condiţie obligatorie în cazul în care se ţine cont, în timpul încercărilor, de diferenţa de rezistenţă la rulare dată de diferenţa de sarcină pe axa (axele) încercată (încercate).
3.1.4.Se ia în considerare efectul creşterii rezistenţei la rulare generată de utilizarea, în cadrul încercărilor, a unui ansamblu de vehicule.
3.1.5.Viteza iniţială în timpul încercării este cea prescrisă. Viteza finală se calculează prin formula următoare:
v2 = v1 radical din P0 + P1 / P0 + P1 + P2
unde:
v1 = viteza iniţială (km/h),
v2 = viteza finală (km/h),
Po = masa vehiculului tractor (kg) în condiţiile de încercare,
P1 = partea din masa remorcii susţinută de axa (axele) nefrânată(e) (kg),
P2 = partea din masa remorcii susţinută de axa (axele) frânată(e) (kg).
3.2.Încercări dinamometrice inerţiale
3.2.1.Maşina de încercare are o inerţie de rotaţie care simulează acea parte a inerţiei liniare a masei vehiculului care acţionează asupra unei roţi, necesară pentru încercările de eficacitate la rece şi la cald, ea putând să funcţioneze la o turaţie constantă pentru scopurile încercărilor descrise la punctele 3.5.2 şi 3.5.3 din prezentul apendice.
3.2.2.Încercarea se efectuează cu o roată completă, cu pneu, montată pe rotorul frânei aşa cum ar fi montată pe vehicul. Masa inerţială poate fi conectată la frână fie direct, fie prin pneuri şi roţi.
3.2.3.Se poate utiliza, în fazele de încălzire, o răcire cu aer având un debit şi o direcţie reprezentative pentru condiţiile reale, viteza debitului de aer fiind
vair = 0,33 v
unde:
v = viteza de încercare a vehiculului la începerea frânării.
Temperatura aerului de răcire este temperatura ambiantă.
3.2.4.În cazurile în care rezistenţa la rulare a pneului în timpul încercării nu este compensată în mod automat, cuplul aplicat frânei se corectează prin scăderea unui cuplu corespunzător unui coeficient de rezistenţă la rulare de 0,01.
3.3.Încercări dinamometrice pe stand
3.3.1.Este preferabil ca axa să fie încărcată cu sarcina statică maximă pe axă, deşi aceasta nu este o condiţie obligatorie în cazul în care se ţine cont, în timpul încercărilor, de diferenţa de rezistenţă la rulare cauzată de diferenţa de sarcină pe axa supusă încercării.
3.3.2.Se poate utiliza, în fazele de încălzire, o răcire cu aer având un debit şi o direcţie reprezentative pentru condiţiile reale, viteza debitului de aer fiind
vair = 0,33 v
unde:
v = viteza de încercare a vehiculului la începerea frânării.
Temperatura aerului de răcire este temperatura ambiantă.
3.3.3.Timpul de frânare are o durată de o secundă, după un timp de răspuns maxim de 0,6 secunde.
3.4.Condiţii de încercare (generalităţi)
3.4.1.Pe frânele supuse încercării se montează o aparatură care permite realizarea măsurătorilor următoare:
3.4.1.1.o înregistrare continuă care să permită determinarea cuplului de frânare sau a forţei de frânare la periferia pneului;
3.4.1.2.o înregistrare continuă a presiunii aerului în dispozitivul de acţionare;
3.4.1.3.viteza în timpul încercării;
3.4.1.4.temperatura iniţială la exteriorul tamburului frânei sau al discului de frână;
3.4.1.5.cursa dispozitivului de acţionare în timpul încercărilor de tip 0 şi de tip I sau III.
3.5.Proceduri de încercare
3.5.1.Încercare suplimentară de eficacitate la rece
Pregătirea frânei are loc în conformitate cu punctul 4.4.2 din partea 1 a anexei 19 la prezentul regulament.
Dacă verificarea factorului de frânare BF şi a limitei cuplului de frânare a fost efectuată în conformitate cu punctul 4.4.3 din partea 1 a anexei 19 la prezentul regulament, procedura de rodare a frânelor pentru încercarea suplimentară de eficacitate la rece este identică cu procedura de verificare prevăzută la punctul 4.4.3 din partea 1 a anexei 19.
Efectuarea încercării de eficacitate la rece se permite după verificarea factorului de frânare BF prevăzută la punctul 4 din partea 1 a anexei 19 la prezentul regulament.
Se permite, de asemenea, efectuarea succesivă a celor două încercări de pierdere a eficacităţii de tip I şi III.
Unele dintre acţionările frânei prevăzute la punctul 4.4.2.6 din partea 1 a anexei 19 pot fi avea loc între fiecare din încercările de pierdere a eficacităţii, precum şi între etapa de verificare şi încercările de eficacitate la rece. Numărul de acţionări se declară de către producătorul frânelor.
3.5.1.1.Această încercare se realizează la o viteză iniţială de 40 km/h pentru încercarea de tip I şi de 60 km/h pentru încercarea de tip III, pentru a evalua eficacitatea frânării la cald la sfârşitul încercărilor de tip I şi III. Încercarea de pierdere de eficacitate de tip I şi/sau tip III se efectuează imediat după această încercare de performanţă la rece.
3.5.1.2.Se efectuează trei acţionări ale frânei la aceeaşi presiune (p) şi la o viteză iniţială de 40 km/h (pentru încercarea de tip I) sau de 60 km/h (pentru încercarea de tip III), cu o temperatură iniţială a frânelor aproximativ egală şi care nu depăşeşte 100 °C, măsurată pe suprafaţa exterioară a tamburului sau discului. Acţionările au loc la presiunea necesară dispozitivului de acţionare a frânei pentru a furniza un cuplu de frânare sau o forţă de frânare echivalentă unui coeficient de frânare (z) de cel puţin 50 %. Presiunea la dispozitivul de acţionare nu depăşeşte 650 kPa şi cuplul aplicat frânei (C) nu depăşeşte cuplul maxim admis aplicat frânei (Cmax). Media celor trei rezultate obţinute constituie valoarea eficacităţii la rece.
3.5.2.Încercarea de pierdere de eficacitate (încercare de tip I)
3.5.2.1.Această încercare se efectuează la o viteză de 40 km/h şi o temperatură iniţială a frânelor ce nu depăşeşte 100 °C, măsurată pe suprafaţa exterioară a tamburului sau discului de frânare.
3.5.2.2.Coeficientul de frânare se menţine la 7 %, inclusiv rezistenţa la rulare (a se vedea punctul 3.2.4 din prezentul apendice).
3.5.2.3.Durata încercării este de două minute şi 33 secunde sau corespunzătoare unei distanţe de 1,7 km parcurse la viteza de 40 km/h. Dacă viteza de încercare nu poate fi atinsă, durata încercării poate fi prelungită conform punctului 1.5.2.2 din anexa 4 la prezentul regulament.
3.5.2.4.Cel târziu 60 de secunde după încercarea de tip I, se efectuează o încercare de eficacitate la cald în conformitate cu punctul 1.5.3 din anexa 4 la prezentul regulament, la o viteză iniţială de 40 km/h. Presiunea dispozitivului de acţionare este cea utilizată în încercarea de tip 0.
3.5.3.Încercarea de pierdere de eficacitate (încercare de tip III)
3.5.3.1.Metode de încercare pentru frânarea repetată.
3.5.3.1.1. Încercări pe pistă (a se vedea punctul 1.7 din anexa 4)
3.5.3.1.2. Încercarea dinamometrică inerţială
Pentru încercarea prevăzută la punctul 3.2 din apendicele 2 la anexa 11, condiţiile pot fi aceleaşi ca pentru încercarea pe drum prevăzută la punctul 1.7.1 din anexa 4 la prezentul regulament cu:
v2 = v1 / 2
3.5.3.1.3. Încercarea dinamometrică pe stand
Pentru încercarea prevăzută la punctul 3.3. din apendicele 2 la anexa 11, condiţiile sunt următoarele:
Numărul de acţionări ale frânei 20
Durata ciclului de frânare (timpul de frânare 25 s şi timpul de revenire 35 s)
60 s
Viteza de încercare 30 km/h
Coeficientul de frânare 0,06
Rezistenţa la rulare 0,01
3.5.3.2.Cel târziu 60 secunde după sfârşitul încercării de tip III se realizează o încercare a eficacităţii la cald în conformitate cu punctul 1.7.2 din anexa 4 la prezentul regulament. Presiunea dispozitivului de acţionare este cea utilizată în încercarea de tip 0.
3.6.Cerinţe de performanţă pentru dispozitivele de reglare automată a frânelor
3.6.1.Următoarele cerinţe se aplică unui dispozitiv de reglare automată a frânelor care se montează pe o frână, iar eficacitatea acestuia se verifică în conformitate cu dispoziţiile prezentului apendice.
După finalizarea încercărilor descrise la punctele 3.5.2.4 (încercarea de tip I) sau 3.5.3.2 (încercarea de tip III) de mai sus, se verifică îndeplinirea cerinţelor de la punctul 3.6.3 de mai jos.
3.6.2.Următoarele cerinţe se aplică unui dispozitiv de reglare automată a frânelor instalat pe o frână pentru care există deja un raport de încercare prevăzut în apendicele 3.
3.6.2.1.Eficacitatea de frânare
După încălzirea frânei (frânelor) efectuată în conformitate cu procedurile descrise la punctul 3.5.2 (încercare de tip I) sau 3.5.3 (încercare de tip III), după caz, se aplică una din următoarele dispoziţii:
(a)eficacitatea la cald a sistemului de frânare de serviciu este de minimum 80 % din eficacitatea prevăzută pentru tipul 0; sau
(b)frâna se aplică cu o presiune a dispozitivului de acţionare similară celei din timpul încercării de tip 0; la această presiune, cursa totală a dispozitivului de acţionare (sA) se măsoară şi este maximum 0,9 din valoarea sp a camerei de frânare.
sp = cursa efectivă însemnă cursa la care forţa axială este 90 % din forţa axială medie (ThA) - a se vedea punctul 2 din apendicele 2 la anexa 11 la prezentul regulament.
3.6.2.2.După finalizarea încercărilor descrise la punctul 3.6.2.1 de mai sus, se verifică îndeplinirea cerinţelor de la punctul 3.6.3 de mai jos.
3.6.3.Încercarea de rulare liberă
După efectuarea încercărilor specificate la punctele 3.6.1 sau 3.6.2 de mai sus, se permite răcirea frânelor la o temperatură tipică a frânelor reci (adică de maximum 100 °C) şi se verifică dacă remorca/roata (roţile) are (au) capacitatea să ruleze liber, prin îndeplinirea uneia din următoarele condiţii:
(a)roţile rulează liber (adică pot fi rotite cu mâna);
(b)dacă la o viteză constantă de v = 60 km/h cu frâna (frânele) neacţionată (neacţionate), temperatura asimptotică a tamburului/discului nu creste cu mai mult de 80 °C, atunci momentul frânării reziduale este considerat acceptabil.
3.7.Identificarea
3.7.1.Pe axă trebuie prevăzute, într-un loc vizibil, cel puţin următoarele date de identificare grupate, în orice ordine, într-un mod lizibil şi indelebil:
(a)producătorul şi/sau marca axei;
(b)identificatorul axei (a se vedea punctul 3.7.2.1 din prezentul apendice);
(c)identificatorul frânei (a se vedea punctul 3.7.2.2 din prezentul apendice);
(d)identificatorul Fe (a se vedea punctul 3.7.2.3 din prezentul apendice);
(e)partea de bază a numărului raportului de încercare (a se vedea punctul 3.9 din prezentul apendice). Mai jos este prezentat un exemplu:

Producătorul axei şi/sau marca ABC

ID1-XXXXXX

ID2-YYYYYY

ID3-11200

ID4-ZZZZZZZ

3.7.1.1.Un dispozitiv neintegrat de reglare automată a frânei trebuie să poarte într-un loc vizibil cel puţin următoarele date de identificare grupate, într-un mod lizibil şi indelebil:
(a)producătorul şi/sau marca;
(b)tipul;
(c)versiunea.
3.7.1.2.Marca şi tipul fiecărei garnituri de frână trebuie să fie vizibile când garnitura/plăcuţa este montată pe sabotul de frână/discul mandrinei, într-un mod lizibil şi indelebil.
3.7.2.Identificatori
3.7.2.1.Identificatorul axei
Identificatorul axei clasifică o axă în funcţie de forţa de frânare/capacitatea de a dezvolta un cuplu declarată de producătorul axei.
Identificatorul axei este un număr alfanumeric alcătuit din cele patru caractere "ID1-" urmate de maximum 20 de caractere.
3.7.2.2.Identificatorul frânei
Identificatorul frânei este un număr alfanumeric alcătuit din cele patru caractere "ID2-" urmate de maximum 20 de caractere.
O frână cu acelaşi identificator este o frână care nu diferă în ceea ce priveşte următoarele criterii:
(a)tipul de frână [de exemplu, cu tambur (camă în formă de S, pană etc.) sau cu disc (fix, mobil, disc simplu sau dublu etc.)];
(b)materialul de bază (de exemplu, feros sau neferos) în ceea ce priveşte corpul etrierului, suportul frânei, discul de frână şi tamburul de frână;
(c)dimensiunile aferente sufixului "e" în conformitate cu figurile 2A şi 2B din apendicele 5 la prezenta anexă;
(d)metoda de bază folosită în sistemul frânei pentru a genera forţa de frânare;
(e)în cazul discurilor de frână, metoda de montare a inelului de frecare: fix sau mobil;
(f)factorul de frânare BF;
(g)caracteristici diferite ale frânei în conformitate cu cerinţele anexei 11 care nu sunt incluse în subpunctul 3.7.2.2.1.
3.7.2.2.1. Diferenţe admise în cadrul aceluiaşi identificator al frânei
Acelaşi identificator al frânei poate include diferite caracteristici ale frânei în ceea ce priveşte următoarele criterii:
(a)creşterea cuplului maxim declarat aplicat frânei Cmax;
(b)variaţia masei declarate a discului de frână şi a tamburului frânei mdec: ± 20 %;
(c)metoda de fixare a garniturii/plăcuţei pe sabotul de frână/discul mandrinei;
(d)în cazul discurilor de frână, creşterea capacităţii maxime de cursă a frânei;
(e)lungimea efectivă a axei cu came;
(f)pragul cuplului declarat C0dec;
(g)± 5 mm faţă de diametrul exterior declarat al discului;
(h)tipul de răcire a discului (ventilat/neventilat);
(i)butuc (cu sau fără butuc integrat);
(j)disc cu tambur integrat - cu sau fără funcţie de frână de staţionare;
(k)raportul geometric dintre suprafeţele de frecare ale discului şi suportul discului;
(l)tipul garniturii de frână;
(m)variaţii de material (cu excepţia modificărilor materialului de bază, a se vedea punctul 3.7.2.2 de mai sus) pentru care producătorul confirmă că astfel de variaţii de material nu modifică performanţa în ceea ce priveşte încercările necesare;
(n)discul mandrinei şi saboţi.
3.7.2.3.Identificatorul Fe
Identificatorul Fe indică sarcina de încercare pe axă. Este un număr alfanumeric alcătuit din cele patru caractere "ID3-" urmate de valoarea Fe în daN, fără identificatorul unităţii "daN"
3.7.2.4.Identificatorul raportului de încercare
Identificatorul raportului de încercare este un număr alfanumeric alcătuit din cele patru caractere "ID4-" urmate de partea de bază a numărului raportului de încercare.
3.7.3.Dispozitiv de reglare automată a frânei (integrat şi neintegrat)
3.7.3.1.Tipuri de dispozitive de reglare automată a frânei
Acelaşi tip de dispozitiv de reglare automată a frânei nu diferă în ceea ce priveşte următoarele criterii:
(a)Partea centrală: materialul de bază (de exemplu, feros sau neferos, fontă sau oţel forjat);
(b)momentul maxim admis al arborelui de frână;
(c)principiul de funcţionare a reglării, de exemplu, în funcţie de cursă, în funcţie de forţă sau electronic/ mecanic.
3.7.3.2.Versiunile dispozitivului de reglare automată a frânei în ceea ce priveşte comportamentul de reglare
Dispozitivele de reglare automată a frânei din cadrul unui tip care influenţează jocul de rulare a frânei sunt considerate a fi versiuni diferite.
3.8.Criterii de încercare
Încercarea demonstrează conformitatea cu toate cerinţele prevăzute în apendicele 2 la prezenta anexă.
În cazul în care se solicită un nou raport de încercare sau extinderea unui raport de încercare pentru o axă/ frână modificată în limitele specificate la punctul 3.7.2.2.1, se folosesc următoarele criterii pentru a stabili necesitatea efectuării unor încercări suplimentare luând în considerare configuraţiile pentru cazul cel mai nefavorabil convenite cu serviciul tehnic.

Abrevierile prezentate mai jos sunt folosite în tabelul următor:

CT (încercare completă)

Încercare conform apendicelui 11 la anexa 2:

3.5.1: Încercare suplimentară de eficacitate la rece

3.5.2: Încercarea de pierdere de eficacitate (încercare de tip I) (*)

3.5.3: Încercarea de pierdere de eficacitate (încercare de tip III) (*)

Încercare conform anexei 19:

4: Caracteristicile de eficacitate la rece ale frânelor remorcilor (*)

FT (încercare de pierdere de eficacitate)

Încercare conform apendicelui 11 din anexa 2:

3.5.1: Încercare suplimentară de eficacitate la rece

3.5.2: Încercarea de pierdere de eficacitate (încercare de tip I) (*)

3.5.3: Încercarea de pierdere de eficacitate (încercare de tip III) (*)

(*) Dacă este aplicabil.

Diferenţe în conformitate cu punctul 3.7.2.2.1 de mai sus

Criterii de încercare

(a) Creşterea cuplului maxim declarat aplicat frânei Cmal

Modificare permisă fără efectuarea unei încercări suplimentare

(b) Abaterea discului de frână declarat şi masa mdec a tamburului de frână: ± 20

CT: Încercarea este efectuată asupra celei mai uşoare variante. Dacă masa nominală de încercare pentru o nouă variantă variază cu mai puţin de 5 % faţă de o variantă încercată anterior cu o valoare nominală mai mare, atunci încercarea versiunii mai uşoare poate fi omisă.

Masa efectivă de încercare a eşantionului de încercare poate varia cu ± 5 % faţă de masa nominală de încercare.

(c) Metoda de fixare a garniturii/plăcuţei pe sabotul de frână/discul mandrinei

Cazul cel mai nefavorabil specificat de producător şi convenit cu serviciile tehnicecare efectuează încercarea.

(d) În cazul frânelor cu disc, creşterea capacităţii maxime a cursei frânei

Modificare permisă fără efectuarea unei încercări suplimentare

(e) Lungimea efectivă a axei cu came

Cazul cel mai nefavorabil se consideră a fi cea mai joasă rigiditate la torsiune a axei cu came şi se verifică prin:

(i) FT; sau

(ii) modificare permisă fără efectuarea unei încercări suplimentare, dacă se poate calcula influenţa asupra cursei şi asupra forţei de frânare. În acest caz, raportul de încercare include următoarele valori extrapolate: se, Ce, Te, Te/Fe.

(f) Pragul cuplului declarat C0dec

Se verifică dacă eficacitatea la frânare se menţine în culoarele din figura 2 din partea 1 a anexei 19.

(g) ± 5 mm faţă de diametrul exterior declarat al discului

Cazul cel mai nefavorabil se consideră a fi cel mai mic diametru

Diametrul exterior efectiv al eşantionului de încercare poate varia cu ± 1 mm faţă de diametrul exterior nominal specificat de producătorul axei.

(h) Tipul de răcire a discului (ventilat/neventilat)

Fiecare tip trebuie supus încercării.

(i) Butuc (cu sau fără butuc integrat)

Fiecare tip trebuie supus încercării.

(j) Disc cu tambur integrat - cu sau fără funcţie de frână de staţionare

Pentru această funcţie, încercarea nu este necesară.

(k) Raportul geometric dintre suprafeţele de frecare ale discului şi suportul discului

Pentru această funcţie, încercarea nu este necesară.

(l) Tipul garniturii de frână

Fiecare tip de garnitură de frână.

(m) Variaţii de material (cu excepţia modificărilor materialului de bază, a se vedea punctul 3.7.2.2) pentru care producătorul confirmă că astfel de variaţii de material nu modifică performanţa în ceea ce priveşte încercările necesare

Pentru această condiţie, încercarea nu este necesară

(n) Discul mandrinei şi saboţi

Condiţii de încercare pentru cazul cel mai nefavorabil (*): Discul mandrinei: grosime minimă Sabot: cel mai uşor sabot de frână

(*) Nu sunt necesare încercări dacă producătorul poate demonstra faptul că o modificare nu afectează rigiditatea.

3.8.1.Dacă un dispozitiv de reglare automată a frânei diferă faţă de un dispozitiv supus încercării în conformitate cu punctele 3.7.3.1 şi 3.7.3.2, este necesară efectuarea unei încercări suplimentare în conformitate cu punctul 3.6.2 din prezentul apendice.
3.9.Raport de încercare
3.9.1.Numărul raportului de încercare
Numărul raportului de încercare este format din două părţi: o parte de bază şi un sufix care identifică nivelul de eliberare al raportului de încercare.
Partea de bază, alcătuită din maximum 20 de caractere, şi sufixul trebuie separate în mod clar una de cealaltă prin utilizarea, de exemplu, a unui punct sau a unei bare.
Partea de bază a numărului raportului de încercare se referă numai la frânele cu acelaşi identificator al frânei şi cu acelaşi factor de frânare (în conformitate cu punctul 4 din partea 1 a anexei 19 la prezentul regulament).
3.9.2.Codul de încercare
În plus faţă de numărul raportului de încercare, un "cod de încercare" alcătuit din maximum 8 caractere (de exemplu, ABC123) indică rezultatele încercării aplicabile identificatorilor şi specimenului de încercare, care este descris prin informaţiile furnizate la punctul 3.7 de mai sus.
3.9.3.Rezultatele încercărilor
3.9.3.1.Rezultatele încercărilor efectuate în conformitate cu punctele 3.5 şi 3.6.1 din prezentul apendice se consemnează pe un formular al cărui model este inclus în apendicele 3 la prezenta anexă.
3.9.3.2.În cazul unei frâne echipate cu un dispozitiv alternativ de reglare a frânei, rezultatele încercărilor desfăşurate în conformitate cu punctul 3.6.2 din prezentul apendice se consemnează pe un formular al cărui model este inclus în apendicele 4 la prezenta anexă.
3.9.4.Documentul informativ
Documentul informativ, furnizat de producătorul axei sau al autovehiculului, care conţine cel puţin informaţiile stipulate în apendicele 5 la prezenta anexă, trebuie să facă parte din raportul de încercare.
Documentul informativ va identifica, dacă este cazul, diferitele variante de frână/axă în conformitate cu criteriile esenţiale prevăzute la punctul 3.7.2.2.1 de mai sus.
4.VERIFICAREA
4.1.Verificarea componentelor
Specificaţia frânei vehiculului care urmează a fi supus omologării de tip este în conformitate cu cerinţele prevăzute la punctele 3.7 şi 3.8 de mai sus.
4.2.Verificarea forţelor de frânare absorbite
4.2.1.Forţele de frânare (T) pentru fiecare frână supusă încercării (pentru aceeaşi presiune a circuitului de comandă pm) necesare pentru a produce forţa de rezistenţă specificată pentru condiţiile încercărilor de tip I şi III nu depăşeşte valorile Te indicate la punctele 2.3.1 şi 2.3.2 din apendicele 3 la anexa 11, care au fost folosite ca bază pentru încercarea frânei de referinţă.
4.3.Verificarea eficacităţii la cald
4.3.1.Forţa de frânare (T) pentru fiecare frână supusă încercării pentru o presiune (p) specificată a dispozitivului de acţionare şi pentru o presiune a circuitului de comandă (pm) folosite în timpul încercării de tip 0 a remorcii respective se determină după cum urmează:
4.3.1.1.Cursa calculată (s) a dispozitivului de acţionare a frânei supuse încercării se calculează după cum urmează:
S = 1 x Se / Ie
Această valoare nu depăşeşte sp. Dacă valoarea sp a fost verificată şi raportată în conformitate cu procedura de la punctul 2 din partea 1 a anexei 19 la prezentul regulament, aceasta poate fi aplicată numai în intervalul de presiuni înregistrate la punctul 3.3.1 din raportul de încercare menţionat la apendicele 1 la anexa 19.
4.3.1.2.Se determină forţa axială medie (ThA) a dispozitivului de acţionare al frânei supuse încercării la presiunea specificată la punctul 4.3.1 de mai sus.
4.3.1.3.Cuplul aplicat frânei (C) este calculat apoi după cum urmează:
C = ThA x l
C nu depăşeşte Cmax
4.3.1.4.Eficacitatea de frânare calculată pentru frâna supusă încercării este dată de formula:
R nu are o valoare mai mică decât 0,8 Re
4.3.2.Eficacitatea de frânare calculată pentru remorca supusă încercării este dată de:
4.3.3.Eficacităţile la cald după încercările de tip I sau de tip III se determină în conformitate cu punctele 4.3.1.1-4.3.1.4. Valorile calculate conform punctului 4.3.2 de mai sus îndeplinesc dispoziţiile prezentului regulament pentru remorca supusă încercării. Valoarea utilizată ca:
"valoare înregistrată în încercarea de tip 0 conform dispoziţiilor de la punctul 1.5.3 sau 1.7.2 din anexa 4"
este valoarea care a fost înregistrată în încercarea de tip 0 a remorcii supuse încercării.
ANEXA 113:Apendicele 3 - Model de raport de încercare în conformitate cu punctul 3.9 din apendicele 2 la prezenta anexă.
Raportul de încercare Nr.
- Partea de bază: ID4-
Sufixul:
1.Observaţii generale
1.1.Producătorul axei (denumire şi adresă):
1.1.1.Marca producătorul axei:
1.2.Producătorul frânelor (denumire şi adresă):
1.2.1.Identificatorul frânei ID2-:
1.2.2.Dispozitiv de reglare automată a frânei: integrat/neintegrat (1)
1.3.Documentul informativ al producătorului:
2.Proces-verbal de încercare
Următoarele date trebuie să fie înregistrate pentru fiecare încercare:
2.1.Codul încercării (a se vedea punctul 3.9.2 din apendicele 2 la prezenta anexă):
2.2.Specimen de încercare: (identificarea precisă a variantei încercate referitoare la documentul informativ al producătorului. A se vedea şi punctul 3.9.2 din apendicele 2 la prezenta anexă)
2.2.1.Axă
2.2.1.1.Identificatorul axei: ID1-
2.2.1.2.Identificarea axei supuse încercării:
2.2.1.3.Sarcina de încercare pe axă (identificatorul Fe): ID3- daN
2.2.2.Frână
2.2.2.1.Identificatorul frânei: ID2-
2.2.2.2.Identificarea frânelor încercate:
2.2.2.3.Cursa maximă admisibilă a frânei (2):
2.2.2.4.Lungimea efectivă a axei cu came (3):
2.2.2.5.Variaţii ale materialelor conform punctului 3.8 (m) din apendicele 2 la prezenta anexă:
2.2.2.6.Tambur de frână/disc de frână (1)
2.2.2.6.1. Masa efectivă de încercare a discului/tamburului (1):
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
(2)Se aplică numai frânelor cu disc.
(3)Se aplică numai frânelor cu tambur.
2.2.2.6.2. Diametrul exterior al discului (1):
2.2.2.6.3. Tipul de răcire a discului (ventilat/neventilat) (2)
2.2.2.6.4. Cu sau fără butuc integrat (2)
2.2.2.6.5. Disc cu tambur integrat - cu sau fără funcţie de frână de staţionare (1) (2)
(1)Se aplică numai frânelor cu disc.
2.2.2.6.6. Raportul geometric dintre suprafeţele de frecare ale discului şi suportul discului:
2.2.2.6.7. Material de bază:
2.2.2.7.Garnitură sau plăcuţă de frână (2)
2.2.2.7.1. Producător:
2.2.2.7.2. Marca:
2.2.2.7.3. Tipul:
2.2.2.7.4. Metoda de fixare a garniturii/plăcuţei pe sabotul de frână/discul mandrinei (2)
2.2.2.7.5. Grosimea discului mandrinei, greutatea sabotului sau alte informaţii descriptive (documentul informativ al producătorului) (2):
2.2.2.7.6. Material de bază pentru sabotul de frână/discul mandrinei (2):
2.2.3.Dispozitiv de reglare automată a frânei (nu se aplică în cazul dispozitivului de reglare automată a frânei integrat) (2)
(2)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
2.2.3.1.Producător (denumire şi adresă):
2.2.3.2.Marca:
2.2.3.3.Tipul:
2.2.3.4.Versiunea:
2.2.4.Dimensiunile roţii (roţilor) (a se vedea figurile 1a şi 1b din apendicele 5 la prezenta anexă)
2.2.4.1.Raza de rulare de referinţă (Re) la sarcina de încercare pe axă (Fe):
2.2.4.2.Date privind roata montată în timpul încercării:

Dimensiunea pneului

Dimensiunea jantei

Xe (mm)

De (mm)

Ee (mm)

Ge (mm)

      
2.2.5.Lungimea pârghiei (le):
2.2.6.Dispozitivul de acţionare a frânei
2.2.6.1.Producător:
2.2.6.2.Marca:
2.2.6.3.Tipul:
2.2.6.4.Numărul de identificare (a încercării):
2.3.Rezultatele încercării (corectate pentru a lua în considerare rezistenţa la rulare 0,01 x Fe)
2.3.1.În cazul vehiculelor din categoriile O2 şi O3, în cazul în care remorca de categoria O3 a fost supusă încercării de tip I:

Tipul încercării

0

I

Anexa 11, apendicele 2, punctul:

3.5.1.2

3.5.2.2/3

3.5.2.4

Viteza de încercare

km/h

40

40

40

Presiunea în dispozitivul de acţionare a frânei pe

kPa

 

-

 

Durata de frânare

min

-

2,55

-

Forţa de frânare dezvoltată Te

daN

   

Eficacitatea frânării Te/Fe -

   

Cursa dispozitivului de acţionare s

mm

 

-

 

Cuplul aplicat frânei Ce

Nm

 

-

 

Pragul minim al cuplului aplicat frânei C0,e

Nm

   
2.3.2.În cazul vehiculelor din categoriile O3 şi O4, în cazul în care remorca de categoria O3 a fost supusă încercării de tip III:

Tipul încercării

0

III

Anexa 11, apendicele 2, punctul:

3.5.1.2

3.5.3.1

3.5.3.2

Viteza de încercare iniţială

km/h

60

 

60

Viteza de încercare km/h finală

km/h

   

Presiunea în dispozitivul de acţionare a frânei pe

kPa

 

-

 

Numărul de acţionări ale frânei -

-

20

-

Durata ciclului de frânare

s

-

60

-

Forţa de frânare dezvoltată Te

daN

   

Eficacitatea frânării Te/Fe -

   

Cursa dispozitivului de acţionare se

mm

 

-

 

Cuplul aplicat frânei Ce

Nm

 

-

 

Pragul minim al cuplului aplicat frânei C0e

Nm

 

-

 
2.3.3.Această poziţie se completează numai după ce frâna este supusă procedurii de încercare descrisă la punctul 4 din partea 1 a anexei 19 la prezentul regulament, în scopul verificării eficacităţii la rece a frânei cu ajutorul factorului de frânare (BF).
2.3.3.1.Factorul de frânare BF:
2.3.3.2.Pragul cuplului declarat C0dec Nm
2.3.4.Eficacitatea dispozitivului de reglare automată a frânelor (dacă este cazul)
2.3.4.1.Rulare liberă, în conformitate cu punctul 3.6.3 din apendicele 2 la anexa 11: da/nu (1)
3.Intervalul aplicării
Intervalul aplicării precizează variantele de axă/frână care sunt reglementate în prezentul raport de încercare, indicând variabilele vizate prin codurile de încercare individuale.
4.Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu apendicele 2 la anexa 11 şi, după caz, cu punctul 4 din partea 1 a anexei 19 la Regulamentul nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente
La sfârşitul încercării descrise la punctul 3.6 din apendicele 2 la anexa 11 (2), cerinţele de la punctul 5.2.2.8.1 din Regulamentul nr. 13 au fost considerate îndeplinite/neîndeplinite (2)
Serviciul tehnic (3) care a efectuat încercarea
Semnătura: Data
5.Autoritatea de omologare de tip (3)
Semnătura: Data
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
(2)Se completează numai atunci când este instalat un dispozitiv de reglare automată a frânelor.
(3)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare.
ANEXA 114:Apendicele 4 - Model de raport de încercare a unui dispozitiv alternativ de reglare automată a frânelor în conformitate cu punctul 3.7.3 din apendicele 2 la prezenta anexă
Raport de încercare nr.
1.Identificarea
1.1.Axă:
Marca:
Tipul:
Model:
Sarcina de încercare pe axă (identificatorul Fe): ID3- daN
- Anexa 11, apendicele 3, raportul de încercare nr
1.2.Frână:
Marca:
Tipul:
Model:
Garnitura de frână:
Marca/Tipul:
1.3.Dispozitiv de acţionare:
Producător:
Tip (cilindru/diafragmă) (1)
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
Model:
Lungimea pârghiei (l): mm
1.4.Dispozitiv de reglare automată a frânei:
Producător (denumire şi adresă):
Marca:
Tipul:
Versiunea:
2.Înregistrarea rezultatelor încercării
2.1.Eficacitatea dispozitivului de reglare automată a frânelor
2.1.1.Eficacitatea la cald a sistemelor de frânare de serviciu determinată în conformitate cu încercarea definită la punctul 3.6.2.1 litera (a) din apendicele 2 la anexa 11: %
sau
Cursa sA a dispozitivului de acţionare determinată în conformitate cu încercarea definită la punctul 3.6.2.1 litera (b) din apendicele 2 la anexa 11: mm
2.1.2.Rulare liberă, în conformitate cu punctul 3.6.3 din apendicele 2 la anexa 11: da/nu (1)
3.Numele serviciului tehnic/autorităţii de omologare de tip () care a efectuat încercarea:
4.Data încercării:
5.Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu punctul 3.6.2 din apendicele 2 la anexa 11 la Regulamentul nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente.
6.La sfârşitul încercării definite la punctul 5 de mai sus, cerinţele punctului 5.2.2.8.1 din Regulamentul nr. 13 se consideră a fi: îndeplinite/neîndeplinite (1)
7.Serviciul tehnic (2) care a efectuat încercarea
Semnătura: Data
8.Autoritatea de omologare de tip (2)
Semnătura: Data
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
(2)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare de tip..
ANEXA 115:Apendicele 5 - Document informativ privind axa şi frâna remorcii cu privire la proceduri alternative pentru încercările de tip I şi III
1.Observaţii generale
1.1.Denumirea şi adresa producătorului vehiculului sau axei:
2.Date privind axa
2.1.Producător (denumire şi adresă):
2.2.Tip/variantă:
2.3.Identificatorul axei: ID1-
2.4.Sarcina de încercare pe axă (Fe): daN
2.5.Date privind roţile şi frânele conform următoarelor figuri 1a şi 1b
Figura 1A
Figura 1B
3.Frână
3.1.Informaţii generale
3.1.1.Marca:
3.1.2.Producător (denumire şi adresă):
3.1.3.Tipul de frână (de exemplu, cu tambur sau disc):
3.1.3.1.Variantă (de exemplu, camă în formă de S, pană etc.):
3.1.4.Identificatorul frânei: ID2-
3.1.5.Date privind frâna, în conformitate cu următoarele figuri 2A şi 2B:
Figura 2A
Figura 2B
3.2.Date privind frâna cu tambur
3.2.1.Dispozitiv de reglare a frânei (extern/integrat):
3.2.2.Cuplul maxim declarat aplicat frânei Cmax: Nm
3.2.3.Randamentul mecanic: =
3.2.4.Pragul declarat al cuplului aplicat frânei C0dec: Nm
3.2.5.Lungimea efectivă a axei cu came: mm
3.3.Tamburul de frână
3.3.1.Diametrul maxim al suprafeţei de frecare (limita de uzură): mm
3.3.2.Material de bază:
3.3.3.Masa declarată: kg
3.3.4.Masa nominală: kg
3.4.Garnitura de frână
3.4.1.Producător şi adresă:
3.4.2.Marca:
3.4.3.Tipul:
3.4.4.Identificare (identificarea tipului de garnitură):
3.4.5.Grosimea minimă (limita de uzură): mm
3.4.6.Metoda de fixare a materialului de frecare la saboţii de frână:
3.4.6.1.Scenariul cel mai pesimist de fixare (în cazul în care există mai mult de unul):
3.5.Date privind frâna cu disc
3.5.1.Tip de conexiune pe axă (axială, radială, integrată etc.):
3.5.2.Dispozitiv de reglare a frânei (extern/integrat):
3.5.3.Cursa maximă a dispozitivului de acţionare: mm
3.5.4.Forţa maximă declarată ThAmax: daN
3.5.4.1.Cmax = ThAmax x le: Nm
3.5.5.Raza de frecare: re = mm
3.5.6.Lungimea pârghiei: le = mm
3.5.7.Raportul intrare/ieşire (le/ee): i =
3.5.8.Randamentul mecanic: =
3.5.9.Forţa limită de acţionare a frânei declarată ThA0,dec: N
3.5.9.1.Co,dec = ThA0,dec x le: Nm
3.5.10. Grosimea minimă a rotorului (limita de uzură): mm
3.6.Date privind discul de frână:
3.6.1.Descrierea tipului de disc:
3.6.2.Legătură/montare la butuc:
3.6.3.Ventilaţie (da/nu):
3.6.4.Masa declarată: kg
3.6.5.Masa nominală: kg
3.6.6.Diametrul exterior declarat: mm
3.6.7.Diametrul interior minim: mm
3.6.8.Diametrul interior al inelului de frecare: mm
3.6.9.Lăţimea canalului de ventilaţie (dacă este cazul): mm
3.6.10. Material de bază:
3.7.Date privind plăcuţa de frână:
3.7.1.Producător şi adresă:
3.7.2.Marca:
3.7.3.Tipul:
3.7.4.Identificare (identificarea tipului de pe plăcuţa spate):
3.7.5.Grosimea minimă (limita de uzură): mm
3.7.6.Metoda de fixare a materialului de fricţiune pe plăcuţa spate:
3.7.6.1.Scenariul cel mai pesimist de fixare (în cazul în care există mai mult de unul):
ANEXA 12:CONDIŢII PRIVIND ÎNCERCAREA VEHICULELOR CU SISTEME DE FRÂNARE INERŢIALĂ
1.DISPOZIŢII GENERALE
1.1.Sistemul de frânare inerţială al unei remorci constă din dispozitivul de comandă, transmisia şi frânele roţilor, numite în continuare "frâne".
1.2.Dispozitivul de comandă reprezintă combinaţia de componente care cuprind dispozitivul de tracţiune (racordul de cuplare).
1.3.Transmisia reprezintă combinaţia de componente situate între ieşirea racordului de cuplare şi intrarea frânei.
1.4."Frâna" este elementul în care se dezvoltă forţele care se opun mişcării vehiculului. Prima parte a frânei este fie pârghia care acţionează cama frânei sau piese similare (frână inerţială cu transmisie mecanică), fie cilindrul de frână (sistem de frânare inerţial cu transmisie hidraulică).
1.5.Sistemele de frânare în care energia acumulată (de exemplu, electrică, pneumatică sau hidraulică) este transmisă remorcii de către vehiculul tractor şi este comandată doar de forţa de tracţiune din cuplaj nu sunt considerate sisteme de frânare inerţiale în sensul prezentului regulament.
1.6.Încercări
1.6.1.Determinarea elementelor principale ale frânei.
1.6.2.Determinarea caracteristicilor principale ale dispozitivului de comandă şi verificarea conformităţii acestuia cu dispoziţiile din prezentul regulament.
1.6.3.Verificarea pe vehicul:
(a)a compatibilităţii dintre dispozitivul de comandă şi frână; şi
(b)a transmisiei.
2.SIMBOLURI ŞI DEFINIŢII
2.1.Unităţi folosite
2.1.1.Masa: kg
2.1.2.Forţa: N
2.1.3.Acceleraţia gravitaţională: g = 9,81 m/s2
2.1.4.Cupluri şi momente: Nm
2.1.5.Suprafeţe: cm2
2.1.6.Presiuni: kPa
2.1.7.Lungimi: unitate specificată în fiecare caz.
2.2.Simboluri valabile pentru toate tipurile de frâne (a se vedea figura 1 din apendicele 1 la prezenta anexă)
2.2.1.Ga: "masa totală" a remorcii tehnic admisibilă şi declarată de producător;
2.2.2.G'a: "masa totală" a remorcii care, în conformitate cu declaraţia producătorului, poate fi frânată de dispozitivul de comandă;
2.2.3.Gb: "masa totală" a remorcii care poate fi frânată prin acţiunea comună a tuturor frânelor remorcii
GB = n x GBo
2.2.4.GBo: fracţiunea din "masa totală" permisibilă a remorcii care poate fi frânată prin acţiunea unei singure frâne, conform declaraţiei producătorului;
2.2.5.B*: forţa de frânare necesară;
2.2.6.B: forţa de frânare necesară ţinând seamă de rezistenţa la rulare;
2.2.7.D *: forţa admisibilă în cuplaj;
2.2.8.D: forţa efectivă în cuplaj;
2.2.9.P': forţa generată la ieşirea dispozitivului de comandă;
2.2.10. K: forţa suplimentară a dispozitivului de comandă, definită prin convenţie ca forţa D corespunzătoare punctului de intersecţie cu axa absciselor curbei extrapolate reprezentând P' în funcţie de D, măsurată cu dispozitivul de comandă în poziţia corespunzătoare cursei sale medii (a se vedea figurile 2 şi 3 din apendicele 1 la prezenta anexă);
2.2.11. Ka: forţa de activare a dispozitivului de comandă - aceasta este forţa maximă la racordul de cuplare care poate fi aplicată pe o perioadă scurtă de timp fără a produce o forţă de răspuns la ieşirea dispozitivului de comandă. În mod convenţional, KA se aplică forţei măsurate când racordul de cuplare începe să fie forţat înapoi cu o viteză de 10-15 mm/s, transmisia dispozitivului de comandă fiind decuplată;
2.2.12. D1: forţa maximă aplicată la racordul de cuplare când acesta este forţat înapoi cu o viteză de s mm/s ± 10 %, transmisia fiind decuplată;
2.2.13. D2: forţa maximă aplicată la racordul de cuplare când acesta este tras înainte cu o viteză de s mm/s ± 10 %, din poziţia de compresie maximă, transmisia fiind decuplată;
2.2.14. Ho: randamentul dispozitivului de comandă inerţial;
2.2.15. H1: randamentul sistemului de transmisie;
2.2.16. H: randamentul total al dispozitivului de comandă şi al transmisiei H = Ho x H1
2.2.17. s: cursa dispozitivului de comandă, exprimată în milimetri;
2.2.18. s': cursa de lucru (utilă) a comenzii (exprimată în milimetri), determinată în conformitate cu cerinţele de la punctul 9.4 din prezenta anexă;
2.2.19. s": cursa de rezervă a cilindrului principal, măsurată în milimetri la racordul de cuplare;
2.2.19.1. sHz: cursa cilindrului principal, măsurată în milimetri, în conformitate cu figura 8 din apendicele 1 la prezenta anexă;
2.2.19.2. s"Hz: cursa de rezervă a cilindrului principal, măsurată în milimetri la tija pistonului, în conformitate cu figura 8;
2.2.20. so: pierderea de cursă, adică cursa racordului de cuplare în mm când acesta din urmă este acţionat în aşa fel încât se mişcă de la 300 mm deasupra orizontalei la 300 mm sub orizontală, transmisia rămânând staţionară;
2.2.21. 2sB: deplasarea sabotului de frână (cursa sabotului frânei), exprimată în milimetri, măsurată pe diametrul paralel cu dispozitivul de acţionare şi fără ca frânele să fie reglate în timpul încercării;
2.2.22. 2sB*: deplasarea minimă în centrul sabotului de frână (cursa minimă a sabotului de frână) (în mm) pentru frânele cu tambur
2sB* = 2,4 + 4/ 1 000 x 2r
2r fiind diametrul tamburului frânei exprimat în milimetri; (a se vedea figura 4 din apendicele 1 la prezenta anexă).
Pentru frâne cu disc cu transmisie hidraulică
unde:
V60 = volumul de fluid absorbit de frâna unei roţi la o presiune corespunzătoare unei forţe de frânare de 1,2 B* = 0,6 x GBo şi la raza maximă a pneului,
şi
2rA = diametrul exterior al discului de frână (V60 în cm3, Frz în cm2 şi rA în mm)
2.2.23. M *: cuplul de frânare specificat de producător la punctul 5 din apendicele 3. Acest cuplu de frânare produce cel puţin forţa de frânare prescrisă B*;
2.2.23.1. Mt: cuplul frânării de încercare atunci când nu este prevăzut un limitator de suprasarcină (conform punctului 6.2.1 de mai jos);
2.2.24. R: raza de rulare dinamică a pneului (m);
2.2.25. n: numărul frânelor;
2.2.26. Mr: cuplul maxim de frânare rezultat din cursa maximă permisă sr sau din volumul de fluid maxim permis Vr atunci când remorca se deplasează înapoi (inclusiv rezistenţa la rulare = 0,01 x g x GBo);
2.2.27. sr: cursa maximă permisă la pârghia de comandă a frânei atunci când remorca se deplasează înapoi;
2.2.28. Vr: volumul maxim permis de fluid absorbit de o roată supusă frânării atunci când remorca se deplasează înapoi;
2.3.Simboluri valabile pentru sistemele de frânare cu transmisie mecanică (a se vedea figura 5 din apendicele 1 la prezenta anexă);
2.3.1.iHo: raportul de demultiplicare dintre cursa racordului de cuplare şi cursa pârghiei la ieşirea dispozitivului de comandă;
2.3.2.iH1: raportul de demultiplicare dintre cursa pârghiei la ieşirea dispozitivului de comandă şi cursa pârghiei frânei (demultiplicarea transmisiei);
2.3.3.iH: raportul de demultiplicare dintre cursa racordului de cuplare şi cursa pârghiei frânei
iH = iHo iH1
2.3.4.ig: raportul de demultiplicare dintre cursa pârghiei frânei şi deplasarea centrului sabotului de frână (cursa sabotului frânei) (a se vedea figura 4 din apendicele 1 la prezenta anexă);
2.3.5.P: forţa aplicată la pârghia de comandă a frânei (a se vedea figura 4 din apendicele 1 la prezenta anexă);
2.3.6.Po: forţa de revenire a frânei atunci când remorca se deplasează înainte; adică, în diagrama M = f(P), valoarea forţei P la punctul de intersecţie al extensiei acestei funcţii cu abscisa (a se vedea figura 6 din apendicele 1 la prezenta anexă);
2.3.6.1.Por: forţa de revenire a frânei atunci când remorca se deplasează înapoi (a se vedea figura 6 din apendicele 1 la prezenta anexă);
2.3.7.P*: forţa aplicată la pârghia de comandă a frânei pentru a produce forţa de frânare B*;
2.3.8.PT: forţa de încercare, în conformitate cu punctul 6.2.1;
2.3.9.p: caracteristica frânei când remorca se deplasează înainte, definită prin:
M = p (P - Po)
2.3.9.1.pr: caracteristica frânei când remorca se deplasează înapoi, definită prin:
Mr= Pr (Pr - Por)
2.3.10. scf: cursa cablului sau tijei spate la compensator atunci când frânele operează în direcţia înainte (1)
2.3.11. scr: cursa cablului sau tijei spate la compensator atunci când frânele operează în direcţia înapoi (1)
2.3.12. scd: cursa diferenţială la compensator atunci când numai una dintre frâne operează în direcţia înainte, iar cealaltă în direcţia opusă (1)
(1)Punctele 2.3.10, 2.3.11 şi 2.3.12 se aplică numai metodei de calcul al cursei diferenţiale a frânei de staţionare.
unde: scd = scr - scf (a se vedea figura 5A din apendicele 1)
2.4.Simboluri pentru sisteme de frânare cu transmisie hidraulică (a se vedea figura 8 din apendicele 1 la prezenta anexă)
2.4.1.ih: raportul de demultiplicare dintre cursa racordului de cuplare şi cursa pistonului în cilindrul principal;
2.4.2.i'g: raportul de demultiplicare dintre cursa punctului de acţionare a cilindrului (cursa de acţionare) şi deplasarea centrului sabotului de frână;
2.4.3.Frz: suprafaţa pistonului unui cilindru de frână, pentru frâna (frânele) cu tambur; pentru (frâna) frânele cu disc, suma suprafeţei pistoanelor etrierului pe o parte a discului;
2.4.4.Fhz: suprafaţa pistonului cilindrului principal;
2.4.5.p: presiunea hidraulică din cilindrul de frână;
2.4.6.po: presiunea de revenire în cilindrul de frână atunci când remorca se deplasează înainte; în diagrama M = f (p), valoarea presiunii p în punctul de intersecţie al extensiei acestei funcţii cu abscisa (a se vedea figura 7 din apendicele 1 la prezenta anexă);
2.4.6.1.por: presiunea de revenire a frânei când remorca de deplasează înapoi (a se vedea figura 7 din apendicele 1 la prezenta anexă);
2.4.7.p*: presiunea hidraulică în cilindrul de frână necesară pentru producerea forţei de frânare B*;
2.4.8.PT: presiunea de încercare, în conformitate cu punctul 6.2.1;
2.4.9.p': caracteristica frânei când remorca se deplasează înainte, definită prin:
M = p' (p - p0)
2.4.9.1.p': caracteristica frânei când remorca se deplasează înapoi, definită prin:
Mr = p'r (pr - por)
2.5.Simboluri privind cerinţele de frânare referitoare la limitatoarele de suprasarcină
2.5.1.Dop: forţa aplicată la intrarea dispozitivului de comandă, la care se activează limitatorul de suprasarcină;
2.5.2.Mop: cuplu de frânare la care se activează limitatorul de suprasarcină (declarat de către producător);
2.5.3.MTop: cuplul minim al frânării de încercare când este prevăzut un limitator de suprasarcină (în conformitate cu punctul 6.2.2.2);
2.5.4.Pop_min: forţa aplicată frânei la care se activează limitatorul de suprasarcină (în conformitate cu punctul 6.2.2.1);
2.5.5.Pop_max: forţa maximă (atunci când racordul de cuplare este împins complet în poziţia iniţială) aplicată frânei de către limitatorul de suprasarcină (în conformitate cu punctul 6.2.2.3);
2.5.6.pop_min: presiunea aplicată frânei la care se activează limitatorul de suprasarcină (în conformitate cu punctul 6.2.2.1);
2.5.7.pop_max: presiunea hidraulică maximă (atunci când racordul de cuplare este împins complet în poziţia iniţială) aplicată dispozitivului de acţionare a frânei de către limitatorul de suprasarcină (în conformitate cu punctul 6.2.2.3);
2.5.8.PTop: forţa minimă a frânării de încercare în cazul în care este prevăzut un limitator de suprasarcină (în conformitate cu punctul 6.2.2.2);
2.5.9.pTop: presiunea minimă a frânării de încercare în cazul în care este prevăzut un limitator de suprasarcină (în conformitate cu punctul 6.2.2.2).
3.CERINŢE GENERALE
3.1.Transmiterea puterii de frânare de la racordul de cuplare la frânele remorcii se efectuează fie prin tija de legătură, fie prin intermediul unuia sau mai multor fluide. Cu toate acestea, se poate folosi un cablu izolat (tip Bowden) pentru asigurarea unei porţiuni a transmisiei. Această porţiune este cât mai scurtă posibil. Cablurile şi tijele de comandă nu intră în contact cu remorca sau cu alte suprafeţe care pot afecta acţionarea sau eliberarea frânei.
3.2.Toate şuruburile de la articulaţii trebuie să fie protejate în mod adecvat. De asemenea, aceste legături sunt fie cu ungere automată, fie uşor accesibile pentru ungere.
3.3.Sistemele de frânare inerţiale se instalează astfel încât, în caz de utilizare a cursei maxime a racordului de cuplare, niciuna din părţile transmisiei să nu se blocheze, să nu sufere o deformare permanentă şi să nu se defecteze. Verificarea acestui fapt se face prin decuplarea extremităţii transmisiei de pârghiile de comandă ale frânei.
3.4.Sistemul de frânare inerţial permite remorcii să se deplaseze înapoi cu vehiculul tractor fără a impune o forţă de rezistenţă care să depăşească 0,08 g.GA. Dispozitivele folosite în acest scop acţionează automat şi se decuplează automat atunci când vehiculul se mişcă înainte.
3.5.Orice dispozitiv special încorporat, în sensul punctului 3.4 din prezenta anexă, este realizat astfel încât eficacitatea frânei de staţionare în rampă să nu fie afectată în mod negativ.
3.6.Sistemele de frânare inerţiale pot fi prevăzute cu limitatoare de suprasarcină. Acestea nu trebuie să fie activate de o forţă mai mică de Dop = 1,2 x D* (în cazul montării pe dispozitivul de comandă) sau de o forţă mai mică de Pop = 1,2 x P* sau de o presiune mai mică de Pop = 1,2 x p* (în cazul montării pe frâna roţii), unde forţa P* sau presiunea p* corespunde unei forţe de frânare B* = 0,5 x g x GBo.
4.CERINŢE PENTRU DISPOZITIVELE DE COMANDĂ
4.1.Părţile culisante ale dispozitivului de comandă sunt suficient de lungi pentru a permite cursei să fie utilizată integral, chiar şi în cazul în care remorca este cuplată.
4.2.Părţile culisante sunt protejate de o mască sau alt dispozitiv echivalent. Acestea trebuie unse sau realizate din materiale cu autoungere. Suprafeţele de fricţiune se realizează dintr-un astfel de material încât să nu existe cuplu electrochimic şi nicio incompatibilitate mecanică ce ar putea provoca o blocare sau o gripare a părţilor culisante.
4.3.Forţa de activare (KA) a dispozitivului de comandă se situează între 0,02 g x G'A şi 0,04 g x G'A.
4.4.Forţa maximă de împingere D1 nu trebuie să depăşească 0,10 g x G'A în cazul remorcilor cu bare de tracţiune rigide şi 0,067 g x G'A în cazul remorcilor cu mai multe axe cu bare de tracţiune pivotante.
4.5.Forţa maximă de tracţiune D2 se situează între 0,1 g x G'A şi 0,5 g x G'A.
5.ÎNCERCĂRI ŞI MĂSURĂTORI CARE TREBUIE EFECTUATE ASUPRA DISPOZITIVELOR DE COMANDĂ
5.1.Dispozitivele de comandă prezentate serviciului tehnic care efectuează încercările trebuie verificate în ceea ce priveşte conformitatea cu dispoziţiile de la punctele 3 şi 4 din prezenta anexă.
5.2.Pentru toate tipurile de frâne, se măsoară următoarele:
5.2.1.cursa s şi cursa efectivă s';
5.2.2.forţa suplimentară K;
5.2.3.forţa de activare KA;
5.2.4.forţa de împingere D1:
5.2.5.forţa de tractare D2.
5.3.Pentru sistemele de frânare inerţiale cu tracţiune mecanică, se determină următoarele:
5.3.1.raportul de demultiplicare iHo, măsurat la mijlocul cursei dispozitivului de comandă;
5.3.2.forţa de ieşire P' a dispozitivului de comandă, ca funcţie de forţa de tracţiune D din bara de tracţiune.
Forţa suplimentară K şi randamentul sunt derivate din curba reprezentativă obţinută prin aceste măsurători.
H0 = 1 / iH0 x P' / D - K
(a se vedea figura 2 din apendicele 1 la prezenta anexă)
5.4.Pentru sisteme de frânare inerţiale cu transmisie hidraulică, se determină următoarele:
5.4.1.raportul de demultiplicare ih, măsurat la mijlocul cursei dispozitivului de comandă;
5.4.2.presiunea p la ieşirea cilindrului principal ca funcţie de forţa de tracţiune D din bara de tracţiune şi de suprafaţa FHZ a pistonului cilindrului principal, specificată de producător. Forţa suplimentară K şi randamentul sunt derivate din curba reprezentativă obţinută prin aceste măsurători.
H0 = 1 / iH x P'x Fhz / D - K
(a se vedea figura 3 din apendicele 1 la prezenta anexă);
5.4.3.cursa de rezervă a cilindrului principal "s", menţionată la punctul 2.2.19 din prezenta anexă;
5.4.4.suprafaţa FHZ a pistonului din cilindrul principal;
5.4.5.cursa sHz a cilindrului principal (în milimetri);
5.4.6.cursa de rezervă s"Hz a cilindrului principal (în milimetri).
5.5.În cazul sistemului de frânare inerţială al remorcilor cu mai multe axe cu bară de tracţiune pivotantă, se măsoară pierderea de cursă menţionată la punctul 10.4.1 din prezenta anexă.
6.CERINŢE PENTRU FRÂNE
6.1.Producătorul pune la dispoziţia serviciului tehnic care efectuează încercările, pe lângă frânele care urmează să fie supuse încercării, schiţe ale acestora care indică tipul, dimensiunea şi materialul părţilor principale, precum şi marca şi tipul garniturilor. Aceste schiţe indică suprafaţa FRZ a cilindrilor de frână, în cazul frânelor hidraulice. Producătorul indică, de asemenea, cuplul de frânare M* şi masa GBo menţionate la punctul 2.2.4 din prezenta anexă.
6.2.Condiţii de încercare
6.2.1.În cazul în care sistemul de frânare inerţial nu este dotat şi nu este proiectat pentru a fi dotat cu un limitator de suprasarcină, frâna de la roată se încearcă la următoarele forţe sau presiuni de încercare:
PT = 1,8 P* sau pT = 1,8 p* şi
MT = 1,8 M*, după caz.
6.2.2.În cazul în care sistemul de frânare inerţial este dotat sau este proiectat pentru a fi dotat cu un limitator de suprasarcină, frâna de la roată se încearcă la următoarele forţe sau presiuni de încercare:
6.2.2.1.Valorile minime prin construcţie ale unui limitator de suprasarcină se specifică de către producător şi nu sunt mai mici de:
P0p = 1,2 P* sau p0p = 1,2 p*
6.2.2.2.Intervalele forţei minime de încercare PTop sau ale presiunii minime de încercare pTop şi cuplul minim de încercare MTop sunt:
Ptop = 1,1-1,2 P* sau pT0p = 1,1-1,2 p*
şi
MTop = 1,1-1,2 M*
6.2.2.3.Valorile maxime (Pop_max sau pop_max) pentru limitatorul de suprasarcină se specifică de către producător şi nu depăşesc PT respectiv pT
7.ÎNCERCĂRI ŞI MĂSURĂTORI CARE TREBUIE EFECTUATE ASUPRA FRÂNELOR
7.1.Frânele şi piesele prezentate serviciului tehnic care efectuează încercările sunt verificate pentru a se stabili dacă sunt conforme cu dispoziţiile de la punctul 6 din prezenta anexă.
7.2.Se determină următoarele:
7.2.1.cursa minimă de strângere a sabotului (deplasarea minimă a sabotului de frână), 2sB*;
7.2.2.cursa de strângere în centrul sabotului (deplasarea sabotului de frână) 2sB (care trebuie să fie mai mare decât 2Sb*);
7.3.În cazul frânelor acţionate mecanic, se determină următoarele:
7.3.1.raportul de demultiplicare ig (a se vedea figura 4 din apendicele 1 la prezenta anexă);
7.3.2.forţa P* pentru cuplul de frânare M*;
7.3.3.cuplul M* ca funcţie de forţa P* aplicată pârghiei de comandă a sistemelor cu transmisie mecanică.
Viteza de rotaţie a suprafeţelor de frânare corespunde unei viteze iniţiale a vehiculului de 60 km/h atunci când remorca se deplasează înainte şi de 6 km/h atunci când remorca se deplasează înapoi. Din curba obţinută pe baza acestor măsurători se deduc următoarele (a se vedea figura 6 din apendicele 1 la prezenta anexă):
7.3.3.1.forţa de revenire a frânei Po şi valoarea caracteristică p atunci când remorca se deplasează înainte;
7.3.3.2.forţa de revenire a frânei Por şi valoarea caracteristicăr atunci când remorca se deplasează înapoi;
7.3.3.3.cuplul maxim de frânare Mr până la cursa maximă admisă sr atunci când remorca se deplasează înapoi (a se vedea figura 6 din apendicele 1 la prezenta anexă);
7.3.3.4.cursa maximă admisibilă a pârghiei de comandă a frânei atunci când remorca se deplasează înapoi (a se vedea figura 6 din apendicele 1 la prezenta anexă).
7.4.În cazul frânelor cu transmisie hidraulică, se determină următoarele:
7.4.1.raportul de demultiplicare ig' (a se vedea figura 8 din apendicele 1 la prezenta anexă)
7.4.2.presiunea p* pentru cuplul de frânare M*;
7.4.3.cuplul M* ca funcţie de presiunea p* aplicată asupra cilindrului de frână al sistemelor de transmisie hidraulică.
Viteza de rotaţie a suprafeţelor de frânare corespunde unei viteze iniţiale a vehiculului de 60 km/h atunci când remorca se deplasează înainte şi de 6 km/h atunci când remorca se deplasează înapoi. Din curba obţinută pe baza acestor măsurători se deduc următoarele (a se vedea figura 7 din apendicele 1 la prezenta anexă):
7.4.3.1.forţa de revenire po a frânei şi caracteristica p' atunci când remorca se deplasează înainte;
7.4.3.2.forţa de revenire por a frânei şi caracteristica p'r atunci când remorca se deplasează înapoi;
7.4.3.3.cuplul maxim de frânare Mr până la volumul de fluid maxim admisibil Vr, atunci când remorca se deplasează înapoi (a se vedea figura 7 din apendicele 1 la prezenta anexă);
7.4.3.4.volumul maxim admisibil de fluid Vr absorbit de o roată supusă frânării atunci când remorca se deplasează înapoi (a se vedea figura 7 din apendicele 1);
7.4.4.suprafaţa FRZ a pistonului din cilindrul de frână.
7.5.Procedură alternativă pentru încercarea de tip I
7.5.1.Încercarea de tip I prevăzută la punctul 1.5 din anexa 4 nu trebuie să fie efectuată pe un vehicul prezentat pentru omologare de tip dacă părţile componente ale sistemului de frânare sunt încercate pe un stand inerţial de încercare, pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor de la punctele 1.5.2 şi 1.5.3 din anexa 4.
7.5.2.Procedura alternativă pentru încercarea de tip I se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la punctul 3.5.2 din apendicele 2 la anexa 11 (aplicabilă, prin analogie, şi în cazul discurilor de frână).
8.DIFERENŢIALUL FORŢELOR EXERCITATE DE SISTEMUL DE FRÂNARE DE STAŢIONARE PE O PANTĂ SIMULATĂ
8.1.Metoda de calcul
8.1.1.Punctele de pivotare ale compensatorului sunt aliniate atunci când frâna de staţionare este în poziţie de repaus.
Toţi pivoţii compensatorului trebuie să fie în linie
Se pot utiliza măsuri alternative în cazul în care acestea furnizează aceeaşi tensiune în ambele cabluri din spate, chiar şi atunci când există diferenţe de cursă între cablurile din spate.
8.1.2.Trebuie furnizate detalii ale schiţelor pentru a demonstra că articularea compensatorului este suficientă pentru a asigura faptul că fiecare cablu spate este tensionat la fel. Compensatorul trebuie să beneficieze de o distanţă suficientă în lăţime pentru a facilita cursele diferenţiale de la stânga la dreapta. Braţele dispozitivului de strângere trebuie, de asemenea, să fie suficient de adânci în raport cu lăţimea lor pentru a se asigura faptul că acestea nu împiedică articularea atunci când compensatorul se află în unghi.
Cursa diferenţială la nivelul compensatorului (scd) se derivă din:
scd > = 1,2 x (Scr- Sc')
unde:
Sc' = S'/iH (cursa la nivelul compensatorului - deplasare înainte) şi Sc' = 2 x SB/ig
Scr = Sr/iH (cursa la nivelul compensatorului - deplasare înapoi)
9.RAPOARTE DE ÎNCERCARE
Cererile pentru omologarea remorcilor prevăzute cu frâne inerţiale sunt însoţite de rapoartele de încercare ale dispozitivului de comandă şi ale frânelor, precum şi de raportul de încercare a compatibilităţii între dispozitivul de comandă inerţial, transmisie şi frânele remorcii; aceste rapoarte cuprind cel puţin informaţiile specificate în apendicele 2, 3 şi 4 la prezenta anexă.
10.COMPATIBILITATEA ÎNTRE DISPOZITIVUL DE COMANDĂ ŞI FRÂNELE UNUI VEHICUL
10.1.Se efectuează o verificare pe vehicul, luând în considerare caracteristicile dispozitivului de comandă (apendicele 2) şi ale frânelor (apendicele 3), precum şi caracteristicile remorcii menţionate la punctul 4. din apendicele 4 la prezenta anexă, cu privire la conformitatea sistemului de frânare inerţial al remorcii cu cerinţele prescrise.
10.2.Verificări generale pentru toate tipurile de frâne
10.2.1. Acele componente ale transmisiei care nu au fost verificate în acelaşi timp cu dispozitivul de comandă sau cu frânele se verifică pe vehicul. Rezultatele verificării se consemnează în apendicele 4 la prezenta anexă (de exemplu, iH1 şi ffl).
10.2.2. Masa
10.2.2.1. Masa maximă GA a remorcii nu trebuie să depăşească masa maximă G'A pentru care este autorizat dispozitivul de comandă.
10.2.2.2. Masa maximă GA a remorcii nu trebuie să depăşească masa maximă GB care poate fi frânată prin acţionarea în comun a tuturor frânelor remorcii.
10.2.3. Forţele
10.2.3.1. Forţa de activare KA nu trebuie să fie mai mică de 0,02 g x GA şi nici mai mare de 0,04 g x GA.
10.2.3.2. Forţa maximă de împingere D1 nu trebuie să depăşească 0,10 g x GA în cazul remorcilor cu bară de tracţiune rigidă şi 0,067 g x GA în cazul remorcilor cu mai multe axe cu bare de tracţiune pivotantă.
10.2.3.3. Forţa maximă de tracţiune D2 este cuprinsă între 0,1 g x GA şi 0,5 g x GA.
10.3.Verificarea randamentului frânării
10.3.1. Suma forţelor de frânare exercitate pe circumferinţa roţilor remorcii trebuie să fie cel puţin B* = 0,50 g x GA, inclusiv rezistenţa la rulare de 0,01 g x GA: aceasta corespunde unei forţe de frânare B de 0,49 g x GA. În acest caz, forţa maximă de tracţiune admisă asupra cuplării este:
D* = 0,067 g x GA în cazul remorcilor cu mai multe axe cu bară de tracţiune pivotantă
şi
D* = 0,10 g x GA în cazul remorcilor cu bară de tracţiune rigidă.
Pentru a verifica dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, se aplică următoarele inegalităţi:
10.3.1.1. în cazul sistemelor de frânare inerţială cu transmisie mecanică:
10.3.1.2. În cazul sistemelor de frânare inerţiale cu transmisie hidraulică:
10.4.Verificarea cursei comenzii
10.4.1. În cazul dispozitivelor de comandă pentru remorci cu mai multe axe cu bară de tracţiune pivotantă al căror sistem de tije de frânare este dependent de poziţia dispozitivului de remorcare, cursa comenzii s este mai mare decât cursa efectivă (utilă) a comenzii s', diferenţa fiind cel puţin echivalentă cu pierderea de cursă so. Cursa so nu trebuie să depăşească 10 % din cursa utilă s'
10.4.2. Cursa efectivă (utilă) a comenzii s' pentru remorcile cu una sau mai multe axe se determină după cum urmează:
10.4.2.1. în cazul în care tijele sistemului de frânare sunt influenţate de poziţia unghiulară a dispozitivului de remorcare, atunci:
s' = s - s0
10.4.2.2. dacă nu există pierdere de cursă, atunci:
s' = s
10.4.2.3. la sistemele de frânare hidraulică:
s' = s - s
10.4.3. Următoarele inegalităţi se aplică pentru a se verifica dacă cursa comenzii este adecvată:
10.4.3.1. în cazul sistemelor de frânare inerţială cu transmisie mecanică:
10.4.3.2. În cazul sistemelor de frânare inerţiale cu transmisie hidraulică:
10.5.Verificări suplimentare
10.5.1. În cazul sistemelor de frânare inerţială cu transmisie mecanică, se efectuează verificarea corectitudinii montării sistemului de tije prin care sunt transmise forţele de la dispozitivul de comandă la frâne.
10.5.2. În cazul sistemelor de frânare inerţială cu transmisie hidraulică, se efectuează o verificare pentru a determina dacă cursa sistemului de acţionare a cilindrului principal atinge nivelul minim de s/ih. Nu se admite o valoare inferioară.
10.5.3. Comportamentul general al vehiculului la frânare face obiectul unei încercări pe drum a sistemului de frânare, la diferite viteze, la diferite eforturi de frânare şi la frecvenţe diferite de acţionare a frânelor. Nu se admit oscilaţii autoinduse neamortizate.
11.OBSERVAŢII GENERALE
Dispoziţiile de mai sus se aplică celor mai uzuale sisteme de frânare inerţială cu transmisie mecanică sau hidraulică, în special în cazul în care toate roţile remorcilor sunt echipate cu acelaşi tip de frâne şi cu acelaşi tip de pneuri. La verificarea unor construcţii mai puţin uzuale, dispoziţiile de mai sus se adaptează la particularităţile fiecărui caz în parte.
ANEXA 121:Apendicele 1
Figura 1 - Simboluri valabile pentru toate tipurile de frâne
(a se vedea punctul 2.2 din prezenta anexă)
Figura 2 - Transmisie mecanică
(a se vedea punctele 2.2.10 şi 5.3.2 din prezenta anexă)
Figura 3 - Transmisie hidraulică
(a se vedea punctele 2.2.10 şi 5.4.2 din prezenta anexă)
Figura 4 - Verificarea frânelor
(a se vedea punctele 2.2.22 şi 2.3.4 din prezenta anexă)
Tija de conectare şi cama frânei
Figura 5 - Sistemul de frânare cu transmisie mecanică
(a se vedea punctul 2.3 din prezenta anexă)
Figura 5A - Sistemul de frânare cu transmisie mecanică
(a se vedea punctul 2.3 din prezenta anexă)
Figura 6 - Frână mecanică
(a se vedea punctul 2 din prezenta anexă)
Figura 7 - Frână hidraulică
(a se vedea punctul 2 din prezenta anexă)
Figura 8 - Sistem de frânare cu transmisie hidraulică
(a se vedea punctul 2 din prezenta anexă)
 
ANEXA 122:Apendicele 2 - Raport de încercare al dispozitivului de comandă al sistemului de frânare inerţială
1.Producătorul
2.Marca
3.Tipul
4.Caracteristicile remorcilor cărora le este destinat dispozitivul de comandă de către producător:
4.1.masa G'A = kg
4.2.forţa statică verticală admisibilă la capul dispozitivului de remorcare N
4.3.remorcă cu bară de tracţiune rigidă/cu mai multe axe şi cu bară de tracţiune pivotantă (1)
5.Scurtă descriere
(Lista planurilor şi schiţelor cotate anexate)
6.Schema modului de funcţionare a dispozitivului de comandă
7.Cursa s = mm
8.Raportul de demultiplicare al dispozitivului de comandă:
8.1.în cazul dispozitivului cu transmisie mecanică (1)
iHo = de la la (2)
8.2.în cazul dispozitivului cu transmisie hidraulică (1)
ih = de la la (2)
fhz = cm2
cursa cilindrului principal sHz mm
cursa de rezervă a cilindrului principal s"Hz mm
9.Rezultatele încercării:
9.1.Randamentul
în cazul dispozitivului cu transmisie mecanică (1) H=
în cazul dispozitivului cu transmisie hidraulică (1) H =
9.2.Forţa suplimentară K = N
9.3.Forţa maximă de compresie D1 = N
9.4.Forţă maximă de tracţiune D2 = N
9.5.Forţa de activare KA = N
9.6.Pierderea de cursă şi rezerva de cursă:
Dacă poziţia dispozitivului de tracţiune are un efect s0 (1) = mm
în cazul unui dispozitiv cu transmisie hidraulică s" (1) = s"Hz x ih = mm
9.7.Cursa de comandă efectivă (utilă) s' = mm
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
(2)Se indică lungimile folosite pentru a determina iHo sau ih.
9.8.Un limitator de suprasarcină conform punctului 3.6 din prezenta anexă este prevăzut/nu este prevăzut (1)
9.8.1.Dacă limitatorul de suprasarcină este montat înaintea pârghiei de transmisie a dispozitivului de comandă
9.8.1.1.Forţa de activare a limitatorului de suprasarcină Dop = N
9.8.1.2.Dacă limitatorul de suprasarcină este mecanic (1) forţa maximă pe care o poate dezvolta dispozitivul de comandă inerţial
P'max/iHo = Pop_maX = N
9.8.1.3.Dacă limitatorul de suprasarcină este hidraulic (1), presiunea pe care o poate dezvolta dispozitivul de comandă inerţial
p' max/ih = pop_max = N/cm2
9.8.2.Dacă limitatorul de suprasarcină este montat după pârghia de transmisie a dispozitivului de comandă
9.8.2.1.Forţa de activare a limitatorului de suprasarcină dacă limitatorul de suprasarcină este mecanic (1)
Dop x iHo = N
dacă limitatorul de suprasarcină este hidraulic (1)
Dop x ih = N
9.8.2.2.Dacă limitatorul de suprasarcină este mecanic (1) forţa maximă pe care o poate dezvolta dispozitivul de comandă inerţial
P'max = pop_max = N
9.8.2.3.Dacă limitatorul de suprasarcină este hidraulic (1), presiunea pe care o poate dezvolta dispozitivul de comandă inerţial
p'max = pop_max = N/cm2
10.Dispozitivul de comandă descris mai sus îndeplineşte/nu îndeplineşte () dispoziţiile de la punctele 3, 4 şi 5 din prezenta anexă.
Semnătura: Data:
11.Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu dispoziţiile relevante ale anexei 12 la Regulamentul nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente
Serviciul tehnic (2) care a efectuat încercarea
Semnătura: Data:
12.Autoritatea de omologare de tip (2)
Semnătura: Data:
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
(2)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare de tip.
ANEXA 123:Apendicele 3 - Raport de încercare a frânei

1. Producătorul

2. Marca

3. Tipul

4. "Masa maximă" tehnic admisă pe roată GB = kg

5. Cuplul de frânare M* (specificat de producător conform punctului 2.2.23 din prezenta anexă) = Nm

6. Raza dinamică de rulare a pneului

Rmin = m; Rmax = m

7. Scurtă descriere

(Lista planurilor şi schiţelor cotate prezentate)

8. Schemă a modului de funcţionare a frânei

9. Rezultatul încercării:

Frână mecanică (1) Frână hidraulică (1)

9.1. Raport de demultiplicare ig = (2) 9.I.A. Raport de demultiplicare i'g = (2)

9.2. Deplasarea (cursa de acţionare) sB = mm 9.2.A. Deplasarea (cursa de acţionare) sB = m

9.3. Deplasarea prescrisă (cursa de acţionare prescrisă) sB* = mm 9.3.A. Deplasarea prescrisă(cursa de acţionare prescrisă) sB* = mm

9.4. Forţa de revenire P0 = N 9.4.A. Presiunea de revenire p0 = N/cm2

9.5. Coeficient (caracteristică p = m) 9.5.A. Coeficient (caracteristică) p' = m

9,6 Limitator de suprasarcină, conform punctului 3.6 din prezenta anexă este prevăzut/nu este prevăzut (1): 9.6.A. Limitator de suprasarcină, conform punctului 3.6 din prezenta anexă: este prevăzut/nu este prevăzut (1)

9.6.1. Cuplu de frânare la care se activează limitatorul de suprasarcină Mop= Nm 9.6.I.A. Cuplu de frânare la care se activează limitatorul de suprasarcină Mop = Nm

9.7. Forţa pentru M* P* = N 9.7.A. Presiunea pentru M* p* = N/cm2

9.8. 9.8.A. Suprafaţa cilindrului roţii frz = cm2

9.9. 9.9.A. Volumul de fluid absorbit (pentru frânele cu disc) V6o = cm3

9.10. Eficacitatea frânei de serviciu când remorca se deplasează înapoi (a se vedea figurile 6 şi 7 din apendicele 1 la prezenta anexă)

9.10.1. Cuplul de frânare maxim din figura 6 Mr = Nm

(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.

(2)Se indică lungimile folosite pentru a determina ig or i'g.

9.10.1.A. Cuplul de frânare maxim din figura 7 Mr = Nm

9.10.2. Cursa maximă admisă se = mm

9.10.2.A. Volumul de fluid absorbit maxim admisibil Vr = cm3

9.11. Alte caracteristici ale frânei atunci când remorca se deplasează înapoi (a se vedea figurile 6 şi 7 din apendicele 1 la prezenta anexă)

9.11.1. Forţa de revenire a frânei Por = N

9.11.1.A. Presiunea de revenire a frânei Por = N/cm2

9.11.2. Caracteristica frânei pr = m

9.11.2.A. Caracteristica frânei p'r= m

9.12. Încercări în conformitate cu punctul 7.5 din prezenta anexă (dacă este cazul) (corectate pentru a lua în calcul rezistenţa la rulare corespunzătoare valorii 0,01 x g x GBo)

9.12.1. Încercare de frânare de tip 0

Viteza de încercare = km/h

Coeficientul de frânare = %

Forţa de aplicare a comenzii N

9.12.2. Încercare de frânare de tip I

Viteza de încercare = km/h

Coeficientul de frânare susţinută = %

Durata de frânare = minute

Eficacitatea la cald = %

(exprimată ca procent din rezultatul încercării de tip 0 de la poziţia 9.12.1)

Forţa de aplicare a comenzii = N

10. Frâna de mai sus corespunde/nu corespunde (1) cerinţelor punctelor 3 şi 6 privind condiţiile de încercare pentru vehicule echipate cu sistemele de frânare inerţiale descrise în prezenta anexă.

Frâna poate/nu poate (1) fi utilizată de un sistem de frânare inerţială fără limitator de suprasarcină.

Data:

Semnătura:

11. Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu dispoziţiile relevante ale anexei 12 la Regulamentul nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente.

Serviciul tehnic (2) care a efectuat încercarea

Data:

Semnătura:

(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.

(2)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare de tip..

12. Autoritatea de omologare de tip (1)

Data:

Semnătura:

(1)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare de tip..

ANEXA 124:Apendicele 4 - Raport de încercare privind compatibilitatea dispozitivelor de comandă a frânei inerţiale, transmisiei şi frânelor remorcii
1.Dispozitivul de comandă: descris în raportul de încercare ataşat (a se vedea apendicele 2 la prezenta anexă)
Raportul de demultiplicare selectat:
iHo (1) = (2) sau ih (1) = (2).
(trebuie să se încadreze în limitele specificate la punctele 8.1 sau 8.2 din apendicele 2 la prezenta anexă)
2.Frânele descrise în raportul de încercare ataşat (a se vedea apendicele 3 la prezenta anexă)
3.Dispozitivele de transmisie ale remorcii
3.1.Scurtă descriere cu schema de principiu
3.2.Raportul de demultiplicare şi randamentul transmisiei mecanice a remorcii
iHT(1) = (2)
HT (1) =
4.Remorca
4.1.Producătorul
4.2.Marca
4.3.Tipul
4.4.Tip de bară de tracţiune: remorcă cu bară de tracţiune rigidă/remorcă cu mai multe axe şi bară de tracţiune pivotantă (1)
4.5.Număr de frâne n =
4.6.Masa maximă tehnic admisă GA = kg
4.7.Raza dinamică de rulare a pneului R = m
4.8.Forţa admisibilă la cuplare
D* = 0,10 g Ga (1) = N
sau
D* = 0,067 g Ga (1) = N
4.9.Forţa de frânare necesară B * = 0,50 g GA = N
4.10.Forţa de frânare B = 0,49 g GA = N
5.Compatibilitate - Rezultatele încercărilor
5.1.Forţa de activare 100 x KA/(g x GA) =
(trebuie să fie cuprinsă între 2 şi 4)
5.2.Forţa maximă de compresie 100 x D1(g x GA) =
(nu trebuie să depăşească 10 pentru remorcile cu bară de tracţiune rigidă sau 6,7 pentru remorcile cu mai multe axe şi cu bară de tracţiune pivotantă)
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
(2)Se indică lungimile folosite pentru a determina iHo sau ih.
5.3.Forţă maximă de tracţiune 100 x D2/(g x GA) =
(trebuie să fie cuprinsă între 10 şi 50)
5.4.Masă maximă tehnic admisă pentru dispozitivul de acţionare inerţial
G'a = kg
(nu trebuie să fie mai mică decât GA)
5.5.Masă maximă tehnic admisă pentru toate frânele remorcii
GB = n x GBo = kg
(nu trebuie să fie mai mică decât GA)
5.6.Cuplul de frânare al frânelor
n x M*/(B x R) =
(nu trebuie să fie mai mic de 1,0)
5.6.1.Un limitator de sarcină, în sensul punctului 3.6 din prezenta anexă este/nu este (1) montat pe dispozitivul de acţionare inerţial/pe frâne (1)
5.6.1.1.dacă limitatorul de suprasarcină montat pe dispozitivul de acţionare inerţial este mecanic (1)
n x P*/(iH1 x H1 x P'max) =
(nu trebuie să fie mai mică de 1,2)
5.6.1.2.dacă limitatorul de suprasarcină montat pe dispozitivul de acţionare inerţial este hidraulic (1)
p*/p' max =
(nu trebuie să fie mai mică de 1,2)
5.6.1.3.dacă limitatorul de suprasarcină este montat pe dispozitivul de acţionare inerţial:
forţa de activare Dop/D* =
(nu trebuie să fie mai mică de 1,2)
5.6.1.4.dacă limitatorul de suprasarcină este montat pe frână:
pragul de cuplu n x Mop/(B x R) =
(nu trebuie să fie mai mic de 1,2)
5.7.Sistem de frânare inerţială cu transmisie mecanică (1)
5.7.1.iH = iHo x iH1 =
5.7.2.H = Ho x H1 =
5.7.3.
(nu trebuie să depăşească: iH)
5.7.4.
s' = sB* x ig
nu trebuie să fie mai mic decât: iH)
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
5.7.5.Raportul s'/iH = când remorca se deplasează înapoi (nu trebuie să depăşească: sr)
5.7.6.Cuplu de frânare când remorca se deplasează înapoi, inclusiv rezistenţa la rulare
0,08 x g x GA x R = Nm
(nu trebuie să depăşească: n x Mr)
5.8.Sistem de frânare inerţială cu transmisie hidraulică (1)
5.8.1.ih/FHz =
5.8.2.
(nu trebuie să depăşească: ih/FHZ)
5.8.3.
(nu trebuie să fie mai mică decât: ig/FHZ)
5.8.4.s/ih=
(nu trebuie să depăşească cursa dispozitivului de acţionare a cilindrului principal, aşa cum se specifică la punctul 8.2 din apendicele 2 la prezenta anexă)
5.8.5.Raportul s'/FHZ = când remorca se deplasează înapoi (nu trebuie să depăşească: vr)
5.8.6.Cuplu de frânare când remorca se deplasează înapoi, inclusiv rezistenţa la rulare
0,08 x g x GA x R = Nm
(nu trebuie să depăşească: n x Mr)
6.Cursa diferenţială la compensatorul frânei de staţionare
6.1.1.Cursa maximă admisibilă a compensatorului (înainte) scf = mm
6.1.2.Cursa maximă admisibilă a compensatorului (înapoi) scr = mm
6.1.3.Cursa diferenţială maximă admisibilă a compensatorului scd = mm
7.Sistemul de frânare inerţială descris mai sus este/nu este conform (1) cu dispoziţiile de la punctele 3-10 din prezenta anexă.
Semnătura Data
8.Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu dispoziţiile relevante ale anexei 12 la Regulamentul nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente.
Serviciul tehnic care a efectuat încercarea
Semnătura Data
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
ANEXA 13:CERINŢE DE ÎNCERCARE PENTRU VEHICULE ECHIPATE CU SISTEME ANTIBLOCARE
1.OBSERVAŢII GENERALE
1.1.Prezenta anexă defineşte eficacitatea de frânare necesară pentru vehiculele rutiere prevăzute cu (un) sistem(e) de frânare antiblocare.
1.2.Sistemele antiblocare cunoscute în prezent pot avea unul sau mai mulţi senzori, unul sau mai multe puncte de control şi unul sau mai multe modulatoare. Orice alt dispozitiv diferit care poate fi introdus în viitor sau o funcţie de frânare cu antiblocare integrată în alt sistem vor fi considerate ca reprezentând un sistem antiblocare în sensul prezentei anexe şi al anexei 10 la prezentul regulament, cu condiţia ca eficacitatea acestora să fie egală cu cea prevăzută în prezenta anexă.
2.DEFINIŢII
2.1.Un "sistem antiblocare" este o componentă a unui sistem de frânare de serviciu care reglează în mod automat gradul de alunecare în sensul de rotaţie a roţii (roţilor), la una sau mai multe roţi ale vehiculului, în timpul frânării.
2.2."Senzor" înseamnă elementul destinat recunoaşterii şi transmiterii către calculator a condiţiilor de rotaţie a roţilor sau a condiţiilor dinamice ale vehiculului.
2.3."Controler" înseamnă elementul destinat evaluării datelor transmise de senzori şi transmiterii unui semnal către modulator.
2.4."Modulator" înseamnă elementul destinat modulării forţelor de frânare în funcţie de semnalul primit de la controler.
2.5."Roată controlată direct" înseamnă o roată a cărei forţă de frânare este modulată pe baza datelor furnizate cel puţin de senzorul propriu (1).
2.6."Roată controlată indirect" înseamnă o roată a cărei forţă de frânare este modulată pe baza datelor furnizate de senzorul (senzorii) unei (unor) alte roţi (1).
(1)Se consideră că sistemele antiblocare cu grad înalt de selectivitate includ atât roţile controlate direct, cât şi roţile controlate indirect; în cazul sistemelor cu grad scăzut de selectivitate, toate roţile dotate cu un senzor sunt considerate ca fiind controlate direct
2.7."Executarea de cicluri complete" înseamnă că sistemul antiblocare modulează în mod repetat forţa de frânare pentru a evita blocarea roţilor controlate direct. Se consideră că acţionările frânei în care modularea are loc o singură dată în timpul opririi nu se încadrează în această definiţie.
În cazul remorcilor cu sisteme de frânare pneumatice, executarea ciclurilor complete de către sistemul de frânare cu antiblocare este asigurată numai atunci când presiunea disponibilă în oricare dintre dispozitivele de acţionare a frânei ale unei roţi controlate direct depăşeşte cu peste 100 kPa presiunea maximă de executare a ciclurilor pe parcursul unei anumite încercări. Presiunea de alimentare disponibilă nu trebuie să crească peste 800 kPa.
3.TIPURI DE SISTEME ANTIBLOCARE
3.1.Se consideră că un autovehicul este prevăzut cu un sistem antiblocare în sensul punctului 1 din anexa 10 la prezentul regulament în cazul în care este prevăzut cu unul dintre dispozitivele următoare:
3.1.1.Sistem antiblocare de categoria 1
Un vehicul prevăzut cu un sistem antiblocare din categoria 1 îndeplineşte toate dispoziţiile corespunzătoare din prezenta anexă.
3.1.2.Sistem antiblocare de categoria 2
Un vehicul echipat cu un sistem antiblocare de categoria 2 îndeplineşte toate cerinţele relevante din prezenta anexă, cu excepţia celor de la punctul 5.3.5 de mai jos.
3.1.3.Sistem antiblocare de categoria 3
Un vehicul echipat cu un sistem antiblocare de categoria 3 îndeplineşte toate cerinţele relevante din prezenta anexă, cu excepţia celor de la punctele 5.3.4 şi 5.3.5 de mai jos. La astfel de vehicule, orice axă (sau grup de axe) care nu include cel puţin o roată controlată direct trebuie să îndeplinească condiţiile de utilizare a aderenţei şi succesiunile de blocare, descrise în anexa 10 la prezentul regulament, privind coeficientul de frânare şi, respectiv, sarcina. Aceste dispoziţii pot fi verificate pe suprafeţe de rulare cu grad înalt sau redus de aderenţă (aproximativ 0,8 şi maximum 0,3) prin modularea forţei exercitate asupra comenzii frânei de serviciu.
3.2.Se consideră că o remorcă este prevăzută cu un sistem antiblocare, în sensul punctului 1 din anexa 10 la prezentul regulament, atunci când cel puţin două roţi situate pe laturi opuse ale vehiculului sunt controlate direct, iar toate celelalte roţi sunt controlate fie direct, fie indirect, de către sistemul antiblocare. În cazul remorcilor, cel puţin două roţi de la o axă faţă şi două roţi de la o axă spate sunt controlate în mod direct, fiecare dintre aceste două axe având cel puţin un modulator independent, iar celelalte roţi fiind controlate fie direct, fie indirect. De asemenea, o remorcă prevăzută cu sistem antiblocare respectă una dintre următoarele condiţii:
3.2.1.Sistem antiblocare din categoria A:
O remorcă prevăzută cu un sistem antiblocare din categoria A îndeplineşte toate dispoziţiile corespunzătoare din prezenta anexă.
3.2.2.Sistem antiblocare din categoria B:
O remorcă prevăzută cu un sistem antiblocare de categoria B îndeplineşte toate dispoziţiile corespunzătoare din prezenta anexă, cu excepţia celor de la punctul 6.3.2 de mai jos.
4.CERINŢE GENERALE
4.1.Defecţiunile la transmisia electrică a comenzii sistemului de frânare antiblocare (1) care afectează sistemul în ceea ce priveşte cerinţele funcţionale şi de eficacitate din prezenta anexă sunt semnalate conducătorului auto prin intermediul unui semnal optic de avertizare specific. Indicatorul de avertizare de culoare galbenă specificat la punctul 5.2.1.29.1.2 al prezentului regulament trebuie utilizat în acest scop.
(1)Atât timp cât nu au fost convenite proceduri de încercare uniforme, producătorul furnizează serviciului tehnic o analiză a eventualelor defecţiuni ce pot interveni la nivelul transmisiei comenzii şi a eventualelor efecte ale acestora. Aceste informaţii fac obiectul unor discuţii şi al unui acord între serviciul tehnic şi producătorul vehiculului.
4.1.1.Anomaliile senzorului care nu pot fi detectate în condiţii statice se detectează cel târziu în momentul în care viteza vehiculului depăşeşte 10 km/h (2). Cu toate acestea, pentru a împiedica indicarea eronată a unor defecţiuni atunci când un senzor nu transmite informaţii privind viteza vehiculului, din cauza faptului că o roată nu se învârte, verificarea poate fi amânată până la momentul în care viteza de deplasare a vehiculului este mai mare de 15 km/h.
(2)Indicatorul de avertizare se poate aprinde din nou atunci când vehiculul staţionează, cu condiţia ca acesta să se stingă înainte ca viteza vehiculului să atingă 10 km/h sau 15 km/h, după caz, dacă nu există nicio defecţiune.
4.1.2.Atunci când sistemul de frânare antiblocare este alimentat în timpul staţionării vehiculului, supapa (supapele) comandate electric ale modulatorului pneumatic trebuie să efectueze cel puţin un ciclu.
4.2.Autovehiculele echipate cu un sistem antiblocare şi autorizate să tracteze o remorcă prevăzută cu un astfel de sistem trebuie prevăzute cu un semnal de avertizare optic separat pentru sistemul antiblocare al remorcii, conform cu dispoziţiile de la punctul 4.1. din prezenta anexă. În acest scop se utilizează indicatoarele de avertizare separate de culoare galbenă menţionate la punctul 5.2.1.29.2 din prezentul regulament, activate prin intermediul contactului 5 al conectorului conform cu standardul ISO 7638:2003 (3).
(3)Conectorul conform cu standardul ISO 7638:2003 poate fi utilizat pentru aplicaţii cu 5 sau 7 contacte, după caz.
4.3.În cazul unei defecţiuni conform definiţiei de la punctul 4.1 de mai sus, se aplică următoarele cerinţe:
Autovehicule: Eficacitatea reziduală de frânare trebuie să fie cea stabilită pentru vehiculul în cauză în cazul defectării unei părţi din transmisia sistemului de frânare de serviciu, astfel cum se prevede la punctul 5.2.1.4 din prezentul regulament. Prezenta cerinţă nu trebuie să fie interpretată ca o abatere de la cerinţele privind frânarea de siguranţă.
Remorci: Eficacitatea reziduală de frânare este cea definită la punctul 5.2.2.15.2 din prezentul regulament.
4.4.Acţiunea sistemului nu trebuie perturbată de interferenţele produse de câmpuri magnetice sau electrice. Această cerinţă este satisfăcută prin conformarea cu Regulamentul nr. 10, conform cerinţelor de punctul 5.1.1.4 din prezentul regulament.
4.5.Este interzisă includerea unui dispozitiv manual care să deconecteze sistemul antiblocare sau să modifice modul său de comandă (1), cu excepţia autovehiculelor de teren din categoriile N2 şi N3; atunci când autovehiculele de teren din categoriile N2 sau N3 sunt prevăzute cu un astfel de dispozitiv, trebuie îndeplinite condiţiile următoare:
(1)Se înţelege că dispozitivele care modifică modul de comandă a sistemului antiblocare nu cad sub incidenţa punctului 4.5 din prezenta anexă dacă modul de comandă modificat respectă toate cerinţele pentru categoria sistemelor antiblocare cu care este echipat vehiculul. Totuşi, în acest caz, trebuie respectate prevederile de la punctele 4.5.2, 4.5.3 şi 4.5.4 din prezenta anexă.
4.5.1.autovehiculul cu sistemul antiblocare deconectat sau cu modul de comandă modificat de dispozitivul prevăzut la punctul 4.5 de mai sus trebuie să îndeplinească toate cerinţele specificate în anexa 10 la prezentul regulament;
4.5.2.un semnal de avertizare optic anunţă conducătorul că sistemul antiblocare a fost deconectat sau că modul de comandă a fost modificat; indicatorul de avertizare de culoare galbenă specificat la punctul 5.2.1.29.1.2 din prezentul regulament poate fi utilizat în acest scop.
Iluminarea indicatorului de avertizare poate fi permanentă sau intermitentă;
4.5.3.sistemul antiblocare trebuie reconectat sau repornit automat în momentul cuplării contactului;
4.5.4.manualul de utilizare al vehiculului furnizat de producător trebuie să prevină conducătorul cu privire la consecinţele deconectării manuale a sistemului antiblocare sau ale schimbării modului de comandă al acestuia;
4.5.5.dispozitivul menţionat la punctul 4.5 poate, în legătură cu vehiculul tractor, să deconecteze sau să schimbe modul de comandă al sistemului antiblocare al remorcii; nu se admite un dispozitiv separat numai pentru remorcă.
4.6.Vehiculele echipate cu un sistem integrat de frânare de anduranţă se echipează, de asemenea, cu un sistem de frânare antiblocare care acţionează cel puţin frânele de serviciu de pe axa controlată de sistemul de frânare de anduranţă, precum şi sistemul de frânare de anduranţă propriu-zis, şi trebuie să îndeplinească dispoziţiile corespunzătoare ale prezentei anexe.
5.DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND AUTOVEHICULELE
5.1.Consum de energie
Sistemele de frânare echipate cu sisteme antiblocare trebuie să-şi menţină eficacitatea chiar şi atunci când comanda frânei de serviciu este acţionată până la capătul cursei pe o perioadă lungă de timp. Conformitatea cu această cerinţă este verificată prin intermediul următoarelor încercări:
5.1.1.Procedura de încercare
5.1.1.1.Nivelul iniţial al energiei din rezervoare este cel specificat de producător. Această valoare este astfel încât să asigure eficacitatea prevăzută pentru frânarea de serviciu a vehiculului încărcat.
Dispozitivele de stocare a energiei pentru echipamentul pneumatic auxiliar trebuie izolate.
5.1.1.2.De la o viteză iniţială de cel puţin 50 km/h pe o cale de rulare cu un coeficient de aderenţă de 0,3 (2) sau mai mic, frânele unui vehicul încărcat se acţionează complet, pe o durată t, în timpul căreia se ia în calcul energia consumată de roţile controlate indirect, iar roţile controlate direct rămân în permanenţă sub controlul sistemului antiblocare.
(2)Până când devin accesibile suprafeţe de încercare corespunzătoare, pot fi folosite pneuri la limita uzurii şi valori mai mari de 0,4, la discreţia serviciului tehnic. Se menţionează valoarea efectivă obţinută, tipul pneurilor şi al suprafeţelor.
5.1.1.3.După aceasta, se opreşte motorul vehiculului sau se întrerupe alimentarea dispozitivului (dispozitivelor) de stocare a energiei.
5.1.1.4.Comanda frânei de serviciu este acţionată apoi de patru ori, până la capătul cursei, cu vehiculul staţionar.
5.1.1.5.La a cincea acţionare, vehiculul poate fi frânat cu cel puţin eficacitatea de frânare de siguranţă a vehiculului încărcat.
5.1.1.6.În timpul încercărilor, în cazul unui autovehicul autorizat să tracteze o remorcă echipată cu un sistem de frânare cu aer comprimat, circuitul de alimentare este obturat, iar la circuitul pneumatic de comandă - dacă există - se conectează un dispozitiv de stocare de energie cu o capacitate de 0,5 litri (conform punctului 1.2.2.3 din partea A a anexei 7 la prezentul regulament). La a cincea acţionare conform punctului 5.1.1.5 de mai sus, nivelul de energie furnizat circuitului pneumatic de comandă nu trebuie să fie mai mic de jumătate din nivelul de energie obţinut la o acţionare completă efectuată la nivelul iniţial de energie.
5.1.2.Cerinţe suplimentare
5.1.2.1.Coeficientul de aderenţă la suprafaţa de rulare al vehiculului respectiv se măsoară prin metoda descrisă la punctul 1.1 din apendicele 2 la prezenta anexă.
5.1.2.2.Încercarea de frânare se efectuează cu motorul decuplat, la ralanti, şi cu vehiculul încărcat.
5.1.2.3.Timpul de frânare t se determină prin formula:
t = vmax / 7 (minimum 15 s)
unde t este exprimat în secunde, iar vmax reprezintă viteza maximă prin construcţie a vehiculului, exprimată în km/h, cu limita maximă de 160 km/h.
5.1.2.4.Dacă timpul t nu poate fi acoperit într-o singură frânare, operaţiunea poate fi repetată de cel mult patru ori.
5.1.2.5.Dacă încercarea se efectuează în mai multe etape, nu se realizează nicio alimentare cu energie între etapele încercării.
Din a doua etapă, poate fi luate în considerare consumul de energie corespunzător aplicării iniţiale a frânei scăzând o acţionare completă a frânei din cele patru aplicări complete prevăzute la punctul 5.1.1.4 (şi la punctele 5.1.1.5, 5.1.1.6 şi 5.1.2.6) din prezenta anexă pentru fiecare dintre a doua, a treia şi a patra etapă folosită în încercarea prevăzută la punctul 5.1.1. din prezenta anexă, după caz.
5.1.2.6.Eficacitatea specificată la punctul 5.1.1.5 din prezenta anexă este considerată satisfăcătoare dacă, la sfârşitul celei de a patra acţionări, cu vehiculul staţionat, nivelul de energie din rezervor (rezervoare) este egal cu sau mai mare decât cel necesar pentru atingerea eficacităţii frânării de siguranţă cu vehiculul încărcat.
5.2.Utilizarea aderenţei
5.2.1.Utilizarea aderenţei de către un sistem antiblocare ţine seama de creşterea efectivă a distanţei de frânare faţă de valoarea minimă teoretică a acesteia. Sistemul antiblocare este considerat ca fiind satisfăcător când este îndeplinită condiţia > = 0,75, unde Ł reprezintă coeficientul de aderenţă conform definiţiei de la punctul 1.2 din apendicele 2 la prezenta anexă.
5.2.2.Utilizarea aderenţei se măsoară pe suprafeţe de drum cu un coeficient de aderenţă de 0,3 sau mai mic, (1) şi, respectiv, de aproximativ 0,8 (drum uscat), la o viteză iniţială de 50 km/h. Pentru a elimina efectele temperaturilor diferite între frâne, se recomandă ca zAL să fie determinat înainte de k.
(1)Până când devin accesibile suprafeţe de încercare corespunzătoare, pot fi folosite pneuri la limita uzurii şi valori mai mari de 0,4, la discreţia serviciului tehnic. Se menţionează valoarea efectivă obţinută, tipul pneurilor şi al suprafeţelor.
5.2.3.Procedura de încercare care urmăreşte determinarea coeficientului de aderenţă (k) şi modul de calcul al aderenţei utilizate () sunt cele stabilite în apendicele 2 la prezenta anexă.
5.2.4.Utilizarea aderenţei de către sistemul antiblocare se verifică la vehicule complete prevăzute cu sisteme antiblocare din categoria 1 sau 2. În cazul vehiculelor prevăzute cu un sistem din categoria 3, numai axele cu cel puţin o roată controlată direct îndeplinesc această condiţie.
5.2.5.Condiţia > = 0,75 se verifică cu vehiculul încărcat şi cu vehiculul neîncărcat (1).
(1)Până când este stabilită o procedură uniformă de încercare, poate fi necesară repetarea încercărilor prevăzute la acest punct pentru vehiculele echipate cu sisteme electrice cu frânare recuperativă, pentru a se putea stabili efectul diferitelor valori ale distribuţiei frânării asigurate de funcţiile automate cu care este echipat vehiculul.
Încercarea pe o suprafaţă cu grad ridicat de aderenţă cu vehiculul încărcat poate fi omisă dacă forţa prevăzută asupra dispozitivului de comandă nu permite efectuarea unui ciclu complet al sistemului antiblocare.
Pentru încercarea cu vehiculul neîncărcat, forţa asupra comenzii poate fi mărită până la 100 daN dacă ciclul nu este completat în condiţiile unei valori maxime a forţei specificate (2). Daca forţa de 100 daN nu permite efectuarea unui ciclu complet, această încercare poate fi omisă. Pentru sistemele de frânare pe bază de aer comprimat, presiunea aerului nu poate să depăşească presiunea de decuplare pentru această încercare.
5.3.Verificări suplimentare
Următoarele verificări suplimentare se efectuează cu motorul decuplat, cu vehiculul încărcat sau neîncărcat:
5.3.1.Roţile controlate direct de un sistem antiblocare nu trebuie să se blocheze în momentul în care forţa maximă (2) este aplicată brusc asupra dispozitivului de comandă, pe suprafeţele de rulare specificate la punctul 5.2.2. din prezenta anexă, la o viteză iniţială de 40 km/h şi la viteză iniţială ridicată, conform tabelului de mai jos (3) (4):
(2)"Forţa maximă" este cea indicată în anexa 4 la prezentul regulament pentru categoria de vehicul corespunzătoare; se poate folosi o forţă mai mare dacă aceasta este necesară pentru activarea sistemului antiblocare.
(3)Dispoziţiile acestui punct se aplică începând de la 13 martie 1992 (Decizia Grupului de lucru privind construcţia vehiculelor, TRANS/ SC.1/WP.29/341, punctul 23).
 

Categoria vehiculului

Viteza maximă de încercare

Suprafaţă cu grad ridicat de aderenţă

Toate categoriile, cu excepţia N2, N3 încărcat

0,8 vmal < = 120 km/h

N2, N3 încărcat

0,8 vmal < = 80 km/h

Suprafaţă cu grad redus de aderenţă

N1

0,8 vmal < = 120 km/h

M2, M3, N2 cu excepţia tractoarelor pentru semiremorci

0,8 vmal < = 80 km/h

tractoare N3 şi N2 pentru semiremorci

0,8 vmal < = 70 km/h

5.3.2.Când o axă trece de la o suprafaţă cu grad ridicat de aderenţă (kH) la o suprafaţă cu grad redus de aderenţă (kL) unde kH > = 0,5 şi kH/kL > = 2 (5), iar dispozitivul de comandă este acţionat cu forţă maximă (2), roţile controlate direct nu trebuie să se blocheze. Viteza de deplasare şi momentul aplicării frânei sunt calculate astfel încât, cu sistemul antiblocare efectuând cicluri complete pe suprafaţa cu grad ridicat de aderenţă, trecerea de la o suprafaţă la alta este realizată la viteze ridicate şi scăzute, în conformitate cu condiţiile stabilite la punctul 5.3.1 din prezenta anexă (4).
(4)Scopul acestor încercări este de a verifica dacă roţile nu se blochează şi dacă vehiculul rămâne stabil; în consecinţă, nu este necesară efectuarea unor opriri complete ale vehiculului pe o suprafaţă cu grad redus de aderenţă.
5.3.3.Când un vehicul trece de la o suprafaţă cu grad redus de aderenţă (kL) la o suprafaţă cu grad ridicat de aderenţă (kH) unde kH > = 0,5 şi kH/kL > = 2 (5), iar dispozitivul de comandă este acţionat cu forţă maximă (2), deceleraţia vehiculului trebuie să atingă valoarea ridicată corespunzătoare într-un interval de timp rezonabil, iar vehiculul nu trebuie să devieze de la traiectoria iniţială. Viteza de rulare şi momentul frânării se calculează astfel încât, cu sistemul antiblocare efectuând cicluri complete pe o suprafaţă cu grad redus de aderenţă, trecerea de la o suprafaţă la alta să aibă loc la aproximativ 50 km/h.
(5)kH şi kL se măsoară conform specificaţiilor din apendicele 2 prezenta anexă.
5.3.4.În cazul vehiculelor echipate cu sisteme antiblocare din categoriile 1 sau 2, când roţile din partea dreaptă şi din partea stângă a vehiculului sunt situate pe suprafeţe cu coeficienţi diferiţi de aderenţă (kH şi kL), unde kH > = 0,5 şi kH/kL > = 2 (1), roţile controlate direct nu trebuie să se blocheze în momentul în care forţa maximă (2) este aplicată brusc asupra dispozitivului de comandă, la o viteză de 50 km/h.
(1)kH şi kL se măsoară conform specificaţiilor din apendicele 2 prezenta anexă.
(2)"Forţa maximă" este cea indicată în anexa 4 la prezentul regulament pentru categoria de vehicul corespunzătoare; se poate folosi o forţă mai mare dacă aceasta este necesară pentru activarea sistemului antiblocare.
5.3.5.De asemenea, vehiculele încărcate dotate cu un sistem antiblocare de categoria 1 trebuie să respecte, în conformitate cu condiţiile de la punctul 5.3.4 din prezenta anexă, coeficientul de frânare prevăzut în apendicele 3 la prezenta anexă.
5.3.6.Totuşi, trebuie permise scurte perioade de blocare a roţilor în timpul încercărilor prevăzute la punctele 5.3.1, 5.3.2, 5.3.3, 5.3.4 şi 5.3.5 din prezenta anexă. Mai mult, blocarea roţilor este permisă în cazul în care viteza vehiculului este mai mică de 15 km/h; în mod similar, blocarea roţilor controlate indirect este permisă la orice viteză cu condiţia ca stabilitatea şi manevrabilitatea vehiculului să nu fie afectate.
5.3.7.În timpul încercărilor prevăzute la punctele 5.3.4 şi 5.3.5 din prezenta anexă, corectarea direcţiei este permisă cu condiţia ca rotaţia unghiulară a comenzii direcţiei să fie mai mică de 120 ° în timpul primelor două secunde şi să nu depăşească 240 ° în total. De asemenea, la începutul încercărilor, planul median longitudinal al vehiculului trebuie să treacă prin linia de separare dintre suprafeţele cu grad redus şi ridicat de aderenţă, iar în timpul încercărilor nicio parte a pneurilor (exterioare) nu trebuie să depăşească această limită.
6.DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND REMORCILE
6.1.Consum de energie
Remorcile prevăzute cu sisteme antiblocare trebuie construite astfel încât, chiar dacă dispozitivul de comandă al frânei de serviciu a fost acţionat până la capătul cursei pentru un anumit timp, să rămână suficientă energie pentru oprirea vehiculului pe o distanţă rezonabilă.
6.1.1.Conformitatea cu cerinţa de mai sus este verificată prin procedura specificată mai jos, cu vehiculul neîncărcat, pe o suprafaţă rectilinie şi orizontală având un bun coeficient de aderenţă (3) şi cu frânele reglate cu cel mai mic joc posibil şi cu supapa de reglare/senzorul de încărcare [dacă este montat(ă)] menţinut(ă) în poziţia "încărcat" pe parcursul încercării.
(3)În cazul în care coeficientul de aderenţă al pistei de încercare este prea mare şi împiedică sistemul antiblocare să îşi efectueze ciclul, încercarea poate fi realizată pe o suprafaţă cu un coeficient de aderenţă mai mic.
6.1.2.În cazul sistemelor de frânare cu aer comprimat, nivelul de energie iniţial din dispozitivele de stocare a energiei corespunde unei presiuni de 800 kPa la racordul de cuplare al circuitului de alimentare a remorcii.
6.1.3.Când viteza iniţială a unui vehicul este de cel puţin 30 km/h, frânele se aplică complet pentru un timp t = 15 s, în timpul căruia toate roţile controlate direct rămân sub controlul sistemului antiblocare. În timpul acestei încercări, alimentarea cu energie a dispozitivelor de stocare a energiei trebuie întreruptă.
În cazul în care timpul t = 15 s nu poate fi obţinut într-o singură etapă de frânare, operaţiunea poate fi repetată. În timpul acestor etape, nu se permite nicio alimentare cu energie a dispozitivelor de stocare a energiei şi, din a doua etapă, se ia în calcul consumul suplimentar de energie necesar umplerii dispozitivelor de acţionare, folosindu-se ca exemplu procedura de încercare următoare.
Presiunea din rezervor (rezervoare) la începutul primei etape este cea specificată la punctul 6.1.2. La începutul etapelor următoare, presiunea din rezervor (rezervoare) după aplicarea frânelor nu trebuie să fie inferioară celei constatate la sfârşitul etapei precedente.
În etapele următoare, singurul moment care se ia în calcul este cel în care presiunea din rezervoare este egală cu cea de la sfârşitul etapei precedente.
6.1.4.La sfârşitul frânării, vehiculul fiind staţionat, dispozitivul de comandă al frânei de serviciu se acţionează până la capătul cursei de patru ori la rând. La cea de a cincea acţionare, presiunea din circuitele aflate în funcţionare trebuie să fie suficientă pentru a oferi o forţă totală de frânare la circumferinţa roţilor cel puţin egală cu 22,5 % din forţa corespunzătoare sarcinii maxime pe roţi când vehiculul staţionează, fără să provoace acţionarea automată a unui sistem de frânare independent de sistemul antiblocare.
6.2.Utilizarea coeficientului de aderenţă
6.2.1.Frânele prevăzute cu un sistem antiblocare sunt considerate ca fiind acceptabile atunci când este îndeplinită condiţia > = 0,75, unde e reprezintă coeficientul de aderenţă, conform definiţiei de la punctul 2 din apendicele 2 la prezenta anexă. Această condiţie este verificată cu vehiculul neîncărcat, pe o suprafaţă rectilinie şi orizontală, având un coeficient de aderenţă bun (1) (2).
(1)În cazul în care coeficientul de aderenţă al pistei de încercare este prea mare şi împiedică sistemul antiblocare să îşi efectueze ciclul, încercarea poate fi realizată pe o suprafaţă cu un coeficient de aderenţă mai mic.
6.2.2.Pentru a elimina efectele diferenţelor de temperatură între frâne, se recomandă ca zRAL să fie determinat înainte de kR.
6.3.Verificări suplimentare
6.3.1.La o viteză care depăşeşte 15 km/h, roţile controlate direct de sistemul antiblocare nu trebuie să se blocheze atunci când forţa maximă (3) este aplicată brusc asupra dispozitivului de comandă al vehiculului tractor. Această dispoziţie se verifică în conformitate cu condiţiile prevăzute la punctul 6.2 din prezenta anexă, la viteze iniţiale de 40 km/h şi 80 km/h.
6.3.2.Dispoziţiile prezentului punct se aplică numai remorcilor prevăzute cu un sistem antiblocare din categoria A. Când roţile din partea dreaptă şi din partea stângă a remorcii se află pe suprafeţe ce produc coeficienţi diferiţi
roţile controlate direct nu trebuie să se blocheze la aplicarea bruscă a forţei maxime (3) asupra dispozitivului de comandă al vehiculului tractor la o viteză de 50 km/h. Raportul zRALH/zRALL poate fi verificat prin procedura de la punctul 2 din apendicele 2 la prezenta anexă, sau prin calcularea raportului zRALH/zRALL. Dacă această condiţie este îndeplinită, coeficientul de frânare al vehiculului neîncărcat este cel prevăzut în apendicele 3 din prezenta anexă (2).
(2)În cazul remorcilor prevăzute cu frâne cu senzor de sarcină, presiunea poate fi mărită pentru asigurarea unui ciclu complet.
(3)"Forţa maximă" este cea indicată în anexa 4 la prezentul regulament pentru categoria de vehicul corespunzătoare; se poate folosi o forţă mai mare dacă aceasta este necesară pentru activarea sistemului antiblocare.
6.3.3.Dacă vehiculul rulează la o viteză > = 15 km/h, roţile controlate direct se pot bloca pentru perioade scurte, însă la viteze mai mici de 15 km/h, orice blocare este permisă. Roţile controlate indirect se pot bloca la orice viteză, însă fără a afecta stabilitatea.
ANEXA 131:Apendicele 1 - Simboluri şi definiţii

Simboluri

Definiţii

E

Ampatament

ER

Distanţa dintre pivotul de cuplare şi centrul axei sau axelor semiremorcii (sau distanţa dintre punctul de cuplare şi centrul axei sau axelor unei remorci cu axă centrală)

Coeficientul de aderenţa utilizat al vehiculului: raportul dintre coeficientul de frânare maxim obţinut cu sistemul antiblocare cuplat (zAL) şi coeficientul de aderenţă (k)

Î

Valoarea e măsurată pe axa i (în cazul autovehiculelor dotate cu un sistem antiblocare de categoria 3)

H

Valoarea e pe o suprafaţă cu grad ridicat de aderenţă

L

Valoarea e pe o suprafaţă cu grad redus de aderenţă

F

Forţa [în N]

FbR

Forţa de frânare a remorcii cu sistemul antiblocare decuplat

FbRmax

Valoarea maximă a lui FbR

FbRmaxi

Valoarea lui FbRmax atunci când numai axa i a remorcii este frânată

FbRAL

Forţa de frânare a remorcii cu sistemul antiblocare cuplat

FCnd

Reacţiunea normală totală a suprafeţei drumului asupra axelor nefrânate şi nemotoare ale ansamblului de vehicule în condiţii statice

Fcd

Reacţiunea normală totală a suprafeţei drumului asupra axelor nefrânate şi motoare ale ansamblului de vehicule în condiţii statice

Fdyn

Reacţiunea normală a suprafeţei drumului în condiţii dinamice şi cu sistemul antiblocare cuplat

Fidyn

Fdyn asupra axei i în cazul autovehiculelor sau remorcilor

Fi

Reacţiunea normală a suprafeţei drumului asupra axei i în condiţii statice

fm

Reacţiunea statică normală şi totală a suprafeţei drumului asupra tuturor roţile autovehiculului (tractor)

FMnd (1)

Reacţiunea statică normală şi totală a suprafeţei drumului asupra axelor nefrânate şi nemotoare ale unui autovehicul

FMd (1)

Reacţiunea statică normală şi totală a suprafeţei drumului asupra axelor nefrânate şi motoare ale unui autovehicul

FR

Reacţiunea statică normală totală a suprafeţei drumului asupra tuturor roţilor remorcii

FRdyn

Reacţiunea dinamică normală şi totală a suprafeţei drumului asupra axei sau axelor unei semiremorci sau remorci cu axă centrală

fwm (1)

0,01 FMnd + 0,015 FMd

g

Acceleraţia gravitaţională (9,81 m/s2)

h

Înălţimea centrului de greutate specificată de producător şi acceptată de serviciul tehnic care efectuează încercarea de omologare

hD

Înălţimea barei de tracţiune (punctul de articulare pe remorcă)

hK

Înălţimea şeii de cuplare (pivotul de cuplare)

hR

Înălţimea centrului de greutate al remorcii

k

Coeficientul de aderenţă dintre pneu şi calea de rulare

kf

Valoarea lui k pentru o axă faţă

kH

Valoarea lui k determinată pentru o suprafaţă cu grad ridicat de aderenţă

k,

Valoarea lui k determinată pentru axa i a unui vehicul dotat cu sistem antiblocare de categoria 3

kL

Valoarea lui k determinată pe o suprafaţă cu grad redus de aderenţă

klock

Valoarea coeficientului de aderenţă pentru o alunecare de 100 %

kM

Valoarea lui k pentru autovehicul

kpeak

Valoarea maximă a curbei de aderenţă în funcţie de alunecare

kr

Valoarea lui k pentru o axă spate

kR

Valoarea lui k pentru remorcă

P

Masa vehiculului individual [kg]

R

Raportul dintre kpeak şi kl0ck

t

Durata [în secunde]

tm

Valoarea medie a lui t

tmin

Valoarea minimă a lui t

z

Coeficientul de frânare

zAL

Coeficientul de frânare z al vehiculului cu sistemul antiblocare cuplat

zC

Coeficientul de frânare z al ansamblului de vehicule, numai cu remorca frânată şi sistemul antiblocare necuplat

ZCAL

Coeficientul de frânare z al ansamblului de vehicule, numai cu remorca frânată şi sistemul antiblocare cuplat

ZCmax

Valoarea maximă a lui zC

ZCmaxi

Valoarea maximă a lui ZC, cu frânare numai pe axa i a remorcii

Zm

Coeficientul de frânare mediu

7max

Valoarea maximă a lui Z

ZMALS

Valoarea ZAL pentru autovehicul pe o suprafaţă inegală

ZR

Coeficientul de frânare Z al remorcii cu sistemul antiblocare necuplat

ZRAL

Valoarea lui ZAL pentru remorcă obţinută prin frânarea pe toate axele, cu vehiculul tractor nefrânat şi motorul acestuia decuplat

ZRALH

Valoarea lui ZRAL pe o suprafaţă cu coeficient ridicat de aderenţă

ZRALL

Valoarea lui ZRAL pe o suprafaţă cu coeficient redus de aderenţă

ZRALS

Valoarea lui ZRAL pe o suprafaţă inegală

ZRH

Valoarea lui ZR pe o suprafaţă cu coeficient ridicat de aderenţă

ZRL

Valoarea lui ZR pe o suprafaţă cu coeficient redus de aderenţă

ZRHmax

Valoarea maximă a lui ZRH

ZRLmax

Valoarea maximă a lui ZRL

ZRmax

Valoarea maximă a lui ZR

(1) FMnd şi FMd în cazul autovehiculelor cu două axe: aceste simboluri se pot reduce la simbolurile Fi corespunzătoare.

ANEXA 132:Apendicele 2 - Utilizarea coeficientului de aderenţă
1.METODA DE MĂSURARE PENTRU AUTOVEHICULE
1.1.Determinarea coeficientului de aderenţă (k)
1.1.1.Prin definiţie, coeficientul de aderenţă (k) se determină ca fiind raportul dintre forţa maximă de frânare fără blocarea roţilor şi sarcina dinamică respectivă pe axa frânată.
1.1.2.Frânele se aplică numai pe una dintre axele vehiculului supus încercării, la o viteză iniţială de 50 km/h. Forţele de frânare se distribuie între roţile axei astfel încât să se obţină o eficacitate maximă. Sistemul antiblocare trebuie să fie deconectat sau nefuncţional între vitezele de 40 şi 20 km/h.
1.1.3.Pentru a determina rata maximă de frânare a vehiculului (zmax), se efectuează mai multe încercări cu creşterea treptată a presiunii pe comanda frânei. În cursul fiecărei încercări, forţa de acţionare de menţine constantă şi coeficientul de frânare se determină prin raportarea la timpul (t) necesar pentru reducerea vitezei de la 40 km/h la 20 km/h utilizând formula:
z = 0,566 / t
zmax este valoarea maximă a lui z; t este exprimat în secunde.
1.1.3.1.Se admite blocarea roţilor la o viteză mai mică de 20 km/h.
1.1.3.2.Începând cu valoarea minimă măsurată a lui t, denumită tmin, se aleg trei valori ale lui t cuprinse între tmin şi 1,05 tmin şi se calculează media lor aritmetică tm, apoi se calculează:
zm = 0,566 / tm
În cazul în care se demonstrează că, din motive practice, cele trei valori determinate mai sus nu pot fi obţinute, se poate utiliza timpul minim tmin. Cu toate acestea, dispoziţiile de la punctul 1.3 de mai jos se aplică în continuare.
1.1.4.Forţele de frânare se calculează pe baza coeficientului de frânar măsurate şi rezistenţei la rulare a axelor nefrânate, care este egală cu de 0,015 ori sarcina statică pe o axă motoare şi de 0,010 ori sarcina statică pe o axă nemotoare.
1.1.5.Sarcina dinamică pe axă este dată de formulele din anexa 10 la prezentul regulament.
1.1.6.Valoarea lui k se rotunjeşte la trei zecimale.
1.1.7.Încercarea se repetă apoi pentru celelalte axe, conform indicaţiilor de la punctele 1.1.1-1.1.6 de mai sus (pentru excepţii, a se vedea punctele 1.4 şi 1.5 de mai jos).
1.1.8.De exemplu, în cazul unui vehicul cu două axe şi tracţiune pe spate, atunci când axa faţă (1) este frânată, coeficientul de aderenţă k se obţine prin formula:
1.1.9.Se determină un coeficient kf pentru axa faţă şi un coeficient kr pentru axa spate.
1.2.Determinarea coeficientului de aderenţă ()
1.2.1.Coeficientul de aderenţă () se defineşte ca fiind raportul dintre coeficientul maxim de frânare în condiţii de cuplare a sistemului antiblocare (zAL) şi coeficientul de aderenţă (kM):
 = ZAL / kM
1.2.2.De la o viteză iniţială a vehiculului de 55 km/h, valoarea maximă a coeficientului de frânare (zAL) se măsoară cu sistemul antiblocare executând cicluri complete şi pe baza valorii medii obţinute în trei încercări, conform dispoziţiilor de la punctul 1.1.3 din prezentul apendice, folosind timpul necesar pentru a reduce viteza de la 45 km/h la 15 km/h, după formula următoare:
zAL = 0,849/ tm
1.2.3.Coeficientul de aderenţă kM se obţine prin ponderare, pe baza sarcinilor dinamice pe axe:
unde:
1.2.4.Valoarea lui se rotunjeşte la două zecimale.
1.2.5.În cazul unui vehicul echipat cu un sistem antiblocare din categoria 1 sau 2, valoarea lui zAL se determină pentru întregul vehicul, cu sistemul antiblocare cuplat, iar coeficientul de aderenţă utilizat () este dat de aceeaşi formulă de la punctul 1.2.1 din prezentul apendice.
1.2.6.În cazul unui vehicul prevăzut cu un sistem antiblocare de categoria 3, valoarea lui zAL se măsoară pe fiecare axă care are cel puţin o roată controlată direct. De exemplu, pentru un vehicul cu transmisie spate şi cu două axe cu sistem antiblocare care acţionează numai asupra axei spate (2), coeficientul de aderenţă utilizată () este dat de formula:
Acest calcul se efectuează pentru fiecare axă care are cel puţin o roată controlată direct.
1.3.Dacă > 1,00 măsurătorile coeficienţilor de aderenţă se repetă. Se acceptă o toleranţă de 10 %.
1.4.În cazul autovehiculelor echipate cu trei axe, toate axele care sunt interconectate prin oricare dintre componentele suspensiei şi care astfel reacţionează la transferul de greutate la frânare sau transmisie pot să nu fie luate în considerare la stabilirea unei valori k pentru vehicul (1).
(1)Până când se convine asupra unei proceduri uniforme de încercare, vehiculele cu mai mult de trei axe şi vehiculele speciale vor constitui obiectul unei consultări cu serviciul tehnic.
1.5.Pentru vehiculele din categoriile N2 şi N3 cu ampatamentul mai mic de 3,80 m şi cu h/E > = 0,25, nu se ia în calcul coeficientul de aderenţă al axei spate.
1.5.1.În acest caz, coeficientul de aderenţă utilizat () se defineşte ca fiind câtul dintre rata maximă de frânare cu
sistemul antiblocare în funcţiune (zAL) şi coeficientul de aderenţă (kf).
 = ZAL / kf
2.METODĂ DE MĂSURARE PENTRU REMORCI
2.1.Dispoziţii generale
2.1.1.Prin definiţie, coeficientul de aderenţă (k) se determină ca fiind raportul dintre forţa maximă de frânare fără blocarea roţilor şi sarcina dinamică respectivă pe axa frânată.
2.1.2.Se frânează o singură axă a remorcii la o viteză iniţială de 50 km/h. Forţele de frânare se distribuie între roţile axei astfel încât să se obţină o eficacitate maximă. Sistemul antiblocare trebuie să fie deconectat sau nefuncţional între vitezele de 40 şi 20 km/h.
2.1.3.Se efectuează mai multe încercări cu creşterea treptată a presiunii asupra comenzii pentru a determina coeficientul maxim de frânare a ansamblului de vehicule (zCmax) acţionând numai frânele remorcii. În cursul fiecărei încercări, forţa de acţionare se menţine constantă şi coeficientul de frânare se determină prin raportarea la timpul (t) necesar pentru reducerea vitezei de la 40 km/h la 20 km/h utilizând formula:
zc = 0,566 / tm
2.1.3.1.Se admite blocarea roţilor la o viteză mai mică de 20 km/h.
2.1.3.2.Începând cu valoarea minimă măsurată a lui t, denumită tmin, se aleg trei valori ale lui t cuprinse între tmin şi 1,05 tmin şi se calculează media lor aritmetică tm, apoi se calculează:
zCmax = 0,566 / tm
În cazul în care se demonstrează că, din motive practice, cele trei valori determinate mai sus nu pot fi obţinute, se poate utiliza timpul minim tmin.
2.1.4.Coeficientul de aderenţă () se calculează pe baza formulei:
= zRAL / kR
Valoarea lui k se determină conform punctului 2.2.3 din prezentul apendice pentru remorci sau conform punctului 2.3.1 din prezentul apendice pentru semiremorci.
2.1.5.Dacă > 1,00 măsurătorile coeficienţilor de aderenţă se repetă. Se acceptă o toleranţă de 10 %.
2.1.6.Coeficientul maxim de frânare (zRAL) se măsoară cu sistemul antiblocare executând cicluri complete cuplat şi cu vehiculul tractor nefrânat şi se bazează pe valoarea medie a celor trei încercări, conform punctului 2.1.3 din prezentul apendice.
2.2.Remorci
2.2.1.Măsurarea lui k (cu sistemul antiblocare decuplat sau nefuncţional între 40 km/h şi 20 km/h) se face atât pentru axele faţă, cât şi pentru axele spate.
Pentru o axă faţă i:
Pentru o axă spate i:
2.2.2.Valorile lui kf şi kr se rotunjesc la trei zecimale.
k = FbRmaxi / Fidyn
2.2.3.Coeficientul de aderenţă kR se calculează prin ponderare, pe baza sarcinilor dinamice pe axă.
2.2.4.Măsurarea lui zRAL (cu sistemul antiblocare cuplat)
zRAL se determină pe o suprafaţă cu un coeficient de aderenţă ridicat şi, pentru vehiculele cu un sistem antiblocare din categoria A, se determină, de asemenea, pe o suprafaţă cu un coeficient de aderenţă redus.
2.3.Semiremorcile şi remorcile cu axă centrală
2.3.1.Măsurarea lui k (cu sistemul antiblocare decuplat sau nefuncţional între 40 km/h şi 20 km/h) se efectuează cu roţi montate pe o singură axă, roţile celorlalte axe fiind înlăturate.
2.3.2.Măsurarea lui zRAL (cu sistemul antiblocare cuplat) se efectuează pe un vehicul la care sunt montate toate roţile.
zRAL se determină pe o suprafaţă cu un coeficient de aderenţă ridicat şi, pentru vehiculele cu un sistem antiblocare din categoria A, se determină, de asemenea, pe o suprafaţă cu un coeficient de aderenţă redus.
ANEXA 133:Apendicele 3 - Eficacitatea pe suprafeţe cu coeficienţi de aderenţă diferiţi
1.AUTOVEHICULE
1.1.Coeficientul de frânare specificat, prevăzut la punctul 5.3.5 din prezenta anexă, poate fi calculat în funcţie de coeficientul de aderenţă al celor două suprafeţe pe care se efectuează încercarea. Aceste două suprafeţe trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la punctul 5.3.4 din prezenta anexă.
1.2.Coeficienţii de aderenţă ridicată şi redusă (kH şi kL) se determină în conformitate cu dispoziţiile de la punctul 1.1 din apendicele 2 de la prezenta anexă.
1.3.Coeficientul de frânare (zMALS) pentru autovehiculele încărcate este:
2.REMORCI
2.1.Coeficientul de frânare prevăzut la punctul 6.3.2 din prezenta anexă se poate calcula în funcţie de coeficienţii de frânare zRALH şi zRALL măsuraţi pe cele două suprafeţe pe care se efectuează încercările cu sistemul antiblocare cuplat. Aceste două suprafeţe trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la punctul 6.3.2 din prezenta anexă.
2.2.Coeficientul de frânare zRALS se calculează după formula următoare:
şi
ZRALL > RALS / H
dacă h > 0,95, se foloseşte h = 0,95.
ANEXA 134:Apendicele 4 - Metoda de selecţie a suprafeţei cu aderenţă redusă
1.Detaliile legate de coeficientul de aderenţă al suprafeţei alese, conform punctului 5.1.1.2 din prezenta anexă, trebuie puse la dispoziţia serviciului tehnic.
1.1.Aceste date trebuie să includă o curbă a coeficientului de aderenţă în funcţie de coeficientul de alunecare (între 0 şi 100 %), la o viteză de aproximativ 40 km/h (1).
(1)Până când se va stabili o procedură uniformă de încercare pentru calculul curbei de aderenţă în cazul vehiculelor cu o masa maximă de peste 3,5 tone, se poate utiliza curba stabilită pentru autoturisme. În acest caz, pentru aceste vehicule, se calculează raportul kpeak/klock folosind valoarea kpeak definită în apendicele 2 la prezenta anexă. Cu acordul serviciului tehnic, coeficientul de aderenţă descris la acest punct poate fi determinat printr-o metodă diferită dacă se demonstrează echivalenţa valorilor kpeak şi klock.
1.1.1.Valoarea maximă de pe curbă este reprezentată de kpeak, iar valoarea maximă a alunecării de klock.
1.1.2.Raportul R se defineşte ca fiind raportul dintre valoarea maximă a aderenţei kpeak şi valoarea maximă a alunecării
r = kpeak / klock
1.1.3.Valoarea lui R se rotunjeşte la o zecimală.
1.1.4.Suprafaţa care urmează să fie folosită trebuie să aibă un raport R cuprins între 1,0 şi 2,0 (2).
(2)Până când astfel de piste de încercare devin general disponibile, se acceptă o valoare a raportului R de până la 2,5, sub rezerva acceptării de către serviciul tehnic.
2.Înaintea încercărilor, serviciul tehnic se asigură că suprafaţa aleasă îndeplineşte cerinţele specificate şi, în special, este informat cu privire la următoarele:
(a)metoda de încercare utilizată pentru calculul valorii R;
(b)tipul de vehicul (autovehicul, remorcă,...);
(c)sarcina pe axă şi tipul de pneuri (încercări cu sarcini diferite şi tipuri de pneuri diferite şi comunicarea rezultatelor către serviciul tehnic care decide dacă acestea sunt reprezentative pentru vehiculul supus omologării).
2.1.Valoarea lui R se menţionează în raportul de încercare.
Suprafaţa pistei de încercare trebuie etalonată cel puţin o dată pe an cu un vehicul reprezentativ pentru a verifica dacă R este constant.
ANEXA 14:CONDIŢII DE ÎNCERCARE APLICABILE REMORCILOR CU SISTEME DE FRÂNARE ELECTRICĂ
1.DISPOZIŢII GENERALE
1.1.În sensul dispoziţiilor de mai jos, prin "sisteme de frânare electrică" se înţeleg sisteme de frânare de serviciu formate dintr-un dispozitiv de comandă, un dispozitiv de transmisie electromecanică şi frâne cu fricţiune. Dispozitivul de comandă electrică ce reglează tensiunea curentului de frânare al remorcii trebuie situat pe remorcă.
1.2.Energia electrică necesară pentru sistemul de frânare electrică este furnizată remorcii de autovehiculul tractor.
1.3.Sistemele electrice de frânare trebuie comandate prin acţionarea frânei de serviciu a autovehiculului.
1.4.Tensiunea nominală este 12 V.
1.5.Intensitatea maximă a curentului absorbit nu trebuie să depăşească 15 A.
1.6.Conexiunea electrică a sistemului de frânare al remorcii la vehiculul tractor se face printr-o priză şi o fişă speciale corespunzătoare cu...(1), iar fişa nu trebuie să fie compatibilă cu prizele dispozitivului de iluminat al vehiculului. Fişa şi cablul trebuie montate pe remorcă.
(1)În curs de studiu. Până la determinarea caracteristicilor acestei conexiuni speciale, tipul care urmează să fie utilizat este indicat de autoritatea naţională de omologare de tip care acordă omologarea.
2.CONDIŢII PRIVIND REMORCA
2.1.Dacă remorca este prevăzută cu o baterie alimentată de circuitul de alimentare al autovehiculului tractor, aceasta trebuie izolată de circuitul său de alimentare în timpul frânării de serviciu a remorcii.
2.2.La remorcile a căror masă neîncărcată reprezintă mai puţin de 75 % din masa lor maximă, forţa de frânare se reglează automat în funcţie de starea de încărcare a remorcii.
2.3.Sistemele de frânare electrică trebuie să aibă asemenea caracteristici încât, chiar dacă tensiunea în cablurile electrice este redusă la o valoare de 7 V, să fie menţinut un efect de frânare de 20 % din suma sarcinii (sarcinilor) statice maxime pe axa remorcii.
2.4.Dispozitivele de comandă destinate reglării forţei de frânare, care reacţionează la înclinarea în direcţia de deplasare (pendul, sistem resort-masă, schimbarea inerţiei lichidului) trebuie ataşate pe şasiu, dacă remorca are mai mult de o axă şi un dispozitiv de tractare reglabil vertical. În cazul remorcilor cu o singură axă şi al celor cu axe în tandem unde distanţa dintre axe este mai mică de 1 metru, aceste dispozitive de comandă sunt echipate cu un mecanism care indică poziţia orizontală (de exemplu, nivelă cu bulă de aer) şi sunt reglabile manual pentru a permite ajustarea mecanismului în plan orizontal, aliniat la direcţia de deplasare a vehiculului.
2.5.Releul de comandă a curentului de frânare în conformitate cu punctul 5.2.1.19.2 din prezentul regulament, conectat la circuitul de comandă, trebuie montat pe remorcă.
2.6.Se prevede o priză falsă pentru introducerea fişei.
2.7.Se prevede un martor la dispozitivul de comandă; acesta se aprinde la fiecare frânare şi indică funcţionarea corectă a sistemului de frânare electric al remorcii.
3.EFICACITATEA
3.1.Sistemele de frânare electrică trebuie să reacţioneze la o deceleraţie a ansamblului tractor/remorcă de cel mult 0,4 m/s2.
3.2.Efectul de frânare poate să înceapă cu o frânare iniţială care nu trebuie să depăşească 10 % din suma sarcinii (sarcinilor) maxime statice pe axă, nici 13 % din suma sarcinii (sarcinilor) statice pe axă cu remorca neîncărcată.
3.3.Forţele de frânare pot fi mărite şi treptat. La valori ale forţelor de frânare mai mari decât cele indicate la punctul 3.2, treptele respective nu trebuie să depăşească 6 % din suma sarcinii (sarcinilor) statice maxime pe axă şi nici 8 % din suma sarcinii (sarcinilor) statice pe axă cu remorca neîncărcată.
Cu toate acestea, în cazul remorcilor cu o singură axă care au o masă maximă ce nu depăşeşte 1,5 tone, prima treaptă nu trebuie să depăşească 7 % din suma sarcinii (sarcinilor) statice maxime pe axă ale remorcii. Este permisă o creştere de 1 % din această valoare pentru următoarele etape (de exemplu: prima etapă: 7 %, a doua treaptă: 8 %, a treia treaptă: 9 % etc.; niciuna dintre treptele următoare nu depăşeşte 10 %). În sensul prezentelor dispoziţii, o remorcă cu două axe având o distanţă între axe mai mică de un metru este considerată remorcă cu o singură axă.
3.4.Forţa de frânare prescrisă a remorcii de cel puţin 50 % din sarcina totală pe axă trebuie obţinută - la masa maximă - în cazul unei deceleraţii medii rezultate a ansamblului tractor/remorcă nu mai mare de 5,9 m/s2 pentru remorcile cu o singură axă şi nu mai mare de 5,6 m/s2 pentru remorcile cu mai multe axe. Remorcile cu axe în tandem a căror distanţă dintre axe este mai mică de 1 metru sunt considerate, de asemenea, remorci cu o singură axă în sensul prezentei dispoziţii. De asemenea, trebuie respectate limitele prevăzute în apendicele la prezenta anexă. Dacă forţa de frânare este reglată în trepte, acestea trebuie să se încadreze în limitele prevăzute în apendicele la prezenta anexă.
3.5.Încercarea se efectuează la o viteză iniţială de 60 km/h.
3.6.Frânarea automată a remorcii trebuie să fie în conformitate cu prevederile de la punctul 5.2.2.9 din prezentul regulament. În cazul în care această acţiune de frânare automată necesită energie electrică, trebuie obţinută o forţă de frânare a remorcii de cel puţin 25 % din sarcina maximă totală pe axă timp de cel puţin 15 minute, pentru îndeplinirea condiţiilor descrise de mai sus.
ANEXA 141:Apendice - Compatibilitatea dintre coeficientul de frânare a remorcii şi deceleraţia medie rezultată a ansamblului tractor/remorcă (remorcă cu şi fără încărcătură)
Note:
1.Limitele indicate în grafic se aplică remorcilor încărcate şi neîncărcate. Când masa remorcii neîncărcate depăşeşte 75 % din masa maximă, limitele trebuie să se aplice doar pentru starea "încărcată".
2.Limitele indicate în grafic nu afectează dispoziţiile prezentei anexe cu privire la eficacităţile minime de frânare prescrise. Totuşi, dacă eficacităţile de frânare obţinute în cursul încercării - în conformitate cu dispoziţiile indicate la punctul 3.4 din prezenta anexă - sunt mai mari decât cele prescrise, acestea nu trebuie să depăşească limitele indicate în graficul de mai sus.
TR = suma forţelor de frânare la periferia tuturor roţilor remorcii.
PR = reacţiunea statică normală totală a suprafeţei drumului asupra roţilor remorcii.
dm = deceleraţia medie rezultată a ansamblului tractor/remorcă.
ANEXA 15:METODA DE ÎNCERCARE CU DINAMOMETRUL INERŢIAL PENTRU GARNITURILE DE FRÂNĂ
1.DISPOZIŢII GENERALE
1.1.Procedura descrisă în prezenta anexă poate fi aplicată în cazul unei modificări a tipului de vehicul care rezultă din montarea unor garnituri de frână de tip nou la vehicule care au fost omologate în conformitate cu prezentul regulament.
1.2.Tipurile noi de garnituri de frână se verifică prin compararea eficacităţii lor cu cea a garniturilor de frână montate pe vehicul la momentul omologării de tip a acestuia şi care sunt conforme cu componentele identificate în documentul informativ corespunzător, al cărui model este prezentat în anexa 2 la prezentul regulament.
1.3.În cazul în care consideră necesar, serviciul tehnic însărcinat cu efectuarea încercărilor de omologare poate solicita ca eficacitatea garniturilor de frână să fie comparată în conformitate cu dispoziţiile corespunzătoare din anexa 4 la prezentul regulament.
1.4.Cererea de omologare prin comparare este făcută de producătorul vehiculului sau de reprezentantul său autorizat corespunzător.
1.5.În contextul prezentei anexe, prin "vehicul" se înţelege tipul de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament şi pentru care compararea este necesar să fie considerată satisfăcătoare.
2.ECHIPAMENTE DE ÎNCERCARE
2.1.Se foloseşte un dinamometru cu următoarele caracteristici:
2.1.1.poate să genereze inerţia prevăzută la punctul 3.1 din prezenta anexă şi are capacitatea necesară pentru a îndeplini condiţiile prevăzute la punctele 1.5, 1,6 şi 1.7 din anexa 4 la prezentul regulament privind încercările de tipul I, de tipul II şi de tipul III;
2.1.2.frânele montate sunt identice cu cele ale tipului original de vehicul în cauză;
2.1.3.răcirea cu aer, dacă este cazul, îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul 3.4 din prezenta anexă;
2.1.4.aparatura de încercare trebuie să poată furniza cel puţin următoarele informaţii:
2.1.4.1.înregistrarea continuă a vitezei de rotaţie a discului sau a tamburului;
2.1.4.2.numărul de rotaţii efectuate la o oprire, cu o rezoluţie de cel mult o optime de rotaţie;
2.1.4.3.timpul de oprire;
2.1.4.4.înregistrarea continuă a temperaturii măsurate în centrul cursei parcurse de garnitură sau la jumătatea grosimii discului, tamburului sau garniturii;
2.1.4.5.înregistrarea continuă a presiunii sau forţei de aplicare în circuitul de comandă al frânei;
2.1.4.6.înregistrarea continuă a cuplului de frânare produs.
3.CONDIŢIILE DE ÎNCERCARE
3.1.Dinamometrul se reglează cât mai precis pentru a putea reproduce cât mai exact posibil, cu o toleranţă de ± 5 %, inerţia de rotaţie corespunzătoare părţii din inerţia totală a vehiculului frânat de roata (roţile) corespunzătoare, determinată conform următoarei formule:
I = MR2
unde:
I = inerţia de rotaţie [kg x m2],
R = raza de rulare dinamică a pneului [m],
M = acea parte din masa maximă a vehiculului frânată de roata (roţile) corespunzătoare. În cazul unui dinamometru cu un singur capăt, această masă se calculează pornind de la distribuţia nominală a frânării în cazul vehiculelor de categoriile M2 M3 şi N în condiţiile în care deceleraţia corespunde valorii aplicabile indicate la punctul 2.1 din anexa 4 la prezentul regulament; în cazul vehiculelor din categoria O (remorci), valoarea lui M corespunde sarcinii la sol a roţii corespunzătoare, atunci când vehiculul este staţionat şi încărcat la masa maximă.
3.2.Viteza iniţială de rotaţie a dinamometrului inerţial trebuie să corespundă vitezei liniare a vehiculului prevăzută în anexa 4 la prezentul regulament şi trebuie corelată cu raza de rulare a pneului.
3.3.Garniturile de frână se rodează la cel puţin 80 % şi nu trebuie să depăşească o temperatură de 180 °C în timpul rodajului sau, la cererea producătorului vehiculului, se rodează conform recomandărilor acestuia.
3.4.Se poate folosi răcire cu aer, jetul de aer fiind direcţionat pe frână, perpendicular pe axa de rotaţie a acesteia. Viteza fluxului de aer pe frână este:
vaer = 0,33 v
unde:
v = viteza de încercare a vehiculului la începerea frânării.
Temperatura aerului de răcire este temperatura ambiantă.
4.PROCEDURA DE ÎNCERCARE
4.1.Se supun încercării de comparare cinci seturi de eşantioane de garnituri de frână; acestea sunt comparate cu cinci seturi de garnituri conforme cu componentele originale identificate în documentul informativ pentru prima omologare a tipului de vehicul în cauză.
4.2.Echivalenţa garniturilor de frână se verifică prin compararea rezultatelor obţinute pe baza procedurilor de încercare prevăzute în prezenta anexă şi în conformitate cu dispoziţiile următoare:
4.3.Încercare de eficacitate la rece de tip 0
4.3.1.Se efectuează trei frânări la o temperatură iniţială sub 100 °C, măsurată în conformitate cu condiţiile de la punctul 2.1.4.4 al prezentei anexe.
4.3.2.În cazul garniturilor de frână destinate utilizării pe vehicule din categoriile M2 M3 şi N, acţionările frânei se efectuează de la o viteză de rotaţie iniţială echivalentă celei prevăzute la punctul 2.1 din anexa 4 la prezentul regulament, iar frâna este acţionată pentru atingerea unui cuplu mediu echivalent deceleraţiei prevăzute la punctul respectiv. În plus, se efectuează încercări la diferite viteze de rotaţie, cea mai mică fiind echivalentă cu 30 % din viteza maximă a vehiculului, iar cea mai ridicată cu 80 % din această viteză.
4.3.3.În cazul garniturilor de frână destinate folosirii la vehicule din categoria O, acţionările frânei se efectuează de la o viteză iniţială de rotaţie echivalentă cu 60 km/h, frâna fiind acţionată în aşa fel încât să se realizeze un cuplu mediu echivalent cu cel prevăzut la punctul 3.1 din anexa 4 la prezentul regulament. Se efectuează o încercare suplimentară de eficacitate la rece, pornind de la o viteză iniţială de rotaţie echivalentă cu 40 km/h, în vederea comparării cu rezultatele încercării de tip I descrisă la punctul 3.1.2.2 din anexa 4 la prezentul regulament.
4.3.4.Cuplul mediu de frânare din încercările de eficacitate la rece menţionate mai sus, efectuate asupra garniturilor supuse încercărilor în vederea comparării, trebuie să se încadreze, pentru aceleaşi valori iniţiale, în limitele de încercare de ± 15 % din cuplul mediu de frânare înregistrat cu garniturile de frână conforme cu componentele identificate în cererea de omologare a tipului respectiv de vehicul.
4.4.Încercarea de tip I (încercarea de pierdere a eficacităţii)
4.4.1.Cu frânări repetate
4.4.1.1.Garniturile de frână destinate vehiculelor de categoria M2 M3 şi N se supun încercării conform procedurii descrise la punctul 1.5.1 din anexa 4 la prezentul regulament.
4.4.2.Cu frânare continuă
4.4.2.1.Garniturile de frână destinate montării pe remorci (categoria O) se supun încercării conform procedurii descrise la punctul 1.5.2 din anexa 4 la prezentul regulament.
4.4.3.Eficacitatea la cald
4.4.3.1.La încheierea încercărilor prevăzute la punctele 4.4.1 şi 4.4.2 din prezenta anexă, se efectuează încercarea de eficacitate la cald prevăzută la punctul 1.5.3 din anexa 4 la prezentul regulament.
4.4.3.2.Cuplul mediu de frânare înregistrat în timpul încercărilor de eficacitate la cald menţionate mai sus, efectuate asupra garniturilor supuse încercărilor în vederea comparării, trebuie să se încadreze, pentru aceleaşi valori iniţiale, în limitele de încercare de ± 15 % din cuplul mediu de frânare înregistrat cu garniturile de frână conforme cu componenta identificată în cererea relevantă de omologare de tip a vehiculului.
4.5.Încercarea de tip II (încercarea comportamentului la coborâre)
4.5.1.Această încercare este necesară doar dacă, pe tipul de vehicul considerat, sunt utilizate frâne cu fricţiune pentru încercarea de tip II.
4.5.2.Garniturile de frână destinate vehiculelor din categoriile M3 (cu excepţia vehiculelor care, în conformitate cu punctul 1.6.4 din anexa 4 la prezentul regulament, trebuie supuse încercării de tip IIA) şi N3, precum şi remorcilor din categoria O4, trebuie supuse încercării conform procedurii de la punctul 1.6.1 din anexa 4 la prezentul regulament.
4.5.3.Eficacitatea la cald
4.5.3.1.La încheierea încercării prevăzute la punctul 4.5.1, se efectuează încercarea de eficacitate la cald prevăzută la punctul 1.6.3 din anexa 4 din prezentul regulament.
4.5.3.2.Cuplul mediu de frânare înregistrat în timpul încercărilor de eficacitate la cald menţionate mai sus, efectuate asupra garniturilor supuse încercărilor în vederea comparării, trebuie să se încadreze, pentru aceleaşi valori iniţiale, în limitele de încercare de ± 15 % din cuplul mediu de frânare înregistrat cu garniturile de frână conforme cu componenta identificată în cererea relevantă de omologare de tip a vehiculului.
4.6.Încercare tip III (încercarea de pierdere de eficacitate)
4.6.1.Încercarea cu frânare repetată
4.6.1.1.Garniturile de frână pentru remorci din categoria O4 sunt supuse încercării în conformitate cu metoda indicată la punctele 1.7.1 şi 1.7.2 din anexa 4 la prezentul regulament.
4.6.2.Eficacitatea la cald
4.6.2.1.La încheierea încercărilor prevăzute la punctele 4.6.1 şi 4.6.2 din prezenta anexă, se efectuează încercarea la cald a eficacităţii frânării specificată la punctul 1.7.2 din anexa 4 la prezentul regulament.
4.6.2.2.Cuplul mediu de frânare din timpul încercării de eficacitate la cald, efectuate asupra garniturilor supuse încercării în vederea comparării, trebuie să se încadreze în limitele de încercare de ± 15 % din cuplul mediu de frânare înregistrat cu garniturile de frână conforme cu componentele identificate în cererea de omologare a tipului respectiv de vehicul.
5.INSPECTAREA GARNITURILOR DE FRÂNĂ
5.1.La încheierea încercărilor descrise mai sus, garniturile de frână sunt examinate vizual pentru a se verifica dacă pot fi folosite în continuare pe vehicul în condiţii normale.
ANEXA 16:COMPATIBILITATEA DINTRE VEHICULELE TRACTOARE ŞI REMORCI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE COMUNICAŢIILE DE DATE ISO 11992
1.DISPOZIŢII GENERALE
1.1.Cerinţele din prezenta anexă se aplică exclusiv vehiculelor tractoare şi remorcilor echipate cu un circuit electric de comandă, conform definiţiei de la punctul 2.24. din prezentul regulament.
1.2.Conectorul ISO 7638 asigură alimentarea cu energie pentru sistemul de frânare sau sistemul de frânare antiblocare al remorcii. În cazul vehiculelor echipate cu un circuit electric de comandă, conform definiţiei de la punctul 2.24 din regulament, acest conector asigură, de asemenea, o interfaţă de comunicare de date prin contactele 6 şi 7 - a se vedea punctul 5.1.3.6 din regulament.
1.3.Prezenta anexă defineşte cerinţele aplicabile vehiculului tractor şi remorcii cu privire la suportul pentru mesaje definit în ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amd.1:2007.
2.PARAMETRII DEFINIŢI ÎN ISO 11992-2:2003, INCLUSIV ÎN AMD.1:2007 CARE SUNT TRANSMISE PRIN CIRCUITUL ELECTRIC DE COMANDĂ BENEFICIAZĂ DE SUPORT DUPĂ CUM URMEAZĂ:
2.1.Următoarele funcţii şi mesajele aferente sunt cele specificate în prezentul regulament care sunt suportate de vehiculul tractor sau de remorcă, după caz:
2.1.1.Mesajele transmise de la vehiculul tractor la remorcă:

Funcţie/Parametru

Trimitere la ISO 119922:2003

Trimitere la Regulamentul nr. 13

Valoarea cererii de frânare de serviciu/ frânare de siguranţă

EBS11 Octet 3-4

Anexa 10 punctul 3.1.3.2.

Valoarea cererii de frânare la două circuite electrice

EBS12 Octet 3, Biţi 1-2

Regulamentul nr. 13, punctul 5.1.3.2.

Circuitul pneumatic de comandă

EBS12 Octet 3, Biţi 5-6

Regulamentul nr. 13, punctul 5.1.3.2.

2.1.2.Mesajele transmise de la remorcă la vehiculul tractor:

Funcţie/Parametru

Trimitere la ISO 119922:2003

Trimitere la Regulamentul nr. 13

VDC activ/pasiv (1)

EBS21 Octet 2 Biţi 1-2

Anexa 21, punctul 2.1.6.

Alimentarea cu energie electrică a vehiculului: suficientă/insuficientă

EBS22 Octet 2 Biţi 1-2

Regulamentul nr. 13, punctul 5.2.2.20.

Cerere de semnal de avertizare de culoare roşie

EBS22 Octet 2 Biţi 3-4

Punctele 5.2.2.15.2.1, 5.2.2.16 şi 5.2.2.20 din Regulamentul nr. 13

Cerere de frânare de la circuitul de alimentare

EBS22 Octet 4 Biţi 3-4

Regulamentul nr. 13, punctul 5.2.2.15.2.

Cerere de lămpi de stop

EBS22 Octet 4 Biţi 5-6

Regulamentul nr. 13, punctul 5.2.2.22.1.

Alimentarea pneumatică a vehiculului: suficientă/insuficientă

EBS23 Octet 1 Biţi 7-8

Regulamentul nr. 13, punctul 5.2.2.16.

(1)VDC (Controlul dinamic al vehiculului), astfel cum este definit în cadrul ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amendamentul 1:2007, este definit în prezentul regulament ca funcţia de stabilitate a vehiculului - a se vedea punctul 2.34 din regulament.

2.2.Atunci când remorca transmite următoarele mesaje, vehiculul tractor trebuie să emită o avertizare către conducător:

Funcţie/Parametru

Trimitere la ISO 119922:2003

Obligaţia de avertizare a conducătorului auto

VDC activ/pasiv (1)

EBS21 Octet 2 Biţi 1-2

Anexa 21, punctul 2.1.6.

Cerere de semnal de avertizare de culoare roşie

EBS22 Octet 2 Biţi 3-4

Punctul 5.2.1.29.2.1 din Regulamentul nr. 13

(1)VDC (Controlul dinamic al vehiculului), astfel cum este definit în cadrul ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amendamentul 1:2007, este definit în prezentul regulament ca funcţia de stabilitate a vehiculului - a se vedea punctul 2.34 din regulament.

2.3.Următoarele mesaje definite în ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amendamentul 1:2007, sunt suportate de vehiculul tractor sau de remorcă:
2.3.1.Mesajele transmise de la vehiculul tractor la remorcă: în prezent, nu există mesaje definite.
2.3.2.Mesajele transmise de la remorcă la vehiculul tractor:

Funcţie/Parametru

Trimitere la ISO 11992-2:2003

Frânarea de serviciu a vehiculului activă/pasivă

EBS22 Octet 1, Biţi 5-6

Frânarea asistată prin circuitul electric de comandă

EBS22 Octet 4, Biţi 7-8

Indicele de date geometrice

EBS24 Octet 1

Conţinutul indicelui de date geometrice

EBS24 Octet 2

2.4.Următoarele mesaje vor fi suportate în mod corespunzător de vehiculul tractor sau de remorcă atunci când vehiculul are instalată o funcţie asociată acelui parametru.
2.4.1.Mesajele transmise de la vehiculul tractor la remorcă:

Funcţie/Parametru

Trimitere la ISO 11992-2:2003

Tipul de vehicul

EBS11 Octet 2, Biţi 3-4

VDC (Controlul dinamic al vehiculului) activ/pasiv (1)

EBS11 Octet 2, Biţi 5-6

Valoarea cererii de frânare pentru partea din faţă sau partea stângă a vehiculului

EBS11 Octet 7

Valoarea cererii de frânare pentru partea din spate sau partea dreaptă a vehiculului

EBS11 Octet 8

Sistemul ROP (Protecţie în caz de răsturnare) activat/dezactivat (2)

EBS12 Octet 1, Biţi 3-4

Sistemul YC (Controlul virajului unghiular) activat/dezactivat (3)

EBS12 Octet 1, Biţi 5-6

Activarea/dezactivarea sistemului ROP (Protecţie în caz de răsturnare) al remorcii (2)

EBS12 Octet 2, Biţi 1-2

Activarea/dezactivarea sistemului YC (Controlul virajului unghiular) al remorcii (3)

EBS12 Octet 2, Biţi 3-4

Cerere de ajutor la tractare

RGE11 Octet 1, Biţi 7-8

Axă liftabilă 1 - cerere de poziţie

RGE11 Octet 2, Biţi 1-2

Axă liftabilă 2 - cerere de poziţie

RGE11 Octet 2, Biţi 3-4

Cerere de blocare a axei directoare

RGE11 Octet 2, Biţi 5-6

Secunde

TD11 Octet 1

Minute

TD11 Octet 2

Ore

TD11 Octet 3

Luni

TD11 Octet 4

Ziua

TD11 Octet 5

Anul

TD11 Octet 6

Reglare minute locale

TD11 Octet 7

Reglare oră locală

TD11 Octet 8

(1)VDC (Controlul dinamic al vehiculului), astfel cum este definit în cadrul ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amendamentul 1:2007, este definit în prezentul regulament ca funcţia de stabilitate a vehiculului - a se vedea punctul 2.34 din regulament.

(2)ROP (Protecţie în caz de răsturnare), astfel cum este definită în cadrul ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amendamentul 1:2007, este definită în prezentul regulament prin Controlul stabilităţii - a se vedea punctul 2.34.2.2 din regulament.

(3)YC (Controlul virajului unghiular), astfel cum este definit în cadrul ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amendamentul 1:2007, este definit în prezentul regulament prin Controlul direcţiei - a se vedea punctul 2.34.2.1 din regulament.

2.4.2.Mesajele transmise de la remorcă la vehiculul tractor:

Funcţie/Parametru

Trimitere la ISO 11992-2:2003

Susţinerea distribuţiei forţei de frânare laterale sau pe axă

EBS21 Octet 2, Biţi 3-4

Viteza vehiculului bazată pe roată

EBS21 Octet 3-4

Acceleraţie laterală

EBS21 Octet 8

ABS vehicul activ/pasiv

EBS22 Octet 1, Biţi 1-2

Cerere de semnal de avertizare de culoare galben auto

EBS22 Octet 2, Biţi 5-6

Tipul de vehicul

EBS22 Octet 3, Biţi 5-6

Asistenţă privind metoda de încărcare pe rampă

EBS22 Octet 4, Biţi 1-2

Suma sarcinii pe axă

EBS22 Octet 5-6

Presiunea în pneuri suficientă/insuficientă

EBS23 Octet 1, Biţi 1-2

Garnitura de frână suficientă/insuficientă

EBS23 Octet 1, Biţi 3-4

Starea temperaturii frânelor

EBS23 Octet 1, Biţi 5-6

Identificare pneu/roată (presiune)

EBS23 Octet 2

Identificare pneu/roată (garnitură)

EBS23 Octet 3

Identificare pneu/roată (temperatură)

EBS23 Octet 4

Presiunea în pneuri (presiunea efectivă în pneuri)

EBS23 Octet 5

Garnitura de frână

EBS23 Octet 6

Temperatura frânelor

EBS23 Octet 7

Presiunea din cilindrul de frână prima axă roata stângă

EBS25 Octet 1

Presiunea din cilindrul de frână prima axă roata dreaptă

EBS25 Octet 2

Presiunea din cilindrul de frână a doua axă roata stângă

EBS25 Octet 3

Presiunea din cilindrul de frână a doua axă roata dreaptă

EBS25 Octet 4

Presiunea din cilindrul de frână a treia axă roata stângă

EBS25 Octet 5

Presiunea din cilindrul de frână a treia axă roata dreaptă

EBS25 Octet 6

Sistemul ROP (Protecţie în caz de răsturnare) activat/dezactivat (1)

EBS25 Byte 7, Biţi 1-2

Sistemul YC (Controlul virajului unghiular) activat/dezactivat (2)

EBS25 Byte 7, Biţi 3-4

Ajutor la tractare

RGE21 Octet 1, Biţi 5-6

Poziţia axei liftabile 1

RGE21 Octet 2, Biţi 1-2

Poziţia axei liftabile 2

RGE21 Octet 2, Biţi 3-4

Blocarea axei directoare

RGE21 Octet 2, Biţi 5-6

Identificare pneu/roată

RGE23 Octet 1

Temperatura pneurilor

RGE23 Octet 2-3

Detectarea pierderilor de aer (pneu)

RGE23 Octet 4-5

Detectarea pragului de presiune în pneuri

RGE23 Octet 6, Biţi 1-3

(1)ROP (Protecţie în caz de răsturnare), astfel cum este definită în cadrul ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amendamentul 1:2007, este definită în prezentul regulament prin Controlul stabilităţii - a se vedea punctul 2.34.2.2 din regulament.

(2)YC (Controlul virajului unghiular), astfel cum este definit în cadrul ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amendamentul 1:2007, este definit în prezentul regulament prin Controlul direcţiei - a se vedea punctul 2.34.2.1 din regulament.

2.5.Suportul pentru toate celelalte mesaje definite în cadrul ISO 11992-2:2003, inclusiv în Amendamentul 1:2007, este opţional în cazul vehiculului tractor şi al remorcii.
ANEXA 17:PROCEDURA DE ÎNCERCARE PENTRU EVALUAREA COMPATIBILITĂŢII FUNCŢIONALE A VEHICULELOR ECHIPATE CU CIRCUITE ELECTRICE DE COMANDĂ
1.DISPOZIŢII GENERALE
1.1.Prezenta anexă stabileşte o procedură prin care se poate verifica îndeplinirea de către vehiculele tractoare şi tractate echipate cu un circuit electric de comandă a cerinţelor funcţionale şi de eficacitate descrise la punctul 5.1.3.6.1 din prezentul regulament. Serviciul tehnic poate folosi, la alegere, proceduri alternative, cu condiţia stabilirii unui nivel echivalent de verificare a integrităţii.
1.2.Trimiterile la ISO 7638 din prezenta anexă se referă la standardul ISO 7638-1:2003 în ceea ce priveşte aplicaţiile de 24V, respectiv la standardul ISO 7638-2:2003 în ceea ce priveşte aplicaţiile de 12V.
2.DOCUMENTUL INFORMATIV
2.1.Producătorul vehiculului/furnizorul sistemului trebuie să pună la dispoziţia serviciului tehnic un document
informativ conţinând cel puţin următoarele:
2.1.1.o schemă a sistemului de frânare al vehiculului;
2.1.2.dovezi conform cărora interfaţa (inclusiv nivelul fizic, nivelul legăturii de date şi nivelul de aplicaţie) şi poziţia respectivă a mesajelor şi parametrilor transmişi îndeplinesc prevederile ISO 11992;
2.1.3.o listă a mesajelor şi parametrilor suportaţi; şi
2.1.4.specificaţiile autovehiculului în ceea ce priveşte numărul circuitelor de comandă care transmit semnale prin circuitele de comandă pneumatice şi/sau electrice.
3.VEHICULELE TRACTOARE
3.1.Simulator de remorcă conform ISO 11992 Simulatorul:
3.1.1.este dotat cu un conector conform cu ISO 7638:2003 (7 contacte), utilizat pentru conectarea la vehiculul supus încercării. Contactele 6 şi 7 ale conectorului se utilizează pentru transmiterea şi primirea mesajelor prevăzute de ISO 11992:2003 şi de Amd-1:2007;
3.1.2.are capacitatea să primească toate mesajele transmise de către autovehiculul prezentat spre omologare de tip, precum şi să transmită toate mesajele provenite de la remorcă, astfel cum sunt definite în standardul ISO 11992-2:2003 şi în Amd.1:2007;
3.1.3.asigură o citire directă şi indirectă a mesajelor, indicând parametrii din câmpul de date în ordinea corectă, în funcţie de timp; şi
3.1.4.include o funcţie de măsurare a timpului de răspuns al racordului de cuplare, în conformitate cu punctul 2.6 din anexa 6 la prezentul regulament.
3.2.Procedura de verificare
3.2.1.Se confirmă că documentul informativ pus la dispoziţie de producător/furnizor demonstrează respectarea dispoziţiilor ISO 11992 în ceea ce priveşte nivelul fizic, nivelul de legătură de date şi nivelul de aplicaţie.
3.2.2.Cu simulatorul conectat la autovehicul prin interfaţa ISO 7638 şi în timpul transmiterii către interfaţă a mesajelor de la remorcă, se verifică următoarele:
3.2.2.1.Semnalele transmise prin circuitul de comandă:
3.2.2.1.1. Parametrii definiţi în EBS 12 octetul 3 conform ISO 11992-2:2003 se compară cu specificaţiile vehiculului, după cum urmează:

Semnale transmise prin circuitul de comandă

EBS 12 octetul 3

Biţi 1-2

Biţi 5-6

Cerere de frânare de serviciu generată de un circuit electric

00b

 

Cerere de frânare de serviciu generată de două circuite electrice

01b

 

Vehiculul nu este echipat cu circuit pneumatic de comandă (1)

 

00b

Vehiculul este echipat cu circuit pneumatic de comandă

 

01b

(1) Acest tip de specificaţie a vehiculului este interzis de nota 4 de la punctul 5.1.3.1.3 din prezentul regulament.

3.2.2.2.Cererea de frânare de serviciu/frânare suplimentară
3.2.2.2.1 Parametrii definiţi în EBS 11 din ISO 11992-2:2003 se verifică după cum urmează:

Condiţii de încercare

Referinţă octet

Valoarea semnalului din circuitul electric de comandă

Pedala frânei de serviciu şi comanda frânei de siguranţă sunt neacţionate

3-4

0

Pedala frânei de serviciu apăsată complet

3-4

33280d la 43520d (650 la 850 kPa)

Frâna de siguranţă acţionată complet (1)

3-4

33280d la 43520d (650 la 850 kPa)

(1) Opţional la vehiculele tractoare cu circuite electrice şi pneumatice de control, dacă circuitul pneumatic de control îndeplineşte dispoziţiile relevante privind frânarea de siguranţă.

3.2.2.3.Indicatorul de avarie:
3.2.2.3.1. Se simulează o avarie permanentă la circuitul de comunicare către contactul 6 al conectorului ISO 7638 şi se verifică dacă s-a aprins indicatorul de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.1.2 din prezentul regulament.
3.2.2.3.2. Se simulează o avarie permanentă la circuitul de comunicare către contactul 7 al conectorului ISO 7638 şi se verifică dacă s-a aprins indicatorul de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 5.2.1.29.1.2 din prezentul regulament.
3.2.2.3.3. Se simulează mesajul EBS 22, octetul 2 cu biţii 3-4 setaţi la 01b, şi se verifică dacă s-a aprins indicatorul de avertizare de culoare roşie menţionat la punctul 5.2.1.29.1.1 din prezentul regulament.
3.2.2.4.Cererea de frânare de la circuitul de alimentare:
În cazul autovehiculelor care pot fi operate exclusiv cu remorci conectate prin intermediul unui circuit electric de comandă:
Se conectează numai circuitul electric de comandă.
Se simulează mesajul EBS 22, octetul 4 cu biţii 3-4 setaţi la 01b şi se verifică, atunci când frâna de serviciu, frâna de siguranţă sau frâna de staţionare sunt acţionate complet, dacă presiunea din circuitul de alimentare scade la 150 kPa în următoarele două secunde.
Se simulează o lipsă continuă a transmisiei de date şi se verifică, atunci când frâna de serviciu, frâna de siguranţă sau frâna de staţionare sunt acţionate complet, dacă presiunea din circuitul de alimentare scade la 150 kPa în următoarele două secunde.
3.2.2.5.Timpul de răspuns:
3.2.2.5.1. Se verifică, în absenţa erorilor, dacă sunt respectate cerinţele privind răspunsul circuitului de comandă prevăzute la punctul 2.6 din anexa 6 la prezentul regulament.
3.2.2.6.Iluminarea lămpilor de stop
Se simulează mesajul EBS 22 octet 4 biţi 5-6 setat în poziţia 00 şi se verifică faptul că lămpile de stop nu sunt iluminate.
Se simulează mesajul EBS 22 octet 4 biţi 5-6 setat în poziţia 01 şi se verifică faptul că lămpile de stop sunt iluminate.
3.2.2.7.Intervenţia funcţiei de stabilitate a remorcii
Se simulează mesajul EBS 21 octet 2 biţi 1-2 setat în poziţia 00 şi se verifică faptul că avertizarea pentru conducător definită în punctul 2.1.6 din anexa 21 nu este iluminată.
Se simulează mesajul EBS 21 octet 2 biţi 1-2 setat în poziţia 01 şi se verifică faptul că avertizarea pentru conducător definită în punctul 2.1.6 din anexa 21 este iluminată.
3.2.3.Verificări suplimentare
3.2.3.1.La discreţia serviciului tehnic, procedurile de verificare descrise mai sus se pot repeta atunci când funcţiile transmisibile către interfaţă, altele decât funcţiile de frânare, sunt deconectate sau în diferite stări.
3.2.3.2.Punctul 2.4.1 din anexa 16 defineşte mesajele suplimentare care trebuie suportate de vehiculele tractoare în situaţii specifice. Se pot efectua încercări suplimentare pentru a verifica statusul mesajelor suportate în sensul garantării îndeplinirii cerinţelor de la punctul 5.1.3.6.2 din regulament.
4.REMORCI
4.1.Simulator de vehicul tractor ISO 11992
Simulatorul:
4.1.1.este dotat cu un conector conform cu ISO 7638:2003 (7 contacte), utilizat pentru conectarea la vehiculul supus încercării. Contactele 6 şi 7 ale conectorului se utilizează pentru transmiterea şi primirea mesajelor prevăzute de ISO 11992:2003 şi amendamentul acestuia Amd.1:2007;
4.1.2.este dotat cu un indicatorul de semnalizare a defecţiunilor şi o sursă de alimentare electrică pentru remorcă;
4.1.3.are capacitatea să primească toate mesajele transmise de către vehiculul tractat prezentat spre omologare de tip, precum şi să transmită toate mesajele provenite de la autovehicul, astfel cum sunt definite în standardul ISO 11992-2:2003 şi în amendamentul său Amd.1:2007;
4.1.4.asigură o citire directă şi indirectă a mesajelor, indicând parametrii din câmpul de date în ordinea corectă, în funcţie de timp şi
4.1.5.include o funcţie de măsurare a timpului de răspuns al sistemului de frânare, în conformitate cu punctul 3.5.2 din anexa 6 la prezentul regulament.
4.2.Procedura de verificare
4.2.1.Se confirmă că documentul informativ pus la dispoziţie de producător/furnizor demonstrează respectarea dispoziţiilor ISO 11992:2003 şi amendamentul său Amd.1:2007 în ceea ce priveşte nivelul fizic, nivelul de legătură de date şi nivelul de aplicaţie.
4.2.2.Cu simulatorul conectat la remorcă prin interfaţa ISO 7638 şi în timpul transmiterii către interfaţă a mesajelor de la vehiculul tractor, se verifică următoarele:
4.2.2.1.Funcţia sistemului de frânare de serviciu:
4.2.2.1.1. Răspunsul remorcii la parametrii definiţi în EBS 11 din ISO 11992-2:2003 şi amendamentul acestuia Amd.1:2007 se verifică după cum urmează:
Presiunea din circuitul de alimentare la începutul fiecărei încercări este de minimum 700 kPa, iar vehiculul este încărcat (în scopurile acestei încercări, starea de încărcare poate fi simulată).
4.2.2.1.1.1. În cazul remorcilor echipate cu circuite de comandă pneumatice şi electrice:
se conectează ambele circuite de comandă;
ambele circuite de comandă se semnalizează simultan;
simulatorul transmite mesajul octet 3, biţii 5-6;
cu EBS 12 setat la 01b, pentru a transmite remorcii că este necesară conectarea unui circuit pneumatic de comandă.
Parametrii care se verifică:

Mesaj transmis de către simulator

Presiunea la camera de frânare

Referinţă octet

Valoarea semnalului digital

 

3-4

0

0 kPa

3-4

33280d (650 kPa)

Conform datelor producătorului vehiculului

4.2.2.1.1.2. Remorci echipate cu circuite pneumatice şi electrice de comandă sau numai cu un circuit electric de comandă:
Se conectează numai circuitul electric de comandă Simulatorul transmite următoarele mesaje:
Octetul 3, biţii 5-6 din EBS 12 setaţi la 00b pentru a transmite remorcii că nu este disponibil un circuit pneumatic de comandă, şi octetul 3, biţii 1-2 din EBS 12 setaţi la 01b pentru a transmite remorcii că semnalul circuitului electric de comandă este generat de două circuite electrice.
Parametrii care se verifică:

Mesaj transmis de către simulator

Presiunea la camera de frânare

Referinţă octet

Valoarea semnalului digital

 

3-4

0

0 kPa

3-4

33280d (650 kPa)

Conform datelor producătorului vehiculului

4.2.2.1.2. În cazul remorcilor echipate numai cu un circuit electric de comandă, răspunsul la mesajele definite în EBS 12 din ISO 11992-2:2003 se verifică după cum urmează:
Presiunea în circuitul pneumatic de alimentare la începutul fiecărei încercări este de minimum 700 kPa.
Circuitul electric de comandă se conectează la simulator.
Simulatorul transmite următoarele mesaje:
Octetul 3, biţii 5-6 din EBS 12 setaţi la 01b pentru a transmite remorcii că este disponibil un circuit pneumatic de comandă.
Biţii 3-4 din EBS 11 se setează la 0 (nu există cerere de frânare de serviciu) Se verifică răspunsul la următoarele mesaje:

EBS 12, octetul 3, biţii 1-2

Presiunea în camerele de frânare sau răspunsul remorcii

01b

0 kPa (frâna de serviciu eliberată)

00b

Remorca este frânată automat pentru a se arăta că respectiva combinaţie nu este compatibilă. De asemenea, se transmite un semnal prin contactul 5 al prizei ISO 7638:2003 (indicatorul de avertizare de culoare galbenă).

4.2.2.1.3. În cazul remorcilor conectate numai prin intermediul unui circuit electric de comandă, răspunsul remorcii la o avarie a transmisiei electrice a comenzii care conduce la reducerea eficacităţii frânării la cel puţin 30 % din valoarea prescrisă se verifică prin următoarea procedură:
Presiunea în circuitul pneumatic de alimentare la începutul fiecărei încercări este > = 700 kPa. Circuitul electric de comandă se conectează la simulator.
Octetul 3, biţii 5-6 din EBS 12 setaţi la 00b pentru a transmite remorcii că nu este disponibil un circuit pneumatic de comandă.
Octetul 3, biţii 1-2 din EBS 12 setaţi la 01b pentru a transmite remorcii că semnalul circuitului electric de comandă este generat de două circuite independente.
Se verifică următoarele:

Condiţii de încercare

Răspunsul sistemului de frânare

Nu există erori în sistemul de frânare al remorcii

Se verifică dacă sistemul de frânare comunică cu simulatorul şi dacă octetul 4, biţii 3-4 din EBS 22 sunt setaţi la 00b

Se introduce o avarie în transmisia electrică a comenzii sistemului de frânare al remorcii care împiedică menţinerea a cel puţin 30 % din eficacitatea de frânare.

Se verifică dacă octetul 4, biţii 3-4 din EBS 22 sunt setaţi la 01b

sau

Comunicaţiile de date către simulator au fost întrerupte

4.2.2.2.Indicatorul de avarie
4.2.2.2.1. Se verifică dacă se transmite mesajul sau semnalul de avertizare corespunzător în următoarele condiţii:
4.2.2.2.1.1. Dacă o avarie permanentă în transmisia electrică a sistemului de frânare al remorcii împiedică atingerea eficacităţii frânării de serviciu, se simulează o astfel de avarie şi se verifică dacă octetul 2, biţii 3-4 din EBS 22 sunt setaţi la 01b. De asemenea, se transmite un semnal prin contactul 5 al conectorului ISO 7638 (indicatorul de avertizare de culoare galbenă).
4.2.2.2.1.2. Voltajul contactelor 1 şi 2 ale conectorului ISO 7638 se reduce la o valoare inferioară celei specificate de producător, ceea ce împiedică atingerea eficacităţii sistemului de frânare de serviciu, şi se verifică dacă octetul 2, biţii 3-4 din EBS 22 transmişi de remorcă sunt setaţi la 01b. De asemenea, se transmite un semnal prin contactul 5 al conectorului ISO 7638 (indicatorul de avertizare de culoare galbenă).
4.2.2.2.1.3. Se verifică respectarea dispoziţiilor punctului 5.2.2.16 din prezentul regulament prin izolarea circuitului de alimentare. Se reduce presiunea în sistemul de acumulare a presiunii al remorcii la valoarea specificată de producător. Se verifică dacă octetul 2, biţii 3-4 din EBS 22 transmişi de remorcă sunt setaţi la 01b, şi dacă octetul 1, biţii 7-8 din EBS 23 sunt setaţi la 00. De asemenea, se transmite un semnal prin contactul 5 al conectorului ISO 7638 (indicatorul de avertizare de culoare galbenă).
4.2.2.2.1.4. Când partea electrică a sistemului de frânare este alimentată cu energie pentru prima dată, se verifică dacă octetul 2, biţii 3-4 din EBS 22 transmişi către remorcă sunt setaţi la 01b. După ce sistemul de frânare a verificat că nu există erori care necesită semnalizarea prin indicatorul de avertizare de culoare roşie, mesajul de mai sus se setează la 00b.
4.2.2.3.Verificarea timpului de răspuns
4.2.2.3.1. În condiţii de absenţă a erorilor, se verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele privind timpul de răspuns al sistemului de frânare, astfel cum se menţionează la punctul 3.5.2 din anexa 6 la prezentul regulament.
4.2.2.4.Frânare comandată automat
În cazul în care remorca include o funcţie a cărei operare rezultă într-o intervenţie de frânare comandată automat, se vor verifica următoarele:
În cazul în care nu este generată nicio intervenţie de frânare comandată automat, se verifică dacă setarea mesajului EBS 22 octet 4 biţi 5-6 este în poziţia 00.
Se simulează o intervenţie de frânare comandată automat; atunci când deceleraţia rezultată este > = 0,7 m/sec2, se verifică dacă setarea mesajului EBS 22 octet 4 biţi 5-6 este în poziţia 01.
4.2.2.5.Funcţia de stabilitate a vehiculului
În cazul unei remorci echipate cu o funcţie de stabilitate a vehiculului, se efectuează următoarele verificări:
Când funcţia de stabilitate a vehiculului este inactivă, se verifică dacă setarea mesajului EBS 21 octet 2 biţi 1-2 este în poziţia 00.
Se simulează o intervenţie a funcţiei de control a stabilităţii vehiculului, astfel cum se specifică la punctul 2.2.4 din anexa 21, şi se verifică dacă setarea mesajului EBS 21 octet 2 biţi 1-2 este în poziţia 01.
4.2.2.6.Suportul circuitului electric de comandă
Atunci când sistemul de frânare al remorcii nu suportă frânarea prin circuitul electric de comandă, se verifică dacă setarea mesajului EBS 22 octet 4 biţi 7-8 este în poziţia 00.
Atunci când sistemul de frânare al remorcii suportă frânarea prin circuitul electric de comandă, se verifică dacă setarea mesajului EBS 22 octet 4 biţi 7-8 este în poziţia 01.
4.2.3.Verificări suplimentare
4.2.3.1.La discreţia serviciului tehnic, procedurile de verificare descrise mai sus se pot repeta cu funcţiile transmisibile către interfaţă, altele decât funcţiile de frânare, deconectate sau în diferite stări.
Atunci când măsurarea timpului de răspuns al sistemului de frânare se repetă, pot apărea diferenţe între valorile înregistrate ca urmare a reacţiei pneurilor vehiculului. Indiferent de situaţie, cerinţele privind timpul de răspuns trebuie îndeplinite.
4.2.3.2.Punctul 2.4.2 din anexa 16 defineşte mesajele suplimentare care trebuie suportate de remorcă în situaţii specifice. Se pot efectua încercări suplimentare pentru a verifica statusul mesajelor suportate în sensul garantării îndeplinirii cerinţelor de la punctul 5.1.3.6.2 din regulament.
ANEXA 18:CERINŢE SPECIALE APLICABILE ASPECTELOR LEGATE DE SIGURANŢA SISTEMELOR COMPLEXE DE CONTROL ELECTRONIC ALE VEHICULELOR
1.OBSERVAŢII GENERALE
Prezenta anexă defineşte cerinţele speciale de documentare, strategie şi verificare în caz de defecţiune cu privire la aspectele legate de siguranţa sistemelor complexe de control electronic al vehiculelor (punctul 2.3 de mai jos) din perspectiva prezentului regulament.
Puncte speciale ale prezentului regulament pot, de asemenea, face trimitere la prezenta anexă, pentru funcţii legate de siguranţă controlate prin sistemul (sisteme) electronic (electronice).
Prezenta anexă nu specifică criteriile de performanţă ale "sistemului", dar conţine metodologia aplicabilă în procesul de proiectare şi informaţiile care trebuie puse la dispoziţia serviciului tehnic în scopul obţinerii omologării de tip.
Aceste informaţii arată faptul că "sistemul" respectă, în condiţii normale şi în condiţii de defecţiune, toate cerinţele de performanţă specificate în alte părţi ale prezentului regulament.
2.DEFINIŢII
În scopul prezentei anexe,
2.1."Concept de siguranţă" înseamnă o descriere a măsurilor concepute pentru sistem, de exemplu în cadrul unităţilor electronice, pentru a remedia integritatea sistemului şi a asigura astfel funcţionarea acestuia în condiţii de securitate chiar şi în cazul unei defecţiuni a alimentării cu energie electrică.
Posibilitatea revenirii la o funcţionare parţială sau chiar a utilizării unui sistem de rezervă pentru funcţiile vitale ale vehiculului poate reprezenta o componentă a conceptului de siguranţă.
2.2."Sistem de control electronic" înseamnă o combinaţie de unităţi concepute să coopereze pentru producerea funcţiei de control a vehiculului prin procesarea datelor electronice.
Astfel de sisteme, adesea controlate prin programe informatice, sunt alcătuite din componente funcţionale distincte, precum senzorii, unităţile de control electronic şi elementele de execuţie conectate prin legături de transmisie. Acestea pot include componente mecanice, electropneumatice sau electrohidraulice.
"Sistemul", menţionat în continuare, este cel pentru care se doreşte omologarea de tip.
2.3."Sisteme complexe de control electronic al vehiculelor" sunt acele sisteme de control electronic care se supun unei ierarhii de control în care o funcţie controlată poate fi comandată de un sistem/o funcţie de control electronic de nivel superior.
O funcţie subordonată devine parte a sistemului complex.
2.4.Sistemele/funcţiile de "control de nivel superior" sunt cele care folosesc dispoziţii de procesare şi/sau detecţie suplimentare pentru a modifica comportamentul vehiculului prin comandarea de variaţii ale funcţiei (funcţiilor) normale a (ale) sistemului de control al vehiculului.
Aceasta permite sistemelor complexe să îşi schimbe obiectivele în mod automat cu o prioritate care depinde de circumstanţele detectate.
2.5."Unităţile" sunt cele mai mici diviziuni ale componentelor sistemului care sunt vizate în prezenta anexă, deoarece aceste combinaţii de componente sunt tratate ca entităţi individuale în scopul identificării, analizării sau înlocuirii lor.
2.6."Legături de transmisie" înseamnă mijloacele folosite pentru interconectarea unităţilor disparate în scopul transmiterii de semnale, al procesării datelor sau al alimentării cu energie.
Acest tip de echipament este de regulă electric, dar poate fi parţial mecanic, pneumatic sau hidraulic.
2.7."Sfera de control" se referă la o variabilă de ieşire şi defineşte sfera asupra căreia este probabil ca sistemul să exercite control.
2.8."Limita de funcţionare adecvată" defineşte limitele factorilor fizice externi în cadrul cărora sistemul poate păstra controlul.
3.DOCUMENTAŢIE
3.1.Cerinţe
Producătorul pune la dispoziţie un dosar cu documentaţie care permite accesul la caracteristicile de proiectare principale ale "sistemului" şi la mijloacele prin care acesta este conectat la alte sisteme ale vehiculului sau prin care controlează în mod direct variabilele de ieşire.
Se explică funcţia (funcţiile) "sistemului" şi conceptul de siguranţă, astfel cum sunt prevăzute de către producător.
Documentaţia trebuie să fie concisă, dar să demonstreze că proiectarea şi elaborarea au beneficiat de expertiza disponibilă în toate domeniile sistemului implicate.
Pentru inspecţiile tehnice periodice, documentaţia trebuie să prezinte modul în care poate fi verificată starea actuală de funcţionare a "sistemului".
3.1.1.Documentaţia este pusă la dispoziţie în două părţi:
(a)Dosarul cu documentaţia oficială pentru omologare, conţinând materialele menţionate la punctul 3 (cu excepţia celor de la punctul 3.4.4 de mai jos), care sunt puse la dispoziţia serviciului tehnic la data depunerii cererii de acordare a omologării de tip. Acesta este considerat referinţa de bază în procesul de verificare menţionat la punctul 4 din prezenta anexă.
(b)Materialele şi datele de analiză suplimentare menţionate la punctul 3.4.4 de mai jos, care sunt păstrate de producător, dar puse la dispoziţie pentru inspecţie la momentul omologării de tip.
3.2.Descrierea funcţiilor "sistemului".
Este pusă la dispoziţie o descriere care oferă o explicaţie simplă a funcţiilor de control ale "sistemului" şi a metodelor utilizate pentru atingerea obiectivelor, cu menţionarea mecanismului (mecanismelor) prin care se exercită controlul.
3.2.1.Se pune la dispoziţie o listă care cuprinde toate variabilele de intrare şi toate variabilele detectate şi se defineşte domeniul lor de funcţionare corespunzător.
3.2.2.Se pune la dispoziţie o listă cuprinzând toate variabilele de ieşire controlate de "sistem" şi se indică, în fiecare caz, dacă controlul se exercită direct sau printr-un alt sistem al vehiculului. Se defineşte domeniul de control (punctul 2.7) exercitat asupra fiecăreia dintre aceste variabile.
3.2.3.Se indică factorii care determină limitele de funcţionare adecvată (punctul 2.8 de mai sus), dacă acestea sunt relevante pentru performanţa sistemului.
3.3.Diagrama funcţională şi schema sistemului
3.3.1.Inventarul componentelor
Se pune la dispoziţie o listă care reuneşte toate unităţile "sistemului" şi menţionează celelalte sisteme ale vehiculului care sunt necesare pentru a realiza funcţia de control în cauză.
Este pusă la dispoziţie o schemă care indică aceste unităţi în combinaţie şi prezintă cu claritate distribuţia echipamentului şi interconexiunile.
3.3.2.Funcţiile unităţilor
Se prezintă funcţia fiecărei unităţi a "sistemului" şi se indică semnalele care o leagă de alte unităţi sau de alte sisteme ale vehiculului. Aceasta se poate realiza printr-o schemă sinoptică sau un alt tip de schemă sau printr-o descriere însoţită de o astfel de schemă.
3.3.3.Interconexiuni
Interconexiunile din cadrul "sistemului" vor fi indicate printr-o schemă de circuit pentru legăturile de transmisie electrică, printr-o diagramă a fibrelor optice pentru legăturile prin fibre optice, printr-o reprezentare schematică a conexiunilor echipamentului de transmisie pneumatică sau hidraulică şi printr-o schemă simplificată pentru legăturile mecanice.
3.3.4.Fluxul de semnale şi priorităţi
Trebuie să existe o corespondenţă clară între aceste legături de transmisie şi semnalele transmise între unităţi.
Sunt enunţate priorităţile semnalelor pe căile multiple de date în toate cazurile în care prioritatea poate afecta performanţa sau siguranţa din perspectiva prezentului regulament.
3.3.5.Identificarea unităţilor
Fiecare unitate trebuie să fie identificabilă în mod clar şi neechivoc (de exemplu, prin marcaje pentru hardware şi prin identificatori şi descriptori pentru programele informatice) pentru a pune la dispoziţie programele informatice şi documentaţia corespunzătoare.
Acolo unde funcţiile se combină într-o singură unitate sau chiar într-un singur calculator, dar apar în mai multe blocuri în schema sinoptică, în scopul clarităţii şi simplificării explicaţiilor, se utilizează un singur marcaj de identificare hardware.
Producătorul declară, prin această identificare, că echipamentul pus la dispoziţie corespunde documentului în cauză.
3.3.5.1.Identificarea defineşte versiunea hardware şi a programelor informatice şi, acolo unde aceasta din urmă se schimbă astfel încât modifică funcţia unităţii din punctul de vedere al prezentului regulament, această identificare trebuie, de asemenea, schimbată.
3.4.Conceptul de siguranţă al producătorului
3.4.1.Producătorul face o declaraţie prin care atestă că strategia aleasă pentru atingerea obiectivelor "sistemului" nu prejudiciază, în absenţa defecţiunilor, funcţionarea în siguranţă a sistemelor care fac obiectul dispoziţiilor prezentului regulament.
3.4.2.În ceea ce priveşte programele informatice folosite în cadrul "sistemului", este explicată arhitectura de ansamblu şi sunt identificate metodele şi instrumentele de proiectare. Producătorul trebuie să fie pregătit să prezinte, la cerere, mijloacele prin care a ajuns la logica sistemului pe parcursul procesului de proiectare şi de elaborare.
3.4.3.Producătorul pune la dispoziţia serviciilor tehnice o explicaţie a specificaţiilor de proiectare încorporate în "sistem", astfel încât să garanteze o funcţionare sigură în condiţii de defecţiune. Eventualele dispoziţii de proiectare prevăzute în caz de defecţiune a "sistemului" sunt, de exemplu:
(a)revenirea la starea de funcţionare cu un sistem parţial funcţional;
(b)trecerea la un sistem de siguranţă separat;
(c)anularea funcţiei de nivel înalt.
În cazul apariţiei unei defecţiuni, conducătorul auto trebuie avertizat, de exemplu, printr-un semnal de avertizare sau prin afişarea unui mesaj. Atunci când sistemul nu este dezactivat de către conducătorul auto, de exemplu prin acţionarea butonului pe poziţia "oprit" sau prin oprirea funcţiei respective, în cazul în care există un buton în acest scop, avertizarea trebuie să fie afişată atâta timp cât persistă condiţia de defecţiune.
3.4.3.1.În cazul în care specificaţia selectată alege un mod de funcţionare cu performanţă parţială în anumite condiţii de defecţiune, sunt menţionate aceste condiţii şi sunt definite limitele de eficacitate stabilite.
3.4.3.2.În cazul în care specificaţia selectată alege un mijloc secundar (de siguranţă) de realizare a obiectivului sistemului de control al vehiculului, sunt explicate principiile mecanismului de selecţie, logica şi nivelul de redundanţă, precum şi orice funcţii de verificare încorporate şi sunt definite limitele de eficacitate rezultate ale sistemului de siguranţă.
3.4.3.3.În cazul în care specificaţia selectată optează pentru anularea funcţiei de nivel înalt, toate semnalele de control de ieşire corespunzătoare asociate acestei funcţii sunt anulate, astfel încât să se reducă perturbaţiile tranzitorii.
3.4.4.Documentaţia se bazează pe o analiză care indică, în termeni generali, cum se va comporta sistemul în cazul în care survine una dintre defecţiunile specificate care au impact asupra controlului vehiculului sau asupra siguranţei.
Aceasta se poate baza pe o analiză a modului de defecţiune şi a efectelor acesteia (Failure Mode and Effect Analysis, FMEA), pe o analiză după metoda arborelui de defectare (Fault Tree Analysis, FTA) sau pe orice proces similar adecvat pentru siguranţa sistemului.
Abordarea (abordările) analitice (selectată) selectate este (sunt) stabilită (stabilite) şi actualizată (actualizate) de producător şi este (sunt) pusă (puse) la dispoziţie pentru inspecţia serviciului tehnic la data acordării omologării de tip.
3.4.4.1.Această documentaţie trebuie să conţină o enumerare a parametrilor monitorizaţi şi să indice, pentru fiecare defecţiune de tipul definit la punctul 3.4.4 de mai sus, semnalul de avertizare pentru conducător şi/sau pentru personalul serviciului tehnic/inspecţiei tehnice.
4.VERIFICAREA ŞI ÎNCERCAREA
4.1.Funcţionarea corectă a "sistemului", astfel cum este descrisă în documentele prevăzute la punctul 3 de mai sus, se testează după cum urmează:
4.1.1.Verificarea funcţiei "sistemului"
În calitate de mijloc de stabilire a nivelurilor de funcţionare normale, verificarea performanţei sistemului vehiculului în absenţa defecţiunilor se efectuează în funcţie de principalele specificaţii de referinţă ale producătorului, cu excepţia cazului în care aceasta face obiectul unei încercări specifice de performanţă incluse în procedura de omologare prevăzută de prezentul regulament sau de un alt regulament.
4.1.2.Verificarea conceptului de siguranţă de la punctul 3.4 de mai sus
Reacţia "sistemului" se verifică, la discreţia autorităţii care acordă omologarea de tip, sub influenţa unei defecţiuni la oricare dintre unităţi, prin aplicarea semnalelor de ieşire corespunzătoare la unităţile electrice sau la elementele mecanice pentru a simula efectele defecţiunilor interne din cadrul unităţii în cauză.
4.1.2.1.Rezultatele verificării trebuie să corespundă rezumatului documentat al analizei defecţiunilor, astfel încât, pe baza efectelor de ansamblu, conceptul de siguranţă şi punerea în aplicare a acestuia să poată fi confirmate drept corespunzătoare.
ANEXA 19:ÎNCERCAREA EFICACITĂŢII COMPONENTELOR SISTEMULUI DE FRÂNARE
PARTEA 1:Încercarea eficacităţii componentelor de frânare ale remorcilor
1.DISPOZIŢII GENERALE
1.1.Partea 1 descrie procedurile de încercare aplicabile în scopul stabilirii eficacităţii următoarelor elemente:
1.1.1.Camere de frânare cu diafragmă (a se vedea punctul 2).
1.1.2.Frâne cu arc (a se vedea punctul 3).
1.1.3.Frâne pentru remorci - caracteristici de eficacitate la rece (a se vedea punctul 4).
1.1.4.Sisteme de frânare antiblocare (a se vedea punctul 5)
Notă: Procedurile de stabilire a capacităţii de rezistenţă la pierderea eficacităţii în cazul frânelor remorcilor şi al dispozitivelor de reglare automată la uzură sunt descrise în anexa 11 la prezentul regulament.
1.1.5.Funcţia de stabilitate a vehiculului (a se vedea punctul 6).
1.2.Rapoartele de încercare de mai sus pot fi utilizate împreună cu procedurile definite în anexa 20 la prezentul regulament sau în momentul evaluării unei remorci supuse cerinţelor de eficacitate în vigoare pentru respectiva remorcă.
2.CARACTERISTICI DE EFICACITATE PENTRU CAMERELE DE FRÂNARE CU DIAFRAGMĂ
2.1.Dispoziţii generale
2.1.1.Prezenta secţiune descrie procedura de stabilire a caracteristicilor forţei de acţionare/cursei/presiunii pentru camerele de frânare cu diafragmă care sunt utilizate în sistemele de frânare cu aer comprimat (1) pentru a genera forţele necesare acţionării mecanice a frânelor.
(1)Pe baza prezentării unor informaţii echivalente, pot fi omologate şi alte modele de frână.
În scopul acestei proceduri de verificare, secţiunea frânei de serviciu dintr-un dispozitiv combinat de acţionare a frânei cu arc este considerată cameră de frânare cu diafragmă.
2.1.2.Caracteristicile de eficacitate declarate de producător se utilizează în toate calculele privind cerinţele de compatibilitate a frânei din anexa 10, cerinţele încercării de tip 0 de eficacitate la rece a frânării de serviciu din anexa 20, precum şi pentru determinarea cursei disponibile a dispozitivului de acţionare în scopul verificării eficacităţii la cald prevăzute în anexa 11.
2.2.Procedura de încercare
2.2.1.Cota zero a camerei de frânare este considerată a fi poziţia nepresurizată.
2.2.2.În condiţii de creştere a presiunii nominale în trepte de maximum 100 kPa şi pentru un interval de presiune cuprins între 100 şi minimum 800 kPa, forţa de tracţiune corespunzătoare generată se monitorizează pentru intervalul complet de curse disponibile pentru o cursă cu viteza de maximum 10 mm/s sau pentru o creştere a cursei < = 10 mm, în acest timp nefiind permisă devierea cu ± 5 kPa a presiunii aplicate.
2.2.3.Pentru fiecare creştere a presiunii, forţa de acţionare medie (ThA) corespunzătoare şi cursa efectivă (sp) se determină în conformitate cu apendicele 9 la prezenta anexă.
2.3.Verificarea
2.3.1.Conform punctelor 3.1, 3.2, 3.3 şi 3.4 de la apendicele 1 la prezenta anexă, se încearcă un minim de 6 eşantioane şi se emite un raport de încercare, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele de la punctele 2.3.2, 2.3.3 şi 2.3.4 de mai jos.
2.3.2.În ceea ce priveşte verificarea forţei de acţionare medii (ThA) - f(p), se trasează un grafic care defineşte variaţia acceptabilă a eficacităţii, conform modelului din figura 1, pe baza raportului dintre presiune şi forţa de acţionare declarat de producător. Producătorul specifică, de asemenea, categoria de remorcă pentru care poate fi utilizată camera de frânare şi aplicat intervalul de toleranţă corespunzător.
2.3.3 Se verifică presiunea (p15) necesară pentru a produce o cursă a tijei de 15 mm începând de la cota zero, cu o toleranţă ± 10 kPa, printr-una din următoarele proceduri de încercare:
2.3.3.1 Utilizând funcţia declarată a forţei de acţionare (ThA) - f(p), se calculează presiunea limită (p15) din camera de frânare atunci când ThA = 0. Se verifică apoi dacă se produce o cursă a tijei conform celei menţionate la punctul 2.3.3 de mai sus în momentul aplicării acestei presiuni limită.
2.3.3.2.Producătorul declară presiunea limită (p15) din camera de frânare şi se verifică dacă se produce cursa tijei menţionată la punctul 2.3.3 atunci când aplică această presiune.
2.3.4.În ceea ce priveşte verificarea cursei efective (sp) - f(p), valoarea măsurată nu este mai mică de - 4 % din caracteristicile sp în intervalul de presiuni declarat de producător. Această valoare se înregistrează şi se specifică la punctul 3.3.1 din raportul prezentat în apendicele 1 la prezenta anexă. În afara acestui interval de presiuni, toleranţa poate depăşi - 4 %.
Figura 1 - Forţa în camera de frânare
2.3.5.Rezultatele înregistrate ale încercării se introduc într-un formular al cărui model este prezentat în apendicele 2 la prezenta anexă şi se includ în raportul de verificare descris la punctul 2.4 de mai jos.
2.4.Raportul de verificare
2.4.1.Caracteristicile de eficacitate declarate de producător, verificate prin rezultatele încercării înregistrate în
conformitate cu punctul 2.3.2 de mai sus, se introduc într-un formular al cărui model este prezentat în apendicele 1 la prezenta anexă.
3.CARACTERISTICI DE EFICACITATE PENTRU FRÂNELE CU ARC
3.1.Dispoziţii generale
3.1.1.Prezenta secţiune descrie procedura de stabilire a caracteristicilor forţei de acţionare/cursei/presiunii pentru frânele cu arc (1) care sunt utilizate în sistemele de frânare cu aer comprimat pentru a genera forţele necesare acţionării mecanice a frânelor.
(1)Pot fi omologate şi alte modele de frână cu arc pe baza prezentării unor informaţii echivalente.
În scopul acestei proceduri de verificare, partea frânei cu arc dintr-un dispozitiv combinat de acţionare a frânei cu arc este considerată frână cu arc.
3.1.2.Caracteristicile de eficacitate declarate de producător se utilizează în toate calculele privind cerinţele de eficacitate a frânării de staţionare prevăzute în anexa 20.
3.2.Procedura de încercare
3.2.1.Cota zero a camerei frânei cu arc este considerată poziţia complet presurizată.
3.2.2.În condiţii de creştere a cursei nominale în trepte de maximum 10 mm, forţa de acţionare corespunzătoare generată se monitorizează pentru intervalul complet de curse disponibile la presiune zero.
3.2.3.După aceasta, presiunea este crescută treptat până când cursa se află la 10 mm de cota zero, iar această presiune, definită ca presiunea de decuplare, se înregistrează.
3.2.4.Presiunea este crescută apoi la 850 kPa sau la presiunea maximă de lucru declarată de producător, fiind reţinută valoarea cea mai mică.
3.3.Verificare:
3.3.1.Conform punctelor 2.1, 3.1, 3.2 şi 3.3 din apendicele 3 la prezenta anexă, se încearcă un minim de 6 eşantioane şi se emite un raport de încercare cu condiţia să fie îndeplinite următoarele condiţii:
3.3.1.1.Într-un interval de curse cuprins între 10 mm şi 2/3 din cursa maximă, niciun rezultat, măsurat în conformitate cu punctul 3.2.2 de mai sus, nu se abate cu mai mult de 6 % de la caracteristicile declarate.
3.3.1.2.Niciun rezultat, măsurat în conformitate cu punctul 3.2.3 de mai sus, nu depăşeşte valoarea declarată.
3.3.1.3.Fiecare frână cu arc continuă să funcţioneze corect după finalizarea încercării prevăzute la punctul 3.2.4 de mai sus.
3.3.2.Rezultatele înregistrate ale încercării se introduc într-un formular al cărui model este prezentat în apendicele 4 la prezenta anexă şi se includ în raportul de verificare descris la punctul 3.4 de mai jos.
3.4.Raportul de verificare
3.4.1.Caracteristicile de eficacitate declarate de producător, verificate prin rezultatele încercării înregistrate în conformitate cu punctul 3.3.2 de mai sus, se introduc într-un formular al cărui model este prezentat în apendicele 3 la prezenta anexă.
4.CARACTERISTICILE DE EFICACITATE LA RECE ALE FRÂNELOR REMORCILOR
4.1.Dispoziţii generale
4.1.1.Prezenta procedură se referă la încercarea caracteristicilor de eficacitate la rece a frânelor pneumatice cu camă în formă de S şi cu discuri de frână (2) montate pe remorci.
(2)Pe baza prezentării unor informaţii echivalente, pot fi omologate şi alte modele de frână.
4.1.2.Caracteristicile de eficacitate declarate de producător se utilizează în toate calculele referitoare la cerinţele de compatibilitate a frânării din anexa 10 şi la cerinţele încercării de tip 0 de eficacitate a frânării de serviciu la rece şi de eficacitate a frânării de staţionare din anexa 20.
4.2.Factorul de frânare şi pragul de cuplu al frânei
4.2.1.Pregătirea frânei are loc în conformitate cu punctul 4.4.2 din prezenta anexă.
4.2.2.Factorul de frânare se determină cu următoarea formulă:
BF = Cuplu produs / Cuplu de intrare
şi se verifică pentru fiecare dintre materialele garniturii sau plăcuţei specificate la punctul 4.3.1.3 de mai jos.
4.2.3.Pragul de cuplu al frânei se exprimă într-o formă aplicabilă şi în cazul variaţiilor în acţionarea frânei şi este identificat prin simbolul Co.
4.2.4.Valorile BF rămân valabile în cazul modificărilor următorilor parametri:
4.2.4.1.masa pe fiecare frână în limitele celei specificate la punctul 4.3.1.5 de mai jos;
4.2.4.2.dimensiunile şi caracteristicile componentelor externe utilizate pentru acţionarea frânei;
4.2.4.3.dimensiunea jantelor/pneurilor.
4.3.Documentul informativ
4.3.1.Producătorul frânei furnizează serviciului tehnic cel puţin următoarele informaţii:
4.3.1.1 o descriere a tipului, modelului, dimensiunii frânei etc.;
4.3.1.2 detalii privind geometria frânei;
4.3.1.3.marca şi tipul garniturii (garniturilor) de frână sau plăcuţei (plăcuţelor) de frâne;
4.3.1.4.materialul din care este confecţionat tamburul de frână sau discul de frână;
4.3.1.5.masa maximă tehnic admisibilă pe frână.
4.3.2.Informaţii suplimentare
4.3.2.1.Dimensiunile jantelor şi pneurilor utilizate pentru încercare;
4.3.2.2.factorul de frânare BF declarat;
4.3.2.3.pragul cuplului declarat C0,dec
4.4.Procedura de încercare 4.4.1. Pregătire
4.4.1.1.Utilizând factorul de frânare declarat de producător, se trasează un grafic care defineşte variaţia acceptabilă a eficacităţii, conform modelului din figura 2.
4.4.1.2.Eficacitatea dispozitivului de acţionare a frânei se calibrează cu o precizie de 1 %.
4.4.1.3.Raza dinamică a pneului la sarcina de încercare se determină conform specificaţiilor metodei de încercare.
4.4.2.Procedura de rodare
4.4.2.1.În cazul frânelor cu tambur, încercările încep cu garnituri şi tambur(i) de frână noi, iar garniturile de frână se şlefuiesc pentru a se obţine o suprafaţă de contact iniţială cât mai bună între garnituri şi tambur(i).
4.4.2.2.În cazul frânelor cu disc, încercarea începe cu plăcuţe şi disc(uri) de frână noi, iar şlefuirea materialului plăcuţelor rămâne la alegerea producătorului.
4.4.2.3.Se acţionează frâna de 20 de ori, de la o viteză iniţială de 60 km/h, cu o forţă asupra frânei egală cu 0,3TR/ masa de încercare. Temperatura iniţială la suprafaţa de contact dintre garnitură şi tambur sau dintre plăcuţe şi disc nu trebuie să depăşească 100 °C înaintea fiecărei aplicări a frânei.
4.4.2.4.Frâna se acţionează de 30 de ori de la 60 km/h la 30 km/h, cu o forţă asupra frânelor egală cu 0,3 TR/masa de încercare şi la un interval de 60 s între fiecare două acţionări (1). Temperatura iniţială la suprafaţa de contact dintre garnitură şi tambur sau dintre plăcuţe şi disc la prima acţionare a frânei nu trebuie să depăşească 100 °C.
4.4.2.5.După cele 30 de acţionări descrise la punctul 4.4.2.4 de mai sus şi după un interval de 120 s, frâna se acţionează de 5 ori de la 60 km/h la 30 km/h, cu o forţă asupra frânelor egală cu 0,3 TR/masa de încercare şi la un interval de 120 s între fiecare două acţionări (1).
(1)În cazul metodelor de încercare pe pistă sau pe stand, se folosesc nivelurile de energie echivalente celor specificate.
4.4.2.6.Se acţionează frâna de 20 de ori, de la o viteză iniţială de 60 km/h, cu o forţă asupra frânei egală cu 0,3 TR/masa de încercare. Temperatura iniţială la suprafaţa de contact dintre garnitură şi tambur sau dintre plăcuţe şi disc nu trebuie să depăşească 150 °C înaintea fiecărei aplicări a frânei.
4.4.2.7.Se efectuează o verificare a eficacităţii după cum urmează:
4.4.2.7.1. Se calculează cuplul de intrare necesar pentru producerea unor valori teoretice de eficacitate echivalente cu 0,2, 0,35 şi 0,5 + 0,05 TR/masa de încercare.
4.4.2.7.2. După determinarea valorii cuplului de intrare pentru fiecare coeficient de frânare, această valoare rămâne constantă la fiecare din următoarele acţionări ale frânei (de exemplu, presiune constantă).
4.4.2.7.3. Se efectuează o frânare de la o viteză iniţială de 60 km/h pentru fiecare din cuplurile de intrare specificate la punctul 4.4.2.7.1 de mai sus. Temperatura iniţială la suprafaţa de contact dintre garnitură şi tambur sau dintre plăcuţe şi disc nu trebuie să depăşească 100 °C înainte de fiecare acţionare a frânei.
4.4.2.8.Se repetă procedura definită la punctele 4.4.2.6 şi 4.4.2.7.3 de mai sus, punctul 4.4.2.6 fiind opţional, până când eficacitatea obţinută după cinci măsurători consecutive nemonotone la valoarea de intrare constantă de 0,5 TR/(masa de încercare) s-a stabilizat într-un interval de - 10 % din valoarea maximă.
4.4.2.9.Dacă producătorul demonstrează prin încercări pe teren că raportul de frânare după această rodare este diferit de factorul dezvoltat la încercarea pe drum, este permisă condiţionarea suplimentară.
Temperatura maximă a frânei în timpul acestei proceduri de rodare, măsurată la suprafaţa de contact dintre garnitură şi tambur sau dintre plăcuţe şi disc, nu trebuie să depăşească 500 °C în cazul frânelor cu tambur, şi 700 °C în cazul frânelor cu disc.
Această încercare pe teren constă într-o rulare de anduranţă cu un tip şi model de frână similar celui specificat în raportul de încercare din apendicele 3 la anexa 11. Se decide dacă este permisă o condiţionare suplimentară pe baza rezultatelor a cel puţin trei încercări în conformitate cu punctul 4.4.3.4 de mai jos, efectuate în timpul încercării pe teren şi în condiţiile încercării de tip 0 în stare încărcată. Încercările de frânare se înregistrează conform prevederilor din apendicele 8 la prezenta anexă.
Detaliile privind orice condiţionare suplimentară se înregistrează şi se anexează factorului de frânare BF de la punctul 2.3.1 din apendicele 3 la anexa 11, prin specificarea unor parametri de încercare precum:
(a)presiunea în dispozitivul de acţionare a frânei, cuplul de intrare al frânării sau cuplul de ieşire al frânării la acţionarea frânei;
(b)viteza la începutul şi la sfârşitul frânării;
(c)timpul, în cazul unei viteze constante;
(d)temperatura la începutul şi la sfârşitul frânării sau durata ciclului de frânare.
4.4.2.10. În cazul în care această procedură se efectuează pe un dinamometru sau stand cu role inerţial, este permisă utilizarea fără restricţii a aerului de răcire.
4.4.3.Încercarea de verificare
4.4.3.1.Temperatura măsurată la suprafaţa de contact dintre garnitură şi tambur sau dintre plăcuţe şi disc nu trebuie să depăşească 100 °C la începutul fiecărei frânări.
4.4.3.2.Pragul cuplului de frânare se determină pe baza valorii măsurate a forţei frânării, prin referire la un dispozitiv de intrare calibrat.
4.4.3.3.Viteza iniţială pentru toate acţionările frânei este de 60 ± 2 km/h.
4.4.3.4.Se efectuează cel puţin şase acţionări consecutive ale frânei de la 0,15 la 0,55 TR/(masa de încercare) în trepte crescătoare ale presiunii de acţionare, urmate de şase acţionări în trepte descrescătoare, la aceleaşi presiuni.
4.4.3.5.Se calculează coeficientul de frânare pentru fiecare acţionare prevăzută la punctul 4.4.3.4 de mai sus, se corectează în funcţie de rezistenţa la rulare şi se marchează pe graficul specificat la punctul 4.4.1.1 din prezenta anexă.
4.5.Metoda de încercare
4.5.1.Încercarea pe pistă
4.5.1.1.Încercările de eficacitate a frânei se efectuează pe o singură axă.
4.5.1.2.Încercările se efectuează pe o pistă plană cu aderenţă bună, în absenţa vântului de natură să influenţeze rezultatele.
4.5.1.3.Remorca se încarcă cât mai aproape de masa tehnic permisă pe fiecare frână, dar se poate adăuga o greutate suplimentară dacă este necesară asigurarea pe axa supusă încercării a unei mase suficiente pentru a se obţine un coeficient de frânare de 0,55 TR/(masa maximă tehnic admisibilă pe fiecare frână) fără ca roţile să se blocheze.
4.5.1.4.Raza dinamică de rulare a pneului poate fi verificată la viteză redusă, de sub 10 km/h, prin măsurarea distanţei parcurse ca funcţie a rotaţiilor roţii, numărul minim de rotaţii necesar pentru determinarea razei de rulare dinamică fiind de 10.
4.5.1.5.Rezistenţa la rulare a ansamblului de vehicule se determină prin măsurarea timpului necesar pentru reducerea vitezei vehiculului de la 55 la 45 km/h şi a distanţei parcurse, încercarea fiind efectuată în aceeaşi direcţie de mers în care va avea loc şi încercarea de verificare, cu motorul oprit şi sistemul de frânare de anduranţă decuplat.
4.5.1.6.Se acţionează numai frânele de pe axa supusă încercării şi se atinge o presiune de intrare la dispozitivul de acţionare a frânei de 90 ± 3 % (după un timp maxim de atingere a presiunii de 0,7 s) din valoarea sa asimptotică. Încercarea se efectuează cu motorul oprit şi orice sistem de frânare de anduranţă decuplat.
4.5.1.7.Frânele se reglează strâns la începutul încercării.
4.5.1.8.Forţa de frânare necesară pentru determinarea pragului cuplului de frânare se determină prin ridicarea roţii şi acţionarea progresivă a frânei, în timp ce roata este rotită cu mâna, până la primul semn de rezistenţă.
4.5.1.9.Viteza finală v2 se determină în conformitate cu punctul 3.1.5 din apendicele 2 la anexa 11.
4.5.1.10. Eficacitatea la frânare a axei supuse încercării se determină prin calcularea deceleraţiei stabilite pe baza măsurării directe a vitezei şi distanţei între 0,8 v1 şi v2, unde v2 nu este mai mic decât 0,1 vr Se consideră că aceasta este echivalentă cu deceleraţia medie rezultată (MFDD), astfel cum este definită în anexa 4 la prezentul regulament.
4.5.2.Încercarea cu dinamometrul inerţial
4.5.2.1.Încercarea se efectuează pe un singur sistem de frânare.
4.5.2.2.Echipamentul de încercare trebuie să aibă capacitatea de a genera inerţia prevăzută la punctul 4.5.2.5 din prezenta anexă.
4.5.2.3.Echipamentul de încercare se calibrează pentru viteza şi cuplul de frânare produs cu o precizie de 2 %.
4.5.2.4.Aparatura de încercare trebuie să poată furniza cel puţin următoarele informaţii:
4.5.2.4.1. înregistrarea continuă a presiunii sau forţei de acţionare a frânei;
4.5.2.4.2. înregistrarea continuă a cuplului de frânare produs;
4.5.2.4.3. înregistrarea continuă a temperaturii la suprafaţa de contact dintre garnitură şi tambur sau dintre plăcuţe şi disc;
4.5.2.4.4. viteza în timpul încercării.
4.5.2.5.Inerţia (IT) dinamometrului, ţinând cont şi de frecarea internă a dinamometrului, se reglează cât mai aproape posibil, cu o abatere de ± 5 %, de acea parte a inerţiei liniare a vehiculului care acţionează asupra unei roţi, necesare pentru obţinerea unei eficacităţi de 0,55 TR/(masa maximă tehnic admisibilă), conform următoarei formule:
It = Pd x R (1)
(1)Pe baza prezentării unor informaţii echivalente, pot fi omologate şi alte modele de frână.
unde:
IT = inerţia de rotaţie (kgm2),
R = raza de rulare a pneului definită prin formula 0,48 5 D,
D = d + 2H (2)
(2)Diametrul exterior al pneului, astfel cum a fost definit în Regulamentul nr. 54.
D = valoarea convenţională a diametrului jantei (mm),
H = înălţimea nominală a secţiunii (mm) = S1 x 0,01 Ra,
S1 = lăţimea secţiunii (mm), Ra = raportul nominal de aspect,
Pd = masa maximă tehnic admisibilă pe frână, conform definiţiei de la punctul 4.3.1.5 de mai sus.
4.5.2.6.Se poate folosi răcirea cu flux de aer la temperatura ambiantă, direcţionat pe frână, perpendicular pe axa de rotaţie a acesteia, şi având o viteză de maximum 0,33 v.
4.5.2.7.Frâna se reglează strâns la începutul încercării.
4.5.2.8.Forţa de frânare necesară pentru calcularea pragului cuplului de frânare se determină prin acţionarea progresivă a frânei, până când se observă începutul generării de cuplu de frânare.
4.5.2.9.Eficacitatea frânei se determină prin aplicarea următoarei formule la cuplul de frânare produs măsurat.
rata de frânare = Mt R / Ig
unde:
Mt = cuplul de frânare mediu produs (Nm) - pe bază de distanţă,
g = deceleraţia datorată gravitaţiei (m/s2).
Cuplul de frânare mediu produs (Mt) se calculează pe baza deceleraţiei determinate ca urmare a măsurării directe a vitezei şi distanţei între 0,8 v1 şi 0,1 vr Se consideră că acesta este echivalent cu deceleraţia medie rezultată (MFDD), astfel cum este definită în anexa 4 la prezentul regulament.
4.5.3.Încercarea pe stand cu role
4.5.3.1.Încercarea se desfăşoară pe o singură axă cu una sau două frâne.
4.5.3.2.Echipamentul de încercare trebuie să fie dotat cu un dispozitiv calibrat de simulare a masei necesare pentru încercarea frânei (frânelor).
4.5.3.3.Echipamentul de încercare se calibrează pentru viteză şi cuplu de frânare cu o precizie de 2 %, ţinând cont de caracteristicile frecării interne. Raza de rulare dinamică a pneului (R) se determină prin măsurarea vitezei de rotaţie a rolelor standului şi a roţilor nefrânate ale axei supuse încercării, la o viteză echivalentă cu 60 km/h, şi se calculează prin formula
R = RR X nD / nw
unde:
RR = raza standului cu role
nD = viteza (de rotaţie) a standului cu role
nw = viteza de rotaţie a roţilor nefrânate ale axei
4.5.3.4.Se poate folosi răcirea cu flux de aer la temperatura ambiantă, direcţionat pe frână (frâne) şi având o viteză de maximum 0,33 v.
4.5.3.5.Frâna (frânele) se reglează strâns la începutul încercării.
4.5.3.6.Forţa de frânare necesară pentru calcularea pragului cuplului de frânare se determină prin acţionarea progresivă a frânei, până când se observă începutul generării de cuplu de frânare.
4.5.3.7.Eficacitatea frânării se determină prin măsurarea forţei de frânare la circumferinţa pneului calculată în funcţie de coeficientul de frânare, având în vedere rezistenţa la rulare. Rezistenţa la rulare a axei încărcate se determină prin măsurarea forţei la circumferinţa pneului, la o viteză de 60 km/h.
Cuplul de frânare mediu produs (Mt) are la bază valorile măsurate între momentul în care presiunea/forţa de acţionare îşi atinge valoarea asimptotică după începerea creşterii presiunii în dispozitivul de acţionare a frânei şi momentul în care energia de intrare a atins valoarea W60 definită la punctul 4.5.3.8 de mai jos.
4.5.3.8.Pentru determinarea coeficientului de energie, se ia în considerare o energie de intrare W60, echivalentă cu energia cinetică a masei corespunzătoare aplicate pe frâna supusă încercării care a fost generată în cazul unei opriri de la 60 km/h,
unde:
4.5.3.8.1. Dacă viteza de încercare v nu poate fi menţinută la 60 ± 2 km/h în timpul măsurării coeficientului de frânare în conformitate cu punctul 4.5.3.8 de mai sus, coeficientul de frânare se determină pe baza măsurării directe a forţei de frânare FB şi/sau a cuplului de frânare produs Mt, astfel încât măsurarea acestui/ acestor parametru/parametri să nu fie afectată de forţele dinamice ale masei inerţiale a standului cu role pentru încercare.
4.6.Raportul de verificare
4.6.1.Caracteristicile de eficacitate declarate de producător, verificate prin rezultatele încercării înregistrate în conformitate cu punctul 4.4.3 de mai sus, se introduc într-un formular al cărui model este prezentat în apendicele 3 la anexa 11.
Figura 2
5.SISTEM DE FRÂNARE ANTIBLOCARE (ABS)
5.1.Dispoziţii generale
5.1.1.Acest punct defineşte procedura de determinare a eficacităţii sistemului de frânare antiblocare al unei remorci.
5.1.2.Se consideră că încercările efectuate pe remorcile de categoria O4 îndeplinesc cerinţele privind remorcile de categoria O3.
5.2.Documentul informativ
5.2.1.Producătorul sistemului antiblocare furnizează serviciului tehnic un document informativ privind sistemul sau sistemele cărora li se verifică eficacitatea. Acest document conţine cel puţin informaţiile prevăzute în apendicele 5 la prezenta anexă.
5.3.Definiţia vehiculelor supuse încercării
5.3.1.Pe baza informaţiilor furnizate în documentul informativ, în special privind tipurile de remorci menţionate la punctul 2.1 din apendicele 5, serviciul tehnic efectuează încercări pe remorci reprezentative care au până la trei axe şi care sunt prevăzute cu sistemul/configuraţia de frânare antiblocare corespunzătoare. De asemenea, la alegerea remorcilor pentru evaluare, se ţine seama şi de parametrii următori.
5.3.1.1.Tipul suspensiei: metoda de evaluare a eficacităţii sistemului antiblocare faţă de tipul de suspensie este următoarea:
Semiremorci: pentru fiecare categorie de suspensie (de exemplu, suspensie mecanică compensată etc.) se evaluează o remorcă reprezentativă.
Remorci: evaluarea se efectuează pe o remorcă reprezentativă, prevăzută cu orice tip de suspensie.
5.3.1.2.Ampatamentul: pentru semiremorci, ampatamentul nu reprezintă un factor restrictiv, însă pentru remorci se evaluează ampatamentul cel mai scurt.
5.3.1.3.Tipul de frâne: omologarea se limitează la frânele cu came în formă de S sau frânele cu disc; în cazul în care se introduc în uz alte tipuri de frâne, este posibil să fie necesară o încercare comparativă.
5.3.1.4.Senzorul de sarcină: utilizarea aderenţei se determină cu senzorul de sarcină reglat în poziţia "încărcat" şi "neîncărcat". În toate cazurile, se aplică cerinţele de la punctul 2.7 din anexa 13 la prezentul regulament.
5.3.1.5.Acţionarea frânei: diferenţele de nivel de frânare sunt înregistrate în cadrul încercărilor în vederea evaluării utilizării aderenţei. Rezultatele încercărilor asupra unei remorci pot fi extrapolate şi pentru alte remorci de acelaşi tip.
5.3.2.Pentru fiecare tip de remorcă supus încercării, se pun la dispoziţie documentele care probează compatibilitatea frânelor definită la anexa 10 la prezentul regulament (diagramele 2 şi 4) în vederea demonstrării conformităţii cu dispoziţiile.
5.3.3.În vederea omologării, semiremorcile şi remorcile cu axă centrală sunt considerate ca reprezentând acelaşi tip de vehicul.
5.4.Programul de încercări
5.4.1.Încercările următoare se efectuează de către serviciul tehnic asupra vehiculului (vehiculelor) definit(e) la punctul 5.3 din prezenta anexă pentru fiecare configuraţie antiblocare, luând în considerare lista de utilizări menţionată la punctul 2.1 din apendicele 5 la prezenta anexă. Cu toate acestea, referirea la cazul cel mai defavorabil poate elimina anumite încercări. Dacă se efectuează încercarea pentru cazul cel mai defavorabil, acest lucru trebuie specificat în raportul de încercare.
5.4.1.1.Utilizarea aderenţei - Încercările pentru fiecare configuraţie ABS şi tip de remorcă, astfel cum sunt definite în documentul informativ furnizat de producător, se efectuează în conformitate cu procedura definită la punctul 6.2 din anexa 13 la prezentul regulament (a se vedea punctul 2.1 din apendicele 5 la prezenta anexă).
5.4.1.2.Consumul de energie
5.4.1.2.1. Sarcinile pe axă - remorca supusă încercării este încărcată astfel încât sarcina pe axă să fie de 2 500kg +/- 200 kg sau 35 % sau +/- 200 kg din sarcina statică permisă pe axă, fiind reţinută valoarea cea mai mică.
5.4.1.2.2. Se asigură executarea de cicluri complete de către sistemul antiblocare pe întreaga durată a încercărilor dinamice descrise la punctul 6.1.3 din anexa 13 la prezentul regulament.
5.4.1.2.3. Încercarea consumului de energie - încercarea se efectuează în conformitate cu metoda definită la punctul 6.1 din anexa 13 pentru fiecare configuraţie a sistemului ABS.
5.4.1.2.4. Pentru a verifica dacă remorcile supuse omologării corespund cerinţelor privind consumul de energie al sistemului antiblocare (punctul 6.1 din anexa 13) se efectuează verificările următoare:
5.4.1.2.4.1. Înainte de începerea încercării consumului de energie (punctul 5.4.1.2.3 de mai sus) în cazul frânelor cu dispozitiv de compensare a uzurii neintegrat, frânele sunt reglate astfel încât relaţia (Rl) dintre cursa tijei camerei de frânare (sT) şi lungimea levierului de frână (lT) să fie 0,2. Această relaţie se determină pentru o presiune în camera de frânare de 650 kPa.
Exemplu:
lT =130 mm,
sT la presiunea camerei de frânare de 650 kPa = 26 mm
Rl = sT/lT= 26/130 = 0,2
În cazul frânelor cu dispozitiv de reglare automată la uzură integrat, frânele se reglează la cursa de deplasare normală declarată de producător.
Reglarea frânelor descrisă mai sus se efectuează atunci când acestea sunt reci ( < 100 °C).
5.4.1.2.4.2. Cu senzorul de sarcină reglat la poziţia "încărcat" şi cu nivelul energiei iniţiale egal cu cel definit la punctul 6.1.2 din anexa 13 la prezentul regulament, dispozitivele de stocare a energiei se izolează pentru a nu mai fi realimentate cu aer. Frânele sunt acţionate cu o presiune asupra comenzii de 650 kPa la racordul de cuplare şi apoi eliberate. Sunt acţionate apoi de mai multe ori până când presiunea în camerele de frânare este egală cu cea obţinută după aplicarea metodei de încercare definite la punctele 6.1.3 şi 6.1.4 din anexa 13 la prezentul regulament. Se notează numărul de frânări echivalente (ner).
Numărul echivalent de frânări statice (ne) se înregistrează în raportul de încercare.
Dacă ne = 1,2 x ner, se rotunjeşte la următorul număr întreg.
5.4.1.3.Încercarea pe suprafeţe de rulare cu coeficienţi de frecare diferiţi - Dacă un sistem de frânare antiblocare este de categoria A, toate configuraţiile ABS de acest tip se supun cerinţelor de eficacitate prevăzute la punctul 6.3.2 din anexa 13 la prezentul regulament.
5.4.1.4.Eficacitatea la viteză mare şi la viteză mică
5.4.1.4.1. Verificarea eficacităţii la viteză mare şi la viteză mică, în conformitate cu punctul 6.3.1 din anexa 13 la prezentul regulament, se efectuează cu remorca reglată ca pentru încercarea de utilizare a aderenţei.
5.4.1.4.2. În cazul în care există o toleranţă între numărul de dinţi ai inelului ABS şi circumferinţa pneului, se efectuează verificări funcţionale la valorile extreme ale toleranţei, în conformitate cu punctul 6.3 din anexa 13 la prezentul regulament. În acest scop, se pot folosi diferite dimensiuni de pneu sau se pot realiza inele ABS speciale pentru a simula frecvenţele extreme.
5.4.1.5.Verificări suplimentare
Următoarele verificări suplimentare se efectuează cu vehiculul tractor nefrânat şi cu remorca neîncărcată.
5.4.1.5.1. Atunci când o axă sau un grup de axe trece de la o suprafaţă cu aderenţă ridicată (kH) la o suprafaţă cu aderenţă redusă (kL), unde kH > = 0,5 şi kH/kL > = 2, cu o presiune asupra comenzii la racordul de cuplare de 650 kPa, roţile controlate direct nu trebuie să se blocheze. Viteza de rulare şi momentul frânării remorcii sunt calculate astfel încât, cu sistemul antiblocare efectuând cicluri complete pe suprafaţa cu aderenţa ridicată, trecerea de la o suprafaţă la alta să se efectueze la aproximativ 80 km/h şi 40 km/h.
5.4.1.5.2. Atunci când o remorcă trece de la o suprafaţă cu aderenţă redusă (kL) la o suprafaţă cu aderenţă ridicată (kH), unde kH > = 0,5 şi kH/kL > = 2, cu o presiune asupra comenzii la racordul de cuplare de 650 kPa, presiunea în camerele de frânare trebuie să crească până la o valoare corespunzătoare într-un timp adecvat, iar remorca nu trebuie să devieze de la traiectoria iniţială. Viteza de rulare şi momentul frânării remorcii sunt calculate astfel încât, cu sistemul ABS efectuând cicluri complete pe suprafaţa cu aderenţă redusă, trecerea de la o suprafaţă la alta să se efectueze la aproximativ 50 km/h.
5.4.1.6.Documentaţia privind comanda (comenzile) se pune la dispoziţie în conformitate cu punctul 5.1.5 din prezentul regulament şi cu punctul 4.1 din anexa 13 la prezentul regulament, inclusiv nota de subsol 12.
5.5.Certificatul de omologare
5.5.1.Se întocmeşte un certificat de omologare, al cărui conţinut este indicat în apendicele 6 la prezenta anexă.
6.FUNCŢIA DE STABILITATE A VEHICULULUI
6.1.Dispoziţii generale
6.1.1.Această secţiune defineşte procedura de încercare pentru determinarea caracteristicilor dinamice ale unui vehicul echipat cu o funcţie de stabilitate care cuprinde cel puţin una dintre următoarele funcţii:
(a)controlul direcţiei;
(b)controlul stabilităţii.
6.2.Documentul informativ
6.2.1.Producătorul sistemului/vehiculului prezintă serviciului tehnic un document informativ cu privire la funcţia (funcţiile) de control pentru care este necesară verificarea eficacităţii. Acest document conţine cel puţin informaţiile prevăzute în apendicele 7 la prezenta anexă.
6.3.Definiţia vehiculului (vehiculelor) de încercare
6.3.1.Pe baza funcţiei (funcţiilor) de control al stabilităţii şi a aplicaţiei (aplicaţiilor) acesteia (acestora) prevăzute în documentul informativ al producătorului, serviciul tehnic va desfăşura o verificare a eficacităţii. Aceasta poate cuprinde una sau mai multe manevre dinamice, astfel cum se menţionează la punctul 2.2.3 din anexa 21 la prezentul regulament, asupra unei/unor remorci cu până la 3 axe, reprezentative pentru aplicaţia (aplicaţiile) prevăzute la punctul 2.1 din documentul informativ al producătorului.
6.3.1.1.Atunci când se selectează remorca (remorcile) pentru evaluare, se iau, de asemenea, în considerare următoarele:
(a)tipul suspensiei: pentru fiecare grupă de suspensie, de exemplu, pneumatică echilibrată, se evaluează o remorcă care prezintă acea specificaţie;
(b)ampatamentul: ampatamentul nu reprezintă un factor restrictiv;
(c)tipul de frâne: omologarea se limitează la remorcile care prezintă frâne cu came în formă de S sau frâne cu disc; în cazul în care se introduc în uz alte tipuri de frâne, poate fi necesară efectuarea unei încercări comparative;
(d)sistemul de frânare: sistemul de frânare al remorcii (remorcilor) care urmează a fi evaluată (evaluate) îndeplineşte toate cerinţele relevante din prezentul regulament.
6.4.Programul de încercări
6.4.1.Pentru a evalua funcţia de control al stabilităţii vehiculului, încercările folosite sunt convenite între producătorul sistemului/vehiculului şi serviciul tehnic şi cuprind condiţii corespunzătoare funcţiei supuse evaluării care, fără intervenţia funcţiei de control al stabilităţii, ar determina pierderea controlului direcţiei sau a controlului stabilităţii. Manevrele dinamice, condiţiile de încercare şi rezultatele trebuie incluse în raportul de încercare.
6.5.Vehiculul tractor
6.5.1.Vehiculul tractor folosit în evaluarea eficienţei funcţiei de stabilitate a vehiculului (remorcii) prezintă conexiunile pneumatice şi electrice necesare, iar dacă vehiculul tractor este echipat cu o funcţie de stabilitate a vehiculului, astfel cum se prevede la punctul 2.34 din prezentul regulament, aceasta este dezactivată.
6.6.Raportul de încercare
6.6.1.Se întocmeşte un raport de încercare, al cărui conţinut este cel puţin cel prevăzut în apendicele 8 la prezenta anexă.
PARTEA 2:Încercarea de eficacitate a componentelor de frânare ale autovehiculului
1.DISPOZIŢII GENERALE
- Partea 2 descrie procedurile de încercare aplicabile în scopul stabilirii eficacităţii următoarelor elemente:
1.1.Funcţia de stabilitate a vehiculului.
1.1.1.Dispoziţii generale
1.1.1.1.Această secţiune defineşte procedura de încercare pentru determinarea caracteristicilor dinamice ale unui vehicul echipat cu o funcţie de stabilitate conform specificaţiilor de la punctul 5.2.1.32 din prezentul regulament.
1.1.2.Documentul informativ
1.1.2.1.Producătorul sistemului/vehiculului prezintă serviciului tehnic un document informativ cu privire la funcţia (funcţiile) de control pentru care este necesară verificarea eficienţei. Acest document conţine cel puţin informaţiile prevăzute în apendicele 11 la prezenta anexă şi se anexează ca apendice la raportul de încercare.
1.1.3.Definiţia vehiculului (vehiculelor) de încercare
1.1.3.1.Pe baza funcţiei (funcţiilor) de control al stabilităţii şi a aplicaţiei (aplicaţiilor) acesteia (acestora) prevăzute în documentul informativ al producătorului sistemului, serviciul tehnic efectuează o verificare a eficacităţii. Aceasta poate cuprinde una sau mai multe manevre dinamice, astfel cum se menţionează la punctul 2.1.3 din anexa 21 la prezentul regulament, asupra unui/unor autovehicul(e) reprezentativ(e) pentru aplicaţia (aplicaţiile) prevăzute la punctul 2.1 din documentul informativ al producătorului sistemului.
1.1.3.2.Atunci când se selectează autovehiculul (autovehiculele) pentru evaluare, se iau, de asemenea, în considerare următoarele:
(a)sistemul de frânare: sistemul de frânare al autovehiculului (autovehiculelor) care urmează a fi evaluat (evaluate) îndeplineşte toate cerinţele relevante din prezentul regulament;
(b)categoria vehiculului - M2, M3, N2, N3;
(c)caracterul vehiculului;
(d)configuraţiile de vehicul(e) (de exemplu, 4 x 2, 6 x 2 etc.): fiecare configuraţie trebuie evaluată;
(e)orientarea transmisiei (cu volanul pe dreapta sau pe stânga): nu constituie un factor restrictiv - evaluarea nu este necesară;
(f)axa de direcţie frontală unică: nu constituie un factor de limitare - evaluarea nu este necesară [a se vedea literele (g) şi (h)];
(g)axe de direcţie suplimentare (de exemplu, direcţie forţată, autodirecţie): trebuie evaluate;
(h)raportul direcţiei: trebuie evaluat - programarea în aval sau sistemele de autoînvăţare nu reprezintă un factor restrictiv;
(i)axe motoare: trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte utilizarea (pierderea) senzorilor de viteză a roţii în determinarea vitezei vehiculului;
(j)axe liftabile: trebuie evaluate comanda/detectarea axei liftabile şi starea elevată;
(k)gestionarea motorului: compatibilitatea comunicării trebuie evaluată;
(l)tipul cutiei de viteze (de exemplu, manuală, transmisie automată cu control manual, semiautomată, automată): trebuie evaluat;
(m)opţiunile de transmisie (de exemplu, un dispozitiv de încetinire): trebuie evaluate;
(n)tipul de diferenţial (de exemplu, standard sau cu autoblocare): trebuie evaluat;
(o)dispozitivul(dispozitivele) de blocare a diferenţialului (selectat de conducătorul auto): trebuie evaluate;
(p)tipul sistemului de frânare (de exemplu, hidropneumatic, pneumatic): trebuie evaluat;
(q)tipul de frâne [cu disc, cu tambur (simplu, dublu, cu came de tip S)]: nu constituie un factor restrictiv, însă, în cazul în care se introduc în uz alte tipuri de frâne, este posibil să fie necesară o încercare comparativă;
(r)configuraţiile de frânare cu sistem antiblocare: trebuie evaluate;
(s)ampatamentul: trebuie evaluat
În cazul în care vehiculele conforme cu ampatamentul minim şi maxim, astfel cum se specifică în documentul informativ, nu sunt disponibile la momentul încercării, verificarea ampatamentului minim şi maxim poate fi efectuată utilizându-se datele de încercare ale producătorului sistemului pentru vehicule reale cu un ampatament care variază cu 20 % faţă de ampatamentul maxim şi minim al vehiculelor care sunt încercate de către serviciul tehnic;
(t)tipul de roată (simple sau duble): trebuie precizat în documentul informativ al producătorului;
(u)tipul de pneu (de exemplu, structura, categoria de utilizare, dimensiunea): trebuie precizat în documentul informativ al producătorului;
(v)ecartamentul: nu constituie un factor restrictiv - acoperit de evaluarea variaţiilor centrului de greutate;
(w)tipul de suspensie (de exemplu, pneumatică, mecanică, de cauciuc): trebuie evaluat;
(x)înălţimea centrului de greutate: trebuie evaluată
În cazul în care vehicule conforme cu înălţimea maximă a centrului de greutate, astfel cum se specifică în documentul informativ, nu sunt disponibile la momentul încercării, verificarea înălţimii maxime a centrului de greutate poate fi efectuată utilizând datele de încercare ale producătorului sistemului pentru vehicule reale cu o înălţime a centrului de greutate care variază cu 20 % faţă de înălţimea maximă a centrului de greutate al vehiculelor care sunt încercate de către serviciul tehnic;
(y)poziţia senzorului acceleraţiei laterale: trebuie evaluat locul de instalare specificat de producătorul sistemului;
(z)poziţia senzorului ratei de giraţie: trebuie evaluat locul de instalare specificat de către producătorul sistemului.
1.1.4.Programul de încercări
1.1.4.1.Pentru a evalua funcţia de control al stabilităţii vehiculului, încercările folosite sunt convenite între producătorul sistemului şi serviciul tehnic şi cuprind condiţiile corespunzătoare funcţiei supuse evaluării care, fără intervenţia funcţiei de control al stabilităţii, ar determina pierderea controlului direcţiei sau a controlului stabilităţii. Manevrele dinamice, condiţiile de încercare şi rezultatele trebuie incluse în raportul de încercare.
Evaluarea include, după caz, următoarele:
1.1.4.1.1. Axe de direcţie suplimentare:
se evaluează influenţa prin compararea rezultatelor cu axa de direcţie în starea sa normală şi cu mecanismul de direcţie dezactivat, astfel încât să devină o axă fixă, cu excepţia cazului în care este vorba despre un parametru de programare în aval.
1.1.4.1.2. Raportul direcţiei:
trebuie efectuate încercări pentru a stabili eficacitatea programării în aval sau cu autoînvăţare folosind o serie de vehicule cu raporturi de direcţie diferite, sau omologarea se limitează la raporturile de direcţie efectiv încercate.
1.1.4.1.3. Axa liftabilă:
trebuie efectuate încercări cu axa (axele) liftabilă(e) în poziţie înălţată sau coborâtă, detectarea poziţiei şi transferul de semnal fiind evaluate pentru a se stabili că schimbarea de ampatament a fost recunoscută.
1.1.4.1.4. Gestionarea motorului:
comanda motorului sau orice altă(e) sursă(e) de putere motoare trebuie să se dovedească a fi independente de cererea conducătorului auto.
1.1.4.1.5. Opţiunile de transmisie:
trebuie precizat efectul tuturor opţiunilor, de exemplu, gestionarea încetinirii trebuie să fie independentă de conducătorul auto în cazul unui dispozitiv de încetinire.
1.1.4.1.6. Dispozitivul(dispozitivele) de blocare a diferenţialului:
se indică efectul de autoblocare sau de blocare de către conducătorul auto, de exemplu, funcţia este menţinută, redusă sau oprită.
1.1.4.1.7. Configuraţiile de frânare cu sistem antiblocare:
fiecare configuraţie antiblocare trebuie să fie încercată pe cel puţin un vehicul.
În cazul în care funcţia de stabilitate a vehiculului este găzduită pe diferite sisteme (de exemplu, ABS, EBS), încercările sunt efectuate asupra unor vehicule având diferite sisteme de găzduire.
1.1.4.1.8. Tipul suspensiei:
vehiculele trebuie să fie alese în funcţie de tipul de suspensie (de exemplu, pneumatică, mecanică, de cauciuc) pentru fiecare axă sau grup de axe.
1.1.4.1.9. Înălţimea centrului de greutate:
încercările trebuie efectuate pe vehicule pe care este posibil să se ajusteze înălţimea centrului de greutate în aşa fel încât să se demonstreze că controlul stabilităţii se poate adapta la schimbări în ceea ce priveşte înălţimea centrului de greutate.
1.1.4.1.10. Poziţia senzorului de acceleraţie laterală:
efectul instalării senzorului de acceleraţie laterală în poziţii diferite pe acelaşi vehicul trebuie să fie evaluat pentru a se confirma locul de instalare specificat de producător.
1.1.4.1.11. Poziţia senzorului ratei de giraţie:
efectul instalării senzorului ratei de giraţie în poziţii diferite pe acelaşi vehicul trebuie să fie evaluat pentru a se confirma locul de instalare specificat de producător.
1.1.4.1.12. Încărcarea:
vehiculele sunt încercate pentru stările încărcat şi neîncărcat/parţial încărcat pentru a demonstra că funcţia de stabilitate a vehiculului este capabilă să se adapteze la condiţiile diferite de încărcare.
În cazul unui tractor pentru semiremorcă, încercările trebuie efectuate după cum urmează:
(a)cuplat cu o semiremorcă, cu vehiculul încărcat sau neîncărcat/parţial încărcat, iar controlul stabilităţii, dacă există, a fost dezactivat;
(b)doar unitatea tractoare (fără semiremorcă cuplată sau sarcină impusă);
(c)cu o sarcină care simulează poziţia "încărcat" (fără semiremorcă cuplată).
1.1.4.2.Evaluarea autobuzelor
Ca alternativă, în cazul autobuzelor, pot fi folosite la evaluare camioane care au acelaşi tip de sistem de frânare. Cu toate acestea, cel puţin un autobuz trebuie inclus în încercare şi în raportul ulterior.
1.1.5.Raport de încercare
1.1.5.1.Se întocmeşte un raport de încercare, al cărui conţinut este cel puţin cel prevăzut în apendicele 12 la prezenta anexă.
ANEXA 191:Apendicele 1- Model de raport de verificare a camerelor de frânare cu diafragmă
Raport nr
1.Identificare
1.1.Producător: (denumirea şi adresa)
1.2.Marca: (1)
1.3.Tipul: (1)
1.4.Numărul componentei: (1)
2.Condiţii de lucru:
2.1.Presiunea maximă de lucru:
3.Caracteristici de eficacitate declarate de producător:
3.1.Cursa maximă (smax) la 650 kPa (2)
3.2.Forţa de acţionare medie (ThA) - f (p) (2)
3.3.Cursa efectivă (sp) - f(p) (2)
3.3.1.Intervalul de presiuni în care este valabilă cursa efectivă de mai sus: (a se vedea punctul 2.3.4 din anexa 19 - partea 1).
3.4.Presiunea necesară pentru producerea unei curse a tijei de 15 mm (p15) pe baza ThA - f(p) sau a valorii declarate (2) (3).
4.Domeniu de aplicare
Camera de frânare poate fi utilizată pe remorci de categoria O3 şi O4 da/nu Camera de frânare poate fi utilizată numai pe remorci de categoria O3 da/nu
5.Numele serviciului tehnic/autorităţii de omologare de tip care efectuează încercarea:
6.Data încercării:
7.Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu dispoziţiile anexei 19 la Regulamentul nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente.
Serviciul tehnic care (4) a efectuat încercarea
Semnătura: Data:
(1)Se inscripţionează pe camera de frânare; în raportul de încercare se înregistrează doar numărul componentei principale, nefiind necesară indicarea diferitelor modele.
(2)Identificarea se actualizează atunci când au loc modificări care influenţează caracteristicile de eficacitate, punctele 3.1, 3.2 şi 3.3 din prezentul apendice.
(3)În scopurile aplicării caracteristicilor descrise în prezentul raport în ceea ce priveşte anexa 10, se presupune că raportul între p15 şi ThA - f (p) declarat este liniar la o presiune de 100 kPa.
(4)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare de tip.
8.Autoritatea de omologare de tip (1)
Semnătura: Data:
9.Documente de încercare:
Apendicele 2
(1)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare de tip.
ANEXA 192:Apendicele 2 - Model de fişă comparativă a rezultatelor încercării camerelor de frânare cu diafragmă
Raport nr
1.Înregistrarea rezultatelor încercării (1) pentru componenta nr
(1)Se realizează pentru fiecare din cele 6 eşantioane supuse încercării.

Presiune (1) p - (kPa)

Forţa de acţionare medie ThA- (N)

Cursa efectivă sp - (mm)

   

(1) La presiunea "p" se introduc valorile de presiune reale utilizate în cursul încercării, în conformitate cu punctul 2.2.2 din prezenta anexă.

ANEXA 193:Apendicele 3 - Model de raport de verificare pentru frâne cu arc
Raport nr
1.Identificare:
1.1.Producător: (denumirea şi adresa)
1.2.Marca: (1)
1.3.Tipul: (1)
1.4.Numărul componentei: (1)
2.Condiţii de lucru:
2.1.Presiunea maximă de lucru:
3.Caracteristici de eficacitate declarate de producător:
3.1.Cursa maximă (smax) (2)
3.2.Forţa arcului (Ths) - f (s) (2)
3.3.Presiunea de decuplare (la o cursă de 10 mm) (2)
4.Data încercării:
5.Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu dispoziţiile anexei 19 la Regulamentul nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente.
Serviciul tehnic care (3) a efectuat încercarea
Semnătura: Data:
6.Autoritatea de omologare de tip (3)
Semnătura: Data:
7.Documente de încercare:
Apendicele 4
(1)Se inscripţionează pe frâna cu arc; în raportul de încercare se înregistrează doar numărul componentei principale, nefiind necesară indicarea diferitelor modele.
(2)Identificarea se actualizează atunci când au loc modificări care influenţează caracteristicile de eficacitate, punctele 3.1, 3.2 şi 3.3 din prezentul apendice.
(3)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare de tip.
ANEXA 194:Apendicele 4 - Model de fişă comparativă a rezultatelor încercărilor frânelor cu arc
Raport nr
1.Înregistrarea rezultatelor încercării (1) pentru componenta nr
(1)Se realizează pentru fiecare din cele 6 eşantioane supuse încercării.

Cursa (1) S - (mm)

Forţa

Ths-(N)

  

(1) La cursa "s" se introduc valorile reale ale cursei care au fost utilizate în timpul încercării, în conformitate cu punctul 3.2.2 din prezenta anexă.

Presiunea de eliberare (la o cursă de 10 mm) kPa
ANEXA 195:Apendicele 5 - Documentul informativ al unui sistem antiblocare pentru remorci
1.Dispoziţii generale
1.1.Numele producătorului
1.2.Denumirea sistemului
1.3.Variantele sistemului
1.4.Configuraţiile sistemului (de exemplu, 2S/1M, 2S/2M etc.)
1.5.Explicarea funcţiilor de bază şi/sau a principiului sistemului
2.Cererile
2.1.Lista tipurilor de remorci şi configuraţiilor de sisteme antiblocare supuse omologării.
2.2.Schemele configuraţiilor de sistem instalate pe remorcile definite la punctul 2.1 de mai sus, având în vedere parametrii următori:
amplasamentul senzorilor
amplasamentul modulatoarelor
axele liftabile
axele de direcţie
conductele: tip, diametru (diametre) interior (interioare) şi lungimi.
2.3.Raportul între circumferinţa pneului şi rezoluţia inelului ABS, cu indicarea abaterilor.
2.4.Abaterea admisă la circumferinţa pneului între o axă şi alta echipate cu acelaşi inel ABS.
2.5.Domeniul de aplicare cu privire la tipul de suspensie:
Suspensie pneumatică: orice tip de suspensie pneumatică echilibrată cu braţ de susţinere Alte suspensii: se specifică de către producător, model şi tip (echilibrată/neechilibrată).
2.6.Recomandări privind eventualul diferenţial al cuplului de intrare al frânării (dacă există) în funcţie de configuraţia sistemului antiblocare şi de grupul de axe al remorcii.
2.7.Informaţii suplimentare (dacă este cazul) privind cererea de omologare a sistemului antiblocare.
3.Descrierea componentelor
3.1.Senzor(i)
Funcţia
Identificare (de exemplu, numerele componentelor)
3.2.Controler (controlere)
Descriere generală şi funcţie
Identificare (de exemplu, numerele componentelor)
Specificaţii de siguranţă ale controlerului (controlerelor)
Caracteristici suplimentare (de exemplu, comanda dispozitivului de încetinire, configuraţie automată, parametri variabili, diagnostic).
3.3.Modulator (modulatoare)
Descriere generală şi funcţie
Identificare (de exemplu, numerele componentelor)
Limitări (de exemplu, volumul maxim de controlat)
3.4.Echipament electric
Schema circuitelor
Moduri de alimentare
Secvenţa (secvenţele) indicatoarelor de avertizare
3.5.Circuite pneumatice
Scheme de frânare corespunzând configuraţiilor antiblocare utilizate la diferitele tipuri de remorci definite la punctul 2.1. de mai sus
Restricţii aplicabile diametrelor şi lungimilor conductelor care influenţează eficacitatea sistemului (de exemplu, între modulator şi camera de frânare)
3.6.Compatibilitate electromagnetică
3.6.1.Documente care demonstrează respectarea dispoziţiilor punctului 4.4 din anexa 13 la prezentul regulament.
ANEXA 196:Apendicele 6 - Raport de încercare a unui sistem antiblocare pentru remorci
Raport de încercare nr. :
1.Identificare
1.1.Producătorul sistemului antiblocare (denumire şi adresă):
1.2.Denumirea şi modelul sistemului:
2.Sistemul (sistemele) şi instalaţia (instalaţiile) omologate
2.1.Configuraţii de sisteme antiblocare omologate (de exemplu, 2S/1M, 2S/2M etc.):
2.2.Domeniul de aplicare (tipul de remorcă şi numărul axelor):
2.3.Metode de alimentare: ISO 7638, ISO 1185 etc.
2.4.Specificarea senzorilor, controlerului (controlerelor) şi modulatoarelor omologate:
2.5.Consumul de energie - numărul echivalent de frânări statice.
2.6.Caracteristici suplimentare (de exemplu, comanda dispozitivului de încetinire, axe liftabile etc.)
3.Datele şi rezultatele încercării
3.1.Date referitoare la vehiculul de încercare:
3.2.Informaţii privind suprafaţa de încercare:
3.3.Rezultatele încercării:
3.3.1.Utilizarea aderenţei:
3.3.2.Consumul de energie:
3.3.3.Încercarea pe suprafeţe de rulare cu coeficienţi de frecare diferiţi:
3.3.4.Eficacitatea la viteză mică:
3.3.5.Eficacitatea la viteză mare:
3.3.6.Verificări complementare:
3.3.6.1.Tranziţia de la o suprafaţă cu coeficient ridicat de aderenţă la o suprafaţă cu coeficient redus de aderenţă:
3.3.6.2.Tranziţia de la o suprafaţă cu coeficient redus de aderenţă la o suprafaţă cu coeficient ridicat de aderenţă:
3.3.7.Simularea modului de avarie:
3.3.8.Verificări funcţionale ale racordurilor opţionale:
3.3.9.Compatibilitate electromagnetică
4.Limitări privind instalarea
4.1.Raportul între circumferinţa pneului şi rezoluţia inelului ABS:
4.2.Toleranţa la circumferinţa pneurilor între o axă şi altă axe prevăzute cu aceleaşi inele ABS:
4.3.Tipul suspensiei:
4.4.Diferenţa (diferenţele) cuplului de intrare al frânării la grupul de axe al remorcii:
4.5.Ampatamentul remorcii:
4.6.Tipul de frâne:
4.7.Secţiunile şi lungimile conductelor:
4.8.Senzorul de sarcină:
4.9.Secvenţa funcţionarii indicatoarelor de avertizare:
4.10.Configuraţiile sistemului şi utilizări care îndeplinesc cerinţele pentru categoria A.
4.11.Alte recomandări/specificaţii (de exemplu, poziţia senzorilor, modulatoarelor, axelor liftabile, axelor de direcţie):
5.Data încercării:
Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu dispoziţiile anexei 19 la Regulamentul nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente.
Serviciul tehnic care (1) a efectuat încercarea
Semnătura: Data:
6.Autoritatea de omologare de tip (1)
Semnătura: Data:
- Anexă: (documentul informativ al producătorului)
(1)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare de tip.
ANEXA 197:Apendicele 7 - Document informativ privind funcţia de stabilitate a vehiculului (remorcii)
1.Dispoziţii generale
1.1.Numele producătorului
1.2.Denumirea sistemului
1.3.Variantele sistemului
1.4.Funcţia de control (al direcţiei/al stabilităţii/ambele), inclusiv o explicaţie a funcţiilor de bază şi/sau a principiilor controlului
1.5.Configuraţiile sistemului (dacă este cazul)
1.6.Identificarea sistemului
2.Cererile
2.1.Lista tipurilor şi configuraţiilor de remorci pentru care este necesară omologarea.
2.2.Schemele configuraţiilor respective instalate pe remorcile definite la punctul 2.1 de mai sus, având în vedere parametrii următori:
(a)axele liftabile;
(b)axele de direcţie;
(c)configuraţiile de frânare cu sistem antiblocare.
2.3.Domeniul de aplicare cu privire la tipul de suspensie:
(a)Suspensie pneumatică: orice tip de suspensie pneumatică echilibrată cu braţ de suspensie;
(b)Alte suspensii: se specifică individual de către producător, model şi tip (echilibrată/neechilibrată).
2.4.Informaţii suplimentare (dacă este cazul) la cererea privind funcţia (funcţiile) de control al direcţiei şi/sau de control al stabilităţii.
3.Descrierea componentelor
3.1.Senzori externi faţă de controler
(a)funcţie;
(b)limitări privind poziţia senzorilor;
(c)identificare, de exemplu, numerele componentelor.
3.2.Controler (controlere)
(a)descriere generală şi funcţie;
(b)identificare, de exemplu, numerele componentelor;
(c)limitări privind poziţia controlerelor;
(d)caracteristici suplimentare.
3.3.Modulatoare
(a)descriere generală şi funcţie;
(b)identificare;
(c)limitări.
3.4.Echipament electric
(a)diagrame de circuit;
(b)metode de alimentare.
3.5.Circuite pneumatice
Schema sistemului, inclusiv a configuraţiilor de frânare cu sistem antiblocare asociate tipurilor de remorcă definite la punctul 6.2.1 din prezenta anexă.
3.6Aspecte privind siguranţa sistemului electronic în conformitate cu anexa 18 la prezentul regulament.
3.7.Compatibilitate electromagnetică
3.7.1.Documentaţie care demonstrează conformitatea cu Regulamentul nr. 10, în conformitate cu punctul 5.1.1.4 din prezentul regulament.
ANEXA 198:Apendicele 8 - Raport de încercare privind funcţia de stabilitate a vehiculului (remorcii)
Raport de încercare nr. :
1.Identificare
1.1.Producătorul funcţiei de stabilitate a vehiculului (denumire şi adresă)
1.2.Denumirea şi modelul sistemului:
1.3.Funcţia de control
2.Sistemul (sistemele) şi instalaţiile omologate:
2.1.Configuraţiile de frânare cu antiblocare (dacă este cazul)
2.2.Domeniul de aplicare [tipul (tipurile) de remorcă şi numărul axelor]
2.3.Identificarea sistemului
2.4.Funcţii suplimentare
3.Datele şi rezultatele încercării
3.1.Date privind vehiculul de încercare (inclusiv specificaţia şi funcţionalitatea vehiculului tractor)
3.2.Informaţii privind suprafaţa de încercare
3.3.Informaţii suplimentare
3.4.Încercări/simulări demonstrative în scopul evaluării corecte a controlului direcţiei şi a controlului stabilităţii.
3.5.Rezultatele încercării
3.6.Evaluarea în conformitate cu anexa 18 la prezentul regulament
4.Limitări privind instalarea
4.1.Tipul de suspensie
4.2.Tipul de frâne
4.3.Poziţia componentelor pe remorcă
4.4.Configuraţiile de frânare cu sistem antiblocare
4.5.Alte recomandări/limitări (de exemplu, axe liftabile, axe de direcţie etc.)
5.Anexe
6.Data încercării:
7.Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu dispoziţiile anexei 19 la Regulamentul ONU nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente.
Serviciul tehnic care (1) a efectuat încercarea
Semnătura: Data:
8.Autoritatea de omologare de tip (1)
Semnătura: Data:
(1)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare de tip.
ANEXA 199:Apendicele 9 - Simboluri şi definiţii

Simbol

Definiţie

BF

Factor de frânare (raportul de amplificare între cuplul de intrare şi cuplul de ieşire)

CO

Cuplul minim aplicat (cuplul minim necesar pentru a produce un cuplu de frânare măsurabil)

D

Diametrul exterior al pneului (diametrul total al unui pneu nou şi umflat)

d

O valoare convenţională care indică diametrul nominal al jantei şi corespunde diametrului jantei, exprimat în ţoli sau mm.

FB

Forţa de frânare

H

Înălţimea nominală a secţiunii pneului (distanţa egală cu jumătate din diferenţa dintre diametrul exterior al pneului şi diametrul nominal al jantei)

I

Inerţia de rotaţie

1T

Lungimea levierului frânei remorcii de încercare de referinţă

MT

Cuplul de frânare mediu produs

ne

Număr echivalent de acţionări statice ale frânei în scopul omologării de tip

ner

Număr echivalent de acţionări statice obţinute în timpul încercării

nD

Viteza de rotaţie a standului cu role

nw

Viteza de rotaţie a roţilor nefrânate ale axei

Pd

Masa maximă tehnic admisibilă pe frână

P

Presiunea

P15

Presiunea în camera de frânare necesară pentru a produce o cursă a tijei de 15

R

Raza de rulare dinamică a pneului (calculată folosind 0,485D)

Ra

Raportul nominal de aspect al pneului (de 100 de ori numărul obţinut prin împărţirea numărului care exprimă înălţimea nominală a secţiunii pneului, în mm, la numărul care exprimă lăţimea nominală a secţiunii, în mm).

Rl

Raportul sT/lT

Rr

Raza standului cu role

S1

Lăţimea secţiunii pneului [distanţa liniară dintre marginile exterioare ale flancurilor unui pneu umflat, fără proeminenţele datorate etichetării (marcajelor), ornamentelor, benzilor sau nervurilor protectoare].

s

Cursa dispozitivului de acţionare (cursa utilă + cursa în gol)

smax

Cursa totală a dispozitivului de acţionare

sP

Cursa efectivă (cursa la care forţa de acţionare este 90 % din forţa de acţionare medie ThA)

sT

Cursa tijei camerei de frânare a remorcii de încercare de referinţă

ThA

forţa de acţionare medie [forţa medie de acţionare este determinată prin integrarea valorilor cuprinse între 1/3 şi 2/3 din cursa totală (smax)]

THs

Forţa arcului din frâna cu arc

TR

Suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor remorcilor sau semiremorcilor

V

Viteza liniară a standului cu role

v1

Viteza iniţială în momentul începerii frânării

V2

Viteza la sfârşitul frânării

W6o

Energia de intrare, echivalentă cu energia cinetică a masei corespunzătoare aplicate pe frâna supusă încercării care a fost generată în cazul unei opriri de la 60 km/h

Z

Coeficientul de frânare al vehiculului

ANEXA 1910:Apendicele 10 - Documentul informativ al încercării de teren, în conformitate cu punctul 4.4.2.9 din prezenta anexă
1.Identificare
1.1.Frâna:
Producător
Marcă
Tip
Model
Frână cu tambur sau frână cu disc (1)
Date de identificare a componentei supuse încercării
Cuplul tehnic admisibil aplicat frânei Cmax
Dispozitiv de reglare automată a frânei: integrat/neintegrat (1)
(1)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
1.2.Frână cu tambur sau frână cu disc:
Diametrul interior al tamburului sau diametrul exterior al discului
Rază efectivă (2)
(2)Se aplică doar în cazul frânelor cu disc.
Grosime
Masă
Material
Date de identificare a componentei supuse încercării
1.3.Garnitura sau plăcuţa de frână:
Producător
Tip
Identificare
Lăţime
Grosime
Aria suprafeţei
Metodă de fixare:
Date de identificare a componentei supuse încercării
1.4.Dispozitiv de acţionare:
Producător
Marcă
Dimensiune
Tip
Date de identificare a componentei supuse încercării
1.5.Dispozitiv de reglare automată a frânei (1)
(1)Nu se aplică în cazul dispozitivului integrat de reglare automată a frânei.
Producător
Marcă
Tip
Versiune
Date de identificare a componentei supuse încercării
1.6.Date referitoare la vehiculul supus încercării
Vehicul tractor
Nr. de identificare
Sarcina pe fiecare axă
Remorcă
Nr. de identificare
Categorie: O2/O3/O4 (2)
remorcă/semiremorcă/remorcă cu axă centrală (2)
Numărul de axe
Pneuri/jante:
Jumelate/simple (2)
(2)A se tăia menţiunile necorespunzătoare.
Raza de rulare dinamică R în stare încărcată
Sarcina pe fiecare axă
2.Datele şi rezultatele încercării
2.1.Încercare de teren:
Descriere generală privind: distanţa parcursă, durata şi locul
2.2.Încercare de frânare:
2.2.1.Informaţii privind pista de încercare
2.2.2.Procedura de încercare
2.3.Rezultatele încercării:
Factorul de frânare
Încercarea 1
Data încercării 1
Încercarea 2
Data încercării 2
Încercarea 3
Data încercării 3
Diagrame
ANEXA 1911:Apendicele 11 - Document informativ privind funcţia de stabilitate a vehiculului (autovehiculului)
1.Dispoziţii generale
1.1.Numele producătorului
1.2.Sistemul
1.3.Variante de sistem
1.4.Opţiunile sistemului
1.4.1.Funcţia de control (al direcţiei/al stabilităţii/ambele), inclusiv o explicaţie a funcţiilor de bază şi/sau a principiilor controlului
1.5.Configuraţiile sistemului (dacă este cazul)
1.6.Identificarea sistemului, inclusiv identificarea nivelului programului informatic
2.Cererile
2.1.Lista de autovehicule în funcţie de descriere şi configuraţie care sunt specificate de documentul informativ
2.2.Schemele configuraţiilor respective instalate pe autovehiculele definite la punctul 2.1 de mai sus, având în vedere parametrii următori:
(a)axele liftabile;
(b)axele de direcţie;
(c)configuraţiile de frânare cu sistem antiblocare.
2.3.Domeniul de aplicare cu privire la suspensia:
(a)pneumatică
(b)mecanică
(c)de cauciuc
(d)mixtă
(e)cu bară stabilizatoare
2.4.Informaţii suplimentare (dacă este cazul) privind aplicarea funcţiei (funcţiilor) de control al direcţiei şi de control al stabilităţii, cum ar fi:
(a)ampatamentul, ecartamentul, înălţimea centrului de greutate;
(b)tipul de roţi (simple sau duble) şi tipul de pneuri (de exemplu, structura, dimensiunea, categoria de utilizare);
(c)tipul cutiei de viteze (de exemplu, manuală, transmisie automată cu control manual, semiautomată, automată);
(d)opţiunile de transmisie (de exemplu, un dispozitiv de încetinire);
(e)tipul diferenţialului/dispozitivul (dispozitivele) de blocare a diferenţialului (de exemplu, standard sau cu autoblocare, automatic sau selectat de conducătorul auto);
(f)gestionarea motorului sau orice altă(e) sursă(e) de putere de tracţiune;
(g)tipul de frâne.
3.Descrierea componentelor:
3.1.Senzori externi faţă de controler
(a)funcţia;
(b)limitări privind poziţia senzorilor;
(c)identificarea (de exemplu, numerele componentelor).
3.2.Controler (controlere)
(a)descriere generală şi funcţie;
(b)funcţionalitatea senzorilor interni (dacă este cazul);
(c)identificarea componentelor (de exemplu, numerele componentelor);
(d)identificarea programelor informatice;
(e)limitări privind poziţia controlerelor;
(f)funcţii suplimentare.
3.3.Modulatoare
(a)descriere generală şi funcţie;
(b)identificarea componentelor (de exemplu, numerele componentelor);
(c)identificarea programelor informatice (dacă este cazul);
(d)limitări.
3.4.Echipament electric
(a)schema circuitelor;
(b)moduri de alimentare.
3.5.Circuite pneumatice
Schema sistemului, inclusiv a configuraţiilor de frânare cu sistem antiblocare asociate tipurilor de autovehicule definite la punctul 2.1 din prezentul apendice
3.6.Aspecte privind siguranţa sistemului electronic în conformitate cu anexa 18 la prezentul regulament.
3.7.Compatibilitate electromagnetică
3.7.1.Documentaţia care demonstrează conformitatea cu Regulamentul nr. 10, în conformitate cu punctul 5.1.1.4 din prezentul regulament
ANEXA 1912:Apendicele 12 - Raport de încercare a funcţiei de stabilitate a (autovehiculului)
Raport de încercare nr.
1.Identificare:
1.1.Producătorul funcţiei de stabilitate a vehiculului (denumire şi adresă)
1.2.Solicitantul (dacă este diferit de producător)
1.3.Sisteme
1.3.1.Variante de sistem
1.3.2.Opţiunile sistemului
1.3.2.1.Funcţii de control
2.Sistemul (sistemele) şi instalaţiile:
2.1.Configuraţiile de frânare cu sistem antiblocare
2.2.Aplicaţii ale vehiculului
2.2.1.Categoria vehiculului (de exemplu, N2, N3, etc.)
2.2.2.Caracteristicile vehiculului
2.2.3.Configuraţia(configuraţiile) vehiculului (de exemplu, 4 x 2, 6 x 2 etc.)
2.2.4.Programarea în aval
2.3.Identificarea sistemului
2.4.Descrierea funcţională
2.4.1.Controlul direcţiei
2.4.2.Controlul stabilităţii
2.4.3.Funcţionarea la viteză scăzută
2.4.4.Modul de teren
2.4.5.Opţiuni de transmisie
2.5.Componentele
2.6.Detectarea şi funcţionalitatea remorcii
2.7.Avertisment de intervenţie
2.8.Indicatorul de avarie
2.9.Iluminarea lămpii de stop
3.Variabilele evaluate ale vehiculului:
3.1.Dispoziţii generale
3.2.Tipul sistemului de frânare
3.3.Tipul de frâne
3.4.Centrul de greutate
3.5.Gestionarea motorului sau a unei alte surse de putere de tracţiune
3.6.Tipul cutiei de viteze
3.7.Configuraţiile de instalare
3.8.Axe liftabile
3.9.Efectul variaţiilor de sarcină
3.9.1.Controlul stabilităţii
3.9.2.Controlul direcţiei
3.10.Raportul direcţiei
3.11.Axe de direcţie suplimentare
3.12.Suspensia
3.13.Ecartamentul roţilor
3.14.Senzorul (senzorii) de viteză de giraţie şi de acceleraţie laterală
3.15.Ampatamentul
3.16.Tipul de roată, tipul de pneuri, dimensiunea pneului
4.Limitări privind instalarea:
4.1.Tipul de suspensie
4.2.Tipul de frâne
4.3.Poziţia componentelor
4.3.1.Poziţia senzorului (senzorilor) de acceleraţie laterală şi de viteză de giraţie
4.4.Configuraţiile de frânare cu sistem antiblocare.
4.5.Axe de direcţie suplimentare
4.6.Recomandări şi limitări suplimentare
4.6.1.Tipul sistemului de frânare
4.6.2.Gestionarea motorului sau a unei alte surse de putere de tracţiune
4.6.3.Axe liftabile
5.Datele şi rezultatele încercării:
5.1.Date privind vehiculul de încercare [inclusiv specificaţia şi funcţionalitatea oricărei (oricăror) remorci utilizate în timpul încercării (încercărilor)]
5.2.Informaţii privind suprafaţa de încercare
5.2.1.Suprafaţă cu grad ridicat de aderenţă
5.2.2.Suprafaţă cu grad redus de aderenţă
5.3.Măsurători şi colectarea datelor
5.4.Condiţii şi proceduri de încercare
5.4.1.Încercările vehiculului
5.4.1.1.Controlul direcţiei
5.4.1.2.Controlul stabilităţii
5.5.Informaţii suplimentare
5.6.Rezultatele încercării
5.6.1.Încercările vehiculului
5.6.1.1.Controlul direcţiei
5.6.1.2.Controlul stabilităţii
5.7.Evaluarea în conformitate cu anexa 18 la prezentul regulament
5.8.Conformitatea cu regulamentul nr. 10
6.Anexe (1):
7.Data încercării:
8.Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu dispoziţiile din partea 2 a anexei 19 la Regulamentul nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente.
Serviciul tehnic care (2) a efectuat încercarea
Semnătura: Data:
9.Autoritatea de omologare de tip (2)
Semnătura: Data:
(1)Trebuie incluse date privind încercările realizate de furnizorul sistemului în sprijinul toleranţei, astfel cum este specificat la punctele 1.1.3.2 litera (s) şi 1.1.3.2 litera (x) din partea 2 a anexei 19.
(2)Se semnează de către persoane diferite chiar şi atunci când serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip sunt identice sau, alternativ, raportul se emite împreună cu o autorizaţie separată din partea autorităţii de omologare.
ANEXA 20:PROCEDURĂ ALTERNATIVĂ DE OMOLOGARE DE TIP A REMORCILOR
1.DISPOZIŢII GENERALE
1.1.Prezenta anexă descrie o procedură alternativă de omologare de tip a remorcilor, prin utilizarea datelor din rapoartele de încercare emise în conformitate cu anexele 11 şi 19.
1.2.După finalizarea procedurilor de verificare descrise la punctele 3, 4, 5, 6, 7 şi 8 din prezenta anexă, serviciul tehnic/autoritatea de omologare de tip emite un certificat de omologare de tip ONU conform modelului specificat la apendicele 1 din anexa 2 la prezentul regulament.
1.3.În scopurile calculelor descrise în prezenta anexă, înălţimea centrului de greutate se determină în conformitate cu metoda definită la apendicele 1 din prezenta anexă.
2.CEREREA DE OMOLOGARE DE TIP
2.1.Cererea de omologare de tip ONU a unui tip de remorcă în ceea ce priveşte sistemul de frânare se depune de către producătorul remorcii. Pentru omologare, producătorul remorcii furnizează serviciului tehnic cel puţin următoarele:
2.1.1.o copie a certificatului de omologare de tip ONU sau UE şi un document informativ al unei remorci, denumită în continuare "remorcă de referinţă", folosită pentru compararea eficacităţii sistemului de frânare de serviciu. Această remorcă a fost deja supusă încercărilor pentru remorca corespunzătoare descrise în anexa 4 la prezentul regulament sau în directiva UE echivalentă. Nu se utilizează ca remorcă de referinţă o remorcă omologată pe baza procedurii alternative definite în prezenta anexă;
2.1.2.copii ale rapoartelor de încercare prevăzute în anexa 11 şi anexa 19;
2.1.3 un pachet informativ care conţine informaţiile corespunzătoare privind verificarea, inclusiv calculele aferente, după caz, a următoarelor elemente:

Cerinţe de eficacitate

Punctele din anexa 20

Eficacitatea frânei de serviciu la rece

3

Eficacitatea frânei de staţionare

4

Eficacitatea frânei automate (de urgenţă)

5

Defectarea sistemului de distribuţie a frânării

6

Frână cu sistem antiblocare

7

Funcţia de stabilitate a vehiculului

8

Verificări funcţionale

9

2.1.4.o remorcă reprezentativă pentru tipul de remorcă supusă omologării, denumită în continuare "remorcă de încercare"
2.2."Remorca de referinţă" şi "remorca de încercare" sunt fabricate de acelaşi producător.
3.PROCEDURĂ ALTERNATIVĂ DE DEMONSTRARE A EFICACITĂŢII DE FRÂNARE DE SERVICIU LA RECE DE TIP 0.
3.1.Pentru a demonstra îndeplinirea cerinţelor de eficacitate a frânării de serviciu la rece de tip 0, se verifică prin calcul dacă "remorca de încercare" are o forţă de frânare suficientă (TR) pentru a atinge eficacitatea prevăzută a frânării de serviciu şi dacă există aderenţă suficientă disponibilă pe un drum uscat (se presupune că valoarea coeficientului de aderenţă este de 0,8) pentru a utiliza această forţă de frânare.
3.2.Verificarea
3.2.1.Cerinţele punctelor 1.2.7, 3.1.2 şi 3.1.3 din anexa 4 (cerinţa privind eficacitatea la rece şi frânarea fără blocare a roţilor, devieri sau vibraţii anormale) se consideră satisfăcute de remorca de încercare dacă aceasta respectă, în stare încărcată şi neîncărcată, criteriile de verificare descrise la următoarele puncte:
3.2.1.1.ampatamentul remorcii de încercare nu este mai mic decât ampatamentul remorcii de referinţă înmulţit cu 0,8;
3.2.1.2.orice diferenţă între cuplul aplicat frânei de pe două axe ale unui grup de axe al "remorcii de încercare" este identică cu cea a "remorcii de referinţă";
3.2.1.3.numărul şi dispunerea axelor (de exemplu, axe liftabile, de direcţie etc.) "remorcii de încercare" nu diferă de cele ale remorcii de referinţă;
3.2.1.4.distribuţia în procente a sarcinii statice pe axă în remorca de încercare nu diferă cu mai mult de 10 % de cea din remorca de referinţă;
3.2.1.5.în cazul semiremorcilor, se trasează un grafic conform modelului din apendicele 2 care se utilizează pentru a verifica dacă:
TRmax > = TRpr [adică dreapta (1) nu trebuie să fie sub dreapta (3)] şi
TRl > = TRpr [adică dreapta (2) nu trebuie să fie sub dreapta (3)];
3.2.1.6.în cazul remorcilor cu axă centrală, se trasează un grafic conform modelului din apendicele 3, care se utilizează pentru a verifica dacă:
TR max > = TRpr [adică dreapta (1) nu trebuie să fie sub dreapta (3)] şi
TRl > = TRpr [adică dreapta (2) nu trebuie să fie sub dreapta (3)];
3.2.1.7.în cazul remorcilor, se trasează un grafic conform modelului din apendicele 4, care se utilizează pentru a verifica dacă:
TR max > = TRpr [adică dreapta (1) nu trebuie să fie sub dreapta (2)] şi
TRLf > = TRprf [adică dreapta (4) nu trebuie să fie sub dreapta (3)] şi
TRLr > = TRprr [adică dreapta (6) nu trebuie să fie sub dreapta (5)].
4.PROCEDURĂ ALTERNATIVĂ DE DEMONSTRARE A EFICACITĂŢII FRÂNEI DE STAŢIONARE.
4.1.Dispoziţii generale
4.1.1.Această procedură oferă o alternativă la încercarea propriu-zisă a remorcilor pe o suprafaţă înclinată şi confirmă dacă remorcile dotate cu sisteme de frânare de staţionare acţionate de mecanisme cu arc respectă eficacitatea prevăzută pentru frânarea de staţionare. Această procedură nu se aplică în cazul remorcilor dotate cu mecanisme de frânare de staţionare acţionate prin alte metode decât frâne cu arc. Remorcile de acest tip se supun încercării fizice prevăzute în anexa 4.
4.1.2.Eficacitatea prescrisă pentru frânarea de staţionare se demonstrează prin calcul, utilizând formulele de la punctele 4.2 şi 4.3 de mai jos.
4.2.Eficacitatea frânării
4.2.1.Forţa frânei de staţionare la circumferinţa pneurilor axei (axelor) frânate de mecanismul de staţionare acţionat de frâna cu arc se calculează utilizând următoarea formulă:
Tpi = ( Ths x l - C0) x n x Bf/Rs
4.2.2.Reacţiunea normală a suprafeţei drumului asupra axelor unei remorci staţionate în rampă sau în pantă pe o suprafaţă cu înclinaţie de 18 % se calculează utilizând următoarele formule:
4.2.2.1.În cazul remorcilor:
4.2.2.1.1. staţionate în rampă
4.2.2.1.2. staţionate în pantă
4.2.2.2.În cazul remorcilor cu axă centrală:
4.2.2.2.1. staţionate în rampă
4.2.2.2.2. staţionate în pantă
4.2.2.3.În cazul semiremorcilor:
4.2.2.3.1. staţionate în rampă
4.2.2.3.2. staţionate în pantă
4.3.Verificarea
4.3.1.Eficacitatea frânării de staţionare a remorcii se verifică utilizând următoarele formule:
şi:
5.PROCEDURĂ ALTERNATIVĂ DE DEMONSTRARE A EFICACITĂŢII FRÂNĂRII DE URGENŢĂ/AUTOMATE
5.1.Dispoziţii generale
5.1.1.Pentru a demonstra îndeplinirea cerinţelor de eficacitate a frânării automate, fie se compară presiunea în camera de frânare necesară pentru obţinerea eficacităţii specificate şi presiunea asimptotică în camera de frânare după decuplarea circuitului de alimentare, conform punctului 5.2.1 de mai jos, fie se verifică dacă forţa de frânare asigurată de axa (axele) dotată (dotate) cu frâne cu arc este suficientă pentru a se obţine eficacitatea specificată, conform punctului 5.2.2.
3.5.Verificarea
5.2.1.Se consideră că o remorcă de încercare îndeplineşte cerinţele de la punctul 3.3 din anexa 4 dacă presiunea asimptotică în camera de frânare (pc) după decuplarea circuitului de alimentare este mai mare decât presiunea în camera de frânare (pc) necesară pentru obţinerea unei eficacităţi de 13,5 % din sarcina maximă pe roată staţionată. Înainte de decuplare, presiunea în circuitul de alimentare se stabilizează la 700 kPa.
5.2.2.Se consideră că o remorcă de încercare echipată cu frâne cu arc îndeplineşte cerinţele punctului 3.3 din anexa 4 dacă:
SumTpi> = 0,135 (PR)( g)
unde:
Tpi este calculat în conformitate cu punctul 4.2.1 de mai sus.
6.PROCEDURĂ ALTERNATIVĂ DE DEMONSTRARE A EFICACITĂŢII DE FRÂNARE ÎN CAZUL AVARIERII SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE A FRÂNĂRII
6.1.Dispoziţii generale
6.1.1.Pentru a demonstra îndeplinirea cerinţelor de eficacitate a frânării în cazul unei avarii la sistemul de distribuţie a frânării, se compară presiunea în camera de frânare necesară pentru obţinerea eficacităţii specificate şi presiunea în camera de frânare existentă atunci când se produce o avarie la sistemul de distribuţie a frânării.
6.2.Verificarea
6.2.1.Se consideră că remorca de încercare îndeplineşte cerinţele de la punctul 6 din apendicele la anexa 10 dacă presiunea definită la punctul 6.2.1.1 este mai mare sau egală cu presiunea definită la punctul 6.2.1.2 de mai jos, atât în stare încărcată, cât şi în stare neîncărcată.
6.2.1.1.Presiunea în camera de frânare (pc) a remorcii de încercare când pm = 650 kPa, presiunea în circuitul de alimentare = 700 kPa şi se produce o avarie la sistemul de distribuţie a frânării.
6.2.1.2.Presiunea în camera de frânare (pc) necesară pentru obţinerea unui coeficient de frânare de 30 % din eficacitatea frânării de serviciu prevăzută pentru remorca de încercare.
7.PROCEDURĂ ALTERNATIVĂ DE DEMONSTRARE A EFICACITĂŢII FRÂNĂRII ANTIBLOCARE
7.1.Dispoziţii generale
7.1.1.Încercarea unei remorci în conformitate cu anexa 13 la prezentul regulament poate fi eliminată la omologarea tipului de remorcă în cauză, cu condiţia ca sistemul antiblocare să îndeplinească dispoziţiile anexei 19 la prezentul regulament.
7.2.Verificarea
7.2.1.Verificarea componentelor şi a instalaţiei
Specificaţiile sistemului antiblocare instalat pe remorca prezentată în vederea omologării de tip se verifică pe baza criteriilor următoare:

Punctul

Criterii

7.2.1.1.

(a) Senzor(i)

Nu se admite nicio modificare

(b) Controler(e)

Nu se admite nicio modificare

(c) Modulator (modulatoare)

Nu se admite nicio modificare

7.2.1.2.

Diametrele şi lungimile conductelor

(a) De la alimentarea rezervorului la modulator (modulatoare)

 

Diametru interior minim

Se poate mări

Lungime totală maximă

Se poate reduce

(b) De la ieşirea modulatorului la camera de frânare

 

Diametrul interior

Nu se admite nicio modificare

Lungime totală maximă

Se poate reduce

7.2.1.3.

Secvenţa indicatorului de avertizare

Nu se admite nicio modificare

7.2.1.4.

Diferenţele cuplului de intrare al frânării într-un grup de axe

Sunt admise numai diferenţele aprobate (dacă este cazul)

7.2.1.5.

Pentru alte limitări, a se vedea punctul 4 din raportul de încercare descris în apendicele 6 la anexa 19 la prezentul regulament.

Instalarea trebuie să se încadreze în limitele definite - Nu se admite nicio abatere

7.3.Verificarea capacităţii rezervoarelor
7.3.1.Deoarece sistemele de frânare şi echipamentul auxiliar folosite la remorci sunt de mai multe tipuri, nu este posibilă întocmirea unui tabel al capacităţilor recomandate ale rezervorului. Pentru a verifica dacă rezervorul dispune de o capacitate adecvată, se poate realiza încercarea menţionată la punctul 6.1 din anexa 13 la prezentul regulament sau se poate aplica metoda de mai jos:
7.3.1.1.În cazul frânelor cu dispozitiv de compensare a uzurii neintegrat, frânele remorcii de încercare sunt reglate astfel încât relaţia (Rj) dintre cursa tijei camerei de frânare (sT) şi lungimea levierului de frână (IT) să fie 0,2.
Exemplu:
lt =130 mm
Re = sT/lT = sT/130 = 0,2
sT = cursa tijei la o presiune în camera de frânare de 650 kPa
= 130 x 0,2 = 26 mm
7.3.1.2.În cazul frânelor cu dispozitiv de compensare automată a uzurii, frânele se reglează la un joc în funcţionare normal.
7.3.1.3.Reglarea frânelor descrisă mai sus se efectuează atunci când acestea sunt reci (< 100 °C).
7.3.1.4.Cu frânele reglate conform procedurii definite mai sus, cu senzorul (senzorii) de sarcină reglat (reglaţi) la poziţia "încărcat" şi cu nivelul iniţial de energie corespunzător celui definit la punctul 5.4.1.2.4.2 din partea 1 a anexei 19 la prezentul regulament, dispozitivele de stocare a energiei se izolează pentru a nu mai fi realimentate. Frânele se acţionează la o presiune asupra comenzii de 650 kPa la racordul de cuplare, apoi se eliberează. Operaţiunea se repetă de un număr de ori ne determinat în urma încercării efectuate conform punctului 5.4.1.2.4.2 din anexa 19 la prezentul regulament şi descrise la punctul 2.5 din raportul de omologare al sistemului de frânare antiblocare. În timpul acţionării, presiunea în circuitul folosit este suficientă pentru a furniza o forţă totală de frânare la periferia roţilor egală cu cel puţin 22,5 % din forţa corespunzătoare sarcinii maxime asupra acestor roţi când vehiculul este în staţionare şi fără a declanşa funcţionarea automată a unui sistem de frânare independent de sistemul antiblocare.
7.4.Remorcile cu mai mult de 3 axe pot utiliza raportul de încercare al ABS din anexa 19, dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite:
7.4.1.Indiferent de tipul remorcii, cel puţin o treime dintre axele unui grup de axe trebuie să aibă toate roţile controlate direct, roţile de pe celelalte axe fiind controlate indirect (1).
(1)În cazul în care numărul de axe dintr-un grup de axe este împărţit la 3, iar rezultatul este mai mic de 1, cel puţin o axă trebuie să fie controlată direct. În cazul în care numărul de axe dintr-un grup de axe este împărţit la 3, iar rezultatul nu este un număr întreg, o axă suplimentară trebuie să fie controlată direct, în plus faţă de numărul de axe indicate de valoarea numărului întreg.
7.4.2.Utilizarea aderenţei: utilizarea aderenţei minime specificate în alineatul 6.2 din anexa 13 la prezentul regulament se consideră a fi îndeplinită în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
7.4.2.1.relaţia dintre numărul de roţi controlate direct sau indirect de unul sau mai multe modulatoare de presiune, precum şi localizarea roţilor controlate direct în cadrul unui grup de axe trebuie să corespundă celor definite la punctul 2.2 din documentul informativ menţionat la punctul 5.2 din partea 1 a anexei 19 la prezentul regulament;
7.4.2.2.utilizarea aderenţei configuraţiei instalate, conform raportului de încercare, îndeplineşte cerinţele de la punctul 6.2 din anexa 13 la prezentul regulament.
7.4.3.Consumul de energie: numărul de frânări statice echivalente definite la punctul 2.5 din raportul de încercare poate fi utilizat coroborat cu procedura de verificare de la punctul 7.3 din prezenta anexă. Ca alternativă, poate fi utilizată procedura de încercare prevăzută la punctul 6.1 din anexa 13 la prezentul regulament.
7.4.4.Eficacitatea la viteză mică: nu este necesară verificarea suplimentară.
7.4.5.Eficacitatea la viteză mare: nu este necesară verificarea suplimentară.
7.4.6.Categoria A de eficacitate: cerinţele de frecare defalcate specificate în alineatul 6.3.2 din anexa 13 la prezentul regulament se consideră îndeplinite atunci când numărul de roţi care sunt supuse unei comenzi independente dreapta/stânga este egal cu sau mai mare decât numărul de roţi controlate folosind comanda "nivel scăzut" a axei.
7.4.7.Eficacitatea în momentul schimbării suprafeţei: nu este necesară verificarea suplimentară.
7.4.8.Limitări privind instalarea: în toate cazurile se aplică următoarele limitări:
7.4.8.1.se aplică toate limitările privind instalarea definite la punctele 2.1-2.7 din documentul informativ prevăzut la punctul 5.2 din partea 1 a anexei 19 la prezentul regulament;
7.4.8.2.numai produsele identificate şi menţionate în documentul informativ şi raportul de încercare pot fi instalate;
7.4.8.3.volumul maxim la ieşire controlat de către fiecare modulator de presiune nu trebuie să depăşească volumul menţionat la punctul 3.3 din documentul informativ;
7.4.8.4.o axă cu roţi controlate direct poate fi elevată doar atunci când oricare altă axă care este controlată indirect de respectiva axă controlată direct este elevată în paralel;
7.4.8.5.se aplică toate celelalte limitări privind instalarea specificate în punctul 4 din raportul de încercare.
8.PROCEDURĂ ALTERNATIVĂ PENTRU DEMONSTRAREA EFICACITĂŢII UNEI REMORCI ECHIPATE CU O FUNCŢIE DE STABILITATE A VEHICULULUI.
8.1.Se poate renunţa la evaluarea unei remorci în conformitate cu punctul 2 din anexa 21 la prezentul regulament în momentul omologării de tip a remorcii, cu condiţia ca funcţia de stabilitate a vehiculului să îndeplinească cerinţele corespunzătoare din anexa 19 la prezentul regulament.
3.8.Verificarea
8.2.1.Verificarea componentelor şi a instalaţiei
Specificaţia sistemului de frânare în care funcţia de control a stabilităţii este integrată şi instalată pe remorca supusă omologării de tip se verifică prin îndeplinirea fiecăruia dintre următoarele criterii:

Condiţie

Criterii

8.2.1.1.

(a) Senzor(i)

(b) Controler(e)

(c) Modulator (modulatoare)

Nu se admite nicio modificare

Nu se admite nicio modificare

Nu se admite nicio modificare

8.2.1.2.

Tipurile de remorcă definite în raportul de încercare

Nu se admite nicio modificare

8.2.1.3.

Configuraţiile de instalare definite în raportul de încercare

Nu se admite nicio modificare

8.2.1.4.

Pentru alte limitări, a se vedea punctul 4 din raportul de încercare descris în apendicele 8 la anexa 19 la prezentul regulament.

Nu se admite nicio modificare

9.VERIFICĂRI FUNCŢIONALE ŞI VERIFICĂRI ALE INSTALĂRII
9.1.Serviciul tehnic/autoritatea de omologare de tip efectuează verificările funcţionalităţii şi ale instalării prevăzute la următoarele puncte:
9.1.1.Funcţia antiblocare
9.1.1.1.Aceasta se limitează la o verificare dinamică a sistemului de frânare antiblocare. Pentru a asigura efectuarea unui ciclu integral al sistemului, poate fi necesară reglarea senzorului de sarcină sau folosirea unei suprafeţe cu coeficient redus de aderenţă. Dacă sistemul antiblocare nu este omologat în conformitate cu anexa 19, remorca se încearcă în conformitate cu anexa 13 şi respectă cerinţele relevante conţinute în anexa respectivă.
9.1.2.Măsurarea timpului de răspuns
9.1.2.1.Serviciul tehnic verifică dacă remorca de încercare îndeplineşte cerinţele din anexa 6.
9.1.3.Consumul static de energie
9.1.3.1.Serviciul tehnic verifică dacă remorca de încercare îndeplineşte cerinţele din anexa 7 sau anexa 8, după caz.
9.1.4.Funcţia de frânare de serviciu
9.1.4.1.Serviciul tehnic verifică dacă există vibraţii anormale în timpul frânării.
9.1.5.Funcţia de frânare de staţionare
9.1.5.1.Serviciul tehnic acţionează şi eliberează frâna de staţionare pentru a verifica funcţionarea corectă.
9.1.6.Funcţia de frânare de urgenţă/automată
9.1.6.1.Serviciul tehnic verifică dacă remorca de încercare îndeplineşte cerinţele de la punctul 5.2.1.18.4.2 din prezentul regulament.
9.1.7.Verificarea identificării vehiculului şi a componentelor
9.1.7.1.Serviciul tehnic compară specificaţiile remorcii de încercare cu cele conţinute în certificatul de omologare de tip.
9.1.8.Funcţia de stabilitate a vehiculului
9.1.8.1.Din motive practice, verificarea funcţiei de stabilitate a vehiculului se limitează la o verificare a instalaţiei, astfel cum se prevede la punctul 8.2 de mai sus, şi la observarea secvenţei corecte a indicatorului de avertizare pentru a garanta că nu există defecţiuni.
9.1.9.Verificări suplimentare
9.1.9.1.Dacă este necesar, serviciul tehnic poate solicita efectuarea de verificări suplimentare.
ANEXA 201:Apendicele 1 - Metodă de calcul a înălţimii centrului de greutate
Înălţimea centrului de greutate a vehiculului complet (încărcat şi neîncărcat) se calculează după cum urmează:
hi = înălţimea centrului de greutate al ansamblului axei (axelor) (inclusiv pneuri, arcuri etc.) = R x 1,1
h2 = înălţimea centrului de greutate al cadrului (în stare încărcată) = (h6 + h8) x 0,5
h3 = înălţimea centrului de greutate al încărcăturii şi caroseriei (în stare încărcată) = (h7 x 0,3) + h6
h4 = înălţimea centrului de greutate al cadrului (în stare neîncărcată) = h2 + s
h5 = înălţimea centrului de greutate al caroseriei (în stare neîncărcată) = (h7 x 0,5) + h6 + s
unde:
h6 = înălţimea cadrului în punctul cel mai înalt
h7 = dimensiunile interioare ale caroseriei
h8 = înălţimea cadrului în punctul cel mai de jos
P = masa totală a remorcii
PR = masa totală a tuturor roţilor unei semiremorci sau remorci cu axă centrală
R = raza pneului
s = deformaţia arcului între starea încărcată şi neîncărcată
W1 = masa ansamblului axei (axelor) (inclusiv pneuri, arcuri etc.) = P x 0,1
W2 = masa cadrului = (Punl - W1) x 0,8
W3 = masa încărcăturii şi a caroseriei
W4 = masa caroseriei = (Punl - W1) x 0,2
Note:
(1)În cazul remorcilor de tip platformă, se foloseşte o înălţime maximă de 4 m.
(2)În cazul remorcilor la care centrul exact de greutate al încărcăturii nu este cunoscut, acesta se consideră a fi de 0,3 ori dimensiunile interioare ale caroseriei.
(3)În cazul remorcilor cu suspensie pneumatică, valoarea s este considerată ca fiind zero.
(4)În cazul semiremorcilor şi remorcilor cu axă centrală, P se înlocuieşte cu PR oricând este cazul.
ANEXA 202:Apendicele 2 - Grafic de verificare pentru punctul 3.2.1.5 - Semiremorci
(1)= TRmax, când pm = 650 kPa şi circuitul de alimentare = 700 kPa.
(2)= FRdyn x 0,8 = TRl
(3)= 0,45 x FR = TRpr
unde:
valoarea zc se calculează utilizând următoarea formulă:
Note:
(1)Valoarea 7 000 de mai sus reprezintă masa unui vehicul tractor fără remorcă ataşată.
(2)În scopul acestor calcule, axele apropiate una de alta (distanţate la mai puţin de 2 m) pot fi considerate o singură axă.
ANEXA 203:Apendicele 3 - Grafic de verificare pentru punctul 3.2.1.6 - Remorcă cu axă centrală
(1)= TRmax, când pm = 650 kPa şi circuitul de alimentare = 700 kPa.
(2)= FRdyn x 0,8 = TRl
(3)= 0,5 x FR = TRpr
unde:
valoarea zc se calculează utilizând următoarea formulă:
Note:
(1)Valoarea 7 000 de mai sus reprezintă masa unui vehicul tractor fără remorcă ataşată.
(2)În scopul acestor calcule, axele apropiate una de alta (distanţate la mai puţin de 2 m) pot fi considerate o singură axă.
ANEXA 204:Apendicele 4 - Grafic de verificare pentru punctul 3.2.1.7 - Remorci
(1)= TRmax, când pm = 650 kPa şi circuitul de alimentare = 700 kPa.
(2)= 0,5 x Fr = TRpr
(3)= TRprf = TRf, când pm = x
(4)= Ffdyn x 0,8 = TRLf
(5)= TRprr = TRr, când Pm = x
(6)= Frdyn x 0,8 = TRLr
unde:
şi
valoarea zc se calculează utilizând următoarea formulă:
Note:
(1)Valoarea 7 000 de mai sus reprezintă masa unui vehicul tractor fără remorcă ataşată.
(2)În scopul acestor calcule, axele apropiate una de alta (distanţate la mai puţin de 2 m) pot fi considerate o singură axă.
ANEXA 205:Apendicele 5 - Simboluri şi definiţii

Simboluri

Definiţii

ADl

Tpi când Tpi < = 0,8 NFDi pentru axele faţă sau 0,8 NFDi când Tpi > 0,8 NFDi pentru axele faţă

BDi

Tpi când Tpi < 0,8 NRDi pentru axele spate sau 0,8 NRDi când Tpi > 0,8 NRDi pentru axele spate

Aui

Tpi când Tpi < 0,8 NFUi pentru axele faţă sau 0,8 NFUi când Tpi > 0,8 NFUi pentru axele faţă

Bui

Tpi când Tpi < 0,8 NRUi pentru axele spate sau 0,8 NRUi când Tpi > 0,8 NRUi pentru axele spate

BF

factorul de frânare

Co

cuplul minim de intrare la axa cu came (cuplul minim care trebuie aplicat axei cu came pentru a obţine un cuplu de frânare măsurabil)

E

ampatamentul

EL

distanţa între piciorul de sprijin al cuplajului sau cadrul de susţinere a remorcii şi centrul axei (axelor) unei semiremorci sau remorci cu axă centrală

ER

distanţa dintre pivotul de cuplare şi centrul axei sau axelor semiremorcii

F

forţa (N)

Ff

reacţiunea statică normală totală a suprafeţei drumului asupra axei (axelor) faţă

Ffdyn

reacţiunea dinamică normală totală a suprafeţei drumului asupra axei (axelor) faţă

Fr

reacţiunea statică normală totală a suprafeţei drumului asupra axei (axelor) spate

Frdyn

reacţiunea dinamică normală totală a suprafeţei drumului asupra axei (axelor) spate

Fr

reacţiunea statică normală totală dintre suprafaţa drumului şi toate roţile remorcii sau semiremorcii

FRdyn

reacţiunea dinamică normală totală dintre suprafaţa drumului şi toate roţile remorcii sau semiremorcii

g

acceleraţia gravitaţională (9,81 m/s2)

h

înălţimea centrului de greutate

hK

înălţimea şeii de cuplare (a pivotului de cuplare)

hr

înălţimea centrului de greutate al remorcii

i

indicele axei

lF

număr de axe faţă

iR

număr de axe spate

l

lungimea levierului

n

numărul pe axă al dispozitivelor de acţionare a frânelor cu arc

Nfd

reacţiunea normală totală a suprafeţei drumului asupra axei (axelor) faţă în pantă, pe o suprafaţă cu înclinaţie de 18 %

NFDi

reacţiunea normală a suprafeţei drumului asupra axei faţă i în pantă, pe o suprafaţă cu înclinaţie de 18 %

Nfu

reacţiunea normală totală a suprafeţei drumului asupra axei (axelor) faţă în rampă, pe o suprafaţă cu înclinaţie de 18 %

NFUi

reacţiunea normală a suprafeţei drumului asupra axei faţă i în rampă, pe o suprafaţă cu înclinaţie de 18 %

Nrd

reacţiunea normală totală a suprafeţei drumului asupra axei (axelor) spate în pantă, pe o suprafaţă cu înclinaţie de 18 %

NRDi

reacţiunea normală a suprafeţei drumului asupra axei spate i în pantă, pe o suprafaţă cu înclinaţie de 18 %

Nru

reacţiunea normală totală a suprafeţei drumului asupra axei (axelor) spate în rampă, pe o suprafaţă cu înclinaţie de 18 %

NRUi

reacţiunea normală a suprafeţei drumului asupra axei spate i în rampă, pe o suprafaţă cu înclinaţie de 18 %

Pm

presiunea la racordul de cuplare al circuitului de comandă

Pc

presiunea în camera de frânare

P

masa vehiculului propriu-zis

Ps

masa statică la şaua de cuplare la masa remorcii P

PR

reacţiunea statică normală totală dintre suprafaţa drumului şi roţile remorcii sau semiremorcii

PRF

reacţiunea statică normală totală a suprafeţei drumului asupra axelor faţă, pe o suprafaţă plată

PRr

reacţia statică normală totală a suprafeţei drumului asupra axelor spate, pe o suprafaţă plată

Rs

raza statică a pneului în stare încărcată, calculată prin următoarea formulă:

Rs = 1/2 dr + FR x H

unde:

dr = diametrul nominal al jantei

H = înălţimea proiectată a secţiunii = 1/2 (d - dr)

D = valoarea convenţională al diametrului jantei

Fr = factor definit de ETRTO

(Proiectare tehnică, Informaţii, 1994, pagina CV.11)

TPi

forţa de frânare la circumferinţa tuturor roţilor de pe axa i asigurată de frâna (frânele) cu arc

Ths

forţa arcului din frâna cu arc

TR

suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor remorcilor sau semiremorcilor

TRf

suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor de pe axa (axele) faţă

TRr

suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor de pe axa (axele) spate

TRmax

suma forţelor de frânare maxime disponibile la circumferinţa tuturor roţilor remorcii sau semiremorcii

TRl

suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor remorcii sau semiremorcii la care se atinge limita de aderenţă

TRLf

suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor de pe axa (axele) faţă la care se atinge limita de aderenţă

TRLr

suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor de pe axa (axele) spate la care se atinge limita de aderenţă

TRpr

suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor remorcii sau semiremorcii necesară pentru atingerea eficacităţii prescrise

TRprf

suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor de pe axa (axele) faţă necesară pentru atingerea eficacităţii prescrise

TRprr

suma forţelor de frânare la circumferinţa tuturor roţilor de pe axa (axele) spate necesară pentru atingerea eficacităţii prescrise

Zc

coeficientul de frânare al ansamblului de vehicule, doar remorca fiind frânată

cos P

cosinusul unghiului dintre panta cu înclinaţie de 18 % şi planul orizontal = 0,98418

tan P

tangenta unghiului dintre panta cu înclinaţie de 18 % şi planul orizontal = 0,18

ANEXA 21:CERINŢE SPECIALE PENTRU VEHICULELE DOTATE CU O FUNCŢIE DE STABILITATE A VEHICULULUI
1.DISPOZIŢII GENERALE
1.1.Prezenta anexă defineşte cerinţele speciale pentru vehiculele dotate cu funcţia de stabilitate a vehiculului, în conformitate cu punctele 5.2.1.32, 5.2.1.33 şi 5.2.2.23 din prezentul regulament.
1.2.Pentru a îndeplini cerinţele din prezenta anexă, "alte vehicule", astfel cum se menţionează la punctele 2.1.3 şi 2.2.3 de mai jos, nu diferă cel puţin din următoarele puncte de vedere esenţiale:
1.2.1.caracterul? vehiculului;
1.2.2.în cazul autovehiculelor, configuraţia axei (de exemplu, 4 x 2, 6 x 2, 6 x 4);
1.2.3.în cazul remorcilor, numărul şi dispunerea axelor;
1.2.4.axa faţă de direcţie în cazul autovehiculelor atunci când funcţia de stabilitate a vehiculului nu o include ca o caracteristică programabilă în aval de utilizator sau ca o caracteristică de autoînvăţare;
1.2.5.axe de direcţie suplimentare în cazul autovehiculelor şi axe de direcţie în cazul remorcilor;
1.2.6.axe liftabile.
2.CERINŢE
2.1.Autovehicule
2.1.1.Atunci când un vehicul este echipat cu funcţia de stabilitate a vehiculului, astfel cum se prevede la punctul 2.4 din prezentul regulament, se aplică următoarele reguli:
În cazul controlului direcţiei, funcţia poate controla în mod automat şi individual viteza roţilor din stânga şi din dreapta de pe fiecare axă sau o axă din fiecare grup de axe prin frânare selectivă pe baza evaluării comportamentului efectiv al vehiculului în comparaţie cu determinarea comportamentului vehiculului cerut de conducător (1).
În cazul controlului stabilităţii, funcţia poate controla automat vitezele roţilor pe cel puţin două roţi ale fiecărei axe sau grup de axe prin frânare selectivă sau frânare comandată automat pe baza evaluării comportamentului efectiv al vehiculului care poate duce la răsturnarea vehiculului (1).
(1)Interacţiunea suplimentară cu alte sisteme sau componente ale vehiculului este permisă. În cazul în care aceste sisteme sau componente fac obiectul unor regulamente speciale, o astfel de interacţiune respectă cerinţele respectivelor regulamente, de exemplu, interacţiunea cu sistemul de direcţie respectă cerinţele prevăzute în Regulamentul nr. 79 pentru ajustarea direcţiei.
În ambele cazuri, funcţia nu este necesară:
(a)atunci când viteza vehiculului este mai mică de 20 km/h;
(b)până la finalizarea autotestării iniţiale la pornire şi a verificărilor de plauzibilitate;
(c)atunci când vehiculul este condus în direcţia înapoi;
(d)atunci când a fost dezactivată în mod automat sau manual. În acest caz, se aplică următoarele condiţii, după caz:
(i)atunci când un vehicul este echipat cu mijloace pentru a dezactiva automat funcţia de stabilitate a vehiculului pentru a genera o tracţiune sporită prin modificarea funcţionalităţii transmisiei, dezactivarea şi reactivarea acesteia trebuie să fie automat legate de operaţiunea care modifică funcţionalitatea transmisiei;
(ii)atunci când un vehicul este echipat cu mijloace de dezactivare manuală a funcţiei de stabilitate a vehiculului, funcţia de stabilitate a vehiculului se reactivează automat la fiecare nouă pornire a motorului;
(iii)un indicator optic de avertizare constant informează conducătorul auto atunci când funcţia de stabilitate a vehiculului a fost dezactivată. În acest scop, se poate utiliza indicatorul de avertizare de culoare galbenă menţionat la punctul 2.1.5 de mai jos. Nu se utilizează în acest scop indicatoarele de avertizare prevăzute la punctul 5.2.1.29 din prezentul regulament.
2.1.2.Pentru a realiza funcţionalitatea definită mai sus, funcţia de stabilitate a vehiculului cuprinde, în plus faţă de frânarea selectivă şi/sau frânarea comandată automat, cel puţin următoarele elemente:
(a)capacitatea de a controla puterea motorului;
(b)în cazul controlului direcţiei: determinarea comportamentului efectiv al vehiculului folosind valorile vitezei de giraţie, ale acceleraţiei laterale, ale vitezei roţilor şi comenzile din partea conducătorului asupra sistemelor de frânare şi de direcţie şi asupra motorului. Se utilizează doar informaţiile generate la bord. Dacă aceste valori nu sunt măsurate direct, serviciului tehnic i se prezintă dovada corelaţiei corespunzătoare cu valorile măsurate direct în toate condiţiile de condus (de exemplu, inclusiv conducerea în tunel) la data omologării de tip;
(c)în cazul controlului stabilităţii: determinarea comportamentului efectiv al vehiculului folosind valorile forţei verticale pe pneu (pneuri) (sau cel puţin acceleraţia laterală şi vitezele roţilor) şi comenzile conducătorului asupra sistemului de frânare şi asupra motorului. Se utilizează doar informaţiile generate la bord. Dacă aceste valori nu sunt măsurate direct, serviciului tehnic i se prezintă dovada corelaţiei corespunzătoare cu valorile măsurate direct în toate condiţiile de condus (de exemplu, inclusiv conducerea în tunel) la data omologării de tip;
(d)în cazul unui vehicul tractor echipat în conformitate cu punctul 5.1.3.1 din prezentul regulament: capacitatea de a acţiona frânele de serviciu ale remorcii prin intermediul circuitului (circuitelor) de comandă respective independent de conducător.
2.1.3.Funcţia de stabilitate a vehiculului este demonstrată serviciului tehnic prin manevre dinamice efectuate asupra unui vehicul care are aceeaşi funcţie de stabilitate a vehiculului ca tipul de vehicul care urmează să fie omologat. Acest lucru se poate realiza prin compararea rezultatelor obţinute cu funcţia de stabilitate a vehiculului activată şi dezactivată pentru o anumită condiţie de încărcare. Ca alternativă la manevrele dinamice efectuate pentru alte vehicule şi alte condiţii de încărcare, dotate cu acelaşi sistem de stabilitate a vehiculului, se pot prezenta rezultatele încercărilor efective ale vehiculului sau ale simulărilor pe calculator.
Ca alternativă la cele de mai sus, se poate utiliza un raport de încercare în conformitate cu partea 2 punctul 1.1 din anexa 19.
Utilizarea simulatorului este definită în apendicele 1 la prezenta anexă.
Specificaţia şi validarea simulatorului sunt definite în apendicele 2 la prezenta anexă.
Până la stabilirea procedurilor unificate de încercare, metoda prin care se efectuează această demonstraţie se stabileşte de comun acord între producătorul vehiculului şi serviciul tehnic şi cuprinde condiţiile esenţiale ale controlului direcţiei şi ale controlului stabilităţii corespunzătoare funcţiei de stabilitate a vehiculului instalate pe vehicul, metoda de demonstrare şi rezultatele fiind ataşate raportului de omologare de tip. Aceasta se poate realiza şi cu altă ocazie, nu numai la data omologării de tip.
Ca mijloc de demonstrare a funcţiei de stabilitate a vehiculului se utilizează oricare dintre următoarele manevre dinamice (1):
(1)În cazul în care folosirea oricăreia dintre manevrele de mai sus nu determină pierderea controlului direcţiei sau răsturnarea vehiculului, se poate folosi o manevră alternativă de comun acord cu serviciul tehnic.

Controlul direcţiei

Controlul stabilităţii

Încercarea de reducere a razei

Încercarea pe o pistă circulară în condiţii stabilizate

Încercarea comenzii de asistare treptată a direcţiei

Întoarcerea în J

Ocolire fără schimbarea direcţiei

 

Întoarcerea în J

 

Schimbarea benzii cu sens unic (µ)

 

Schimbarea dublă a benzii

 

Încercarea direcţiei în revers

 

Încercarea direcţiei asimetrice sinusoidale cu o perioadă sau a comenzii de direcţie cu impuls

 
Pentru demonstrarea repetabilităţii, vehiculul este supus unei a doua demonstraţii folosind manevra (manevrele) selectată (selectate).
2.1.4.Intervenţiile funcţiei de stabilitate a vehiculului sunt indicate conducătorului printr-un indicator optic de avertizare intermitent care îndeplineşte cerinţele tehnice relevante din Regulamentul nr. 121. Indicatorul rămâne activ pe toată durata intervenţiei funcţiei de stabilitate a vehiculului. Nu se utilizează în acest scop indicatoarele de avertizare prevăzute la punctul 5.2.1.29.1.2 din prezentul regulament.
În plus, intervenţiile realizate prin sisteme legate de funcţia de stabilitate a vehiculului (inclusiv controlul tracţiunii, asistarea stabilităţii remorcii, controlul frânării în viraje şi alte funcţii asemănătoare care utilizează acceleraţia şi/sau controlul individual al acceleraţiei pentru a opera şi folosi componente comune cu funcţia de stabilitate a vehiculului) pot, de asemenea, să fie indicate conducătorului auto de această lumină intermitentă a indicatorului optic de avertizare.
Intervenţiile funcţiei de stabilitate a vehiculului folosite în cadrul oricărui proces de învăţare pentru determinarea caracteristicilor operaţionale ale vehiculului nu generează semnalul menţionat mai sus.
Indicatorul este vizibil pentru conducător, chiar şi ziua, astfel încât acesta să verifice cu uşurinţă starea satisfăcătoare a semnalului fără a părăsi scaunul conducătorului.
2.1.5.O eroare sau defecţiune a funcţiei de stabilitate a vehiculului este identificată şi indicată conducătorului auto printr-un indicator optic de avertizare care îndeplineşte cerinţele tehnice relevante din Regulamentul nr. 121.
Nu se utilizează în acest scop indicatoarele de avertizare prevăzute la punctul 5.2.1.29.1.2 din prezentul regulament.
Indicatorul de avertizare rămâne aprins pe întreaga durată a erorii sau defecţiunii şi cât timp comutatorul de contact (de pornire) se află în poziţia "pornit".
2.1.6.În cazul unui autovehicul echipat cu un circuit electric de comandă conectat la o remorcă prevăzută cu circuit electric de comandă, conducătorul este avertizat printr-un indicator optic specific de avertizare care îndeplineşte cerinţele tehnice relevante din Regulamentul nr. 121 de fiecare dată când remorca furnizează informaţia "VDC activ" prin componenta responsabilă pentru comunicaţiile de date a circuitului electric de comandă. Poate fi utilizat în acest scop indicatorul optic definit la punctul 2.1.4 de mai sus.
2.2.Remorci
2.2.1.În cazul în care o remorcă este echipată cu funcţia de stabilitate a vehiculului, în conformitate cu punctul 2.34 din prezentul regulament, se aplică următoarele:
În cazul controlului direcţiei, funcţia poate controla în mod automat şi individual viteza roţilor din stânga şi din dreapta de pe fiecare axă sau o axă din fiecare grup de axe prin frânare selectivă pe baza evaluării comportamentului efectiv al remorcii în comparaţie cu determinarea comportamentului relativ al vehiculului tractor (1).
(1)Interacţiunea suplimentară cu alte sisteme sau componente ale vehiculului este permisă. În cazul în care aceste sisteme sau componente fac obiectul unor regulamente speciale, o astfel de interacţiune respectă cerinţele respectivelor regulamente, de exemplu, interacţiunea cu sistemul de direcţie respectă cerinţele prevăzute în Regulamentul nr. 79 pentru ajustarea direcţiei.
În cazul controlului stabilităţii, funcţia poate controla automat vitezele roţilor pe cel puţin două roţi ale fiecărei axe sau grup de axe prin frânare selectivă sau frânare comandată automat pe baza evaluării comportamentului efectiv al remorcii care poate duce la răsturnarea acesteia (1).
(1)Interacţiunea suplimentară cu alte sisteme sau componente ale vehiculului este permisă. În cazul în care aceste sisteme sau componente fac obiectul unor regulamente speciale, o astfel de interacţiune respectă cerinţele respectivelor regulamente, de exemplu, interacţiunea cu sistemul de direcţie respectă cerinţele prevăzute în Regulamentul nr. 79 pentru ajustarea direcţiei.
2.2.2.Pentru a realiza funcţionalitatea definită mai sus, funcţia de stabilitate a vehiculului cuprinde, în plus faţă de frânarea comandată automat şi, dacă este cazul, frânarea selectivă, cel puţin următorul element:
determinarea comportamentului efectiv al remorcii folosind valorile forţei verticale pe pneu (pneuri), sau cel puţin ale acceleraţiei laterale şi vitezelor roţilor. Se utilizează doar informaţiile generate la bord. Dacă aceste valori nu sunt măsurate direct, serviciului tehnic i se demonstrează corelaţia corespunzătoare cu valorile măsurate direct în toate condiţiile de condus (de exemplu, inclusiv la conducerea în tunel) la data omologării de tip.
2.2.3.Funcţia de stabilitate a vehiculului este demonstrată serviciului tehnic prin manevre dinamice efectuate asupra unui vehicul care are aceeaşi funcţie de stabilitate a vehiculului ca tipul de vehicul care urmează să fie omologat. Acest lucru se poate realiza prin compararea rezultatelor obţinute cu funcţia de stabilitate a vehiculului activată şi dezactivată pentru o anumită condiţie de încărcare. Ca alternativă la manevrele dinamice efectuate pentru alte vehicule şi alte condiţii de încărcare, dotate cu acelaşi sistem de stabilitate a vehiculului, se pot prezenta rezultatele încercărilor efective ale vehiculului sau ale simulărilor pe calculator.
Ca alternativă la cele de mai sus, se poate utiliza un raport de încercare în conformitate cu partea 1 punctul 6 din anexa 19.
Utilizarea simulatorului este definită în apendicele 1 la prezenta anexă.
Specificaţia şi validarea simulatorului sunt definite în apendicele 2 la prezenta anexă.
Până la stabilirea procedurilor unificate de încercare, metoda prin care se efectuează această demonstraţie se convine între producătorul vehiculului şi serviciul tehnic şi cuprinde condiţiile esenţiale ale controlului stabilităţii şi ale controlului direcţiei corespunzătoare funcţiei de stabilitate a vehiculului instalate pe vehicul, metoda de demonstrare şi rezultatele fiind ataşate raportului de omologare de tip. Aceasta se poate realiza şi cu altă ocazie, nu numai la data omologării de tip.
Ca mijloc de demonstrare a funcţiei de stabilitate a vehiculului se utilizează oricare dintre următoarele manevre dinamice (2):
(2)În cazul în care folosirea oricăreia dintre manevrele de mai sus nu determină pierderea controlului direcţiei sau răsturnarea vehiculului, se poate folosi o manevră alternativă de comun acord cu serviciul tehnic.

Controlul direcţiei

Controlul stabilităţii

Încercarea privind reducerea razei

Încercarea pe o pistă circulară în condiţii stabilizate

Încercarea comenzii de asistare treptată a direcţiei

Întoarcerea în J

Ocolire fără schimbarea direcţiei

 

Întoarcerea în J

 

Schimbarea benzii cu sens unic (µ)

 

Schimbarea dublă a benzii

 

Încercarea direcţiei în revers

 

Încercarea direcţiei asimetrice sinusoidale cu o perioadă sau a comenzii de direcţie cu impuls

 
Pentru demonstrarea repetabilităţii, vehiculul este supus unei a doua demonstraţii folosind manevra (manevrele) selectată (selectate).
2.2.4.Remorcile echipate cu un circuit electric de comandă, atunci când sunt conectate la un vehicul tractor echipat cu un circuit electric de comandă, transmit informaţia "VDC activ" prin componenta responsabilă pentru comunicaţiile de date a circuitului electric de comandă atunci când funcţia de stabilitate a vehiculului este în mod de intervenţie. Intervenţiile funcţiei de stabilitate a vehiculului folosite în cadrul oricărui proces de învăţare pentru determinarea caracteristicilor operaţionale ale remorcii nu generează informaţia menţionată mai sus.
2.2.5.Pentru a spori eficacitatea remorcilor care utilizează un sistem cu "grad scăzut de selecţie", acestora li se permite să schimbe modul de control la poziţia "grad ridicat de selecţie" în timpul unei intervenţii a "funcţiei de stabilitate a vehiculului".
ANEXA 211:Apendicele 1 - Utilizarea simulării stabilităţii dinamice
Eficacitatea funcţiei de control al direcţiei şi/sau al stabilităţii autovehiculelor şi a remorcilor din categoriile M, N şi O se poate determina prin simularea pe calculator.
1.UTILIZAREA SIMULĂRII
1.1.Funcţia de stabilitate a vehiculului este demonstrată de către producătorul vehiculului autorităţii de omologare de tip sau serviciului tehnic prin aceeaşi (aceleaşi) manevră (manevre) dinamică (dinamice) ca în cazul demonstraţiei practice prevăzute la punctul 2.1.3 sau 2.2.3 din prezenta anexă.
1.2.Simularea reprezintă un mijloc prin care se poate demonstra eficacitatea stabilităţii vehiculului cu funcţia de stabilitate a vehiculului activată sau dezactivată şi în cazul în care acesta este încărcat sau descărcat.
1.3.Simulările se efectuează prin intermediul unui instrument validat de modelare şi simulare. Instrumentul de simulare se utilizează doar în cazul în care fiecare parametru relevant al vehiculului care urmează să fie omologat, astfel cum se specifică la punctul 1.1 din apendicele 2 la prezenta anexă, este inclus în instrumentul de simulare, şi când valoarea fiecărui parametru se încadrează în propria sa gamă validată. Verificarea se efectuează folosind aceeaşi (aceleaşi) manevră (manevre), astfel cum sunt definite la punctul 1.1 din prezentul apendice.
Metoda prin care se validează instrumentul de simulare este prevăzută în apendicele 2 la prezenta anexă.
1.3.1.Un producător de vehicule care utilizează un instrument de simulare validat care nu a fost validat în mod direct de el însuşi pentru omologarea de tip a vehiculului trebuie să efectueze cel puţin o încercare de confirmare.
Această încercare de confirmare este efectuată în legătură cu un serviciu tehnic şi constituie o comparaţie între o încercare reală a vehiculului şi o simulare folosind una dintre manevrele definite la punctul 1.1 din prezentul apendice.
Încercarea de confirmare trebuie să fie repetată în cazul oricărei modificări a instrumentului de simulare (1). Rezultatele încercărilor de confirmare trebuie anexate raportului de omologare de tip.
(1)Necesitatea unei încercări de confirmare se discută între producătorul vehiculului, serviciul tehnic şi autoritatea de omologare de tip.
1.4.Disponibilitatea programului informatic al instrumentului de simulare, în versiunea utilizată, se păstrează pentru o perioadă de cel puţin 10 ani de la data omologării vehiculului.
ANEXA 212:Apendicele 2 - Instrumentul de simulare a stabilităţii dinamice şi validarea acestuia
1.SPECIFICAŢIA INSTRUMENTULUI DE SIMULARE
1.1.Metoda de simulare ia în considerare principalii factori care influenţează mişcarea de direcţie şi de răsturnare a vehiculului
1.1.1.Instrumentul de simulare ia în considerare, după caz, următorii parametrii ai vehiculului (1):
(a)categoria vehiculului;
(b)caracterul vehiculului;
(c)tipul cutiei de viteze (de exemplu, manuală, transmisie automată cu control manual, semiautomată, automată);
(d)tipul de diferenţial (de exemplu, standard sau cu autoblocare);
(e)dispozitiv(e) de blocare a diferenţialului (selectat de conducătorul auto):
(f)tipul sistemului de frânare (de exemplu, hidropneumatic, pneumatic):
(g)tipul de frâne [de exemplu, cu disc, cu tambur (simplă, dublă, cu came în formă de S)];
(h)tipul de pneu (de exemplu, structura, categoria de utilizare, dimensiunea):
(i)tipul de suspensie (de exemplu, pneumatică, mecanică, pe cauciuc).
1.1.2.Modelul de simulare trebuie să includă cel puţin următorii parametri, după caz (1):
(1)Parametrii care nu sunt incluşi limitează utilizarea instrumentului de simulare.
(a)configuraţia (configuraţiile) vehiculului [de exemplu, 4 x 2, 6 x 2 etc., identificând funcţionalitatea axei (de exemplu, rulare liberă, axă motoare, axă elevată, axă de direcţie) şi poziţia];
(b)axele de direcţie (principiul de funcţionare);
(c)raportul direcţiei;
(d)axă (axe) motoare (efect asupra senzorilor de viteză a roţii şi asupra vitezei vehiculului);
(e)axă (axe) liftabilă (liftabile) (detectarea/controlul şi schimbarea ampatamentului la elevare);
(f)gestionarea motorului (comunicare, control şi răspuns);
(g)caracteristica (caracteristicile) cutiei de viteze;
(h)opţiunile de transmisie (de exemplu, un dispozitiv de încetinire, frânarea cu recuperare de energie, sistem de propulsie auxiliar);
(i)caracteristica (caracteristicile) frânei;
(j)configuraţia sistemului de frânare antiblocare;
(k)ampatamentul;
(l)ecartamentul;
(m)înălţimea centrului de greutate;
(n)senzorul de acceleraţie laterală;
(o)senzorul ratei de giraţie;
(p)încărcarea.
1.1.3.Serviciul tehnic care efectuează validarea trebuie să primească un document informativ care să acopere cel puţin punctele prevăzute la punctele 1.1.1 şi 1.1.2 de mai sus.
1.2.Funcţia de stabilitate a vehiculului este adăugată modelului de simulare prin intermediul:
(a)unui subsistem (model de software) al instrumentului de simulare ca software-in-the-loop sau
(b)unităţii electronice de comandă din cadrul unei configuraţii hardware-in-the-loop.
1.3.În cazul remorcilor, simularea se efectuează cu remorca cuplată la un vehicul tractor reprezentativ.
1.4.Condiţia de încărcare a vehiculului
1.4.1.Instrumentul de simulare poate lua în considerare condiţiile vehiculului încărcat sau descărcat.
1.4.2.Instrumentul de simulare trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele criterii:
(a)o încărcătură fixă;
(b)o anumită masă;
(c)o anumită distribuţie a masei şi
(d)o anumită înălţime a centrului de greutate.
2.VALIDAREA INSTRUMENTULUI DE SIMULARE
2.1.Valabilitatea instrumentului de modelare şi simulare se verifică prin comparaţii cu una sau mai multe încercări practice ale vehiculului. Încercarea (încercările) utilizate pentru validare trebuie să fie acelea care, în absenţa controlului, ar duce la pierderea controlului direcţiei (subvirare şi supravirare) şi/sau a controlului stabilităţii în raport cu funcţionalitatea funcţiei de stabilitate a vehiculului instalate pe vehicul.
În timpul încercării (încercărilor), se înregistrează sau se calculează următoarele variabile de mişcare, după caz, în conformitate cu ISO 15037 partea 1:2006 sau partea 2:2002, în funcţie de relevanţă:
(a)viteza de giraţie;
(b)acceleraţia laterală;
(c)sarcina pe roată sau elevarea roţii;
(d)viteza la înaintare;
(e)comanda conducătorului.
2.2.Obiectivul este demonstrarea posibilităţii de a compara comportamentul simulat al vehiculului şi operarea simulată a funcţiei de stabilitate a vehiculului cu cele observate în încercările practice efectuate asupra vehiculelor.
Capacitatea instrumentului de simulare de a fi utilizat cu parametrii care nu au fost validaţi prin încercări practice ale vehiculului trebuie să fie demonstrată prin efectuarea unor simulări cu diverse valori ale parametrilor. Se verifică dacă rezultatele acestor simulări sunt logice şi similare în comparaţie cu rezultatele încercărilor practice cunoscute a vehiculelor.
2.3.Se consideră că simulatorul este validat atunci când rezultatele sale sunt comparabile cu rezultatele încercărilor practice generate de acelaşi (aceleaşi) vehicul(e) pe durata manevrei (manevrelor) selectate din cadrul celor prevăzute la punctul 2.1.3 sau 2.2.3 din prezenta anexă, după caz.
Instrumentul de simulare este utilizat numai în ceea ce priveşte caracteristicile pentru care a fost efectuată o comparaţie între încercările reale ale vehiculului şi rezultatele încercărilor de simulare. Comparaţiile trebuie efectuate în condiţii de încărcare şi neîncărcare pentru a evidenţia diferitele condiţii de încărcare la care poate fi adaptat simulatorul şi pentru a confirma parametrii extremi care urmează a fi simulaţi, de exemplu:
(a)vehicul cu cel mai scurt ampatament şi cel mai mare centru de greutate;
(b)vehicul cu cel mai mare ampatament şi cel mai mare centru de greutate.
În cazul încercării circulare în condiţii stabilizate, gradientul de subvirare reprezintă mijlocul de realizare a comparaţiei.
În cazul unei manevre dinamice, raportul dintre activare şi secvenţa funcţiei de stabilitate a vehiculului în cadrul simulării şi al încercării practice a vehiculului reprezintă mijlocul de realizare a comparaţiei.
2.4.Parametrii fizici care sunt diferiţi între configuraţiile vehiculului de referinţă şi cele ale vehiculului simulat trebuie modificaţi corespunzător în cadrul simulării.
2.5.Se întocmeşte un raport de încercare al simulării, al cărui model este prevăzut în apendicele 3 la prezenta anexă, şi se anexează o copie a acestuia la raportul de omologare a vehiculului.
2.5.1.O validare cu ajutorul instrumentului de simulare efectuată în conformitate cu apendicele 2 şi apendicele 3 la prezenta anexă, înainte de intrarea în vigoare a suplimentului 10 la seria 11 de amendamente la prezentul regulament, poate continua să fie utilizată pentru o nouă omologare a funcţiei de stabilitate a vehiculului sau pentru extinderea unei omologări existente a funcţiei de stabilitate a vehiculului, cu condiţia ca cerinţele tehnice relevante să fie îndeplinite şi domeniul de aplicare să fie respectat.
ANEXA 213:Apendicele 3 - Raport de încercare a instrumentului de simulare a funcţiei de stabilitate a vehiculului
Numărul raportului de încercare:
1.Identificare
1.1.Denumirea şi adresa producătorului instrumentului de simulare
1.2.Identificarea instrumentului de simulare: denumire/model/număr (hardware şi software)
2.Instrument de simulare
2.1.Metoda de simulare (descriere generală, ţinând seama de cerinţele de la alineatul 1.1 din apendicele 2 la prezenta anexă)
2.2.Hardware/software în buclă (a se vedea punctul 1.2 din apendicele 2 la prezenta anexă)
2.3.Condiţiile de încărcare a vehiculului (a se vedea punctul 1.4 din apendicele 2 la prezenta anexă)
2.4.Validarea (a se vedea punctul 2 din apendicele 2 la prezenta anexă)
2.5.Variabilele de mişcare (a se vedea punctul 2.1 din apendicele 2 la prezenta anexă)
3.Domeniu de aplicare:
3.1.Categoria vehiculului:
3.2.Caracterul vehiculului:
3.3.Configuraţia vehiculului:
3.4.Axele de direcţie: 3.5 Raportul direcţiei:
3.6.Axele motoare:
3.7.Axele liftabile:
3.8.Gestionarea motorului:
3.9.Tipul cutiei de viteze:
3.10.Opţiunile de transmisie:
3.11.Tipul diferenţialului:
3.12.Dispozitiv(e) de blocare a diferenţialului:
3.13.Tipul sistemului de frânare:
3.14.Tipul de frâne:
3.15.Caracteristicile frânei:
3.16.Configuraţia sistemului de frânare antiblocare:
3.17.Ampatamentul:
3.18.Tipul de pneu:
3.19.Ecartamentul:
3.20.Tipul suspensiei:
3.21.Înălţimea centrului de greutate:
3.22.Poziţia senzorului de acceleraţie laterală:
3.23.Poziţia senzorului ratei de giraţie:
3.24.Încărcarea:
3.25.Factori restrictivi:
3.26.Manevra (manevrele) pentru care a fost validat simulatorul:
4.Verificarea încercării (încercărilor) vehiculului
4.1.Descrierea vehiculului (vehiculelor), inclusiv a vehiculului tractor în cazul încercării remorcii:
4.1.1.Identificarea vehiculului (vehiculelor): marcă/model/VIN
4.1.1.1.Dispozitive nestandardizate:
4.1.2.Descrierea vehiculului, inclusiv a configuraţiei axei/suspensiei/roţilor, a motorului şi a transmisiei, a sistemului (sistemelor) de frânare şi a conţinutului funcţiei de stabilitate a vehiculului (controlul direcţiei/controlul stabilităţii), a sistemului de direcţie, cu identificarea denumirii/modelului/numărului acestuia:
4.1.3.Datele privind vehiculul folosite în cadrul simulării (explicit)
4.2.Descrierea încercării (încercărilor), inclusiv a locului (locurilor), a condiţiilor de suprafaţă ale drumului/zonei de încercare, indicarea temperaturii şi a datei (datelor):
4.3.Rezultatele cu şi fără încărcătură cu funcţia de stabilitate a vehiculului pornită şi oprită, inclusiv variabilele de mişcare menţionate la punctul 2.1 din apendicele 2 la prezenta anexă, după caz:
5.Rezultatele simulării
5.1.Parametrii vehiculului şi valorile folosite în cadrul simulării care nu sunt preluate din încercarea reală a vehiculului (implicit):
5.2.Rezultatele cu şi fără încărcătură cu funcţia de stabilitate a vehiculului pornită şi oprită pentru fiecare încercare desfăşurată în conformitate cu punctul 4.2 din prezentul apendice, inclusiv variabilele de mişcare menţionate la punctul 2.1 din apendicele 2 la prezenta anexă, după caz:
6.Declaraţia finală
Comportamentul simulat al vehiculului şi operarea simulată a funcţiei de stabilitate a vehiculului sunt comparabile cu cele observate în încercările practice efectuate asupra vehiculelor.
Da/Nu
7.Factori restrictivi
8.Această încercare a fost efectuată şi rezultatele au fost consemnate în conformitate cu dispoziţiile din apendicele 2 al anexei 21 la Regulamentul nr. 13, astfel cum a fost modificat ultima dată prin seria de amendamente.
Serviciul tehnic care a efectuat încercarea (1)
Semnătura: Data:
Autoritatea de omologare de tip (1)
(1)Se semnează de către persoane diferite în cazul în care serviciul tehnic şi autoritatea de omologare coincid.
ANEXA 22:CERINŢE PENTRU INTERFAŢA ELECTRICĂ/ELECTRONICĂ A FRÂNELOR A UNUI CONECTOR AUTOMATIZAT
1.DISPOZIŢII GENERALE
Prezenta anexă defineşte cerinţele aplicabile instalaţiilor în cazul în care conectarea şi deconectarea interfeţei electrice/electronice de frânare între vehiculul tractor şi vehiculul tractat se poate realiza printr-un conector automatizat.
Prezenta anexă include, de asemenea, cazul în care un vehicul este echipat atât cu un conector ISO 7638, cât şi cu un conector automatizat.
2.CATEGORII DE CONECTORI AUTOMATIZAŢI
Conectorii automatizaţi sunt clasificaţi în diferite categorii (1):
(1)Se pot adăuga ulterior noi categorii de cuplaje pentru soluţii tehnice noi/inovatoare, atunci când interfeţele standard vor fi definite şi convenite.
Categoria A: Conectorul automatizat pentru combinaţiile vehicul tractor/semiremorcă trebuie să îndeplinească cerinţele din apendicele 2 la prezenta anexă. Toţi conectorii automatizaţi din această categorie sunt compatibili între ei.
Categoria B: Conectorii pentru combinaţiile de tractor/semiremorcă care nu îndeplinesc toate cerinţele din apendicele 2. Nu sunt compatibili cu categoria A. Interfeţele de categoria B nu sunt neapărat compatibile cu toate tipurile de interfeţe din această categorie.
Categoria C: Conectorii automatizaţi pentru alte combinaţii decât vehiculul tractor/semiremorcă trebuie să îndeplinească cerinţele din apendicele 3 la prezenta anexă (2). Toţi conectorii automatizaţi din această categorie sunt compatibili între ei.
(2)Până în momentul în care este definit şi convenit un standard, niciun conector automatizat nu trebuie definit ca fiind de categoria C.
Categoria D: Conectorii automatizaţi pentru alte combinaţii decât vehiculul tractor/semiremorcă care nu îndeplinesc toate cerinţele din apendicele 3. Nu sunt compatibili cu categoria C. Interfeţele din categoria D nu sunt neapărat compatibile cu toate tipurile de interfeţe din această categorie.
3.CERINŢE
Interfaţa electrică/electronică de frânare a conectorului automatizat trebuie să aibă aceleaşi cerinţe funcţionale ca cele specificate pentru conectorul ISO 7638 în prezentul regulament şi în anexele la acesta.
3.1.Contactele (pinii de conectare şi prizele) pentru interfaţa electrică/electronică de frânare trebuie să aibă aceleaşi caracteristici electrice şi funcţionalităţi ca şi contactele ISO 7638.
3.1.1.Contactele pentru transmiterea de date ale interfeţei electrice/electronice de frânare se utilizează exclusiv pentru transferul informaţiilor privind funcţiile de frânare (inclusiv ABS) şi ale mecanismului de rulare (direcţie, pneuri şi suspensie), conform specificaţiilor ISO 11992-2:2003, inclusiv amendamentul său Amd. 1:2007. Funcţiile de frânare sunt prioritare şi se menţin în modurile normal şi de avarie. Transmiterea informaţiilor privind mecanismul de rulare nu trebuie să întârzie funcţiile de frânare.
3.1.2.Alimentarea cu curent electric, asigurată de interfaţa electrică/electronică de frânare, se utilizează exclusiv pentru funcţiile de frânare şi cele ale mecanismului de rulare, precum şi pentru cele necesare transferului de date privind remorca netransmise prin circuitul electric de comandă. Cu toate acestea, dispoziţiile de la punctul 5.2.2.18 din prezentul regulament se aplică în toate cazurile. Alimentarea cu curent electric a tuturor celorlalte funcţii utilizează alte măsuri.
3.2.În cazul combinaţiilor de semiremorci echipate cu un conector automatizat, lungimea maximă a cablului folosit la comunicarea de date privind frânarea trebuie să fie:
(a)vehicul tractor: 21 m;
(b)semiremorcă: 19 m;
în modul de funcţionare.
În toate celelalte cazuri, se aplică cerinţele de la punctele 5.1.3.6 şi 5.1.3.8 din prezentul regulament în ceea ce priveşte lungimile maxime ale cablului.
3.3.Este posibil ca vehiculele echipate cu un conector conform cu standardul ISO 7638 şi un conector automatizat trebuie să fie construite în aşa fel încât să fie posibilă doar o singură modalitate de funcţionare a transmisiei electrice a comenzii sau de transmitere a informaţiilor în conformitate cu ISO 11992-2:2003, inclusiv Amendamentul 1:2007. A se vedea apendicele 1 la prezenta anexă pentru exemple.
În cazul selecţiei automate a conexiunii, se acordă prioritate conectorului automatizat.
3.4.Orice remorcă echipată cu un conector automatizat trebuie să fie echipată cu un sistem de frânare cu arc în conformitate cu anexa 8 la prezentul regulament.
3.5.Producătorul care solicită omologarea de tip prezintă un document informativ care descrie funcţionalitatea şi eventualele limitări în ceea ce priveşte utilizarea conectorului automatizat şi a tuturor echipamentelor asociate, inclusiv informaţii privind categoria în conformitate cu punctul 2 din prezenta anexă.
În cazul conectorilor automatizaţi din categoriile B şi D, trebuie descrise şi mijloacele de identificare a conectorului automatizat, pentru a asigura identificarea compatibilităţii.
3.6.Manualul de utilizare al vehiculului furnizat de producător trebuie să prevină conducătorul cu privire la consecinţele la care duce absenţa verificării compatibilităţii conectorului automatizat între vehiculul tractor şi remorcă. De asemenea, trebuie puse la dispoziţie informaţii privind modul de operare mixt, dacă este cazul.
Pentru a permite conducătorului auto să verifice compatibilitatea, vehiculele echipate cu un conector automatizat trebuie să aibă un marcaj care precizează categoria acestuia, în conformitate cu punctul 2 din prezenta anexă. Pentru categoriile B şi D, trebuie indicat şi tipul de conector automatizat instalat. Acest marcaj trebuie să fie indelebil şi vizibil pentru conducătorul auto atunci când se află la sol lângă vehicul.
ANEXA 221:Apendicele 1 - Exemple de dispunere a unei conexiuni automatizate între vehicule
Vehicule echipate cu conexiune automatizată şi conexiune manuală: cerinţe privind magistrala de date.
Diagrame de conexiuni electrice care indică direcţionarea semnalelor contactelor 6 şi 7 în conformitate cu standardul ISO 7638.
LEGENDĂ
ELECTRICE
E1 Nod ISO 11992-2 în vehiculul tractor, de exemplu ECU ABS/EBS
E2 Soclul de priză ISO 7638 din vehiculul tractor
E3 Priza ISO 7638 din vehiculul tractor pentru conectorul automatizat
E4 Partea din vehiculul tractor a conectorului automatizat
E5 Priza ISO 7638 din vehiculul tractat pentru conectorul automatizat
E6 Soclul de priză ISO 7638 din vehiculul tractat
E7 Partea din vehiculul tractat a conectorului automatizat
E8 Cabluri spiralate ISO 7638
E9 Soclul de priză ISO 7638 de staţionare????
E10 Nod ISO 11992-2 în vehiculul tractat, de exemplu ECU ABS/EBS
I Cablu de la E1 la E2
II Cablu de la E10 la E6
III Cablu de la E5 la E7
IV Cablu de la E3 la E4
PNEUMATICE
P1 Supapă de comandă a vehiculului tractat montată pe vehiculul tractor
P2 Teu
P3 Racord de cuplare pneumatic pe vehiculul tractor (comandă şi alimentare)
P4 Partea din vehiculul tractor a conectorului automatizat
P5 Racord de cuplare pneumatic pe vehiculul tractat (comandă şi alimentare)
P6 Supapă pneumatică pentru sigilarea terminalului neutilizat (valvă de supracontrol) (comandă şi alimentare)
P7 Partea din vehiculul tractat a conectorului automatizat
P8 Tub spiralat pneumatic (comandă şi alimentare)
P9 Soclu de priză pneumatică de staţionare (comandă şi alimentare)
EXEMPLE DE VEHICUL TRACTOR ŞI SEMIREMORCĂ
I.Vehicule echipate cu conexiune automatizată şi conexiune manuală: Modul de conexiune automatizată
Figura A - Vehicul tractor ECU cu conexiuni punct-la-punct (E1) şi remorcă ECU (E10) prin ACV. Modul de conexiune automatizată: Nu există cabluri spiralate conectate, există conexiune între E1 şi E10 când E4 şi E7 sunt conectate (respectiv, atunci când şaua de cuplare este cuplată)
Modul de conexiune manuală
Figura B - Conexiune punct-la-punct între vehiculul tractor ECU (E1) şi remorca ECU (E10) prin cablu spiralat. Modul manual: Cablurile spiralate sunt conectate, conexiuni între E3 şi E4, E5 şi E7 nu sunt utilizate.
II.Doar o parte din ansamblul de vehicule este echipată cu o conexiune automatizată
Modul manual A (doar vehiculul tractor este dotat cu conexiuni automatizate)
Figura C - Conexiune punct-la-punct între vehiculul tractor ECU (E1) şi remorca ECU (E10) atunci când şaua de cuplare este închisă. Cablurile spiralate sunt conectate, circuitul E3 - E4 nu este utilizat
Modul manual B (doar semiremorca este dotată cu o conexiune automatizată)
Figura D - Conexiune punct-la-punct între vehiculul tractor ECU (E1) şi remorca ECU (E10) Cablurile spiralate sunt conectate, circuitul E5 - E7 nu este utilizat
Modul de conexiune automatizată
Figura E - Conexiune pneumatică între vehiculul tractor şi remorcă prin ACV. Modul de conexiune automatizată: Nu există cabluri spiralate conectate, există conexiune între vehiculul tractor şi remorcă atunci când P4 şi P7 sunt conectate (respectiv, atunci când şaua de cuplare este cuplată)
Modul manual A (doar vehiculul tractor este dotat cu conexiuni automatizate)
Figura F - Conexiune pneumatică între vehiculul tractor şi remorcă prin intermediul unui tub spiralat. Tuburile spiralate conectate, circuitul P2 - P5
Modul manual B (doar semiremorca este dotată cu conexiune automatizată)
Figura G - Conexiune pneumatică între vehiculul tractor şi remorcă prin intermediul unui tub spiralat. Tuburile spiralate conectate, circuitul P1 - P5
ANEXA 222:Apendicele 2 - Racordurile din categoria A trebuie să fie în conformitate cu dispoziţiile relevante din ISO 13044-2:2013 pentru a asigura compatibilitatea sistemelor de frânare ale vehiculului tractor şi cele ale semiremorcii
ANEXA 223:Apendicele 3
(Rezervat)
Urmează a fi stabilit la o dată ulterioară.
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 42L din data de 18 februarie 2016