Regulamentul 1268/06-mai-2024 de extindere a taxelor compensatorii definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/433 asupra importurilor de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece originare din Indonezia la importurile de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece expediate din Taiwan, Turcia şi Vietnam, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, Turcia sau Vietnam

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 8 Mai 2024

Dată act: 6-mai-2024

Emitent: Comisia Europeana

1.PROCEDURA

1.1.Investigaţii anterioare şi măsuri existente

(1)În 2022, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/433 (²), Comisia Europeană a instituit taxe compensatorii definitive la importurile de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece (denumite în continuare "SSCR") originare, printre altele, din Indonezia, în urma unei investigaţii antisubvenţie (denumită în continuare "investigaţia antisubvenţie iniţială"). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem cuprinse între 0 şi 21,4 %, cu o taxă reziduală de 20,5 % pentru toate societăţile indoneziene care nu au cooperat (denumite în continuare "măsurile iniţiale").

(²)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/433 al Comisiei din 15 martie 2022 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece originare din India şi din Indonezia şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2012 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece originare din India şi Indonezia (JO L 88, 16.3.2022, p. 24).

1.2.Cererea

(2)Comisia a primit, în temeiul articolului 23 alineatul (4) şi al articolului 24 alineatul (5) din regulamentul antisubvenţie de bază, o cerere de investigaţie cu privire la posibila circumvenţie a măsurilor compensatorii instituite la importurile de SSCR originare din Indonezia prin intermediul importurilor de SSCR expediate din Taiwan, Turcia şi Vietnam, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, Turcia sau Vietnam şi de supunere a acestor importuri la înregistrare (denumită în continuare "cererea").

(4)Cererea conţinea suficiente elemente de probă care atestau o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale care implică exporturi din Indonezia, Taiwan, Turcia şi Vietnam către Uniune, care a avut loc după instituirea măsurilor privind SSCR din Indonezia. Această modificare a părut să rezulte din transportul de SSCR via Taiwan, Turcia şi Vietnam (denumite în continuare "ţările în cauză") către Uniune, după ce au fost supuse unor operaţiuni de asamblare/încheiere în aceste ţări. Solicitarea conţinea, de asemenea, elemente de probă suficiente care arătau că aceste operaţiuni de asamblare/încheiere constituiau circumvenţie, întrucât piesele indoneziene reprezentau mai mult de 60 % din valoarea totală a produsului asamblat/încheiat în ţările în cauză, în timp ce valoarea adăugată în cursul operaţiunii de asamblare/încheiere reprezenta mai puţin de 25 % din costul de fabricaţie.

(5)Mai mult, cererea conţinea suficiente elemente de probă conform cărora practica descrisă mai sus a compromis efectele corective ale măsurilor compensatorii existente în ceea ce priveşte cantităţile şi preţurile. În plus, au existat suficiente dovezi că preţurile SSCR expediate din Taiwan, Turcia şi Vietnam beneficiau în continuare de subvenţii. Produsul care face obiectul investigaţiei şi piesele aferente acestuia au fost produse şi exportate către Taiwan, Turcia şi Vietnam de către societăţi din Indonezia despre care s-a constatat că au beneficiat de subvenţii pasibile de măsuri compensatorii pentru producţia şi vânzarea produsului care face obiectul investigaţiei în cadrul măsurilor existente.

1.3.Produsul în cauză şi produsul care face obiectul investigaţiei

(6)Produsul vizat de posibila circumvenţie este reprezentat de produsele laminate plate din oţeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, încadrate la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2012 al Comisiei (³) la codurile NC 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20 şi 7220 90 80 şi originare din Indonezia (denumite în continuare "produsul în cauză"). Acesta este produsul căruia i se aplică măsurile aflate în prezent în vigoare.

(7)Produsul care face obiectul investigaţiei este acelaşi cu cel definit în considerentul anterior, dar expediat din Taiwan, Turcia şi Vietnam, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Taiwan, Turcia şi Vietnam, încadrat în prezent la aceleaşi coduri NC ca produsul în cauză (codurile TARIC 7219310010, 7219321010, 7219329010, 7219331010, 7219339010, 7219341010, 7219349010, 7219351010, 7219359010, 7219902010, 7219908010, 7220202110, 7220202910, 7220204110, 7220204910, 7220208110, 7220902010, 7220208910 şi 7220908010) (denumit în continuare "produsul care face obiectul investigaţiei").

1.4.Deschiderea procedurii

(9)Stabilind, după ce a informat statele membre, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei investigaţii în temeiul articolului 23 alineatul (4) din regulamentul antisubvenţie de bază, Comisia a deschis o investigaţie prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1631 al Comisiei (⁴) la 15 august 2023 (denumit în continuare "regulamentul de deschidere") şi a supus înregistrării importurile de SSCR expediate din Taiwan, Turcia şi Vietnam, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, Turcia sau Vietnam, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul antisubvenţie de bază.

(⁴)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1631 al Comisiei din 11 august 2023 de deschidere a unei investigaţii privind o posibilă circumvenţie a măsurilor compensatorii instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/433 asupra importurilor de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece originare din Indonezia, prin intermediul importurilor de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece expediate din Taiwan, Turcia şi Vietnam, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, Turcia şi Vietnam, şi de supunere la înregistrare a importurilor de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece expediate din Taiwan, Turcia şi Vietnam (JO L 202, 14.8.2023, p. 10).

1.5.Observaţii privind deschiderea investigaţiei

(12)Posco Assan, Posco VST şi EURANIMI au formulat, de asemenea, observaţii cu privire la modificarea configuraţiei schimburilor comerciale şi la lipsa de dovezi care să ateste faptul că efectele corective ale taxelor iniţiale au fost compromise. În plus, Posco Assan, Posco VST şi Yongjin au susţinut că conceptul de "operaţiuni de asamblare/încheiere" nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului antisubvenţie de bază. În plus, Posco Assan, Posco VST, Yongjin şi EURANIMI au prezentat observaţii similare cu privire la aplicarea normelor anticircumvenţie în cazul operaţiunilor de asamblare/încheiere aplicabile SSCR şi la existenţa unei motivaţii suficiente sau a unei justificări economice. În cele din urmă, Posco Assan şi Posco VST au făcut trimitere la măsurile de salvgardare existente privind oţelul care restricţionează deja importurile din ţările vizate.

(13)În primul rând, societăţile au susţinut că, spre deosebire de afirmaţiile din cerere, nu a existat nicio modificare a configuraţiei schimburilor comerciale. Pentru a demonstra acest lucru, părţile au furnizat date din perioade diferite. EURANIMI a utilizat date din iulie 2019 până în iunie 2023, în timp ce Posco Assan şi Posco VST au utilizat date din mai multe perioade mai lungi sau mai scurte, comparând fie 2020, fie perioada iulie 2021-iunie 2022, cu perioada de raportare sau comparând primul semestru al anului 2022 cu primul semestru al anului 2023.

(14)Cu toate acestea, solicitantul şi-a bazat cererea pe perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2022. Această perioadă a inclus perioada anterioară deschiderii investigaţiei antisubvenţie iniţiale (care a avut loc la 17 februarie 2021) şi ulterioară instituirii taxelor compensatorii, ambele trebuind să fie analizate şi comparate pentru a stabili dacă a avut loc o "modificare a fluxurilor comerciale [...] care decurge din practici, operaţiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivaţie suficientă sau justificare economică alta decât instituirea taxei" (⁵). Solicitantul a arătat că, în perioada respectivă, a existat o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale. Faptul că o astfel de concluzie se poate modifica în funcţie de perioadele pe care le adăugaţi sau eliminaţi din analiză nu aduce atingere faptului că solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă care să ateste că a existat o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază (⁶).

(15)În al doilea rând, în ceea ce priveşte compromiterea efectului corectiv al taxelor, Posco Assan şi Posco VST au susţinut că aceasta nu există, întrucât nu s-a produs nicio modificare a configuraţiei schimburilor comerciale şi nici o creştere masivă sau rapidă a importurilor din ţările în cauză. În plus, societăţile au indicat China drept posibilă cauză a prejudiciului sau a compromiterii efectelor corective, întrucât importurile din China în Uniune au crescut mult mai mult decât importurile din cele trei ţări în cauză. EURANIMI, precum şi Trinox după comunicarea constatărilor, au susţinut că nu a existat o compromitere a efectelor corective, deoarece industria Uniunii a realizat profituri semnificative în 2021 şi 2022.

(16)Regulamentul antisubvenţie de bază prevede că, pentru a exista o circumvenţie, trebuie să existe (printre altele) dovezi că "există prejudiciu sau că efectele corective ale taxei sunt neutralizate în ceea ce priveşte preţul şi/sau cantităţile de produse similare". Solicitantul a demonstrat în cererea sa că a existat o creştere semnificativă a importurilor din cele trei ţări în cauză la preţuri scăzute, reprezentând o cotă care nu este neglijabilă din consumul Uniunii (⁷). Faptul că şi mai multe importuri provin din China sau că industria Uniunii a înregistrat profit în ultimii ani nu a modificat această concluzie. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmaţii.

(17)În al treilea rând, Posco Assan, Posco VST şi Yongjin au susţinut că operaţiunile în cauză nu intră în domeniul de aplicare al articolului 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază. Părţile au susţinut că, deşi operaţiunile de asamblare sunt menţionate în mod explicit la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸) (denumit în continuare "regulamentul antidumping de bază"), acestea sunt omise de la articolul 23 din regulamentul antisubvenţie de bază. Într-adevăr, în ceea ce priveşte operaţiunile de asamblare/încheiere, articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul antisubvenţie de bază nu le enumeră în mod specific ca practici, operaţiuni sau prelucrări care constituie circumvenţie. Cu toate acestea, articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul antisubvenţie de bază utilizează în mod explicit formularea "printre altele", ceea ce înseamnă că oferă o listă neexhaustivă a posibilelor practici de circumvenţie. Prin urmare, acesta acoperă şi alte practici de circumvenţie, care nu sunt enumerate în mod explicit în articolul în cauză, cum ar fi operaţiunile de asamblare/încheiere. În consecinţă, Comisia a respins această afirmaţie.

(18)În al patrulea rând, toate cele patru părţi au formulat observaţii cu privire la conceptul de "operaţiuni de asamblare", astfel cum este prevăzut la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază şi au susţinut că acest concept nu se aplică operaţiunilor din ţările în cauză în ceea ce priveşte producţia de SSCR. Potrivit părţilor, transformarea bramelor sau a rulourilor laminate la cald din oţel inoxidabil (denumite în continuare "SSHR") în SSCR nu constituie operaţiuni de asamblare, deoarece nu există piese de asamblat, iar transformarea rezultată este ireversibilă. În plus, producţia de SSCR nu poate fi considerată o operaţiune de finisare sau de încheiere, deoarece aceasta ar trebui să aibă loc la sfârşitul procesului de fabricaţie, precum lustruirea, dresarea sau fâşierea. Părţile au susţinut că principalele etape ale producţiei de SSCR, cum ar fi laminarea la rece sau recoacerea de recristalizare şi decaparea la rece, nu pot intra sub incidenţa unei astfel de definiţii. S-a susţinut, de asemenea, că operaţiunile de asamblare nu sunt identice cu operaţiunile de încheiere, întrucât acestea din urmă au loc numai după ce produsul a fost deja asamblat. Potrivit Posco Assan şi Posco VST, conceptul de "operaţiuni de încheiere" este aplicabil numai atunci când se calculează valoarea adăugată în temeiul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază şi, prin urmare, acestea nu pot fi considerate drept "practici, operaţiuni sau prelucrări", astfel cum se prevede la articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază.

(19)Comisia a respins aceste afirmaţii. Practica descrisă în cerere la punctul 5.3.2 a fost confirmată ca fiind o operaţiune de încheiere care se încadrează în conceptul de "operaţiuni de asamblare" în temeiul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază. În plus, Comisia a ajuns la aceeaşi concluzie pentru situaţii similare în investigaţiile anterioare (⁹).

(⁹)A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1478 al Comisiei din 6 septembrie 2022 de extindere a taxei compensatorii definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 asupra importurilor de anumite materiale ţesute şi/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză şi din Egipt la importurile de anumite materiale ţesute şi/sau cusute din fibre de sticlă expediate din Turcia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Turcia (JO L 233, 8.9.2022, p. 18); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/825 al Comisiei din 17 aprilie 2023 de extindere a taxei antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1408 asupra importurilor de anumite folii şi rulouri din oţel inoxidabil laminate la cald originare din Indonezia la importurile de anumite folii şi rulouri din oţel inoxidabil laminate la cald expediate din Turcia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Turcia (JO L 103, 18.4.2023, p. 12).

(20)Regulamentul antisubvenţie de bază nu defineşte termenii "operaţiune de asamblare" sau "operaţiune de încheiere". Cu toate acestea, o "operaţiune de încheiere" este menţionată în mod explicit la articolul 13 alineatul (2) litera (b). Prin urmare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază "operaţiune de asamblare" înseamnă nu numai operaţiunile care constau în asamblarea pieselor unui articol compozit, ci şi toate acele operaţiuni prin care factorii de producţie semifiniţi sunt prelucraţi ulterior pentru a obţine un produs finit.

(21)După comunicarea constatărilor, Yongjin a susţinut că SSHR nu pot fi considerate drept un produs semifinit, ci mai degrabă un produs finit care nu trebuie neapărat să fie prelucrat pentru a obţine SSCR. În susţinerea acestei afirmaţii, Yongjin a făcut trimitere la formularea din notele juridice de la capitolul 72 din Sistemul armonizat, care exclude posibilitatea ca SSHR prezentate în rulouri să fie considerate drept un material semifinit. Cu toate acestea, Comisia a considerat că prelucrarea SSHR pentru a obţine SSCR este una dintre etapele necesare pentru prelucrarea bramelor pentru a obţine produsul finit - SSCR. În acest scop, atât bramele, cât şi SSHR au fost considerate materii prime, semifinite sau nu, care necesită prelucrare sau încheiere suplimentară pentru a obţine produsul finit - SSCR.

(22)În plus, Yongjin a menţionat în mod constant SSHR drept "materie primă" în cadrul observaţiilor sale. Cu toate acestea, Sistemul armonizat clasifică materiile prime ca fiind chiar mai puţin prelucrate decât materialele semifinite: "Ca regulă generală, produsele sunt aranjate în funcţie de gradul lor de prelucrare: materii prime, produse neprelucrate, produse semifinite, produse finite" (¹⁰). Formularea utilizată de Yongjin indică, prin urmare, în mod clar faptul că, în pofida clasificării oficiale ca materii semifinite a SSHR prezentate în rulouri, societatea însăşi le consideră drept produs care nu este finit şi care necesită prelucrare suplimentară.

(24)În plus, Comisia nu a fost de acord cu argumentul părţilor potrivit căruia lustruirea, dresarea sau fâşierea ar putea fi considerate operaţiuni de finisare, dar procesul de laminare la rece nu poate fi considerat drept o astfel de operaţiune. Toate aceste acţiuni fac parte din acelaşi proces de transformare a materialului semiprelucrat (brame sau SSHR) în SSCR. Ar fi ilogic să se descrie o parte a acestui proces drept finalizare şi o altă parte drept operaţiuni de asamblare. Astfel cum se explică în considerentul 48 de mai jos, societăţile care efectuează operaţiuni minore, cum ar fi tăierea şi fâşierea, nu au fost considerate a fi producători de sine stătători. S-a confirmat faptul că aceştia erau centre de servicii, care nu îndeplinesc condiţiile pentru o scutire de la extinderea măsurilor în cadrul unei investigaţii anticircumvenţie. Acest lucru este în concordanţă cu ideea că astfel de operaţiuni minore nu pot fi considerate operaţiuni de încheiere, întrucât SSCR furnizate acestor centre de servicii sunt deja, în mod necesar, un produs finit sau finalizat.

(25)Argumentul părţilor cu privire la caracterul ireversibil al procesului de transformare a trebuit să fie respins. În primul rând, un astfel de argument nu se întemeiază pe o autoritate juridică. Cu alte cuvinte, nu există niciun motiv pentru care reversibilitatea ar trebui să fie o condiţie prealabilă pentru ca un proces să fie considerat asamblare sau finisare. În al doilea rând, părţile însele au susţinut că un tip de operaţiune de încheiere este, de exemplu, fâşierea - care este, şi ea, o operaţiune ireversibilă. Decuparea se efectuează, în principiu, prin tăierea unei bobine mari în vederea obţinerii unei bobine mai înguste, lăţimea fiind una dintre caracteristicile esenţiale ale produsului. Sudarea între ele a bucăţilor supuse operaţiunii de fâşiere nu va permite refacerea bobinei originale, din cauza pierderii de material în timpul fâşierii şi a adăugării de material de sudură. Pentru a inversa complet şi fără urme vizibile o operaţiune de fâşiere, piesele din oţel supuse operaţiunii de fâşiere ar trebui să fie din nou topite împreună, ceea ce, în sine, provoacă modificări ale materialului, fără a menţiona că acesta trebuie să parcurgă toate etapele anterioare ale procesului, inclusiv laminarea la rece.

(26)După comunicarea constatărilor, EURANIMI, Yongjin şi comerciantul Gerber Steel GmbH (denumit în continuare "Gerber") au prezentat argumente suplimentare împotriva aplicării noţiunii de operaţiuni de asamblare în cadrul prezentei investigaţii. Toate cele trei părţi au făcut trimitere la faptul că procesul de laminare la rece modifică toate proprietăţile fizice, mecanice şi metalurgice esenţiale ale produsului. În special, părţile au făcut trimitere la o investigaţie anterioară privind anumite ţevi şi tuburi fără sudură din oţel inoxidabil (¹¹). În cadrul investigaţiei respective, Comisia a constatat că "formarea la rece realizată în India a transformat în mod substanţial produsul şi i-a modificat în mod ireversibil caracteristicile esenţiale. În cursul procesului, produsul suferă modificări ale dimensiunilor şi proprietăţilor sale mecanice şi metalurgice" (¹²).

(¹¹)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2093 al Comisiei din 15 noiembrie 2017 de încheiere a anchetei cu privire la posibila eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1331/2011 al Consiliului privind importurile anumitor ţevi şi tuburi fără sudură, din oţel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză prin importuri expediate din India, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din India, şi de încetare a înregistrării acestor importuri impusă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/272 al Comisiei (JO L 299, 16.11.2017, p. 1).

(27)Cu toate acestea, constatarea respectivă, care se referă la un alt proces, alte materii prime şi la un alt produs final din investigaţia respectivă (formarea la rece a ţevilor şi tuburilor) decât laminarea la rece a SSCR, nu a fost motivul încheierii investigaţiei respective. În Regulamentul de încheiere a investigaţiei (¹³), Comisia a afirmat în mod clar că "În evaluarea sa, Comisia a remarcat faptul că stabilirea lipsei eludării în temeiul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază a fost bazată în acest caz pe existenţa unei motivaţii şi a unei justificări economice suficiente pentru activităţile de prelucrare desfăşurate în India". Astfel cum a confirmat EURANIMI în punctul 8 din observaţiile sale ulterioare comunicării concluziilor, "Comisia a încheiat investigaţia respectivă fără a ajunge la nicio concluzie conform căreia formarea la rece ar constitui o operaţiune de asamblare sau de încheiere".

(28)În plus, Comisia nu a fost de acord cu faptul că proprietăţile esenţiale ale produsului sunt modificate în timpul procesului de laminare la rece. Cu toate că unele proprietăţi pot suferi modificări, altele (la fel de importante sau chiar mai importante) sunt deja determinate în etapa materiilor prime. Acest lucru a fost confirmat de EUROFER în observaţiile prezentate după comunicarea constatărilor, "caracteristicile esenţiale ale produselor din oţel inoxidabil sunt determinate în prima etapă de producţie, în cursul căreia bramele sunt topite şi turnate, prin selectarea şi cantitatea materiilor prime, precum nichelul şi cromul. Materiile prime şi compoziţia lor chimică determină caracteristicile esenţiale ale produsului ulterior din oţel inoxidabil, cum ar fi rezistenţa acestuia la oxidare. În special, compoziţia chimică a produsului nu se va modifica în timpul prelucrării ulterioare, cum ar fi laminarea la rece".

(30)Potrivit EURANIMI, o interpretare prea largă a termenului "operaţiune de asamblare" ar anula efectul preconizat al celorlalte dispoziţii din regulamentul antidumping de bază (şi, prin analogie, din regulamentul antisubvenţie). În schimb, într-un caz precum investigaţia actuală, Comisia ar trebui să deschidă o nouă investigaţie antidumping/antisubvenţie. Cu toate acestea, este bine documentat faptul că Curtea de Justiţie a favorizat o interpretare largă a articolului 13 din regulamentul antidumping de bază (aplicat prin analogie în prezenta investigaţie), având în vedere contextul său şi necesitatea de a menţine eficacitatea acestuia (¹⁴). Scopul investigaţiilor efectuate în conformitate cu articolul 23 din regulamentul antisubvenţie de bază este de a asigura eficacitatea taxelor compensatorii şi de a împiedica circumvenţia acestora. În consecinţă, scopul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul antisubvenţie de bază (aplicat prin analogie în investigaţiile antisubvenţie) este de a identifica practicile, operaţiunile sau prelucrările în cadrul cărora se utilizează în principal piese din ţara care face obiectul măsurilor, care sunt asamblate sau finisate, adăugându-se o valoare limitată respectivelor piese. Întrucât punctul de plecare şi obiectivul investigaţiilor anticircumvenţie sunt, prin urmare, fundamental diferite de cele ale noilor investigaţii antidumping/antisubvenţie, niciuna dintre acestea nu poate fi utilizată ca substitut pentru cealaltă.

(31)În al cincilea rând, EURANIMI a prezentat mai multe argumente privind motivaţia suficientă sau justificarea economică a modificării configuraţiei schimburilor comerciale invocată în cerere. Partea a susţinut că creşterea importurilor de SSCR din ţările în cauză a fost influenţată de pandemia de COVID-19, că creşterea utilizării factorilor de producţie indonezieni a început deja înainte de deschiderea investigaţiei antisubvenţie iniţiale şi că tabelul din cadrul cererii care reflectă consumul şi cotele de piaţă din Uniune a fost incorect din cauza includerii "importurilor indirecte" şi a influenţei evenimentelor recente care au cauzat o disponibilitate limitată a SSCR de la furnizorii din Uniune.

(32)Cu toate acestea, tabelele relevante din cerere au arătat că a existat o creştere a importurilor din ţările în cauză comparativ cu anii 2022 şi 2019. Deşi impactul pandemiei de COVID-19 asupra fluxurilor comerciale s-a resimţit în 2020 şi 2021, a existat încă o creştere semnificativă în 2022 în comparaţie cu ultimul an "normal" dinaintea pandemiei. În ceea ce priveşte utilizarea factorilor de producţie indonezieni înainte de 2019, EURANIMI nu a furnizat date în sprijinul acestei afirmaţii. În cele din urmă, tabelul privind consumul şi cota de piaţă la care partea a făcut trimitere includea, într-adevăr, noţiunea de importuri indirecte. Cu toate acestea, importurile respective au fost prezentate pe un rând separat, iar din tabel reieşea în mod clar că datele care nu includeau această categorie prezentau tendinţe similare cu cele înregistrate pentru importurile indirecte. În ceea ce priveşte deficitul de SSCR de la furnizorii din Uniune, nu a fost furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmaţii.

(33)În urma comunicării constatărilor, EURANIMI a atras atenţia asupra celor 23 de scrisori de la utilizatori finali ai SSCR care atestă penuria şi pe care societatea le-a furnizat după deschiderea investigaţiei. Cu toate acestea, scrisorile respective datează din 2021, când a avut loc investigaţia antidumping iniţială împotriva Indoneziei. Astfel cum a declarat EURANIMI în observaţiile sale pentru audierea din 12 octombrie 2023, penuria din 2021 a fost legată de "redresarea naturală în urma pandemiei". Nu a fost furnizat niciun element de probă care să ateste că penuria invocată la momentul respectiv a persistat din acel moment până în perioada de raportare. În consecinţă, Comisia a respins aceste afirmaţii.

(34)În al şaselea rând, Posco VST şi Posco Assan au susţinut că măsurile de salvgardare în vigoare împotriva importurilor de oţel (inclusiv SSCR) din toate cele trei ţări în cauză (¹⁵) au restricţionat deja importurile de SSCR din aceste ţări şi au oferit industriei Uniunii o protecţie necesară şi suficientă.

(38)În al doilea rând, Gerber a afirmat că importurile de oţel în Uniune au fost stabile în ultimii zece ani. Cu toate acestea, este irelevant dacă importurile de oţel în Uniune au rămas stabile de-a lungul anilor sau nu. Ceea ce este relevant în cazul de faţă este dacă a avut loc o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale dintre Uniune, Indonezia şi cele trei ţări în cauză. Astfel cum se indică în cerere şi după cum s-a confirmat în cursul investigaţiei, a existat o astfel de modificare a configuraţiei schimburilor comerciale.

(39)În al treilea rând, Gerber a susţinut că constatarea, atât din cadrul cererii, cât şi al investigaţiei, potrivit căreia valoarea adăugată în cursul prelucrării SSCR este mai mică de 10 % este eronată şi că Comisia nu a furnizat elemente de probă cu privire la o astfel de constatare. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că pragul prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază reprezintă o valoare adăugată de 25 %, nu de 10 %. În analiza sa, Comisia a utilizat datele furnizate de societăţile cooperante individuale, care au fost verificate la faţa locului. Pentru majoritatea acestor societăţi, valoarea adăugată nu a crescut peste 10 % şi a rămas cu mult sub 25 % pentru toate. Contrar afirmaţiilor Gerber, această constatare nu a fost rezultatul eliminării etapelor de prelucrare sau de finisare, cum ar fi decaparea, nici al excluderii anumitor tipuri de oţel inoxidabil (Gerber a menţionat oţelul cu seriile 200 şi 400), nici al altor "cifre trucate", nici al "fraudei". Comisia a calculat valoarea adăugată pieselor, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază, exprimând "valoarea adăugată pieselor încorporate" (în acest caz, costul de fabricaţie, altul decât costul materialelor) ca procent din costul total de fabricaţie. Niciuna dintre societăţile cooperante care au furnizat datele nu a contestat această metodologie şi nici constatările Comisiei cu privire la valoarea adăugată bazată pe datele societăţilor.

(40)În al patrulea rând, Gerber a susţinut că anumite acţiuni ale industriei oţelului inoxidabil din Uniune contravin legislaţiei antitrust a Uniunii sau chiar constituie o infracţiune. Cu toate acestea, astfel de afirmaţii nu intră în domeniul de aplicare al prezentei investigaţii. În cazul în care Gerber consideră că industria Uniunii a acţionat în mod neadecvat, Gerber ar trebui să adreseze preocupările sale autorităţilor competente, de exemplu departamentului Comisiei care se ocupă de chestiuni legate de concurenţă, OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) sau autorităţilor naţionale competente.

1.6.Perioada de investigaţie şi perioada de raportare

(43)Perioada de investigaţie s-a desfăşurat în intervalul cuprins între 1 ianuarie 2020 şi 30 iunie 2023 (denumită în continuare "perioada de investigaţie"). Au fost colectate date referitoare la perioada de investigaţie pentru a se cerceta, printre altele, presupusa modificare a configuraţiei schimburilor comerciale rezultată ca urmare a instituirii măsurilor asupra produsului în cauză, precum şi existenţa unor practici, operaţiuni sau prelucrări pentru care nu exista o motivaţie suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei. Pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2022 şi 30 iunie 2023 (denumită în continuare "perioada de raportare") au fost colectate date mai detaliate, pentru a se examina dacă importurile au compromis efectul corectiv al măsurilor în vigoare în ceea ce priveşte preţurile şi/sau cantităţile, precum şi existenţa subvenţionării.

1.7.Investigaţia

(46)Următorii producători-exportatori au transmis cereri de scutire şi au fost efectuate vizite de verificare la sediile lor:

(48)Cu toate acestea, pe baza unei analize a informaţiilor furnizate în cererile acestor societăţi, Comisia a concluzionat că activităţile lor din cursul perioadei de investigaţie au constat în furnizarea de servicii cum ar fi tăierea şi fâşierea SSCR fabricate de alte societăţi, servicii care nu implică fabricarea efectivă a produsului care face obiectul investigaţiei. Ca atare, aceste societăţi nu au putut fi considerate producători şi, prin urmare, nu au putut fi eligibile pentru o scutire de la extinderea măsurilor în temeiul articolului 23 alineatul (6) din regulamentul antisubvenţie de bază, care prevede o astfel de scutire doar pentru producătorii produsului în cauză. Nu s-au efectuat vizite de verificare la sediile acestor societăţi.

(52)Comisia a oferit părţilor interesate posibilitatea de a-şi face cunoscut punctul de vedere în scris şi de a solicita să fie audiate în termenul prevăzut în regulamentul de deschidere. Toate părţile au fost informate cu privire la faptul că neprezentarea tuturor informaţiilor relevante sau prezentarea de informaţii incomplete, false sau care induc în eroare ar putea conduce la aplicarea articolului 28 din regulamentul antisubvenţie de bază şi la formularea constatărilor doar pe baza datelor disponibile.

2.REZULTATELE INVESTIGAŢIEI

2.1.Consideraţii generale

(55)În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază, evaluarea unei eventuale circumvenţii ar trebui să fie efectuată analizându-se, în mod succesiv:

(56)În cadrul prezentei investigaţii, elementele de probă furnizate de solicitant în cerere au indicat operaţiuni de asamblare/încheiere în Taiwan, Turcia şi Vietnam. Astfel cum s-a explicat în considerentul 17 de mai sus, în ceea ce priveşte operaţiunile de asamblare/încheiere, articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul antisubvenţie de bază nu enumeră astfel de operaţiuni în mod specific ca practici, operaţiuni sau prelucrări care constituie circumvenţie. Cu toate acestea, articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul antisubvenţie de bază utilizează în mod explicit formularea "printre altele", ceea ce înseamnă că oferă o listă neexhaustivă a posibilelor practici de circumvenţie. Prin urmare, acesta acoperă şi alte practici de circumvenţie, care nu sunt enumerate în mod explicit în articolul în cauză, cum ar fi operaţiunile de asamblare/încheiere. În consecinţă, întrucât elementele de probă furnizate de solicitant în cerere au atras atenţia asupra operaţiunilor de asamblare/încheiere efectuate în ţările în cauză, Comisia a analizat în mod special, prin analogie, dacă au fost îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, şi anume:

2.2.Modificarea configuraţiei schimburilor comerciale între Indonezia şi Uniune

(58)Tabelul 1 arată că volumul importurilor de SSCR din Indonezia a scăzut de la 106 483 de tone în 2020 la 7 634 de tone în perioada de raportare. Volumul importurilor a crescut cu 1 % între 2020 şi 2021, dar a scăzut brusc în 2022, cu 53 %, faţă de 2020. Evoluţia configuraţiei schimburilor comerciale, astfel cum se arată în tabelul 1, ar trebui privită nu numai din perspectiva instituirii măsurilor compensatorii în martie 2022, ci şi a instituirii măsurilor antidumping în noiembrie 2021 cu privire la acelaşi produs din investigaţia antidumping, care s-a desfăşurat parţial, în paralel cu investigaţia antisubvenţie iniţială (¹⁶). Prin urmare, analiza datelor cu privire la investigaţia antisubvenţie a fost efectuată ţinând seama de impactul deschiderii ambelor investigaţii şi al instituirii măsurilor antidumping şi antisubvenţie.

(59)Instituirea de măsuri antidumping definitive la 19 noiembrie 2021 a avut deja un efect asupra importurilor de SSCR în Uniune din Indonezia (¹⁷), care a fost amplificat de instituirea măsurilor antisubvenţie la 17 martie 2022. Datele din tabelul 1 arată că a existat o scădere bruscă a importurilor indoneziene în 2022, care a coincis în timp cu instituirea de măsuri antidumping definitive privind SSCR din Indonezia, la sfârşitul anului 2021 şi cu instituirea de măsuri compensatorii, la începutul anului 2022. Din 2022 până în perioada de raportare, volumul importurilor de SSCR din Indonezia a scăzut şi mai mult, ceea ce a dus la o scădere globală de aproape 93 % pe parcursul întregii perioade de investigaţie. În acelaşi timp, cota sa din totalul importurilor a scăzut de la 14 % la 1 %.

(¹⁷)Astfel cum s-a constatat în investigaţia desfăşurată în paralel privind circumvenţia măsurilor antidumping care vizează SSCR din cele trei ţări în cauză [Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1632 al Comisiei din 11 august 2023 de deschidere a unei investigaţii privind o posibilă circumvenţie a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2012 al Comisiei asupra importurilor de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece originare din Indonezia, prin intermediul importurilor de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece expediate din Taiwan, Turcia şi Vietnam, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, Turcia şi Vietnam, şi de supunere la înregistrare a importurilor de produse plate din oţeluri inoxidabile laminate la rece expediate din Taiwan, Turcia şi Vietnam (JO L 202, 14.8.2023, p. 16).

2.3.1.Gradul de cooperare

(60)Astfel cum se menţionează în considerentul 49, şase producători-exportatori taiwanezi au depus cereri de scutire şi au cooperat pe tot parcursul investigaţiei. Aceste societăţi au reprezentat doar 50 % din totalul importurilor de SSCR din Taiwan în cursul perioadei de raportare. Constatările cu privire la exporturile de SSCR din Taiwan către Uniune, precum şi de materii prime din Indonezia către Taiwan s-au bazat, prin urmare, pe statistici de la Eurostat şi din Global Trade Atlas ("GTA") (¹⁸).

2.3.2.Modificarea configuraţiei schimburilor comerciale în Taiwan

(62)Tabelul 2 arată că volumul importurilor de SSCR din Taiwan în Uniune a crescut de la 125 072 de tone în 2020 la 186 872 de tone în perioada de raportare. Volumul importurilor a înregistrat cea mai semnificativă creştere între anii 2020 şi 2021, când acesta a crescut cu 75 %, de la 125 072 de tone la 218 784 de tone. Această creştere a coincis în timp cu deschiderea investigaţiilor antidumping şi antisubvenţie iniţiale, în septembrie 2020 şi, respectiv, în februarie 2021 şi cu instituirea de măsuri antidumping definitive în noiembrie 2021. În perioada 2021-2022, volumul importurilor din Taiwan a continuat să crească, ajungând la 251 304 tone. Această perioadă a coincis cu instituirea de măsuri compensatorii, în martie 2022. În cele din urmă, importurile au scăzut din nou la un nivel de 186 872 de tone în cursul perioadei de raportare. În ansamblu, volumul importurilor din Taiwan a crescut cu 49 % în cursul perioadei de investigaţie.

(65)În general, principalul factor de producţie pentru fabricarea de SSCR au fost SSHR. Cu toate acestea, producţia de SSCR poate porni şi de la brame din oţel inoxidabil, care sunt apoi laminate la cald pentru a obţine SSHR, care sunt ulterior laminate pentru a obţine SSCR. Tabelul 3 arată că exporturile de brame din oţel inoxidabil din Indonezia către Taiwan au crescut de la 93 085 de tone în 2020 la 141 041 de tone în perioada de raportare. Volumul exporturilor a înregistrat cea mai semnificativă creştere între anii 2020 şi 2021, când acesta a crescut cu 105 %, de la 93 085 de tone în 2020 la 190 908 tone în 2021. Din 2021, volumul exporturilor de brame din Indonezia a scăzut la 140 272 de tone în 2022, urmând să crească uşor ulterior, ajungând la un nivel de 141 041 de tone în cursul perioadei de raportare. În ansamblu, volumul exporturilor de brame din Indonezia către Taiwan a crescut cu 52 % în cursul perioadei de investigaţie.

(67)În mod similar, exporturile de SSHR din Indonezia către Taiwan au crescut de la 529 143 de tone în 2020 la 631 208 tone în perioada de raportare. Volumul exporturilor a înregistrat cea mai semnificativă creştere între anii 2020 şi 2021, când acesta a crescut cu 55 %, de la 529 143 de tone la 817 705 tone. În perioada 2021-2022, volumul exporturilor de SSHR din Indonezia a scăzut, ajungând la 563 534 de tone, urmând să crească din nou la un nivel de 631 208 tone în cursul perioadei de raportare. În ansamblu, volumul exporturilor de SSHR din Indonezia către Taiwan a crescut cu 19 % în cursul perioadei de investigaţie.

(68)Ar trebui remarcat faptul că există cantităţi semnificative de exporturi de SSHR din Indonezia către Taiwan care nu sunt contabilizate sau achiziţionate de producătorii-exportatori taiwanezi care au depus cereri de scutire, astfel cum se explică în considerentul 63. Înainte de deschiderea investigaţiei antidumping iniţiale, importurile de SSHR efectuate de către producătorii cooperanţi au reprezentat aproximativ 97 %, în timp ce, în cursul perioadei de raportare, acestea au reprezentat doar 84 %. Astfel, peste 100 000 de tone de SSHR importate din Indonezia au fost achiziţionate de societăţi care nu au depus o cerere de scutire.

(69)Exporturile combinate de brame din oţel inoxidabil şi de SSHR din Indonezia către Taiwan au crescut de la 622 228 de tone în 2020 la 772 249 de tone în perioada de raportare. Volumul exporturilor a înregistrat cea mai semnificativă creştere între anii 2020 şi 2021, când acesta a crescut cu 62 %, de la 622 228 de tone la 1 008 614 tone. Începând din 2021, volumul exporturilor combinate de brame din oţel inoxidabil şi SSHR din Indonezia a scăzut, ajungând la 703 805 tone în 2022, urmând să crească ulterior la un nivel de 772 249 de tone, în cursul perioadei de raportare. În ansamblu, volumul exporturilor combinate de brame din oţel inoxidabil şi de SSHR din Indonezia către Taiwan a crescut cu 24 % în cursul perioadei de investigaţie.

2.3.2.1.Concluzie cu privire la modificarea configuraţiei schimburilor comerciale în Taiwan

(71)Investigaţia a stabilit că volumele semnificative de oţel inoxidabil, fie sub formă de brame, fie de SSHR, exportate din Indonezia, au fost prelucrate ulterior în Taiwan pentru a obţine SSCR care urmau să fie exportate ulterior către Uniune. Creşterea exporturilor de SSCR din Taiwan către Uniune, indicată în tabelul 2, împreună cu creşterea semnificativă a exporturilor de brame din oţel inoxidabil şi de SSHR din Indonezia către Taiwan în perioada de investigaţie, astfel cum se arată în tabelul 3, au constituit o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale dintre Indonezia, Taiwan şi Uniune în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază.

2.3.3.Practici, operaţiuni sau prelucrări pentru care nu a existat o motivaţie suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei

(72)Articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază prevede că modificarea configuraţiei schimburilor comerciale trebuie să decurgă din practici, operaţiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivaţie suficientă sau o justificare economică alta decât instituirea taxei. Practicile, operaţiunile sau prelucrările respective includ, printre altele, expedierea via ţări terţe a produsului care face obiectul măsurilor existente, precum şi operaţiunile de asamblare a pieselor/de încheiere (finisare) într-o ţară terţă, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază. Astfel cum se prevede în considerentul 56, acest articol se aplică prin analogie în cadrul prezentei investigaţii.

(76)Investigaţia a demonstrat că bramele din oţel inoxidabil şi rulourile SSHR au fost importate din Indonezia în Taiwan, prelucrate ulterior în Taiwan pentru a obţine SSCR şi exportate către Uniune, ceea ce a determinat o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale. În plus, investigaţia nu a evidenţiat nicio justificare economică pentru modificarea configuraţiei schimburilor comerciale descrisă la punctul 2.3.2, cu excepţia deschiderii investigaţiei antisubvenţie iniţiale şi a instituirii ulterioare a măsurilor iniţiale.

(77)Articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază stabileşte o legătură între practicile, operaţiunile sau prelucrările în cauză şi modificarea configuraţiei schimburilor comerciale, care trebuie să "decurgă" din acestea. Rezultă că circumvenţia constatată în Taiwan a fost o operaţiune de asamblare/încheiere care a condus la modificarea configuraţiei schimburilor comerciale şi pentru care nu a existat nicio justificare economică. Prin urmare, această condiţie prevăzută la articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază a fost îndeplinită de Taiwan, la nivel de ţară.

2.3.4.Compromiterea efectelor corective ale taxei

(80)În ceea ce priveşte preţurile, Comisia a comparat preţul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în investigaţia antisubvenţie iniţială, ajustat pentru a se ţine seama de creşterea preţurilor SSCR pe baza indicelui preţurilor de producţie din Uniunea Europeană (²⁰), cu preţurile CIF de export medii ponderate, stabilite pe baza statisticilor Eurostat, ajustate în mod corespunzător pentru a ţine seama de costurile ulterioare importului. Această comparaţie a preţurilor a arătat că importurile provenite de la Taiwan au subcotat preţurile din Uniune cu peste 19 %.

2.3.5.Elemente de probă care atestă existenţa subvenţiilor

(83)Astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/433, s-a constatat că producătorii-exportatori indonezieni beneficiază de o serie de sisteme de subvenţii acordate de guvernul indonezian şi de guvernul chinez (a se vedea considerentul 1). Nu numai producţia de SSCR, ci şi piesele utilizate pentru a produce SSCR, inclusiv SSHR şi bramele, au beneficiat de subvenţii, cum ar fi furnizarea de minereu de nichel şi de terenuri contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată, sprijin pentru investiţii de capital, împrumuturi în alte condiţii decât cele de piaţă şi regimuri fiscale şi vamale preferenţiale. Subvenţionarea a afectat toate vânzările de produse, indiferent de client şi era menită să aducă beneficii pentru producţia totală a societăţilor, întrucât nu era legată de un anumit produs şi era, cel puţin într-o anumită măsură, condiţionată de rezultatele la export.

(84)În cadrul prezentei investigaţii nu s-a primit nicio informaţie nouă care să pună sub semnul întrebării concluzia investigaţiei iniţiale şi care să sugereze că respectivele sisteme de subvenţionare nu mai erau valabile. În cursul investigaţiei, nu a fost furnizat niciun element de probă care să arate că bramele şi SSHR produse în Indonezia au încetat să beneficieze de subvenţii sau că astfel de piese importate în Taiwan nu au mai beneficiat de subvenţii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că piese ale produsului similar importat beneficiau în continuare de subvenţii.

2.4.1.Gradul de cooperare

2.4.2.Modificarea configuraţiei schimburilor comerciale în Turcia

(87)Tabelul 4 arată că volumul importurilor de SSCR din Turcia în Uniune a crescut de la 73 835 de tone în 2020 la 105 116 tone în perioada de raportare. Volumul importurilor a înregistrat cea mai semnificativă creştere între anii 2020 şi 2021, când acesta a crescut de la 73 835 de tone la 105 619 tone. Această creştere a coincis cu deschiderea investigaţiilor antidumping şi antisubvenţie iniţiale, în septembrie 2020 şi februarie 2021, precum şi cu instituirea de măsuri antidumping definitive în noiembrie 2021. În 2022, volumul importurilor din Turcia a crescut în continuare, ajungând la 125 072 de tone, creştere care a coincis cu instituirea de măsuri compensatorii în martie 2022, înainte de a scădea din nou la un nivel de 105 116 tone în cursul perioadei de raportare. În ansamblu, volumul importurilor din Turcia a crescut cu 42 % în cursul perioadei de investigaţie.

(89)În general, principalul factor de producţie pentru fabricarea de SSCR au fost SSHR. Cu toate acestea, producţia de SSCR poate porni şi de la brame din oţel inoxidabil, care sunt apoi laminate la cald pentru a obţine SSHR, care sunt ulterior laminate pentru a obţine SSCR. Tabelul 5 arată că exporturile de brame din oţel inoxidabil din Indonezia către Turcia au scăzut între 2020 şi perioada de raportare de la 24 241 de tone până la o cantitate neglijabilă. Acest lucru se datorează în mare parte extinderii, în 2022, a măsurilor privind SSHR din Indonezia la Turcia în ceea ce priveşte importurile de SSHR expediate din Turcia, în urma unei investigaţii anticircumvenţie (²¹).

(91)Tabelul 5 arată, de asemenea, că exporturile de SSHR din Indonezia către Turcia au crescut de la 23 560 de tone în 2020 la 77 544 de tone în perioada de raportare. Volumul exporturilor a înregistrat cea mai semnificativă creştere între anii 2020 şi 2021, când acesta a crescut de peste trei ori, ajungând la 84 443 de tone. Începând din 2021, volumul exporturilor de SSHR din Indonezia a scăzut uşor, până la 77 544 de tone în perioada de raportare. În ansamblu, volumul exporturilor de SSHR din Indonezia către Turcia a crescut de peste trei ori în cursul perioadei de investigaţie.

(94)Investigaţia a stabilit că volume semnificative de SSHR importate din Indonezia au fost prelucrate ulterior în Turcia pentru a obţine SSCR, care urmau să fie exportate ulterior către Uniune. Creşterea exporturilor de SSCR din Turcia către Uniune, indicată în tabelul 4, împreună cu creşterea semnificativă a exporturilor de SSHR din Indonezia către Turcia în perioada de investigaţie, astfel cum se arată în tabelul 5, au constituit o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale dintre Indonezia, Turcia şi Uniune în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază.

2.4.3.Practici, operaţiuni sau prelucrări pentru care nu a existat o motivaţie suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei

(95)Articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază prevede că modificarea configuraţiei schimburilor comerciale trebuie să decurgă din practici, operaţiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivaţie suficientă sau o justificare economică alta decât instituirea taxei. Practicile, operaţiunile sau prelucrările respective includ expedierea via ţări terţe a produsului care face obiectul măsurilor existente, precum şi operaţiunile de asamblare a pieselor/de încheiere (finisare) într-o ţară terţă, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază. Astfel cum se prevede în considerentul 56, acest articol se aplică prin analogie în cadrul prezentei investigaţii.

(98)Investigaţia a demonstrat că SSHR au fost importate din Indonezia în Turcia, prelucrate ulterior în Turcia pentru a obţine SSCR şi exportate către Uniune, ceea ce a determinat o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale. De asemenea, investigaţia nu a evidenţiat nicio altă justificare economică pentru modificarea configuraţiei schimburilor comerciale descrisă la punctul 2.4.2, decât deschiderea investigaţiei antisubvenţie iniţiale şi instituirea ulterioară a măsurilor iniţiale.

(99)Articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază stabileşte o legătură între practicile, operaţiunile sau prelucrările în cauză şi modificarea configuraţiei schimburilor comerciale, care trebuie să "decurgă" din acestea. Rezultă că circumvenţia constatată în Turcia, astfel cum s-a confirmat la punctul 4.2 de mai jos, a fost o operaţiune de asamblare/încheiere care a condus la modificarea configuraţiei schimburilor comerciale şi pentru care nu a existat nicio justificare economică. Prin urmare, această condiţie prevăzută la articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază a fost îndeplinită de Turcia, la nivel de ţară.

2.4.4.Compromiterea efectelor corective ale taxei

(102)În ceea ce priveşte preţurile, Comisia a comparat preţul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în investigaţia antisubvenţie iniţială, ajustat pentru a se ţine seama de creşterea preţurilor SSCR pe baza indicelui preţurilor de producţie din Uniunea Europeană (²³), cu preţurile CIF de export medii ponderate, stabilite pe baza statisticilor Eurostat, ajustate în mod corespunzător pentru a ţine seama de costurile ulterioare importului. Această comparaţie a preţurilor a arătat că importurile provenite de la Turcia au subcotat preţurile din Uniune cu 1,3 %.

2.4.5.Elemente de probă care atestă existenţa subvenţiilor

(105)Astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/433 (a se vedea considerentul 1), s-a constatat că producătorii-exportatori indonezieni beneficiază de o serie de sisteme de subvenţii acordate de guvernul indonezian şi de guvernul chinez. Nu numai producţia de SSCR, ci şi piesele utilizate pentru a produce SSCR, inclusiv SSHR şi bramele, au beneficiat de subvenţii, cum ar fi furnizarea de minereu de nichel şi de terenuri contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată, sprijin pentru investiţii de capital, împrumuturi în alte condiţii decât cele de piaţă şi regimuri fiscale şi vamale preferenţiale. Subvenţionarea a afectat toate vânzările de produse, indiferent de client şi era menită să aducă beneficii pentru producţia totală a societăţilor, întrucât nu era legată de un anumit produs şi era, cel puţin într-o anumită măsură, condiţionată de rezultatele la export.

(106)În cadrul prezentei investigaţii nu s-a primit nicio informaţie nouă care să pună sub semnul întrebării concluzia investigaţiei iniţiale şi care să sugereze că respectivele sisteme de subvenţionare nu mai erau valabile. În cursul investigaţiei, nu a fost furnizat niciun element de probă care să arate că bramele şi SSHR produse în Indonezia au încetat să beneficieze de subvenţii sau că astfel de piese importate în Turcia nu au mai beneficiat de subvenţii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că piese ale produsului similar importat beneficiau în continuare de subvenţii.

2.5.1.Gradul de cooperare

2.5.2.Modificarea configuraţiei schimburilor comerciale în Vietnam

(109)Tabelul 6 arată că volumul importurilor de SSCR din Vietnam în Uniune a crescut de la 35 345 de tone în 2020 la 96 668 de tone în perioada de raportare. Volumul importurilor a înregistrat cea mai semnificativă creştere între anii 2021 şi 2022, când acesta a crescut de la 51 566 de tone la 87 606 tone. Această creştere a coincis cu instituirea de măsuri compensatorii definitive la 17 martie 2022. În 2022, volumul importurilor din Vietnam a continuat să crească, ajungând la 96 668 de tone în cursul perioadei de raportare. În ansamblu, volumul importurilor din Vietnam a crescut cu 174 % în cursul perioadei de investigaţie.

(110)Tabelul 7 prezintă evoluţia exporturilor de materii prime necesare pentru producţia de SSCR din Indonezia către Vietnam în cursul perioadei de investigaţie.

(111)Tabelul 7 arată că importurile de rulouri laminate la cald din oţel inoxidabil din Indonezia către Vietnam au crescut substanţial între 2020 şi perioada de raportare de la 184 018 tone până la 397 923 de tone. Volumul importurilor a înregistrat cea mai semnificativă creştere între anii 2021 şi 2022, când acesta a crescut, de la 245 603 tone în 2021 la 361 082 de tone în 2022. Această creştere a coincis în timp cu instituirea măsurilor definitive la 17 martie 2022. În ansamblu, volumul importurilor de SSHR din Indonezia către Vietnam a crescut de peste două ori în cursul perioadei de investigaţie.

(112)Concluzie cu privire la modificarea configuraţiei schimburilor comerciale în Vietnam

Investigaţia a stabilit că volume semnificative de SSHR exportate din Indonezia au fost prelucrate ulterior în Vietnam pentru a obţine SSCR, care urmau să fie exportate ulterior către Uniune. Creşterea exporturilor de SSCR din Vietnam către Uniune, indicată în tabelul 6, împreună cu creşterea semnificativă a exporturilor de SSHR din Indonezia către Vietnam în perioada de investigaţie, astfel cum se arată în tabelul 7, au constituit o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale dintre Indonezia, Vietnam şi Uniune în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază.

2.5.3.Practici, operaţiuni sau prelucrări pentru care nu a existat o motivaţie suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei

(113)Articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază prevede că modificarea configuraţiei schimburilor comerciale trebuie să decurgă din practici, operaţiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivaţie suficientă sau o justificare economică alta decât instituirea taxei. Practicile, operaţiunile sau prelucrările respective includ expedierea via ţări terţe a produsului care face obiectul măsurilor existente, precum şi operaţiunile de asamblare a pieselor/de încheiere (finisare) într-o ţară terţă, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază. Astfel cum se prevede în considerentul 56, acest articol se aplică prin analogie în cadrul prezentei investigaţii.

(116)Investigaţia a demonstrat că rulourile SSHR au fost importate din Indonezia în Vietnam, prelucrate ulterior în Vietnam pentru a obţine SSCR şi exportate către Uniune, ceea ce a determinat o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale. De asemenea, investigaţia nu a evidenţiat nicio altă justificare economică pentru modificarea configuraţiei schimburilor comerciale descrisă la punctul 2.5.2, decât deschiderea investigaţiei antisubvenţie iniţiale şi instituirea ulterioară a măsurilor iniţiale.

(117)După comunicarea constatărilor, Autoritatea pentru măsuri de apărare comercială din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului din Vietnam a susţinut că modificarea configuraţiei schimburilor comerciale s-a datorat naturii operaţiunii şi cererii pieţei, şi nu a fost în scopul circumvenţiei. Cu toate acestea, Autoritatea pentru măsuri de apărare comercială din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului din Vietnam nu a furnizat o analiză argumentată a modului în care natura operaţiunii şi cererea de pe piaţă ar putea explica faptul că exporturile din Vietnam către Uniune aproape s-au triplat între 2020 şi PR. De asemenea, nu a existat nicio analiză a originii livrărilor de SSHR, dacă a existat o preferinţă acordată livrărilor din Indonezia sau nu şi, în caz afirmativ, dacă a existat o motivaţie sau o justificare economică suficientă alta decât instituirea măsurilor compensatorii.

(120)Articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază stabileşte o legătură între practicile, operaţiunile sau prelucrările în cauză şi modificarea configuraţiei schimburilor comerciale, care trebuie să "decurgă" din acestea. Rezultă că circumvenţia constatată în Vietnam, astfel cum s-a confirmat la punctul 4.3 de mai jos, a fost o operaţiune de asamblare/încheiere care a condus la modificarea configuraţiei schimburilor comerciale şi pentru care nu a existat nicio justificare economică. Prin urmare, această condiţie prevăzută la articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază a fost îndeplinită de Vietnam, la nivel de ţară.

2.5.4.Compromiterea efectelor corective ale taxei

(123)În ceea ce priveşte preţurile, Comisia a comparat preţul neprejudiciabil mediu stabilit în investigaţia antisubvenţie iniţială cu preţurile CIF de export medii ponderate stabilite pe baza statisticilor Eurostat, ajustate în mod corespunzător pentru a se ţine seama de costurile ulterioare importului. Această comparaţie a preţurilor a arătat că importurile provenite de la Vietnam nu au subcotat preţurile din Uniune. După comunicarea constatărilor, EURANIMI a subliniat faptul că s-a constatat o subcotare a preţurilor indicative pentru o societate vietnameză, Yongjin (a se vedea considerentul 191). Într-adevăr, deşi nu s-a constatat nicio subcotare a preţurilor indicative la nivel mediu naţional, au existat elemente de probă privind subcotarea preţurilor indicative de la cel puţin unul dintre producătorii-exportatori, despre care s-a constatat, în plus, că eludează măsurile antidumping iniţiale.

2.5.5.Elemente de probă care atestă existenţa subvenţiilor

(126)Astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/433 (a se vedea considerentul 1), s-a constatat că producătorii-exportatori indonezieni beneficiază de o serie de sisteme de subvenţii acordate de guvernul indonezian şi de guvernul chinez. Nu numai producţia de SSCR, ci şi piesele utilizate pentru a produce SSCR, inclusiv SSHR şi bramele, au beneficiat de subvenţii, cum ar fi furnizarea de minereu de nichel şi de terenuri contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată, sprijin pentru investiţii de capital, împrumuturi în alte condiţii decât cele de piaţă şi regimuri fiscale şi vamale preferenţiale. Subvenţionarea a afectat toate vânzările de produse, indiferent de client şi era menită să aducă beneficii pentru producţia totală a societăţilor, întrucât nu era legată de un anumit produs şi era, cel puţin într-o anumită măsură, condiţionată de rezultatele la export.

(127)În cadrul prezentei investigaţii nu s-a primit nicio informaţie nouă care să pună sub semnul întrebării concluzia investigaţiei iniţiale şi care să sugereze că respectivele sisteme de subvenţionare nu mai erau valabile. În cursul investigaţiei, nu a fost furnizat niciun element de probă care să arate că bramele şi SSHR produse în Indonezia au încetat să beneficieze de subvenţii sau că astfel de piese importate în Vietnam nu au mai beneficiat de subvenţii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că piese ale produsului similar importat beneficiau în continuare de subvenţii.

3.MĂSURI

(132)În urma comunicării constatărilor, Trinox a solicitat ca orice tip de SSCR pentru care factorii de producţie nu au fost achiziţionaţi din Indonezia să fie exceptat de la aplicarea extinderii măsurilor. Cu toate acestea, articolul 23 alineatul (6) din regulamentul antisubvenţie de bază prevede acordarea de scutiri numai producătorilor produsului în cauză, nu şi anumitor produse de către aceşti producători. În cazul în care o societate este scutită de extinderea măsurilor, toate importurile produsului în cauză provenind de la aceste societăţi sunt scutite. În cazul în care unei societăţi nu i se acordă o scutire, toate importurile produsului în cauză fac obiectul taxelor extinse - indiferent de originea materiilor prime utilizate pentru fabricarea acestor produse. Prin urmare, Comisia a respins afirmaţia.

4.CERERI DE SCUTIRE

4.1.1.Începerea sau intensificarea semnificativă a operaţiunilor, a valorii pieselor şi a valorii adăugate

(135)Investigaţia a constatat că societăţile Yieh United Steel Corporation, Tang Eng Iron Works Co., Ltd. (Grupul YUSCO), Chia Far Industrial Factory Co., Ltd., Yuan Long Stainless Steel Corp, Tung Mung Development Co., Ltd. şi Walsin Lihwa Corporation cumpărau o parte din factorii lor de producţie (brame şi/sau SSHR) de origine indoneziană, prelucrându-le pentru a obţine SSCR şi apoi exportând o parte din SSCR respective în Uniune. Cu toate acestea, investigaţia a constatat că această operaţiune nu a început sau nu s-a intensificat semnificativ de la sau chiar înainte de deschiderea investigaţiei antidumping iniţiale, în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul antidumping de bază, astfel cum a fost aplicat prin analogie în prezenta investigaţie privind subvenţiile. Într-adevăr, astfel cum a susţinut şi Gerber în observaţiile sale privind comunicarea constatărilor, unii dintre producătorii taiwanezi de oţel inoxidabil importă şi prelucrează materiale primare din Indonezia începând din 2017. Prin urmare, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, nu se poate considera că operaţiunea în cauză constituie o circumvenţie a măsurilor în vigoare.

(136)În observaţiile sale privind comunicarea constatărilor, EUROFER a susţinut că Comisia dispune de o marjă largă de interpretare în ceea ce priveşte dispoziţia anticircumvenţie. Potrivit EUROFER, o astfel de marjă largă trebuie utilizată de Comisie, în special în ceea ce priveşte cerinţa privind calendarul prevăzută la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul antidumping de bază, astfel cum se aplică prin analogie în prezenta investigaţie privind subvenţiile. Ca atare, Comisia nu trebuie să încerce să analizeze o coincidenţă temporală perfectă, ci trebuie să se concentreze asupra existenţei unei legături de cauzalitate justificate cu măsurile eludate, inclusiv în cazul în care comportamentul anticipează investigaţiile preconizate în materie de apărare comercială. EUROFER se referă aici la investigaţiile antidumping şi antisubvenţie iniţiate în 2019 cu privire la SSHR din Indonezia (²⁶), la o cauză privind minereul de nichel împotriva Indoneziei în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului în 2019 (²⁷), la investigaţiile antidumping şi antisubvenţie iniţiale privind SSCR din Indonezia în 2020 şi, respectiv, în 2021 (²⁸) şi la investigaţia anticircumvenţie împotriva Turciei în ceea ce priveşte măsurile privind SSHR din Indonezia în 2022 (²⁹).

(137)Cu toate acestea, articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul antidumping de bază stabileşte o legătură clară între începerea sau intensificarea substanţială a operaţiunii de asamblare/încheiere şi deschiderea investigaţiei antidumping iniţiale. Prin urmare, legătura temporală care ar trebui stabilită, indiferent dacă este interpretată în sens larg sau nu, ar trebui să fie între (1) operaţiunea de asamblare/încheiere, şi anume utilizarea factorilor de producţie indonezieni pentru prelucrarea şi vânzările de SSCR către Uniune şi (2) deschiderea investigaţiei antidumping iniţiale. Operaţiunea de asamblare/încheiere ar fi trebuit să înceapă "chiar înainte de" deschiderea investigaţiei respective sau să se intensifice semnificativ din acel moment.

(138)Comisia consideră că noţiunea de "chiar înainte de", în cazul de faţă, nu poate însemna revenirea la deschiderea altor investigaţii împotriva Indoneziei cu privire la alte produse (SSHR sau minereu de nichel) care au avut loc cu mai mult de un an înainte de deschiderea investigaţiei antidumping iniţiale. Astfel cum a confirmat EUROFER în observaţiile sale, părţile ar fi putut să afle despre posibila deschidere a investigaţiei antidumping privind SSCR împotriva Indoneziei cel mai devreme în momentul în care plângerea a fost depusă de EUROFER, în august 2020. Prin urmare, Comisia a respins acest argument.

(139)După comunicarea constatărilor, EUROFER a susţinut, de asemenea, că importurile în Uniune din Taiwan, care nu au provenit direct de la producătorii care au beneficiat de scutire, având în vedere că aceştia din urmă deţin o mare parte din capacitatea de laminare la rece, trebuie să fi provenit, în marea lor majoritate, de la producătorii respectivi în mod indirect, de exemplu prin intermediul centrelor de servicii. Pe această bază, ar trebui să se concluzioneze că a existat o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale pentru producătorii individuali care au beneficiat de scutire.

(140)În primul rând, afirmaţia EUROFER nu a fost confirmată de informaţiile colectate şi verificate în cursul investigaţiei. Ar trebui remarcat faptul că producătorii care au beneficiat de scutire nu deţineau întreaga capacitate de laminare la rece din Taiwan în cursul perioadei de raportare, întrucât unele societăţi care nu au solicitat să beneficieze de scutire deţin capacităţi semnificative de laminare la rece. În plus, societăţile care au solicitat să beneficieze de scutire nu au efectuat toate achiziţiile de oţel inoxidabil indonezian în Taiwan în cursul perioadei de raportare. De fapt, s-a stabilit că peste 100 000 de tone de SSHR importate din Indonezia în Taiwan în cursul perioadei de raportare nu au fost achiziţionate de societăţile care au solicitat să beneficieze de scutire.

(141)În al doilea rând, chiar dacă producătorii taiwanezi care au beneficiat de scutire ar vinde cantităţi potenţial mari de SSCR către Uniune prin intermediul centrelor de servicii din Taiwan, acest lucru nu schimbă constatarea conform căreia, în temeiul articolului 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul antidumping de bază, producătorii relevanţi nu sunt implicaţi în practica de circumvenţie constatată în Taiwan. De reţinut, astfel cum s-a menţionat în considerentul 135, faptul că entităţile relevante fie nu au utilizat factori de producţie din Indonezia, fie, în cazul în care i-au utilizat, nu au intensificat semnificativ utilizarea acestora "de la sau chiar înainte de deschiderea investigaţiei antidumping [iniţiale]" (³⁰). Prin urmare, s-a constatat că operaţiunea de asamblare/încheiere în care s-a constatat că au fost angajate entităţile relevante nu a putut fi considerată drept o circumvenţie a măsurilor în vigoare în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază. Cu alte cuvinte, chiar dacă SSCR produse de entităţile care au beneficiat de scutire au fost vândute către centre de servicii, prelucrate ulterior şi apoi exportate către Uniune, SSCR respective nu au fost un rezultat al practicii de circumvenţie constatate pentru Taiwan.

(143)Întrucât nu a fost îndeplinit primul dintre criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, aplicat prin analogie în cadrul prezentei investigaţii privind subvenţiile, Comisia a concluzionat că operaţiunile acestor societăţi nu trebuie să fie considerate drept circumvenţie a măsurilor existente. Prin urmare, cererile de scutire transmise de Yieh United Steel Corporation - Tang Eng Iron Works Co., Ltd. (Grupul YUSCO), Chia Far Industrial Factory Co., Ltd., Yuan Long Stainless Steel Corp, Tung Mung Development Co., Ltd. şi Walsin Lihwa Corporation ar trebui să fie acceptate.

4.2.1.1.Începerea sau intensificarea semnificativă a operaţiunilor

(145)Trinox a fost înfiinţată în 2014, dar şi-a început efectiv exportul şi producţia abia la sfârşitul anului 2019/începutul anului 2020. Datele verificate ale societăţii au arătat că aceasta aproape şi-a dublat producţia şi vânzările de SSCR între 2020 şi perioada de raportare, în timp ce vânzările sale către Uniune au crescut cu un factor de peste 30. În plus, societatea şi-a modificat strategia de achiziţionare în 2020, trecând, în principal, de la factorii de producţie chinezi şi coreeni la cei indonezieni. În observaţiile prezentate după comunicarea constatărilor, Trinox a susţinut că nu şi-a modificat strategia de achiziţionare în 2020. Cu toate acestea, în timpul vizitei de verificare la faţa locului, societatea a explicat că Trinox a început să cumpere din Indonezia de la sfârşitul anului 2019/2020 în loc să cumpere din China şi Coreea şi că acest lucru s-a datorat faptului că SSHR indoneziene sunt mult mai ieftine decât cele din alte surse. Operaţiunea de asamblare/încheiere de către Trinox a început astfel chiar înainte de deschiderea investigaţiilor antidumping şi antisubvenţie iniţiale, care a avut loc la 30 septembrie 2020 şi, respectiv, la 17 februarie 2021, şi s-a intensificat în mod semnificativ, ulterior.

(146)În urma comunicării constatărilor, Trinox a susţinut că producţia sa nu poate fi considerată o operaţiune de asamblare/încheiere, având în vedere nivelul investiţiilor necesare pentru o astfel de producţie. Cu toate acestea, considerentele 19-26 de mai sus explică motivul pentru care Comisia a concluzionat că transformarea SSHR în SSCR a constituit o operaţiune de asamblare/încheiere în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază (aplicat prin analogie în prezenta investigaţie). Întrucât nivelul investiţiilor în unitatea de producţie a unei societăţi nu modifică această concluzie, această afirmaţie a fost respinsă. În plus, nivelul investiţiilor sub formă de costuri de amortizare a fost luat în considerare la calcularea valorii adăugate. De reţinut faptul că această valoare adăugată s-a dovedit a fi cu mult sub pragul de 25 %.

4.2.1.3.Compromiterea efectelor corective ale taxei

(150)În ceea ce priveşte preţurile, Comisia a comparat preţul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în investigaţia antisubvenţie iniţială, ajustat pentru a se ţine seama de creşterea preţurilor SSCR pe baza indicelui preţurilor de producţie din Uniunea Europeană (³¹), cu preţurile CIF de export medii ponderate, stabilite pe baza informaţiilor furnizate de Trinox, ajustate în mod corespunzător pentru a include costurile ulterioare importului. Această comparaţie a preţurilor a arătat că Trinox nu a subcotat preţurile din Uniune în perioada de raportare.

(152)După comunicarea constatărilor, Trinox a susţinut că nu a existat nicio modificare a configuraţiei schimburilor comerciale şi niciun element de probă care să ateste că efectele corective ale taxelor iniţiale au fost compromise de Trinox. Cu toate acestea, în considerentele 145-149 de mai sus, Comisia a constatat o creştere substanţială a achiziţiilor de materii prime din Indonezia, o creştere semnificativă a volumului exporturilor de către Trinox începând din 2020 (care au inclus peste 60 % SSCR fabricate din SSHR indoneziene) şi faptul că importurile de la Trinox reprezintă peste 7,5 % din importurile din Turcia în Uniune. Aceşti factori coroboraţi arată că a existat o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale şi că efectele corective ale taxelor iniţiale au fost compromise în ceea ce priveşte cantităţile.

4.2.1.4.Produsul similar importat care beneficiază de subvenţie

(154)Astfel cum se menţionează la punctul 2.4.5, Comisia a concluzionat că anumite piese ale produsului similar importat beneficiau în continuare de subvenţiile constatate în investigaţia antisubvenţie iniţială. Astfel cum s-a menţionat în considerentul 145, în cursul verificării, Trinox a confirmat că a început să cumpere SSHR din Indonezia datorită preţurilor mult mai mici ale furnizorilor indonezieni. Prin urmare, Comisia a concluzionat că produsul similar importat şi/sau piesele acestui produs au beneficiat în continuare de subvenţie.

4.2.2.Posco Assan TST Celik Sanayi A.Ş.

(156)Investigaţia a constatat că o parte din SSHR cumpărate de Posco Assan a fost produsă din factori de producţie indonezieni. Posco Assan prelucra aceste SSHR pentru a obţine SSCR şi apoi exporta o parte din SSCR respective către Uniune. Cu toate acestea, investigaţia a constatat că această operaţiune nu a început sau nu s-a intensificat semnificativ de la sau chiar înainte de deschiderea investigaţiei antidumping iniţiale, în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul antidumping de bază. Prin urmare, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, astfel cum se aplică prin analogie în această investigaţie antisubvenţie, nu se poate considera că operaţiunea în cauză constituie o circumvenţie a măsurilor în vigoare. Prin urmare, cererea de scutire transmisă de Posco Assan ar trebui acceptată.

(157)În observaţiile prezentate după comunicarea constatărilor, EUROFER a susţinut că datele privind importurile din Turcia legate de două puncte de intrare vamale situate în vecinătatea Posco Assan arată că utilizarea factorilor de producţie din Indonezia (SSHR) de către Posco Assan s-a intensificat semnificativ din 2020. Cu toate acestea, aceste date furnizate de EUROFER nu pot servi drept dovadă a faptului că Posco Assan achiziţionează SSHR din Indonezia şi cu atât mai puţin în ceea ce priveşte volumele relevante. Datele furnizate de Posco Assan, verificate la faţa locului de către Comisie, arată că, în perioada de raportare, Posco Assan nu a achiziţionat deloc SSHR în mod direct din Indonezia, astfel cum s-a declarat şi în versiunea deschisă a răspunsului la chestionar al societăţii (³²). Prin urmare, datele privind importurile din Turcia trebuie să se refere la importurile de SSHR din Indonezia efectuate de alte societăţi decât Posco Assan. Posco Assan este una dintre numeroasele societăţi din industria siderurgică situate în zone industriale apropiate de Istanbul şi, cu siguranţă, nu este singura societate care utilizează SSHR pentru operaţiunile sale. Prin urmare, Comisia respinge această afirmaţie.

(158)EUROFER a susţinut, de asemenea, că Trinox şi Posco Assan sunt cei doi producători principali, dacă nu chiar singurii producători cunoscuţi, din Turcia. Pe baza acestei afirmaţii, EUROFER a ajuns la concluzia că importurile din Turcia în Uniune care nu au provenit direct de la aceste două societăţi trebuie să fi provenit de la acestea în mod indirect, şi anume prin intermediul centrelor de servicii. Cu toate acestea, EUROFER nu a furnizat niciun element de probă în acest sens şi nu a fost găsit un astfel de element de probă nici în cursul investigaţiei. În orice caz, chiar dacă Posco Assan ar vinde către Uniune cantităţi potenţial mari de SSCR prin intermediul centrelor de servicii din Turcia, acest lucru nu schimbă faptul că nu a existat nicio intensificare semnificativă a operaţiunii de asamblare/încheiere de către Posco Assan de la deschiderea investigaţiei. Ar trebui remarcat faptul că practicile, operaţiunile sau prelucrările în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază includ nu numai exporturile de SSCR către Uniune, ci şi achiziţionarea de factori de producţie din Indonezia şi utilizarea acestora pentru prelucrarea SSCR, indiferent dacă sunt sau nu exportate în Uniune. Pe baza datelor verificate ale societăţii, Comisia a constatat că nu a avut loc o astfel de intensificare semnificativă.

4.3.1.1.Începerea sau intensificarea semnificativă a operaţiunilor

(161)În urma comunicării constatărilor, Lam Khang a susţinut că operaţiunea nu a început după deschiderea investigaţiei, ci înainte. Comisia a observat că, pentru perioada 2014-2020, producţia de SSCR a fost, în medie, de [7 000-11 000] de tone pe an. În perioada 2021-2022, cifrele privind producţia au fost de peste trei ori mai mari. Comisia a observat, de asemenea, că, în ceea ce priveşte livrările de SSHR, livrările din Indonezia au crescut în cursul perioadei de investigaţie atât în termeni absoluţi, cât şi ca procent din totalul livrărilor. În sfârşit, Comisia a observat că vânzările de SSCR către Uniune au crescut în cursul perioadei de investigaţie în termeni absoluţi. Prin urmare, Comisia şi-a confirmat concluzia potrivit căreia circumvenţia bazată pe operaţiunile de asamblare/încheiere ale Lam Khang a început după deschiderea investigaţiei antisubvenţie la 17 februarie 2021 sau, cel puţin, s-a intensificat semnificativ de la această dată.

4.3.1.3.Compromiterea efectelor corective ale taxei

(165)După comunicarea constatărilor, Lam Khang, precum şi Autoritatea pentru măsuri de apărare comercială din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului din Vietnam au susţinut că cantităţile exportate de LK către Uniune au fost prea mici pentru a compromite efectele corective ale măsurilor în vigoare. Cu toate acestea, Comisia a reamintit concluzia la care s-a ajuns în considerentul 124, potrivit căreia efectul corectiv al măsurilor în vigoare a fost compromis în ceea ce priveşte cantităţile de exporturile din Vietnam către UE. Întrucât Lam Khang exportă în UE, exporturile sale participă la compromiterea efectelor corective ale taxei. Micii exportatori nu pot fi excluşi din cauza dimensiunii lor, deoarece trebuie luat în considerare efectul cumulativ al tuturor exporturilor din Vietnam.

(166)În ceea ce priveşte preţurile, Comisia a comparat preţul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în investigaţia antisubvenţie iniţială, ajustat pentru a se ţine seama de creşterea preţurilor SSCR pe baza indicelui preţurilor de producţie din Uniunea Europeană (³³), cu preţurile CIF de export medii ponderate, stabilite pe baza informaţiilor furnizate de Lam Khang, ajustate în mod corespunzător pentru a include costurile ulterioare importului. Această comparaţie a preţurilor a arătat că Lam Khang nu a subcotat preţurile din Uniune în perioada de raportare.

4.3.1.4.Produsul similar importat care beneficiază de subvenţie

4.3.2.POSCO VST Co., Ltd.

(176)Investigaţia a stabilit că mai puţin de 60 % din totalul pieselor utilizate de Posco VST în cursul perioadei de raportare au provenit din Indonezia. Întrucât nu a fost îndeplinit al doilea criteriu dintre cele prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, aplicat prin analogie în cadrul prezentei investigaţii privind subvenţiile, Comisia a concluzionat că operaţiunile acestei societăţi nu trebuie să fie considerate drept circumvenţie a măsurilor existente. Prin urmare, cererea de scutire transmisă de Posco VST ar trebui acceptată.

(177)În urma comunicării constatărilor, EUROFER a concluzionat pe baza considerentului 176 că Comisia a evaluat criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază (aplicate prin analogie în prezenta investigaţie privind subvenţiile) şi, în special, regula pragului de 60 % prevăzută în acesta, mai degrabă la nivelul producătorului, decât la nivelul produsului. EUROFER a considerat că adoptarea unei astfel de abordări este incompatibilă cu scopul şi obiectivul declarate ale dispoziţiei anticircumvenţie. Deşi Comisia a utilizat această abordare în cazuri anterioare, EUROFER a susţinut că o astfel de abordare nu este nici relevantă, nici adecvată în cazul de faţă, că ea conduce la rezultate absurde şi lipsite de sens şi că ar contraveni însuşi scopului dispoziţiei anticircumvenţie întrucât ea ar împiedica identificarea celor mai mari volume care fac obiectul circumvenţiei. Potrivit EUROFER, Comisia ar trebui să îşi bazeze interpretarea testului operaţiunilor de asamblare/încheiere pe respectarea cerinţelor regulamentului antidumping de bază şi a jurisprudenţei, şi nu pe practicile sale anterioare.

(178)Comisia a amintit, astfel cum reiese din jurisprudenţa Curţii de Justiţie, că legiuitorul a intenţionat să acorde instituţiilor UE o marjă largă de apreciere în ceea ce priveşte definiţia "circumvenţiei" şi că obiectivul investigaţiilor desfăşurate în conformitate cu articolul 13 din regulamentul antidumping de bază este de a asigura eficacitatea taxelor antidumping şi de a preveni circumvenţia acestora (³⁴). Comisia a remarcat, de asemenea, că este evident că intenţia legiuitorului a fost ca utilizarea anumitor piese din ţara care face obiectul măsurilor în cadrul unor operaţiuni de asamblare/încheiere în altă ţară sau în Uniune să nu constituie circumvenţie. Acesta este motivul pentru care, atunci când practicile, operaţiunile sau prelucrările menţionate la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază intră sub incidenţa conceptului de operaţiuni de asamblare/încheiere, articolul 13 alineatul (2) litera (b) prevede aplicarea unui prag obiectiv de 60 % pentru operaţiunea respectivă.

(179)Principala problemă legată de abordarea propusă de EUROFER este că nu ţine seama în întregime de practicile, operaţiunile sau prelucrările menţionate la articolul 23 alineatul (3), în acest caz o operaţiune de asamblare/încheiere. În schimb, acesta propune ca evaluarea pragului să se concentreze numai asupra părţii operaţiunii de asamblare/încheiere în care au fost utilizaţi factori de producţie exclusiv din Indonezia, ignorând restul operaţiunii. În speţă, o astfel de abordare, prin însăşi natura sa, face ca pragul stabilit de legiuitor să fie lipsit de sens. Acesta este motivul pentru care, având în vedere situaţia de fapt specifică din prezenta cauză, o astfel de abordare a fost respinsă.

(180)EUROFER a susţinut, de asemenea, că, atunci când Comisia a concluzionat că practicile, operaţiunile sau prelucrările nu ating pragul prevăzut la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, Comisia ar fi trebuit să evalueze dacă practica se încadrează în definiţia generală a circumvenţiei de la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază [articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază]. Cu toate acestea, Comisia a procedat exact în acest sens la punctul 2.5.3. Conform concluziei Comisiei de la punctul menţionat, prelucrarea ulterioară a SSHR pentru a obţine SSCR intră sub incidenţa conceptului de operaţiune de asamblare de piese/operaţiune de încheiere în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază. Aceasta înseamnă că Comisia a luat în considerare tipul de practici, operaţiuni sau prelucrări care au avut loc în Vietnam, astfel cum se prevede la articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază, şi a concluzionat că aceasta ar trebui să fie considerată o operaţiune de asamblare/încheiere. Faptul că, pentru o serie de societăţi, operaţiunea de asamblare/încheiere nu a îndeplinit criteriile pentru circumvenţie nu înseamnă că, în acest caz, Comisia nu ar mai trebui să considere această operaţiune drept asamblare sau încheiere pentru societăţile respective.

(181)EUROFER, în observaţiile sale ulterioare comunicării constatărilor, a afirmat că "Pentru a considera că nu există nicio circumvenţie atunci când nu sunt îndeplinite criteriile testului referitor la asamblare, Comisia trebuie, de asemenea, să demonstreze că «laminarea la rece» constatată în societăţile care au beneficiat de scutire nu este o practică, operaţiune sau prelucrare". Această afirmaţie este incorectă. La stabilirea existenţei unei circumvenţii, Comisia trebuie să demonstreze, conform articolului 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază, că modificarea observată a configuraţiei schimburilor comerciale "decurge din practici, operaţiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivaţie suficientă sau justificare economică alta decât instituirea taxei". La nivel naţional, Comisia a stabilit existenţa unei circumvenţii pe această bază pentru Vietnam.

(182)Cu toate acestea, scutirile acordate la nivel de societate, cum ar fi pentru Posco VST, se bazează pe faptul că, pentru societatea respectivă, practicile, operaţiunile sau prelucrările care au fost considerate a fi o operaţiune de asamblare/încheiere nu au îndeplinit criteriile specifice prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, astfel cum au fost aplicate prin analogie. Aceasta înseamnă doar că s-a constatat că societatea respectivă nu este implicată în practici de circumvenţie, dar nu infirmă constatarea unei circumvenţii pentru restul ţării, inclusiv pentru societăţile care nu au fost scutite de extinderea măsurilor. Cu siguranţă, aceasta nu infirmă constatarea potrivit căreia practicile, operaţiunile sau prelucrările care stau la baza eludării măsurilor în Vietnam sunt considerate operaţiuni de asamblare/încheiere. În consecinţă, Comisia a respins această afirmaţie.

(183)O afirmaţie suplimentară a EUROFER, prezentată după comunicarea constatărilor, a fost aceea că Comisia nu este autorizată să acorde scutiri "în cazul în care se constată existenţa unei circumvenţii a produsului". Această afirmaţie pare să implice faptul că EUROFER consideră că Comisia a acordat scutiri în mod ilegal. Acest lucru este incorect. Comisia a aplicat normele prevăzute la articolul 23 alineatul (3) din regulamentul antisubvenţie de bază şi la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază, aplicat prin analogie, astfel cum s-a precizat la punctele anterioare. Ea a constatat că anumiţi producători ai produsului în cauză au beneficiat de o scutire pe baza acestor norme.

4.3.3.1.Începerea sau intensificarea semnificativă a operaţiunilor

(185)După comunicarea constatărilor, Yongjin şi Gerber au susţinut că laminorul la rece al Yongjin fusese planificat din 2017 şi că, prin urmare, construirea acestuia nu era legată de deschiderea investigaţiei iniţiale. Cu toate acestea, chiar dacă planurile de construire a laminorului sunt anterioare investigaţiei antidumping iniţiale, activitatea efectivă a Yongjin (şi anume achiziţionarea de materii prime din Indonezia şi vânzările către Uniune de SSCR care încorporează astfel de materii prime indoneziene) a început şi s-a intensificat semnificativ numai după deschiderea investigaţiei iniţiale, şi anume în 2022. În consecinţă, Comisia a respins această afirmaţie.

(186)În observaţiile prezentate în urma deschiderii prezentei investigaţii, Yongjin a susţinut că există justificări economice pentru, pe de o parte, înfiinţarea unei instalaţii de producţie a SSCR în Vietnam (cum ar fi costurile competitive ale forţei de muncă, localizarea geografică, costurile scăzute ale energiei, mediul, politica economică şi comercială a Vietnamului, inclusiv stimulentele fiscale etc.) şi, pe de altă parte, aprovizionarea cu materii prime (SSHR) din Indonezia, având în vedere disponibilitatea în Indonezia a nichelului - un factor de producţie pentru oţelul inoxidabil - şi relaţiile construite cu societăţile indoneziene. După comunicarea constatărilor, Yongjin a reiterat acest argument, subliniind costurile de exploatare scăzute din Vietnam şi cererea internă în creştere de SSCR.

4.3.3.3.Compromiterea efectelor corective ale taxei şi dovada existenţei subvenţionării

(191)În ceea ce priveşte preţurile, Comisia a comparat preţul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în investigaţia antisubvenţie iniţială, ajustat pentru a se ţine seama de creşterea preţurilor SSCR pe baza indicelui preţurilor de producţie din Uniunea Europeană (³⁵), cu preţurile CIF de export medii ponderate, stabilite pe baza informaţiilor furnizate de Yongjin, ajustate în mod corespunzător pentru a include costurile ulterioare importului. Această comparaţie a preţurilor a arătat că Yongjin a vândut la preţuri cu peste 30 % mai mici decât preţurile din Uniune, în perioada de raportare.

4.3.3.4.Produsul similar importat care beneficiază de subvenţie

5.CONSOLIDAREA CERINŢELOR DE IMPORT ŞI MONITORIZAREA IMPORTURILOR

(196)Aplicarea scutirilor atunci când cererea de punere în liberă circulaţie este prezentată autorităţii vamale competente ar trebui să fie condiţionată de prezentarea către autorităţile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile şi, pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie, în special pentru vânzările de SSCR prin intermediul comercianţilor sau al centrelor de servicii, a unui certificat de uzină valabil care să respecte cerinţele prevăzute la articolele din prezentul regulament. În cazul în care, în momentul cererii de punere în liberă circulaţie, nu sunt prezentate autorităţilor vamale competente o astfel de factură şi un astfel de certificat de uzină, importurile sunt supuse nivelului extins al taxei compensatorii pentru toate celelalte societăţi.

(197)Având în vedere gravitatea practicilor de circumvenţie în acest caz, Comisia a considerat că este necesară o măsură suplimentară pentru a monitoriza proporţia de SSCR originare din Indonezia importate în Uniune. Acest sistem de monitorizare ar funcţiona după cum urmează: la certificatul de uzină menţionat în considerentul 196 se va adăuga o declaraţie prin care să se precizeze dacă locul în care oţelul inoxidabil destinat producerii de SSCR a fost topit şi turnat iniţial era sau nu în Indonezia.

(198)Deşi prezentarea acestei facturi şi a certificatului de uzină este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice scutirile, aceasta nu este singurul element care trebuie luat în considerare de autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre trebuie să îşi efectueze verificările uzuale şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a scutirii este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.

(200)De asemenea, Posco VST şi Posco Assan au solicitat Comisiei să confirme că nu intenţionează să interzică importurile de SSCR de la societăţile care au beneficiat de scutire chiar şi atunci când sunt fabricate din SSHR sau brame indoneziene. Astfel cum s-a explicat în considerentul 132 de mai sus, scutirea acordată anumitor societăţi în cadrul prezentei investigaţii se aplică tuturor SSCR importate de la aceste societăţi care au beneficiat de scutire, indiferent de originea factorilor lor de producţie. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia ar constata că, în urma intrării în vigoare a acestor măsuri, ar avea loc o creştere substanţială a importurilor în Uniune de SSCR fabricate din factori de producţie indonezieni, Comisia va reevalua situaţia în lumina acestor evoluţii. În cazul în care acest lucru este justificat, o astfel de evaluare poate conduce la o reexaminare în temeiul articolului 19 din regulamentul antisubvenţie de bază.

Art. 1

(1)Taxa compensatorie definitivă instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/433 referitor la importurile de produse laminate plate din oţeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, originare din Indonezia, se extinde la importurile de produse laminate plate din oţeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, încadrate în prezent la codurile NC 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20 şi 7220 90 80, expediate din Taiwan, Turcia şi Vietnam, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, Turcia sau Vietnam (codurile TARIC 7219 31 00 10, 7219 31 00 20, 7219 32 10 10, 7219 32 10 20, 7219 32 90 10, 7219 32 90 20, 7219 33 10 10, 7219 33 10 20, 7219 33 90 10, 7219 33 90 20, 7219 34 10 10, 7219 34 10 20, 7219 34 90 10, 7219 34 90 20, 7219 35 10 10, 7219 35 10 20, 7219 35 90 10, 7219 35 90 20, 7219 90 20 10, 7219 90 20 20, 7219 90 80 10, 7219 90 80 20, 7220 20 21 10, 7220 20 21 20, 7220 20 29 10, 7220 20 29 20, 7220 20 41 10, 7220 20 41 20, 7220 20 49 10, 7220 20 49 20, 7220 20 81 10, 7220 20 81 20, 7220 20 89 10, 7220 20 89 20, 7220 90 20 10, 7220 90 20 20, 7220 90 80 10 şi 7220 90 80 20), cu excepţia celor produse de societăţile enumerate mai jos:

(3)Taxa extinsă prin dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) din prezentul articol se aplică importurilor expediate din Taiwan, Turcia şi Vietnam, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca originare din Taiwan, Turcia şi Vietnam, înregistrate în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1631 al Comisiei şi cu articolul 23 alineatul (4) şi articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1037, cu excepţia celor produse de societăţile enumerate la alineatul (1).

(4)Aplicarea scutirilor acordate societăţilor menţionate în mod specific la alineatul (1) este condiţionată de prezentarea în faţa autorităţilor vamale ale statelor membre a următoarelor documente:

a)în cazul în care importatorul cumpără direct de la producătorul-exportator taiwanez, turc sau vietnamez, o factură comercială care conţine o declaraţie a producătorului-exportator şi un certificat de uzină din partea producătorului-exportator respectiv, astfel cum se specifică în anexa 1 (denumită în continuare "declaraţia producătorului pentru vânzarea directă la export"). Certificatul de uzină trebuie să provină de la una dintre societăţile enumerate la alineatul (1);

b)în cazul în care importatorul cumpără de la un comerciant sau de la o altă persoană juridică intermediară, indiferent dacă aceştia sunt localizaţi în Taiwan, Turcia, Vietnam sau nu, o factură comercială de la producător către comerciant sau către o altă persoană juridică intermediară care conţine o declaraţie a producătorului şi un certificat de uzină din partea producătorului respectiv, astfel cum se specifică în anexa 2 (denumită în continuare "declaraţia producătorului pentru vânzarea indirectă la export") şi o factură comercială de la comerciant sau de la altă persoană juridică intermediară către importator. Certificatul de uzină trebuie să provină de la una dintre societăţile enumerate la alineatul (1).

(5)În scopul monitorizării, importatorii sunt rugaţi să declare în documentele menţionate la articolul 1 alineatul (4) dacă factorii de producţie de oţel inoxidabil utilizaţi pentru prelucrarea produsului în Taiwan, Turcia şi Vietnam au fost iniţial topiţi şi turnaţi în Indonezia. Autorităţile vamale înregistrează aceste tranzacţii astfel cum au fost furnizate de importatori - fie ca "topiţi şi turnaţi iniţial în Indonezia", fie ca "netopiţi şi neturnaţi iniţial în Indonezia".

Art. 3

(1)În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar menţionată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (³⁶) devine aplicabilă produselor laminate plate din oţeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, şi depăşeşte nivelul taxei compensatorii menţionate la articolul 1 alineatul (2), se percepe numai taxa în afara contingentului tarifar menţionată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159.

Art. 5

ANEXA 1:Declaraţia producătorului pentru vânzarea directă la export

1.Pe factura comercială valabilă menţionată la articolul 1 alineatul (4) litera (a) trebuie să figureze o declaraţie semnată de un reprezentant al producătorului care emite factura comercială, după următorul model:

2.Factura comercială trebuie să fie însoţită de un certificat de uzină care să includă o declaraţie semnată de un reprezentant al entităţii care emite certificatul de uzină, după următorul model, care să figureze pe certificatul de uzină valabil menţionat la articolul 1 alineatul (4) litera (a):

(b)următoarea declaraţie:

ANEXA 2:Declaraţia producătorului pentru vânzarea indirectă la export

1.Factura comercială care este emisă de producător către o altă persoană juridică intermediară sau către comerciant şi care este menţionată la articolul 1 alineatul (4) litera (b) trebuie să includă o declaraţie a producătorului taiwanez, turc sau vietnamez, semnată de un reprezentant al producătorului care emite factura pentru această tranzacţie către comerciant sau către o altă persoană juridică intermediară, după următorul model:

(b)următoarea declaraţie: "Subsemnatul (subsemnata) certific faptul că (volumul, exprimat în kg) de produse laminate plate din oţeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, vândute comerciantului/unei alte persoane juridice intermediare (numele comerciantului/altei persoane juridice intermediare) (ţara comerciantului/altei persoane juridice intermediare), vizate de prezenta factură, au fost fabricate de societatea noastră (numele şi adresa societăţii) (codul adiţional TARIC) în (Taiwan, Turcia sau Vietnam). Declar că informaţiile furnizate în prezenta factură sunt complete şi corecte.";

(b)următoarea declaraţie:

	2020	2021	2022	PR
Vietnam	35 345	51 566	87 606	96 668
Indice (baza = 2020)	100	146	248	274
Cota din totalul importurilor	4,6 %	5,8 %	6,8 %	11,5 %
Totalul importurilor	766 159	893 672	1 295 790	838 007
Sursă: Eurostat.