Regulamentul 1264/29-apr-2024 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 30 Aprilie 2024

Dată act: 29-apr-2024

Emitent: Consiliul Uniunii Europene

(2)Cadrul de guvernanţă economică al Uniunii, care cuprinde un sistem complex de coordonare şi supraveghere a politicilor economice ale statelor membre, îndrumă statele membre în eforturile lor de a-şi îndeplini obiectivele de politică economică şi bugetară. De la încheierea Tratatului privind Uniunea Europeană (³) (TUE) la Maastricht la 7 februarie 1992, cadrul de guvernanţă economică a contribuit la realizarea convergenţei macroeconomice, la asigurarea unor finanţe publice solide, precum şi la combaterea dezechilibrelor macroeconomice. Alături de politica monetară comună şi de moneda comună în zona euro, cadrul de guvernanţă economică a creat condiţii pentru stabilitate economică, creştere economică durabilă şi favorabilă incluziunii şi un grad sporit de ocupare a forţei de muncă pentru cetăţenii Uniunii.

(3)Pactul de stabilitate şi de creştere, care a inclus iniţial Regulamentele (CE) nr. 1466/97 (⁴) şi (CE) nr. 1467/97 ale Consiliului (⁵) şi Rezoluţia Consiliului European din 17 iunie 1997 (⁶), se bazează pe obiectivul unor finanţe publice solide şi sustenabile ca mijloc de consolidare a condiţiilor de realizare a stabilităţii preţurilor şi a unei creşteri susţinute, durabile şi favorabile incluziunii bazate pe stabilitate financiară şi contribuie astfel la realizarea obiectivelor Uniunii privind creşterea economică durabilă şi ocuparea forţei de muncă.

(5)Cadrul de guvernanţă economică al Uniunii ar trebui să fie adaptat pentru a ţine seama mai bine de eterogenitatea sporită a poziţiilor bugetare, de datoria publică şi de provocările economice, precum şi de alte vulnerabilităţi din statele membre. Răspunsul ferm în materie de politici la pandemia de COVID-19 s-a dovedit extrem de eficace în atenuarea consecinţelor economice şi sociale ale crizei cauzate de pandemia respectivă, însă a generat o creştere semnificativă a ponderii datoriei publice şi private, subliniind importanţa reducerii ponderii datoriei şi a deficitelor până la niveluri prudente într-un mod treptat, realist, susţinut şi favorabil creşterii, care să asigure o marjă de manevră pentru politicile anticiclice şi să remedieze dezechilibrele macroeconomice, acordând totodată atenţia cuvenită obiectivelor sociale şi de ocupare a forţei de muncă. În acelaşi timp, cadrul de guvernanţă economică al Uniunii ar trebui să fie adaptat pentru a contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă Uniunea pe termen mediu şi lung, cum ar fi realizarea unei tranziţii digitale şi verzi echitabile, inclusiv obiectivele climatice stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷), asigurarea securităţii energetice, promovarea unei autonomii strategice deschise, abordarea schimbărilor demografice, consolidarea rezilienţei sociale şi economice şi realizarea unei convergenţe susţinute, precum şi punerea în aplicare a Busolei strategice pentru securitate şi apărare, toate acestea necesitând reforme şi niveluri ridicate şi susţinute ale investiţiilor în anii următori.

(6)Cadrul de guvernanţă economică al Uniunii ar trebui să promoveze finanţe publice solide şi sustenabile şi o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii şi, prin urmare, să facă distincţie între statele membre, ţinând seama de provocările cu care se confruntă acestea în materie de datorie publică, precum şi de provocările economice, permiţând traiectorii bugetare multianuale specifice fiecărei ţări şi, în acelaşi timp, asigurând o supraveghere multilaterală eficace şi respectând principiul egalităţii de tratament.

(7)Pentru a asigura un cadru transparent şi comun al Uniunii bazat pe valorile de referinţă menţionate la articolul 126 alineatul (2) din TFUE, în Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la TUE şi la TFUE [denumit în continuare "Protocolul (nr. 12)"], o aplicare mai strictă a normelor care stau la baza supravegherii multilaterale ar trebui să reprezinte contraponderea necesară pentru un cadru de supraveghere bazat pe riscuri care permite traiectorii bugetare specifice fiecărei ţări.

(8)Pentru a simplifica cadrul bugetar al Uniunii şi a spori transparenţa, un indicator operaţional unic bazat pe sustenabilitatea datoriei ar trebui să servească drept bază pentru stabilirea traiectoriei bugetare şi pentru realizarea supravegherii bugetare anuale pentru fiecare stat membru. Acest indicator operaţional unic ar trebui să se bazeze pe cheltuielile primare nete finanţate la nivel naţional, şi anume cheltuielile publice excluzând cheltuielile cu dobânzile, măsurile discreţionare privind veniturile, cheltuielile aferente programelor Uniunii care sunt acoperite integral de venituri din fondurile Uniunii, cheltuielile naţionale cu cofinanţarea programelor finanţate de Uniune, precum şi elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizaţiile de şomaj. În conformitate cu principiile directoare care sunt utilizate de Comisie pentru clasificarea tranzacţiilor drept măsuri cu caracter excepţional şi alte măsuri temporare, respectivele măsuri cu caracter excepţional şi alte măsuri temporare ar trebui, de asemenea, să fie excluse din indicatorul cheltuielilor nete. Respectivul indicator, care nu este afectat de funcţionarea stabilizatorilor automaţi şi de alte fluctuaţii ale cheltuielilor care se află în afara controlului direct al administraţiei publice, oferă o marjă de manevră pentru stabilizarea macroeconomică anticiclică.

(10)Pentru a consolida procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru nerespectarea criteriului datoriei de 60 % din PIB, menţionat la articolul 126 alineatul (2) din TFUE şi în Protocolul (nr. 12), ar trebui să se pună accentul pe abaterile de la traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1263 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸).

(11)În temeiul Regulamentului (UE) 2024/1263, în urma unei recomandări din partea Comisiei, Consiliul ar putea permite statelor membre să se abată de la traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu în temeiul regulamentului respectiv în cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu sau în cazul unor circumstanţe excepţionale care nu se află sub controlul administraţiei publice şi care au un impact major asupra finanţelor publice ale statului membru în cauză, cu condiţia ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. În consecinţă, o astfel de abatere nu ar trebui să fie înregistrată în contul de control şi nici să conducă la iniţierea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe datorie.

(13)Recunoscând creşterea tensiunilor geopolitice şi a provocărilor în materie de securitate, precum şi necesitatea corespunzătoare ca statele membre să îşi consolideze capacităţile, creşterea investiţiilor publice în apărare, după caz, ar trebui să fie considerată un factor relevant atunci când se evaluează existenţa unui deficit excesiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE. Factorul respectiv ar putea fi evaluat în raport cu media Uniunii, cu tendinţele pe termen mediu sau cu alte criterii de referinţă relevante, luându-se în considerare, de asemenea, normele statistice privind momentul înregistrării cheltuielilor cu echipamentele militare.

(14)Pentru a ţine evidenţa abaterilor efective de la traiectoria cheltuielilor nete, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia ar trebui să creeze un cont de control pentru fiecare stat membru, pentru a ţine evidenţa abaterilor anuale de-a lungul timpului. Informaţiile din contul de control ar trebui să constituie baza acţiunilor de asigurare a respectării legislaţiei. În special, Comisia ar trebui să elaboreze un raport în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE în cazul în care ponderea datoriei publice în PIB depăşeşte valoarea de referinţă, poziţia bugetară nu este aproape de echilibru sau în excedent, iar abaterile înregistrate în contul de control al statului membru depăşesc pragurile anuale sau cumulate stabilite. Poziţia bugetară este considerată aproape de echilibru dacă deficitul public nu depăşeşte 0,5 % din PIB.

(15)Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive ar trebui să aducă sau să menţină deficitul public sub valoarea de referinţă de 3 % din PIB menţionată la articolul 126 alineatul (2) din TFUE şi în Protocolul (nr. 12) până la termenul stabilit de Consiliu. Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive ar fi, în principiu, cea stabilită iniţial de Consiliu, ţinându-se seama în acelaşi timp de necesitatea de a asigura o ajustare structurală minimă de 0,5 puncte procentuale din PIB în cazul nerespectării criteriului deficitului sau de necesitatea de a corecta abaterea de la această traiectorie ca regulă generală în cazul nerespectării criteriului datoriei. În cazul în care traiectoria iniţială nu mai este fezabilă, din cauza unor circumstanţe obiective, Consiliul ar trebui să poată stabili o traiectorie diferită în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

(16)Pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive, Consiliul, pe baza unei recomandări din partea Comisiei, ar trebui să poată prelungi în continuare termenul pentru corectarea deficitului excesiv, în cazul în care constată existenţa unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1263, sau în cazul unor circumstanţe excepţionale care nu se află sub controlul administraţiei publice şi care au un impact major asupra finanţelor publice ale unui anumit stat membru, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1263, şi cu condiţia ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.

(18)Instituţiile fiscal-bugetare independente şi-au dovedit capacitatea de a promova disciplina fiscală şi de a consolida credibilitatea finanţelor publice ale statelor membre. Pentru a spori asumarea responsabilităţii la nivel naţional, rolul consultativ al instituţiilor fiscal-bugetare independente ar trebui să fie menţinut în cadrul de guvernanţă economică reformat al Uniunii, în vederea consolidării treptate a capacităţilor acestora. Un Consiliu bugetar european mai independent permanent ar trebui să joace un rol consultativ mai important în cadrul de guvernanţă economică al Uniunii.

(19)Ar trebui stabilite condiţii clare pentru abrogarea procedurilor aplicabile deficitelor excesive. Abrogarea ar trebui să impună ca deficitul să rămână în mod credibil sub valoarea de referinţă de 3 % din PIB menţionată la articolul 126 alineatul (2) din TFUE şi în Protocolul (nr. 12), iar în cazul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe datorie, ca statul membru să demonstreze respectarea traiectoriei cheltuielilor nete în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

(21)Prezentul regulament de modificare face parte dintr-un pachet care include şi Regulamentul (UE) 2024/1263 şi Directiva (UE) 2024/1265 a Consiliului (⁹). Împreună, aceste trei acte legislative (denumite în continuare "reforma cadrului de guvernanţă economică") reformează cadrul de guvernanţă economică al Uniunii, încorporând în dreptul Uniunii conţinutul titlului III (Pactul bugetar) din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare (¹⁰) din 2 martie 2012 (TSCG), în conformitate cu articolul 16 din tratatul respectiv. Bazându-se pe experienţa punerii în aplicare a TSCG de către statele membre, reforma cadrului de guvernanţă economică menţine orientarea pe termen mediu a pactului bugetar ca instrument de realizare a disciplinei bugetare şi de promovare a creşterii. Reforma cadrului de guvernanţă economică include o dimensiune consolidată specifică fiecărei ţări, menită să sporească asumarea responsabilităţii la nivel naţional, inclusiv prin menţinerea rolului consultativ al instituţiilor fiscal-bugetare independente, care se bazează în special pe principiile comune ale pactului bugetar privind mecanismele naţionale de corecţie fiscală propuse prin Comunicarea Comisiei din 20 iunie 2012 în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din TSCG. Analiza cheltuielilor, exceptând măsurile discreţionare privind veniturile, pentru evaluarea globală a conformităţii impuse de pactul bugetar este prevăzută în Regulamentul (UE) 2024/1263. La fel ca în pactul bugetar, abaterile temporare de la planul pe termen mediu sunt permise numai în circumstanţe excepţionale, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1263 şi în conformitate cu dispoziţiile privind contul de control. În mod similar pactului bugetar, în cazul unor abateri semnificative de la planul pe termen mediu, ar trebui să fie puse în aplicare măsuri pentru corectarea abaterilor într-un termen stabilit. Reforma cadrului de guvernanţă economică consolidează supravegherea bugetară şi procedurile de asigurare a respectării normelor în vederea îndeplinirii angajamentului de promovare a unor finanţe publice solide şi sustenabile şi a unei creşteri durabile şi favorabile incluziunii. Reforma cadrului de guvernanţă economică menţine astfel obiectivele fundamentale ale disciplinei bugetare şi sustenabilităţii datoriei prevăzute în pactul bugetar.

(22)Sunt necesare dispoziţii tranzitorii pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive atunci când intră în vigoare cadrul reformat. Recomandările formulate în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE şi somaţiile emise în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE care au fost adoptate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare trebuie să fie revizuite pentru a le alinia la dispoziţiile modificate ale Regulamentului (CE) nr. 1467/97. Acest lucru ar permite Consiliului să stabilească o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete în conformitate cu noile dispoziţii pentru statele membre care au luat măsuri, fără a intensifica procedura aplicabilă deficitelor excesive.

(23)Deşi normele aferente procedurii aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit rămân neschimbate, cu o îmbunătăţire structurală anuală minimă de cel puţin 0,5 % din PIB drept criteriu de referinţă, într-un mediu semnificativ modificat al ratelor dobânzii, Comisia poate ajusta, pe durata unei perioade de tranziţie în 2025, 2026 şi 2027 - pentru a nu compromite efectele pozitive ale Mecanismului de redresare şi rezilienţă, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹¹) -,criteriul de referinţă pentru a ţine seama de creşterea plăţilor de dobânzi atunci când stabileşte traiectoria corectivă propusă în legătură cu primul plan bugetar-structural pe termen mediu pentru anii 2025, 2026 şi 2027 în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive, cu condiţia ca statul membru în cauză să explice modul în care va asigura realizarea de reforme şi investiţii ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei ţări, precum şi cum răspunde priorităţilor comune ale Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, în concordanţă cu obiectivul de realizare a tranziţiei verzi şi a tranziţiei digitale şi de consolidare a capacităţilor de apărare.

Art. 1

1.Articolele 1 şi 2 se înlocuiesc cu următorul text:

(1) Deficitul public excesiv care depăşeşte valoarea de referinţă se consideră a fi excepţional în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (a) a doua liniuţă din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) dacă rezultă din existenţa unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu, constatată de Consiliu în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) 2024/1263, sau din circumstanţe excepţionale care nu se află sub controlul administraţiei publice şi care au un impact major asupra finanţelor publice ale statului membru în cauză, în conformitate cu articolul 26 din regulamentul respectiv.

d) progresul punerii în aplicare a reformelor şi a investiţiilor, inclusiv, în particular, a politicilor de prevenire şi corectare a dezechilibrelor macroeconomice şi a politicilor de implementare a strategiei comune a Uniunii privind creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, inclusiv a celor sprijinite de Mecanismul de redresare şi rezilienţă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*2), precum şi calitatea generală a finanţelor publice, în special eficacitatea cadrelor bugetare naţionale;

Comisia ţine seama în mod adecvat şi expres de orice alţi factori care, în opinia statului membru în cauză, sunt relevanţi pentru evaluarea globală a respectării criteriilor privind deficitul şi datoria şi pe care statul membru i-a prezentat Consiliului şi Comisiei. În acest context, o atenţie specială trebuie acordată contribuţiilor financiare destinate promovării solidarităţii internaţionale şi realizării priorităţilor comune ale Uniunii menţionate la articolul 13 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(4) Consiliul şi Comisia realizează o evaluare globală echilibrată a tuturor factorilor relevanţi, în special a măsurii în care aceştia influenţează evaluarea respectării criteriului deficitului şi/sau a criteriului datoriei ca factori agravanţi sau atenuanţi. Situaţia în care statul membru se confruntă cu provocări substanţiale în materie de datorie publică, astfel cum sunt menţionate la alineatul (3) al doilea paragraf litera (a) de la prezentul articol, este considerată drept factor agravant esenţial. Evoluţiile economice, bugetare şi financiare ciclice favorabile nu sunt considerate factori atenuanţi, în timp ce evoluţiile nefavorabile pot fi considerate factori atenuanţi.

La evaluarea conformităţii pe baza criteriului deficitului, dacă ponderea datoriei publice în PIB depăşeşte valoarea de referinţă, aceşti factori se iau în considerare în etapele care conduc la decizia privind existenţa unui deficit excesiv conform prevederilor articolului 126 alineatele (4), (5) şi (6) din TFUE doar în cazul în care este integral îndeplinită dubla condiţie a principiului general conform căruia, pentru a putea lua în considerare aceşti factori relevanţi, deficitul public trebuie să rămână apropiat de valoarea de referinţă, iar depăşirea valorii de referinţă are caracter temporar.

(6) În cazul în care Consiliul, hotărând în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, decide că există un deficit excesiv într-un stat membru, Consiliul şi Comisia ţin seama, în cadrul etapelor procedurale ulterioare prevăzute la articolul 126 din TFUE, de factorii relevanţi menţionaţi la alineatul (3) de la prezentul articol, având în vedere că aceştia influenţează situaţia statului membru în cauză, inclusiv conform celor menţionate la articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament, în special atunci când se decide asupra unui termen pentru corectarea deficitului excesiv şi, eventual, asupra prelungirii termenului respectiv. Cu toate acestea, factorii relevanţi respectivi nu se iau în considerare pentru decizia Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (12) din TFUE privind abrogarea unora sau a tuturor deciziilor sale în temeiul articolului 126 alineatele (6)-(9) şi alineatul (11) din TFUE."

2.Articolul 3 se înlocuieşte cu următorul text:

(3) Consiliul decide cu privire la existenţa unui deficit excesiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE de regulă în decurs de patru luni de la datele de raportare prevăzute la articolul 3 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului (^*3). Atunci când decide că există un deficit excesiv, Consiliul face, în acelaşi timp, recomandări statului membru respectiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE. Consiliul îşi face publice deciziile în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE.

(5) În termenul prevăzut la alineatul (4) de la prezentul articol, statul membru în cauză raportează Consiliului şi Comisiei cu privire la măsurile luate ca răspuns la recomandarea Consiliului emisă în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE. În ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile publice, precum şi măsurile discreţionare atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe partea de venituri, raportul include ţintele stabilite în conformitate cu recomandarea Consiliului, precum şi informaţii cu privire la măsurile luate şi la natura măsurilor preconizate pentru atingerea ţintelor. Statul membru publică respectivul raport. Statul membru poate invita instituţia fiscal-bugetară independentă relevantă să prezinte un raport separat, fără caracter juridic obligatoriu, în care să analizeze dacă măsurile luate şi cele preconizate în raport cu ţintele sunt suficiente.

3.Articolul 4 se înlocuieşte cu următorul text:

4.Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Orice decizie a Consiliului de a soma statul membru participant să ia măsuri de reducere a deficitului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE se ia în termen de două luni de la decizia Consiliului adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE prin care se constată că nu s-au întreprins măsuri eficiente. În somaţia sa, Consiliul solicită ca statul membru să implementeze o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete în conformitate cu cerinţele stabilite la articolul 3 alineatul (4) din prezentul regulament. Consiliul indică, de asemenea, măsurile care sprijină realizarea traiectoriei corective a cheltuielilor nete."

(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

5.La articolul 6, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Pentru a stabili dacă au fost întreprinse măsuri eficiente ca răspuns la somaţia sa adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, Consiliul îşi bazează decizia pe raportul prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 5 alineatul (1a) din prezentul regulament şi pe implementarea acestuia, precum şi pe orice alte decizii suficient de detaliate anunţate public de guvernul statului membru în cauză. Se ia în considerare şi rezultatul misiunii de supraveghere desfăşurate de Comisie în conformitate cu articolul 10a din prezentul regulament."

6.Articolul 8 se înlocuieşte cu următorul text:

(3) O decizie a Consiliului se adoptă în temeiul articolului 126 alineatul (12) din TFUE numai în cazul în care deficitul a fost adus sub valoarea de referinţă şi Comisia estimează că va rămâne astfel în exerciţiul curent şi în exerciţiul următor, iar acolo unde procedura aplicabilă deficitelor excesive a fost iniţiată pe baza criteriului datoriei, statul membru în cauză a respectat traiectoria corectivă a cheltuielilor nete stabilită de Consiliu în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) sau cu articolul 5 alineatul (1) din prezentul regulament."

8.Articolul 10 se înlocuieşte cu următorul text:

9.Articolul 10a se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Comisia asigură un dialog permanent cu autorităţile din statele membre în conformitate cu obiectivele prezentului regulament. În acest sens, în special, Comisia desfăşoară misiuni pentru a evalua situaţia economică reală din statul membru, pentru a identifica eventualele riscuri sau dificultăţi legate de atingerea obiectivelor prezentului regulament şi pentru a permite un dialog cu alte părţi interesate relevante, inclusiv cu instituţiile fiscal-bugetare independente naţionale."

(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2) În urma adoptării de către Consiliu a unei somaţii în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE şi la cererea parlamentului statului membru în cauză, Comisia poate prezenta propria evaluare a situaţiei economice şi fiscal-bugetare din statul membru în cauză. Supravegherea consolidată poate fi exercitată în cazul statelor membre care fac obiectul unor recomandări şi somaţii emise în urma unei decizii adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (8) şi a deciziilor adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (11) din TFUE în vederea monitorizării la faţa locului. Statele membre în cauză pun la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea misiunii."

10.Articolul 12 se înlocuieşte cu următorul text:

(2) În fiecare perioadă de şase luni ulterioară celei în care s-a impus amenda şi până la abrogarea deciziei privind existenţa unui deficit excesiv, Consiliul evaluează dacă respectivul stat membru participant a întreprins măsuri eficiente ca răspuns la somaţia Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE. În respectiva evaluare de şase luni, Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE, înăsprirea sancţiunilor, în afara cazului în care statul membru participant s-a conformat somaţiei Consiliului."

11.Articolele 14 şi 15 se înlocuiesc cu următorul text:

14.Articolul 17a se înlocuieşte cu următorul text:

15.Se introduce următorul articol: