Nou Regulamentul 118/07-nov-2025 de completare a Directivei (UE) 2017/2397 a Parlamentului European şi a Consiliului prin stabilirea de standarde pentru competenţele şi cunoştinţele şi aptitudinile corespunzătoare, pentru examenele practice, pentru omologarea simulatoarelor şi pentru capacitatea din punct de vedere medical şi de abrogare a Directivei delegate (EU) 2020/12 a Comisiei

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 23 Ianuarie 2026
Regulamentul 118/07-nov-2025 de completare a Directivei (UE) 2017/2397 a Parlamentului European şi a Consiliului prin stabilirea de standarde pentru competenţele şi cunoştinţele şi aptitudinile corespunzătoare, pentru examenele practice, pentru omologarea simulatoarelor şi pentru capacitatea din punct de vedere medical şi de abrogare a Directivei delegate (EU) 2020/12 a Comisiei
Dată act: 7-nov-2025
Emitent: Comisia Europeana
(Text cu relevanţă pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva (UE) 2017/2397 a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2017 privind recunoaşterea calificărilor profesionale în domeniul navigaţiei interioare şi de abrogare a Directivelor 91/672/CEE şi 96/50/CE ale Consiliului (1), în special articolul 17 alineatele (1) şi (4), articolul 21 alineatul (2) şi articolul 23 alineatul (6),
(1)JO L 345, 27.12.2017, p. 53, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2017/2397/oj.
Întrucât:
(1)Directiva (UE) 2017/2397 stabileşte condiţiile şi procedurile pentru certificarea calificărilor persoanelor implicate în operarea unei construcţii navale care navighează pe căile navigabile interioare ale Uniunii. Certificarea respectivă are drept scop facilitarea mobilităţii, garantarea siguranţei navigaţiei şi asigurarea protecţiei vieţii omeneşti şi a mediului.
(2)Pentru a asigura standarde armonizate minime pentru certificarea calificărilor, Comisia a fost împuternicită să adopte acte delegate pentru a completa Directiva (UE) 2017/2397 prin stabilirea de standarde privind competenţele şi cunoştinţele şi aptitudinile corespunzătoare, standarde pentru examinările practice, standarde pentru omologarea simulatoarelor şi standarde pentru capacitatea din punct de vedere medical.
(3)Acţiunile Uniunii în sectorul navigaţiei interioare trebuie să urmărească asigurarea uniformităţii în ceea ce priveşte elaborarea de standarde pentru navele de navigaţie interioară în Uniune.
(4)Comitetul european pentru elaborarea de standarde privind navigaţia interioară (CESNI) a fost instituit la 3 iunie 2015 sub auspiciile Comisiei Centrale pentru Navigaţia pe Rin (CCNR), cu scopul de a reuni experţi din statele membre şi CCNR, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, în vederea stabilirii de standarde în domeniul navigaţiei interioare.
(5)La reuniunea din 8 noiembrie 2018, CESNI a adoptat primul standard european pentru calificările în domeniul navigaţiei interioare (ES-QIN 2018/1). Acest set de standarde a fost introdus în cadrul juridic al Uniunii prin Directiva delegată (UE) 2020/12 a Comisiei (2).
(2)Directiva delegată (UE) 2020/12 a Comisiei din 2 august 2019 de completare a Directivei (UE) 2017/2397 a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte standardele pentru competenţe şi cunoştinţele şi aptitudinile corespunzătoare, pentru examenele practice, pentru omologarea simulatoarelor şi pentru capacitatea din punct de vedere medical (JO L 6, 10.1.2020, p. 15, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir_del/2020/12/oj).
(6)Din acel moment, experienţa practică în domeniul navigaţiei interioare a scos la iveală deficienţe ale standardelor existente şi a arătat că este necesară o actualizare a acestora. În consecinţă, la reuniunea din 11 aprilie 2024, CESNI a adoptat primul standard european pentru calificările în domeniul navigaţiei interioare 2024/1 (ES-QIN 2024/1) (3). Noile standarde includ dispoziţii privind consolidarea competenţelor la nivel de management pentru navigaţia în vecinătatea navelor maritime care răspund riscurilor generate de lipsa cunoştinţelor comandantului de navă pentru a naviga pe sectoare în care navighează în acelaşi timp nave de navigaţie interioară şi nave maritime, trimiteri la standardul european de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară şi la standardul european pentru serviciile de informaţii fluviale, precum şi clarificări terminologice şi editoriale.
(3)Rezoluţia CESNI 2024-I-1.
(7)În conformitate cu articolul 32 din Directiva (UE) 2017/2397, actele delegate adoptate în temeiul directivei respective ar trebui să facă trimitere la standardele stabilite de CESNI şi să includă textul integral al acestora, cu condiţia ca acestea să fie disponibile şi actualizate şi să îndeplinească toate cerinţele aplicabile stabilite în anexele la directiva respectivă şi cu condiţia ca interesele Uniunii să nu fie compromise de modificările din procesul decizional al CESNI. Cele trei condiţii au fost îndeplinite în ceea ce priveşte adoptarea de către CESNI a ES-QIN 2024/1. În consecinţă, ES-QIN 2024/1 ar trebui încorporat în dreptul Uniunii.
(8)ES-QIN 2024/1 conţine un set de dispoziţii de sine stătătoare şi coerente. Pentru a asigura securitatea juridică, claritatea şi transparenţa, precum şi aplicarea uniformă în toate statele membre, acest set de dispoziţii urmează să fie adoptat printr-un regulament delegat.
(9)În plus, anexa IV la Directiva delegată (UE) 2020/12, care conţine, de asemenea, un set de dispoziţii de sine stătătoare şi coerente, ar trebui să fie şi ea inclusă în regulamentul delegat respectiv.
(10)În consecinţă, Directiva delegată (UE) 2020/12 ar trebui să fie abrogată.
(11)Regulamentele privind personalul navigant de pe Rin (RPN), în versiunea aplicabilă de la 1 ianuarie 2026, fac trimitere la ES-QIN 2024/1. Scopul prezentului regulament delegat este de a asigura compatibilitatea cadrelor juridice ale RPN cu legislaţia Uniunii. Pentru a permite statelor membre să îşi adapteze normele interne la ES-QIN 2024/1, aplicarea ES-QIN 2024/1 ar trebui amânată până la 1 ianuarie 2026,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1
Standardele pentru competenţe şi cunoştinţele şi aptitudinile corespunzătoare menţionate la articolul 17 alineatul (1) din Directiva (UE) 2017/2397 sunt cele stabilite în anexa I la prezentul regulament.
Art. 2
Standardele pentru examenele practice menţionate la articolul 17 alineatul (3) din Directiva (UE) 2017/2397 sunt cele stabilite în anexa II la prezentul regulament.
Art. 3
Standardele pentru omologarea simulatoarelor menţionate la articolul 21 alineatul (2) din Directiva (UE) 2017/2397 sunt cele stabilite în anexa III la prezentul regulament.
Art. 4
Standardele privind capacitatea din punct de vedere medical menţionate la articolul 23 alineatul (6) din Directiva (UE) 2017/2397 sunt cele stabilite în anexa IV la prezentul regulament.
Art. 5
Directiva delegată (UE) 2020/12 se abrogă de la 1 ianuarie 2026.
Art. 6
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2026.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 7 noiembrie 2025.

Pentru Comisie

Preşedinta

Ursula VON DER LEYEN

ANEXA I:STANDARDE PENTRU COMPETENŢE ŞI CUNOŞTINŢELE ŞI APTITUDINILE CORESPUNZĂTOARE
I.STANDARDE DE COMPETENŢĂ PENTRU NIVELUL OPERAŢIONAL
1.Navigaţie

1.1.

Navigatorul trebuie să aibă capacitatea de a ajuta personalul de conducere al construcţiei navale în situaţii de manevrare şi de conducere a unei construcţii navale pe căile navigabile interioare. Navigatorul trebuie să fie în măsură să facă acest lucru pe toate tipurile de căi navigabile şi în toate tipurile de porturi.

În special, navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să participe la operaţiunile de legare, dezlegare şi halaj (remorcare);

1. Cunoaşterea echipamentelor, materialelor şi procedurilor utilizate la bord pentru operaţiunile de legare, dezlegare şi halaj (remorcare).

2. Capacitatea de a folosi echipamentele necesare la bord, de exemplu bolarzii şi vinciurile pentru manevrele de legare, dezlegare şi halaj.

3. Capacitatea de a folosi materialele disponibile la bord, cum ar fi parâmele şi cablurile, luând în considerare măsurile de siguranţă relevante, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecţie şi de salvare.

4. Capacitatea de a comunica cu timoneria folosind sistemele de comunicaţii prin interfon şi prin gesturi.

5. Cunoaşterea efectelor mişcării apei în jurul construcţiei navale şi a efectelor locale asupra condiţiilor de navigaţie, inclusiv efectele asupra asietei - efectele apei mici în raport cu pescajul.

6. Cunoaşterea mişcărilor apei care afectează construcţia navală în timpul manevrelor, inclusiv efectele de interacţiune în cazul în care două construcţii navale trec una pe lângă cealaltă sau se depăşesc în căi navigabile înguste şi efectele de interacţiune dintre o construcţie navală amarată şi o altă construcţie navală care trece la distanţă scurtă prin calea navigabilă.

2. să participe la operaţiunile de cuplare a combinaţiilor cu barjă de împingere;

1. Cunoaşterea echipamentelor, materialelor şi procedurilor utilizate pentru operaţiunile de cuplare.

2. Capacitatea de a lega şi dezlega combinaţiile cu barjă de împingere utilizând echipamentele şi materialele necesare.

3. Cunoaşterea normelor de lucru în condiţii de siguranţă, inclusiv utilizarea echipamentelor individuale de protecţie şi de salvare.

4. Capacitatea de a aplica normele de securitate în muncă şi de a comunica cu membrii echipajului implicaţi.

3. să participe la operaţiunile de ancorare;

1. Cunoaşterea echipamentelor, materialelor şi procedurilor de ancorare în diverse situaţii.

2. Capacitatea de a participa la manevrele de ancorare, de exemplu pregătirea instalaţiei de ancorare pentru operaţiunile de ancorare, de a prezenta ancora, de a slăbi suficient cablul sau lanţul pentru filarea iniţială, de a identifica momentul în care ancora menţine construcţia navală în poziţie (spaţiul de evitare), de a imobiliza ancorele la finalizarea ancorării, de a folosi ancorele de tragere în diverse manevre şi de a manipula semnalele aferente ancorelor.

3. Cunoaşterea normelor de lucru în condiţii de siguranţă, inclusiv utilizarea echipamentelor individuale de protecţie şi de salvare.

4. să conducă construcţia navală conform comenzilor la cârmă, folosind corect transmisia cârmei;

1. Cunoaşterea funcţiilor şi a tipurilor diverselor sisteme de propulsie şi de direcţie.

2. Capacitatea de a conduce construcţia navală sub supraveghere şi de a se conforma comenzilor la cârmă.

5. să conducă construcţia navală conform comenzilor la cârmă, luând în calcul influenţa vântului şi a curentului;

1. Cunoaşterea influenţei vântului şi a curentului asupra navigaţiei şi manevrelor.

2. Capacitatea de a conduce construcţia navală sub supraveghere, luând în calcul influenţa vântului asupra navigaţiei şi a manevrelor pe căile navigabile cu sau fără curenţi şi cu caracteristici de vânt.

6. să utilizeze, sub supraveghere, sistemele de asistenţă şi instrumentele de navigaţie;

1. Cunoaşterea sistemelor de asistenţă şi a instrumentelor de navigaţie, cum ar fi axiometrul, radarul, indicatorul vitezei de giraţie, indicatorul vitezei de navigaţie.

2. Capacitatea de a utiliza informaţiile furnizate de sistemele de asistenţă pentru navigaţie, cum ar fi sistemul de iluminat şi de balizaj şi hărţile.

3. Capacitatea de a utiliza instrumentele de navigaţie, cum ar fi busola, indicatorul vitezei de giraţie şi indicatorul vitezei de navigaţie.

7. să întreprindă acţiunile necesare pentru siguranţa navigaţiei;

1. Cunoaşterea normelor de siguranţă şi a listelor de verificare care trebuie respectate în situaţii de pericol şi de urgenţă.

2. Capacitatea de a recunoaşte şi de a răspunde la situaţii de pericol şi de a întreprinde acţiunile care se impun, în conformitate cu normele de siguranţă.

3. Capacitatea de a avertiza imediat personalul de conducere al construcţiei navale.

4. Capacitatea de a folosi echipamentul individual de protecţie şi de salvare.

5. Cunoştinţele necesare pentru a efectua verificările ordonate de supraveghetor în ceea ce priveşte prezenţa, buna funcţionare, etanşeitatea şi securizarea construcţiei navale şi a echipamentelor acesteia.

6. Capacitatea de a executa operaţiunile din lista de verificare pentru punte şi spaţiul de locuit, cum ar fi impermeabilizarea şi securizarea bocaporţilor şi a calelor.

7. Capacitatea de a executa operaţiunile din lista de verificare pentru compartimentul maşinilor, de a aranja şi securiza obiectele dezlegate, de a umple tancurile de serviciu şi de a verifica tuburile de aerisire.

8. să descrie caracteristicile principalelor căi navigabile interioare, porturi şi terminale europene, în vederea planificării şi desfăşurării voiajului;

1. Cunoaşterea celor mai importante căi navigabile naţionale şi internaţionale.

2. Cunoaşterea principalelor porturi şi terminale din reţeaua europeană de transport pe căile navigabile interioare (IWT).

3. Cunoaşterea influenţei structurilor construite, a dimensiunilor de gabarit ale şenalului şi a lucrărilor de protecţie asupra navigaţiei.

4. Cunoaşterea caracteristicilor de clasificare a râurilor, canalelor şi căilor navigabile interioare cu caracter maritim: lăţimea fundului, tipul malurilor, structurile de protecţie a malurilor, nivelul apei, mişcarea apei, distanţa liberă verticală şi orizontală la poduri şi adâncimea.

5. Cunoaşterea sistemelor de asistenţă şi a instrumentelor de navigaţie necesare în navigaţia pe căi navigabile interioare cu caracter maritim.

6. Capacitatea de a explica caracteristicile diferitelor tipuri de căi navigabile interioare în vederea planificării şi desfăşurării voiajului.

9. să respecte dispoziţiile generale, semnalele, panourile şi sistemul de marcaje;

1. Cunoaşterea setului convenit de norme aplicabile în navigaţia interioară şi a reglementărilor de poliţie a navigaţiei aplicabile căilor navigabile interioare relevante.

2. Capacitatea de a manipula şi de a întreţine sistemele de semnalizare pe timp de zi şi de noapte, panourile şi semnalele sonore ale construcţiei navale.

3. Cunoaşterea sistemelor de balizaj şi de marcaje SIGNI (Signalisation des voies de navigation intérieure - Semnalizarea căilor navigabile interioare) şi IALA (International Association of Marine Aids to Navigation and Lighthouse Authorities - Asociaţia Internaţională de Semnalizare Maritimă) partea A.

10. să urmeze procedurile aplicabile trecerii prin ecluze şi pe sub poduri;

1. Cunoaşterea formei, configuraţiei şi instalaţiilor aferente ecluzelor şi porturilor, a procesului de ecluzare, a tipurilor de ecluze, bolarzi şi trepte etc.

2. Capacitatea de a aplica procedurile corecte în timpul apropierii, intrării, traversării şi ieşirii din ecluză/depărtării de pod.

11. să utilizeze sistemele de control al traficului.

1. Cunoaşterea diferitelor sisteme de control al traficului în uz, cum ar fi sistemele de semnalizare pe timp de zi şi de noapte ale ecluzelor, stăvilarelor şi podurilor.

2. Capacitatea de a identifica semnalele diurne şi nocturne aferente ecluzelor, stăvilarelor şi podurilor şi de a urma instrucţiunile autorităţii competente, cum ar fi operatorii podurilor şi ai ecluzelor şi agenţii de control al traficului.

3. Capacitatea de a folosi echipamente radio în situaţii de urgenţă.

4. Cunoaşterea Sistemului de identificare automată (AIS) şi a Sistemului de informaţii şi afişare a hărţilor electronice (ECDIS) pentru navigaţia pe căile navigabile interioare.

2.Operarea construcţiei navale

2.1.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să ajute personalul de conducere al construcţiei navale în ceea ce priveşte controlul operării construcţiei navale şi în ceea ce priveşte asistenţa acordată persoanelor aflate la bord.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să facă distincţia între diferitele tipuri de construcţii navale;

1. Cunoaşterea celor mai uzuale tipuri de construcţii navale, inclusiv a convoaielor utilizate la transportul pe căile navigabile interioare europene, şi a construcţiei, dimensiunilor şi tonajelor acestora.

2. Capacitatea de a descrie caracteristicile celor mai uzuale tipuri de construcţii navale, inclusiv a convoaielor care navighează pe căile navigabile interioare europene.

2. să aplice cunoştinţele privind execuţia construcţiilor navale destinate navigaţiei pe căi navigabile interioare şi comportamentul acestora în apă, în special în ceea ce priveşte stabilitatea şi rezistenţa;

1. Cunoaşterea efectelor mişcării construcţiei navale în diverse circumstanţe generate de solicitări longitudinale şi transversale şi a efectelor diverselor condiţii de încărcare.

2. Capacitatea de a descrie comportamentul construcţiei navale - în ceea ce priveşte stabilitatea şi rezistenţa - în diverse condiţii de încărcare.

3. să aplice cunoştinţele despre părţile structurale ale construcţiei navale şi să identifice părţile după nume şi funcţie;

1. Cunoaşterea elementelor structurale ale construcţiei navale în legătură cu transportul diferitelor tipuri de mărfuri şi a călătorilor, inclusiv structura longitudinală şi transversală şi ranforturile locale.

2. Capacitatea de a numi părţile structurale ale construcţiei navale şi de a descrie funcţiile acestora.

4. să aplice cunoştinţele despre etanşeitatea construcţiei navale;

1. Cunoştinţe despre etanşeitatea construcţiei navale destinate transportului pe căile navigabile interioare.

2. Capacitatea de a verifica etanşeitatea.

5. să aplice cunoştinţele despre documentaţia necesară pentru operarea construcţiei navale.

1. Cunoaşterea documentaţiei obligatorii a construcţiei navale.

2. Capacitatea de a explica importanţa acestor documente în raport cu legislaţia şi cerinţele (inter)naţionale.

2.2.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să utilizeze echipamentele construcţiei navale.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să utilizeze ancorele şi să manevreze vinciurile de ancoră;

1. Cunoaşterea diferitelor tipuri de ancore şi vinciuri de ancoră folosite la bordul construcţiei navale.

2. Capacitatea de a numi şi de a recunoaşte diferite tipuri de ancore şi vinciuri de ancoră folosite la bordul construcţiei navale, precum şi de a explica utilizarea lor specifică.

3. Capacitatea de a manevra în condiţii de siguranţă diferite tipuri de ancore şi vinciuri de ancoră în diferite situaţii şi condiţii.

2. să utilizeze instalaţiile şi dispozitivele de ridicare de pe punte;

1. Cunoaşterea instalaţiilor utilizate pe puntea construcţiei navale, cum ar fi vinciurile (de cuplare), bocaporţii, dispozitivele de ridicare, macaralele pentru autovehicule, reţeaua de conducte, furtunurile de incendiu etc.

2. Capacitatea de a numi şi de a recunoaşte instalaţiile şi dispozitivele de ridicare de pe punte şi de a explica utilizarea lor specifică.

3. Capacitatea de a manevra în condiţii de siguranţă instalaţiile şi dispozitivele de ridicare de pe punte.

3. să utilizeze instalaţiile specifice navelor de pasageri.

1. Cunoaşterea cerinţelor specifice de construcţie, a instalaţiilor şi a dispozitivelor pentru navele de pasageri.

2. Capacitatea de a denumi şi de a recunoaşte instalaţiile utilizate numai pe navele de pasageri şi de a explica utilizarea lor specifică.

3. Capacitatea de a manevra în condiţii de siguranţă instalaţiile folosite la bordul navelor de pasageri.

3.Manipularea şi arimarea mărfurilor şi transportul de pasageri

3.1.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să ajute personalul de conducere al construcţiei navale în ceea ce priveşte pregătirea, arimarea şi monitorizarea mărfurilor în timpul operaţiunilor de încărcare şi de descărcare.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să citească planurile de arimare şi de stabilitate;

1. Cunoaşterea impactului tipurilor de marfă asupra planurilor de arimare şi de stabilitate.

2. Cunoaşterea planurilor de arimare şi de stabilitate.

3. Capacitatea de a înţelege planurile de arimare.

4. Cunoaşterea numerotării şi compartimentării calelor de pe navele pentru transportul mărfurilor solide şi a tancurilor de pe navele petroliere (N, C sau G) şi cunoaşterea arimării diferitelor tipuri de mărfuri.

5. Capacitatea de a identifica etichetarea mărfurilor periculoase în conformitate cu Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căi navigabile interioare (ADN).

2. să monitorizeze arimarea şi securizarea mărfurilor;

1. Cunoaşterea metodelor de arimare a diverselor mărfuri pe construcţia navală pentru a asigura transportul în condiţii de siguranţă şi eficienţă.

2. Cunoaşterea procedurilor de pregătire a construcţiei navale pentru operaţiunile de încărcare şi descărcare.

3. Capacitatea de a aplica în condiţii de siguranţă procedurile de încărcare şi descărcare, respectiv deschiderea sau închiderea calelor şi efectuarea serviciului de cart pe punte în timpul operaţiunilor de încărcare şi descărcare.

4. Capacitatea de a stabili şi de a menţine comunicaţii eficiente în timpul încărcării şi descărcării.

5. Cunoaşterea efectului încărcăturii asupra stabilităţii construcţiei navale.

6. Capacitatea de a monitoriza şi de a raporta daunele suferite de mărfuri.

3. să distingă între diferitele tipuri de mărfuri şi între caracteristicile acestora;

1. Cunoaşterea diferitelor tipuri de mărfuri, de exemplu marfa fracţionată, marfa lichidă în vrac, mărfurile grele etc.

2. Cunoaşterea lanţului logistic şi a transportului multimodal.

3. Capacitatea de a pregăti operarea construcţiei navale legate de procedurile de încărcare şi descărcare, de exemplu comunicarea cu ţărmul şi pregătirea calei.

4. să utilizeze sistemul de balast;

1. Cunoaşterea funcţiei şi a modului de utilizare a sistemului de balast.

2. Capacitatea de a folosi sistemul de balast, de exemplu prin umplerea sau golirea tancurilor de balast.

5. să verifice cantitatea de marfă;

1. Cunoaşterea metodelor manuale şi tehnice de calcul al masei încărcăturii pentru diferitele tipuri de construcţii navale.

2. Cunoaşterea metodelor de calcul al cantităţii de marfă încărcate sau descărcate.

3. Cunoaşterea metodelor de calcul al cantităţii de marfă lichidă utilizând sondele/tabelele de măsurători ale tonajului tancurilor sau ambele.

4. Capacitatea de a citi mărcile/scara de pescaj.

6. să lucreze în conformitate cu reglementările şi cu normele de securitate în muncă.

1. Cunoaşterea normelor de securitate în muncă şi a procedurilor aplicabile în etapele de pregătire, încărcare şi descărcare a construcţiei navale cu diverse tipuri de mărfuri.

2. Capacitatea de a respecta normele de securitate în muncă şi procedurile aplicabile în timpul încărcării şi descărcării mărfurilor şi de a folosi echipamentul individual de protecţie şi de salvare.

3. Capacitatea de a stabili şi de a menţine comunicaţii verbale şi non-verbale eficiente cu toţi partenerii implicaţi în procedurile de încărcare şi de descărcare.

4. Cunoştinţe privind mijloacele tehnice de manipulare a mărfurilor înspre/dinspre construcţiile navale şi porturi şi de a lua măsuri de siguranţă a muncii în timpul utilizării acestora.

3.2.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să ajute personalul de conducere al construcţiei navale în ceea ce priveşte furnizarea de servicii pasagerilor şi să furnizeze asistenţă directă persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă în conformitate cu cerinţele de pregătire profesională şi cu instrucţiunile din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (1).

(1) Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare şi pe căi navigabile interioare şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 334, 17.12.2010, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2010/1177/oj).

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să respecte reglementările şi convenţiile privind transportul de pasageri;

1. Cunoaşterea reglementărilor şi convenţiilor aplicabile în ceea ce priveşte transportul de pasageri.

2. Capacitatea de a asigura asistenţă directă persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă, în conformitate cu cerinţele de pregătire profesională şi cu instrucţiunile din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.

2. să asigure deplasarea pasagerilor în condiţii de siguranţă la îmbarcare şi debarcare;

1. Cunoaşterea procedurilor aplicabile înainte şi în timpul îmbarcării şi debarcării pasagerilor.

2. Capacitatea de a poziţiona şi amplasa echipamentul de îmbarcare şi de debarcare şi de a aplica măsuri de siguranţă.

3. să participe la supravegherea pasagerilor în situaţii de urgenţă;

1. Cunoaşterea echipamentelor de salvare existente pentru situaţii de urgenţă, a procedurilor de urmat în caz de scurgere, de incendiu, de om la apă, de evacuare, inclusiv cunoştinţe despre gestionarea crizelor şi a mulţimilor, precum şi de acordare a primului ajutor medical la bordul navei.

2. Capacitatea de a acorda ajutor în caz de scurgere, de incendiu, de om la apă, de abordaj şi de evacuare, inclusiv de a gestiona crize şi mulţimi, şi capacitatea de a utiliza echipamentul de salvare în situaţii de urgenţă şi de a acorda primul ajutor medical la bordul navei.

4. să comunice în mod eficient cu pasagerii.

1. Cunoaşterea frazelor de comunicare standardizate folosite pentru evacuarea pasagerilor în caz de urgenţă.

2. Capacitatea de a utiliza un comportament şi un limbaj orientate spre serviciu.

4.Inginerie navală şi inginerie electrică, electronică şi a sistemelor de control

4.1.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să ajute personalul de conducere al construcţiei navale în ceea ce priveşte ingineria navală, electrică, electronică şi a sistemelor de comandă, pentru a asigura siguranţa tehnică generală.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să participe la monitorizarea motoarelor şi a sistemului de propulsie;

1. Cunoaşterea principiilor sistemului de propulsie.

2. Cunoştinţe despre diferitele tipuri de motoare, despre construcţia şi performanţele acestora şi cunoaşterea termenilor de specialitate aferenţi.

3. Cunoaşterea funcţiei şi a modului de operare al sistemelor de alimentare cu aer, de alimentare cu combustibil, de lubrifiere, de răcire şi de evacuare ale motorului.

4. Cunoaşterea motoarelor principale şi auxiliare.

5. Capacitatea de a efectua verificări de bază şi de a asigura funcţionarea corectă a motoarelor.

2. să pregătească motoarele principale şi instalaţiile auxiliare pentru operare;

1. Cunoaşterea sistemelor de pornire a motoarelor principale, a instalaţiilor auxiliare şi a sistemelor hidraulice şi pneumatice în conformitate cu instrucţiunile.

2. Cunoaşterea principiilor sistemelor de inversare a cursei.

3. Capacitatea de a pregăti dispozitivele din sala de maşini în conformitate cu lista de verificare pentru plecare.

4. Capacitatea de a utiliza sistemul de pornire şi echipamentul auxiliar conform instrucţiunilor, de exemplu instalaţia de guvernare.

5. Capacitatea de a porni motoarele principale în conformitate cu procedurile de pornire.

6. Capacitatea de a utiliza sisteme hidraulice şi pneumatice.

3. să reacţioneze în mod adecvat la avariile motoarelor;

1. Cunoaşterea echipamentelor de control din sala de maşini şi a procedurilor de raportare a avariilor.

2. Capacitatea de a recunoaşte avariile şi de a lua măsurile adecvate în caz de avarie, inclusiv raportarea către personalul de conducere al construcţiei navale.

4. să utilizeze instalaţiile, inclusiv pompele, reţeaua de conducte, sistemele de santină şi de balast;

1. Cunoştinţe despre funcţionarea în condiţii de siguranţă şi despre controlul instalaţiilor din compartimentele maşini, balast şi santină, în conformitate cu procedurile.

2. Capacitatea de a controla funcţionarea în condiţii de siguranţă şi operarea instalaţiilor din sala de maşini şi de a întreţine sistemele de santină şi de balast, inclusiv: raportarea incidentelor asociate operaţiunilor de transfer şi capacitatea de a măsura şi raporta corect nivelurile tancurilor.

3. Capacitatea de a pregăti şi de a executa operaţiunile de oprire a motoarelor după funcţionare.

4. Capacitatea de a opera sistemele de pompare din compartimentele santină, balast şi mărfuri.

5. să participe la monitorizarea dispozitivelor electronice şi electrice;

1. Cunoaşterea sistemelor şi componentelor electronice şi electrice.

2. Cunoştinţe despre curentul alternativ şi curentul continuu.

3. Capacitatea de a monitoriza şi evalua instrumentele de comandă.

4. Cunoştinţe despre magnetism şi diferenţa dintre magneţii naturali şi cei artificiali.

5. Cunoaşterea sistemului electrohidraulic.

6. să pregătească, să pornească, să conecteze şi să înlocuiască generatoarele şi să comande sistemele acestora şi alimentarea de pe ţărm;

1. Cunoaşterea instalaţiei de alimentare electrică.

2. Capacitatea de a utiliza tabloul de distribuţie.

3. Capacitatea de a utiliza alimentarea de la ţărm.

7. să definească avariile şi defecţiunile uzuale şi să descrie acţiunile de prevenire a avariilor;

1. Cunoaşterea avariilor din afara sălii de maşini, a procedurilor de urmat pentru a preveni stricăciunile şi a procedurilor de urmat în cazul în care apar avarii.

2. Capacitatea de a identifica defecţiunile comune şi de a lua măsuri pentru a preveni deteriorarea sistemelor mecanice, electrice, electronice, hidraulice şi pneumatice.

8. să utilizeze uneltele necesare pentru a asigura siguranţa tehnică generală.

1. Cunoaşterea caracteristicilor şi a limitărilor proceselor şi materialelor utilizate pentru întreţinerea şi repararea motoarelor şi a instalaţiilor.

2. Capacitatea de a aplica practici de securitate în muncă la întreţinerea sau repararea motoarelor şi a instalaţiilor.

4.2.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să realizeze lucrări de întreţinere a echipamentelor care ţin de ingineria navală, electrică, electronică şi a sistemelor de comandă, pentru a asigura siguranţa tehnică generală.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să efectueze lucrările zilnice de întreţinere a motoarelor principale, a maşinilor auxiliare şi a sistemelor de comandă;

1. Cunoaşterea procedurilor de urmat pentru întreţinerea şi îngrijirea încăperii de maşini, a motorului principal, a maşinilor principale, a instalaţiilor auxiliare şi a sistemelor de comandă.

2. Capacitatea de a întreţine motoarele principale, instalaţiile auxiliare şi sistemele de comandă.

2. să efectueze lucrările zilnice de întreţinere a maşinilor, inclusiv a pompelor, a reţelei de conducte, a sistemelor de santină şi de balast;

1. Cunoaşterea procedurilor zilnice de întreţinere.

2. Capacitatea de a întreţine şi de a avea grijă de pompe, de reţeaua de conducte, de sistemele de santină şi de balast.

3. să utilizeze uneltele necesare pentru a asigura siguranţa tehnică generală;

1. Cunoştinţe despre utilizarea materialului de întreţinere şi a instrumentelor de reparaţii aflate la bord, inclusiv despre calităţile şi limitările acestora.

2. Capacitatea de a alege şi de a folosi materialul de întreţinere şi instrumentele de reparaţii aflate la bord.

4. să urmeze procedurile de întreţinere şi reparaţii;

1. Cunoaşterea manualelor şi a instrucţiunilor de întreţinere şi reparaţii.

2. Capacitatea de a efectua proceduri de întreţinere şi reparaţie în conformitate cu manualele şi instrucţiunile aplicabile.

5. să utilizeze informaţiile tehnice şi să consemneze procedurile tehnice.

1. Cunoaşterea documentaţiei şi a manualelor tehnice.

2. Capacitatea de a consemna lucrările de întreţinere.

5.Întreţinere şi reparaţii

5.1.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să ajute personalul de conducere al construcţiei navale în ceea ce priveşte întreţinerea şi repararea construcţiei navale, a dispozitivelor şi a echipamentelor acesteia.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să lucreze cu diferite tipuri de materiale şi unelte utilizate în operaţiunile de întreţinere şi reparare;

1. Cunoaşterea uneltelor necesare pentru întreţinerea instalaţiilor şi a normelor de securitate în muncă şi de protecţie a mediului.

2. Capacitatea de a utiliza metodele relevante pentru întreţinerea construcţiei navale, inclusiv capacitatea de a alege diferite materiale.

3. Capacitatea de a întreţine şi de a depozita în mod corect uneltele şi echipamentele de întreţinere.

4. Capacitatea de a efectua lucrări de întreţinere în conformitate cu normele de securitate în muncă şi de protecţie a mediului.

2. să protejeze sănătatea şi mediul în timpul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii;

1. Cunoaşterea procedurilor de curăţare şi de protecţie aplicabile şi a normelor de igienă aplicabile.

2. Capacitatea de a curăţa toate spaţiile de locuit şi timoneria şi de a asigura menajul în mod corespunzător, respectând regulile de igienă, inclusiv asumarea responsabilităţii pentru propriul spaţiu de locuit.

3. Capacitatea de a curăţa sala de maşini şi motoarele utilizând materialele de curăţare adecvate.

4. Capacitatea de a curăţa şi de a proteja părţile exterioare, corpul şi punţile construcţiei navale în ordinea corectă, folosind materialele necesare, în conformitate cu normele de protecţie a mediului.

5. Capacitatea de a se ocupa de eliminarea deşeurilor provenite de la construcţia navală şi a deşeurilor menajere în conformitate cu normele de protecţie a mediului.

3. să întreţină dispozitivele tehnice în conformitate cu instrucţiunile tehnice;

1. Cunoaşterea instrucţiunilor tehnice de întreţinere şi a programelor de întreţinere.

2. Capacitatea de a se ocupa de toate echipamentele tehnice conform instrucţiunilor şi de a folosi programele de întreţinere (inclusiv cele digitale) sub supraveghere.

4. să manevreze cablurile şi parâmele în condiţii de siguranţă;

1. Cunoaşterea caracteristicilor diferitelor tipuri de parâme şi de cabluri.

2. Capacitatea de a le folosi şi de a le stivui în conformitate cu practicile şi normele de securitate în muncă.

5. să facă noduri şi matiseli adecvate scopului lor şi să le întreţină;

1. Cunoaşterea procedurilor de urmat pentru a asigura remorcarea şi cuplarea în siguranţă cu mijloacele disponibile la bord.

2. Capacitatea de a matisi cabluri şi parâme.

3. Capacitatea de a realiza noduri în funcţie de utilizarea lor.

4. Întreţinerea cablurilor şi a parâmelor.

6. să pregătească şi să realizeze planurile de lucru ca membru al unei echipe şi să verifice rezultatele.

1. Cunoaşterea principiilor muncii în echipă.

2. Capacitatea de a efectua întreţinerea şi reparaţiile simple în mod independent, ca membru al echipei.

3. Capacitatea de a efectua reparaţii mai complexe sub supraveghere.

4. Aplicarea diverselor metode de lucru, inclusiv a muncii în echipă, în conformitate cu instrucţiunile de siguranţă.

5. Capacitatea de a evalua calitatea muncii.

6.Comunicare

6.1.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să comunice în mod general şi profesional, ceea ce include capacitatea de a utiliza fraze de comunicare standardizate în situaţii în care există probleme de comunicare.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să utilizeze sistemele de informaţii şi de comunicaţii;

1. Cunoaşterea instalaţiei de interfon pentru comunicaţii în interiorul construcţiei navale sau cu terminalul, precum şi a sistemelor de telefonie (mobilă), radio, TV (prin satelit) şi camere video.

2. Capacitatea de a utiliza sistemele de telefonie (mobilă), radio, TV (prin satelit) şi camere video ale construcţiei navale.

3. Cunoaşterea principiilor de funcţionare a sistemului AIS pentru navigaţia interioară.

4. Capacitatea de a utiliza datele din sistemul AIS pentru navigaţia interioară în comunicarea cu alte construcţii navale.

2. să îndeplinească diverse sarcini cu ajutorul diferitelor tipuri de dispozitive digitale, servicii de informaţii [cum ar fi serviciile de informaţii fluviale (RIS)] şi sisteme de comunicaţii;

1. Cunoaşterea dispozitivelor digitale disponibile în transportul pe căi navigabile interioare.

2. Capacitatea de a utiliza dispozitivele digitale ale construcţiei navale în conformitate cu instrucţiunile, pentru a îndeplini sarcini simple.

3. să colecteze şi să stocheze date, inclusiv să facă copii de siguranţă şi actualizări;

1. Cunoaşterea sistemului de comunicaţii al construcţiei navale pentru a colecta, stoca şi actualiza date.

2. Capacitatea de a prelucra date sub supraveghere strictă.

4. să urmeze instrucţiunile de protecţie a datelor;

1. Cunoaşterea reglementărilor privind protecţia datelor şi secretul profesional.

2. Capacitatea de prelucrare a datelor în conformitate cu reglementările privind protecţia datelor şi secretul profesional.

5. să prezintă fapte folosind vocabularul tehnic de specialitate;

1. Cunoaşterea termenilor tehnici şi nautici necesari, precum şi a termenilor legaţi de aspecte sociale, utilizaţi în frazele de comunicare standardizate.

2. Capacitatea de a utiliza termenii tehnici şi nautici necesari, precum şi termenii legaţi de aspecte sociale, utilizaţi în frazele de comunicare standardizate.

6. să obţină informaţii nautice şi tehnice pentru a menţine siguranţa navigaţiei.

1. Cunoaşterea surselor de informaţii disponibile.

2. Capacitatea de a utiliza sursele de informaţie pentru a obţine informaţiile nautice şi tehnice necesare pentru a menţine siguranţa navigaţiei.

6.2.

Navigatorul trebuie să fie sociabil.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să urmeze instrucţiunile şi să comunice cu alte persoane în legătură cu sarcinile la bord;

1. Cunoaşterea importanţei comenzilor personalului de conducere al construcţiei navale, a instrucţiunilor, regulilor şi procedurilor formale şi informale şi a importanţei de a fi un exemplu pentru membrii neexperimentaţi ai echipajului.

2. Capacitatea de a urma comenzile personalului de conducere al construcţiei navale şi alte instrucţiuni şi reguli, precum şi de a ajuta membrii neexperimentaţi ai echipajului.

3. Cunoaşterea regulilor operatorului economic şi a regulilor aplicabile la bord.

4. Capacitatea de a respecta regulile operatorului economic şi regulile aplicabile la bord.

2. să contribuie la bunele relaţii sociale şi să coopereze cu alte persoane la bord;

1. Cunoaşterea diversităţii culturale.

2. Capacitatea de a accepta diferite standarde, valori şi obiceiuri culturale.

3. Capacitatea de a lucra şi de a trăi într-o echipă.

4. Capacitatea de a participa la reuniuni de echipă şi de a îndeplini sarcinile repartizate.

5. Cunoaşterea importanţei respectului faţă de munca în echipă.

6. Capacitatea de a respecta diferenţele sexuale şi culturale şi de a raporta probleme legate de acestea, inclusiv hărţuirea psihologică şi fizică (sexuală).

3. să accepte responsabilitatea socială, condiţiile de angajare, drepturile şi îndatoririle individuale; să recunoască pericolele legate de abuzul de alcool şi de droguri şi să reacţioneze în mod adecvat la abateri şi pericole;

1. Capacitatea de a identifica abaterile şi potenţialele pericole.

2. Capacitatea de a reacţiona în mod proactiv la abateri şi la potenţiale pericole.

3. Capacitatea de a lucra independent în conformitate cu instrucţiunile.

4. Cunoaşterea drepturilor şi îndatoririlor individuale ale lucrătorilor.

5. Cunoaşterea pericolelor asociate consumului de alcool şi droguri în mediul de lucru şi social. (Conştientizarea reglementărilor poliţieneşti în domeniul toxicologic).

6. Capacitatea de a identifica pericolele asociate consumului de alcool şi de droguri la adresa operării în condiţii de siguranţă a construcţiei navale.

4. să planifice, să facă cumpărăturile necesare şi să pregătească mese simple.

1. Cunoaşterea posibilităţilor de aprovizionare cu alimente şi a principiilor unei alimentaţii sănătoase.

2. Capacitatea de a pregăti mese simple în conformitate cu regulile de igienă.

7.Securitate şi sănătate şi protecţia mediului

7.1.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să respecte normele de securitate în muncă, să înţeleagă importanţa normelor privind securitatea şi sănătatea, precum şi să înţeleagă importanţa mediului.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să lucreze în conformitate cu instrucţiunile şi normele privind siguranţa la locul de muncă şi prevenirea accidentelor;

1. Cunoaşterea avantajelor practicilor de securitate în muncă.

2. Cunoaşterea naturii pericolelor la bord.

3. Capacitatea de a preveni situaţiile periculoase legate de riscurile de la bord, de exemplu:

- mişcările construcţiei navale;

- asigurarea îmbarcării şi a debarcării în condiţii de securitate (de exemplu, utilizarea schelei de bord şi a bărcii de serviciu);

- arimarea în condiţii de siguranţă a obiectelor mobile;

- lucrul cu utilaje;

- recunoaşterea pericolelor electrice;

- măsuri de prevenire şi de stingere a incendiilor;

- utilizarea profesionistă a sculelor manuale;

- utilizarea profesionistă a sculelor electrice portabile;

- respectarea regulilor de sănătate şi de igienă;

- eliminarea pericolelor de alunecare, cădere şi împiedicare.

4. Cunoaşterea instrucţiunilor de lucru relevante pentru sănătate şi siguranţă în timpul activităţilor care au loc la bord.

5. Cunoaşterea reglementărilor aplicabile privind condiţiile de muncă sigure şi durabile.

6. Capacitatea de a preveni accidentele în activităţile care ar putea fi periculoase pentru personal sau pentru construcţia navală în ceea ce priveşte:

- încărcarea şi descărcarea mărfurilor;

- legarea la cheu şi dezlegarea construcţiei navale;

- lucrul la înălţime;

- lucrul cu substanţe chimice;

- lucrul cu baterii;

- prezenţa în sala de maşini;

- ridicarea sarcinilor (manuală şi mecanică);

- intrarea şi lucrul în spaţii închise.

7. Capacitatea de a înţelege comenzile şi de a comunica cu alte persoane în legătură cu sarcinile la bord.

2. să utilizeze echipamentul individual de protecţie pentru a preveni accidentele;

1. Cunoaşterea echipamentului individual de protecţie.

2. Capacitatea de a utiliza echipamentul individual de protecţie, de exemplu:

- protecţie a ochilor;

- protecţie a căilor respiratorii;

- protecţie a urechilor;

- protecţie a capului;

- îmbrăcămintea de protecţie.

3. să ia măsurile de precauţie necesare înainte de a intra în spaţii închise.

1. Cunoaşterea pericolelor asociate cu intrarea în spaţii închise.

2. Cunoaşterea măsurilor de precauţie care trebuie luate şi a testelor sau măsurătorilor care trebuie efectuate pentru a determina dacă un spaţiu închis a fost sau nu a fost securizat în vederea intrării şi a lucrului în acest spaţiu.

3. Capacitatea de a aplica instrucţiuni de siguranţă înainte de a intra în anumite spaţii de la bord, de exemplu:

- cale;

- coferdamuri;

- coca dublă.

4. Capacitatea de a lua măsuri de precauţie pentru lucrul în spaţii închise.

7.2.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să recunoască importanţa formării la bord şi să acţioneze imediat în caz de urgenţă.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să acţioneze în situaţii de urgenţă în conformitate cu instrucţiunile şi procedurile aplicabile;

1. Cunoaşterea diferitelor tipuri de situaţii de urgenţă.

2. Cunoaşterea rutinei de urmat în cazul unei alarme.

3. Cunoaşterea procedurilor aplicabile în caz de accident.

4. Capacitatea de a acţiona în conformitate cu instrucţiunile şi procedurile.

2. să acorde primul ajutor medical;

1. Cunoaşterea principiilor generale de prim ajutor la bordul unei construcţii navale după evaluarea situaţiei, inclusiv cunoaşterea noţiunilor de anatomie şi fiziologie.

2. Capacitatea de a menţine starea fizică şi mentală şi igiena personală în cazul acordării primului ajutor.

3. Cunoaşterea măsurilor relevante în caz de accidente, în conformitate cu cele mai bune practici recunoscute.

4. Capacitatea de a evalua nevoile victimei şi pericolele la adresa propriei siguranţe.

5. Capacitatea de a întreprinde măsurile necesare în caz de urgenţă, inclusiv:

(a) plasarea victimei în poziţie de siguranţă;

(b) aplicarea tehnicilor de resuscitare;

(c) controlarea hemoragiilor;

(d) aplicarea măsurilor adecvate de gestionare elementară a stării de şoc;

(e) aplicarea măsurilor adecvate în caz de arsură şi opărire, inclusiv în cazul accidentelor provocate de curentul electric;

(f) salvarea şi transportarea victimei.

6. Capacitatea de a improviza bandaje şi de a folosi materialele din trusa de prim ajutor.

3. să utilizeze şi să întreţină echipamentul individual de protecţie şi echipamentul de salvare în situaţii de urgenţă disponibile la bordul navei;

1. Cunoaşterea verificărilor periodice ale echipamentelor individuale de protecţie, ale rutelor de evacuare şi ale echipamentului de salvare în ceea ce priveşte funcţionarea şi, eventual, deteriorarea, uzura şi alte imperfecţiuni.

2. Capacitatea de a reacţiona în cazul constatării unor imperfecţiuni, inclusiv prin procedurile de comunicare relevante.

3. Capacitatea de a utiliza echipamentele de salvare în situaţii de urgenţă, de exemplu:

- colacii de salvare, inclusiv dotările relevante ale acestora, precum şi

- vestele de salvare, inclusiv dotările relevante ale acestora, cum ar fi lămpile cu lumină fixă sau intermitentă şi fluierul, fixate ferm prin corzi.

4. Cunoaşterea funcţiilor bărcii de serviciu.

5. Capacitatea de a pregăti, lansa la apă, conduce, readuce la bord şi arima barca de serviciu.

4. să înoate şi să acorde asistenţă în cadrul operaţiunilor de salvare;

1. Capacitatea de a salva şi de a transporta o victimă.

2. Capacitatea de a-şi folosi aptitudinile de înot în operaţiunile de salvare.

5. să utilizeze rutele de evacuare în situaţii de urgenţă;

Capacitatea de a menţine rutele de evacuare libere (în funcţie de caracteristicile locale de la bord).

6. să utilizeze sistemele interne de comunicaţii şi de alarmă în situaţii de urgenţă.

Capacitatea de a utiliza sistemele şi echipamentele de comunicaţii şi de alarmă în situaţii de urgenţă.

7.3.

Navigatorul trebuie să fie capabil să ia măsuri de prevenire a incendiilor şi să utilizeze în mod corect echipamentele de stingere a incendiilor.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să distingă elementele unui incendiu şi tipurile şi sursele de aprindere;

1. Cunoaşterea cauzelor posibile ale incendiilor în timpul diferitelor activităţi, precum şi cunoaşterea clasificării incendiilor în conformitate cu standardul european EN sau cu un standard echivalent.

2. Cunoaşterea elementelor procesului de ardere.

3. Capacitatea de a aplica procedurile de bază ale stingerii incendiilor.

2. să utilizeze diferite tipuri de stingătoare de incendiu;

1. Cunoaşterea diferitelor caracteristici şi categorii de stingătoare de incendiu.

2. Capacitatea de a aplica diverse metode de stingere a incendiilor şi de a utiliza echipamentele de stingere şi instalaţiile fixe, luând în considerare, de exemplu:

- utilizarea diferitelor tipuri de stingătoare de incendiu portabile, precum şi

- influenţa vântului în zona de proximitate a incendiului.

3. să acţioneze în conformitate cu procedurile şi organizarea stingerii incendiilor aplicabile la bord;

1. Cunoaşterea sistemelor de stingere a incendiilor disponibile la bord.

2. Capacitatea de a ataca focul şi de a lua măsuri de notificare relevante.

4. să urmeze instrucţiunile privind: echipamentele individuale de protecţie, metodele şi agenţii de stingere şi procedurile de urmat în timpul operaţiunilor de stingere a incendiilor şi de salvare.

1. Cunoaşterea procedurilor, astfel încât să se evite punerea în pericol a propriei persoane.

2. Capacitatea de a acţiona în conformitate cu procedura de urgenţă.

7.4.

Navigatorul trebuie să fie în măsură să îşi îndeplinească sarcinile ţinând seama de importanţa protejării mediului.

Navigatorul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să protejeze mediul în conformitate cu reglementările relevante;

1. Cunoaşterea reglementărilor naţionale şi internaţionale privind protecţia mediului.

2. Capacitatea de a utiliza documentaţia şi sistemele de informaţii disponibile privind problemele de mediu, în conformitate cu instrucţiunile.

3. Cunoaşterea consecinţelor posibilelor scurgeri, deversări sau emisii de poluanţi în mediu.

4. Cunoaşterea mărfurilor periculoase şi a clasificărilor acestora cu privire la aspectele de mediu.

2. să ia măsuri de precauţie pentru a preveni poluarea mediului;

1. Cunoaşterea măsurilor generale de precauţie aplicate pentru a preveni poluarea mediului.

2. Capacitatea de a respecta măsurile generale de precauţie şi de a aplica proceduri sigure de buncheraj.

3. Capacitatea de a lua măsuri conform instrucţiunilor în caz de abordaj, de exemplu astuparea spărturilor.

3. să utilizeze eficient resursele;

1. Cunoaşterea utilizării eficiente a combustibilului.

2. Capacitatea de a utiliza materialele în mod economic şi fără a risipi energie.

4. să elimine deşeurile într-o manieră ecologică.

1. Cunoaşterea reglementărilor aplicabile privind deşeurile.

2. Capacitatea de a efectua colectarea, predarea şi eliminarea următoarelor:

- uleiuri şi unsori folosite pe construcţia navală,

- reziduuri provenite de la mărfuri, precum şi

- alte tipuri de deşeuri.

II.STANDARDE DE COMPETENŢĂ PENTRU NIVELUL DE CONDUCERE
0. Supravegherea
Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să dea instrucţiuni celorlalţi membri ai echipajului de punte şi să monitorizeze sarcinile efectuate de aceştia, astfel cum sunt menţionate la secţiunea 1 din anexa II la Directiva (UE) 2017/2397, ceea ce presupune existenţa unor abilităţi adecvate pentru a îndeplini aceste sarcini.
Persoanele care doresc să se califice în calitate de conducător de navă trebuie să demonstreze competenţele enumerate la punctele 0.1-7.4, cu excepţia cazului în care au parcurs una dintre următoarele:
- absolvirea unui program de pregătire profesională aprobat, bazat pe standardele de competenţă pentru nivelul operaţional;
- evaluarea competenţelor de către o autoritate administrativă, cu scopul de a verifica îndeplinirea standardelor de competenţă pentru nivelul operaţional.
0.1. Navigaţie
Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1

COMPETENŢĂ

COLOANA 2

CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să demonstreze operaţiunile de legare, dezlegare şi halaj (remorcare);

1. Cunoaşterea echipamentelor, materialelor şi procedurilor utilizate pentru operaţiunile de legare, dezlegare şi halaj (remorcare).

2. Capacitatea de a folosi materialele disponibile la bord, cum ar fi vinciurile, bolarzii, parâmele şi cablurile, luând în considerare măsurile relevante de securitate în muncă, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecţie şi de salvare.

3. Capacitatea de a comunica cu timoneria folosind sistemele de comunicaţii prin interfon şi prin gesturi.

4. Cunoaşterea efectelor mişcării apei în jurul construcţiei navale şi a efectelor locale asupra condiţiilor de navigaţie, inclusiv efectele asupra asietei - efectele apei mici în raport cu pescajul.

5. Cunoaşterea mişcărilor apei care afectează construcţia navală în timpul manevrelor, inclusiv efectele de interacţiune în cazul în care două construcţii navale trec una pe lângă cealaltă sau se depăşesc în căi navigabile înguste şi efectele de interacţiune dintre o construcţie navală amarată şi o altă construcţie navală care trece la distanţă scurtă prin calea navigabilă.

2. să demonstreze operaţiunile de cuplare a combinaţiilor cu barjă de împingere;

1. Cunoaşterea echipamentelor, materialelor şi procedurilor utilizate pentru operaţiunile de cuplare.

2. Capacitatea de a lega şi dezlega combinaţiile cu barjă de împingere utilizând echipamentele şi materialele necesare.

3. Capacitatea de a folosi echipamentele şi materialele disponibile la bord pentru operaţiunile de cuplare, luând în considerare măsurile relevante de securitate în muncă, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecţie şi de salvare.

4. Capacitatea de a comunica cu membrii echipajului de punte implicaţi în operaţiunile de cuplare a combinaţiilor cu barjă de împingere.

3. să demonstreze operaţiunile de ancorare;

1. Cunoaşterea echipamentelor, materialelor şi procedurilor utilizate pentru operaţiunile de ancorare.

2. Capacitatea de a demonstra manevrele de ancorare: pregătirea instalaţiei de ancorare pentru operaţiunile de ancorare, prezentarea ancorei, slăbirea suficientă a cablului sau a lanţului pentru filarea iniţială, identificarea momentului în care ancora menţine construcţia navală în poziţie (relevmentul ancorei), imobilizarea ancorelor la finalizarea ancorării, folosirea derapării ancorelor în diverse manevre şi manipularea semnalelor aferente ancorelor.

3. Capacitatea de a folosi echipamentele şi materialele disponibile la bord pentru operaţiunile de ancorare, luând în considerare măsurile relevante de securitate în muncă, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecţie şi de salvare.

4. Capacitatea de a comunica cu timoneria folosind sistemele de comunicaţii prin interfon şi prin gesturi.

4. să întreprindă acţiunile adecvate pentru siguranţa navigaţiei;

1. Capacitatea de a avertiza imediat echipajul construcţiei navale şi de a utiliza echipamentul individual de protecţie şi de salvare.

2. Capacitatea de a asigura etanşeitatea construcţiei navale.

3. Capacitatea de a demonstra şi de a executa operaţiunile din lista de verificare pentru punte şi spaţiul de locuit, cum ar fi impermeabilizarea şi securizarea bocaporţilor şi a calelor.

5. să descrie diferitele tipuri de ecluze şi de porturi şi funcţionarea acestora;

1. Cunoaşterea formei, configuraţiei şi instalaţiilor aferente ecluzelor şi porturilor, a procesului de ecluzare, a tipurilor de porţi de ecluză, bolarzi şi trepte etc.

2. Capacitatea de a explica şi de a demonstra membrilor echipajului de punte procedurile aplicabile trecerii prin ecluze, baraje şi pe sub poduri.

6. să respecte dispoziţiile generale, semnalele, panourile şi sistemul de marcaje.

1. Cunoaşterea reglementărilor poliţieneşti aplicabile căilor navigabile interioare relevante.

2. Capacitatea de a manipula şi de a întreţine sistemele de semnalizare pe timp de zi şi de noapte, panourile şi semnalele sonore ale construcţiei navale.

3. Cunoaşterea sistemelor de balizaj şi de marcaje SIGNI şi IALA partea A.

0.2. Operarea construcţiei navale
Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1

COMPETENŢĂ

COLOANA 2

CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să facă distincţia între diferitele tipuri de construcţii navale;

1. Cunoaşterea celor mai uzuale tipuri de construcţii navale, inclusiv a convoaielor utilizate la transportul pe căile navigabile interioare europene, şi a construcţiei, dimensiunilor şi tonajelor acestora.

2. Capacitatea de a descrie caracteristicile celor mai uzuale tipuri de construcţii navale, inclusiv a convoaielor utilizate pe căile navigabile interioare europene.

2. să aplice cunoştinţele despre documentaţia necesară pentru operarea construcţiei navale.

1. Cunoaşterea documentaţiei obligatorii a construcţiei navale.

2. Capacitatea de a explica importanţa acestor documente în raport cu legislaţia şi cerinţele (inter)naţionale.

0.3. Manipularea şi arimarea mărfurilor şi transportul de pasageri
Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1

COMPETENŢĂ

COLOANA 2

CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să explice normele ADN privind etichetarea şi procedurile de siguranţă a transportului de călători;

1. Capacitatea de a explica normele ADN privind etichetarea mărfurilor periculoase.

2. Capacitatea de a explica procedurile de siguranţă a transportului de călători, inclusiv aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1177/2010.

3. Capacitatea de a comunica în mod eficient cu pasagerii.

2. să explice şi să demonstreze modul de utilizare a sistemului de balast;

1. Cunoaşterea funcţiei şi a modului de utilizare a sistemului de balast.

2. Capacitatea de a explica modul de utilizare a sistemului de balast, de exemplu prin umplerea sau golirea tancurilor de balast.

3. să verifice cantitatea de marfă.

1. Cunoaşterea metodelor manuale şi tehnice de calcul al masei încărcăturii pentru diferitele tipuri de construcţii navale.

2. Capacitatea de a utiliza metodele de calcul al cantităţii de marfă încărcate sau descărcate.

3. Capacitatea de a calcula cantitatea de marfă lichidă utilizând sondele sau tabelele de măsurători ale tonajului tancurilor, sau ambele;

0.4. Inginerie navală şi inginerie electrică, electronică şi a sistemelor de control
Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1

COMPETENŢĂ

COLOANA 2

CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să utilizeze instalaţiile, inclusiv pompele, reţeaua de conducte, sistemele de santină şi de balast;

1. Cunoaşterea procedurilor de urmat pentru operarea în condiţii de siguranţă a utilajelor şi a sistemelor de santină şi de balast, precum şi pentru eliminarea corectă a deşeurilor.

2. Capacitatea de a opera şi de a controla maşinile din sala de maşini, în conformitate cu procedurile.

3. Capacitatea de a explica funcţionarea, operarea şi întreţinerea în condiţii de siguranţă a sistemelor de santină şi de balast, inclusiv raportarea incidentelor asociate operaţiunilor de transfer şi capacitatea de a măsura şi raporta corect nivelurile tancurilor.

4. Capacitatea de a pregăti şi de a executa operaţiunile de oprire a motoarelor după funcţionare.

5. Capacitatea de a opera sistemele de pompare din compartimentele santină, balast şi mărfuri.

6. Capacitatea de a explica necesitatea colectării, depozitării şi predării deşeurilor în mod corect şi în condiţii de siguranţă.

7. Capacitatea de a utiliza sisteme hidraulice şi pneumatice.

2. să pregătească, să pornească, să conecteze şi să înlocuiască generatoarele şi să comande sistemele acestora şi alimentarea de la ţărm;

1. Cunoaşterea instalaţiei de alimentare electrică.

2. Capacitatea de a utiliza tabloul de distribuţie.

3. Capacitatea de a utiliza alimentarea de la ţărm.

3. să utilizeze uneltele şi materialele necesare;

1. Cunoaşterea caracteristicilor şi a limitărilor proceselor, materialelor şi uneltelor utilizate pentru întreţinerea şi repararea motoarelor şi a instalaţiilor.

2. Capacitatea de a aplica proceduri de securitate în muncă.

4. să efectueze lucrările zilnice de întreţinere a motoarelor principale, a maşinilor auxiliare şi a sistemelor de control;

Capacitatea de a întreţine şi de a avea grijă de sala de maşini, de motorul principal, de maşinile principale, de instalaţiile auxiliare şi de sistemele de control.

5. să efectueze lucrările zilnice de întreţinere a maşinilor, inclusiv a pompelor, a reţelei de conducte, a sistemelor de santină şi de balast.

Capacitatea de a întreţine şi de a avea grijă de pompe, de reţeaua de conducte, de sistemele de santină şi de balast.

0.5. Întreţinere şi reparaţii
Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1

COMPETENŢĂ

COLOANA 2

CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să protejeze sănătatea şi mediul în timpul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii;

1. Cunoaşterea procedurilor de curăţare şi de protecţie aplicabile şi a normelor de igienă aplicabile.

2. Capacitatea de a curăţa toate spaţiile de locuit şi timoneria şi de a asigura menajul în mod corespunzător, respectând regulile de igienă, inclusiv asumarea responsabilităţii pentru propriul spaţiu de locuit.

3. Capacitatea de a curăţa sala de maşini şi maşinile utilizând materialele de curăţare adecvate.

4. Capacitatea de a curăţa şi de a proteja părţile exterioare, corpul şi punţile construcţiei navale în ordinea corectă, folosind materialele adecvate, în conformitate cu normele de protecţie a mediului.

5. Capacitatea de a se ocupa de eliminarea deşeurilor provenite de la construcţia navală şi a deşeurilor menajere în conformitate cu normele de protecţie a mediului.

2. să întreţină dispozitivele tehnice în conformitate cu instrucţiunile tehnice;

1. Cunoaşterea instrucţiunilor tehnice de întreţinere şi a programelor de reparaţii.

2. Capacitatea de a întreţine şi de a avea grijă de toate echipamentele tehnice conform instrucţiunilor tehnice.

3. Capacitatea de a folosi programele de întreţinere (inclusiv cele digitale) sub supraveghere.

3. să manevreze cablurile şi parâmele în condiţii de siguranţă;

1. Cunoaşterea caracteristicilor diferitelor tipuri de parâme şi de cabluri.

2. Capacitatea de a le folosi şi de a le stivui în conformitate cu metodele şi normele de securitate în muncă.

4. să facă noduri şi matiseli adecvate scopului lor şi să le întreţină.

1. Cunoaşterea procedurilor de urmat pentru a asigura remorcarea şi cuplarea în siguranţă cu mijloacele disponibile la bord.

2. Capacitatea de a matisi cabluri şi parâme.

3. Capacitatea de a realiza noduri în funcţie de utilizarea lor.

4. Capacitatea de a întreţine cablurile şi parâmele.

0.6. Comunicare
Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1

COMPETENŢĂ

COLOANA 2

CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să prezintă fapte folosind vocabularul tehnic de specialitate.

1. Cunoaşterea termenilor tehnici şi nautici necesari, precum şi a termenilor legaţi de aspecte sociale, utilizaţi în frazele de comunicare standardizate.

2. Capacitatea de a utiliza termenii tehnici şi nautici necesari, precum şi termenii legaţi de aspecte sociale, utilizaţi în frazele de comunicare standardizate.

0.7. Securitate şi sănătate şi protecţia mediului
Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1

COMPETENŢĂ

COLOANA 2

CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să aplice normele privind siguranţa la locul de muncă şi prevenirea accidentelor;

1. Cunoaşterea metodelor de lucru în condiţii de siguranţă.

2. Cunoaşterea naturii pericolelor la bord.

3. Capacitatea de a preveni situaţiile periculoase legate de riscurile de la bord, de exemplu:

- mişcările construcţiei navale;

- asigurarea îmbarcării şi a debarcării în condiţii de securitate (de exemplu, utilizarea schelei de bord şi a bărcii de serviciu);

- arimarea în condiţii de siguranţă a obiectelor mobile;

- lucrul cu utilaje;

- recunoaşterea pericolelor electrice;

- măsuri de prevenire şi de stingere a incendiilor;

- utilizarea profesionistă a sculelor manuale;

- utilizarea profesionistă a sculelor electrice portabile;

- respectarea regulilor de sănătate şi de igienă;

- eliminarea pericolelor de alunecare, cădere şi împiedicare.

4. Cunoaşterea instrucţiunilor de lucru relevante pentru sănătate şi siguranţă în timpul activităţilor care au loc la bord.

5. Cunoaşterea reglementărilor aplicabile privind condiţiile de muncă sigure şi durabile.

6. Capacitatea de a preveni accidentele în activităţile care ar putea fi periculoase pentru personal sau pentru construcţia navală în ceea ce priveşte:

- încărcarea sau descărcarea mărfurilor;

- legarea la cheu şi dezlegarea construcţiei navale;

- lucrul la înălţime;

- lucrul cu substanţe chimice;

- lucrul cu baterii;

- prezenţa în sala de maşini;

- ridicarea sarcinilor (manuală şi mecanică);

- intrarea şi lucrul în spaţii închise.

2. să utilizeze echipamentul individual de protecţie pentru a preveni accidentele;

1. Cunoaşterea procedurilor de utilizare a echipamentului necesar pentru asigurarea securităţii în muncă la bord.

2. Capacitatea de a utiliza echipamentul individual de protecţie, de exemplu:

- protecţie a ochilor,

- protecţie a căilor respiratorii,

- protecţie a urechilor,

- protecţie a capului,

- îmbrăcămintea de protecţie.

3. să înoate şi să acorde asistenţă în cadrul operaţiunilor de salvare;

1. Capacitatea de a-şi folosi aptitudinile de înot în operaţiunile de salvare.

2. Capacitatea de a utiliza echipamentele de salvare în cadrul operaţiunilor de salvare.

3. Capacitatea de a salva şi de a transporta o victimă.

4. să utilizeze rutele de evacuare în situaţii de urgenţă;

1. Cunoaşterea procedurilor de urmat în situaţiile de evacuare (în funcţie de caracteristicile locale de la bord).

2. Capacitatea de a menţine rutele de evacuare libere.

5. să utilizeze sistemele interne de comunicaţii şi de alarmă în situaţii de urgenţă;

Capacitatea de a utiliza sistemele şi echipamentele de comunicaţii şi de alarmă în situaţii de urgenţă.

6. să distingă elementele unui incendiu şi tipurile şi sursele de aprindere;

1. Cunoaşterea cauzelor posibile ale incendiilor în timpul diferitelor activităţi, precum şi cunoaşterea clasificării incendiilor în conformitate cu standardul european EN sau cu un standard echivalent.

2. Cunoaşterea elementelor procesului de ardere.

3. Capacitatea de a aplica procedurile de bază ale stingerii incendiilor.

7. să distingă şi să utilizeze diferite tipuri de stingătoare de incendiu.

1. Cunoaşterea diferitelor caracteristici şi categorii de stingătoare de incendiu.

2. Capacitatea de a aplica diverse metode de stingere a incendiilor şi de a utiliza echipamentele de stingere şi instalaţiile fixe, luând în considerare, de exemplu:

- categoriile de stingătoare de incendiu;

- utilizarea diferitelor tipuri de stingătoare de incendiu portabile;

- influenţa vântului în zona de proximitate a incendiului.

8. acordarea primului ajutor medical.

1. Cunoaşterea principiilor generale de prim ajutor la bordul unei construcţii navale după evaluarea situaţiei, inclusiv cunoaşterea noţiunilor de anatomie şi fiziologie.

2. Capacitatea de a menţine starea fizică şi mentală şi igiena personală în cazul acordării primului ajutor.

3. Cunoaşterea măsurilor relevante în caz de accidente, în conformitate cu cele mai bune practici recunoscute.

4. Capacitatea de a evalua nevoile victimei şi pericolele la adresa propriei siguranţe.

5. Capacitatea de a întreprinde măsurile necesare în caz de urgenţă, inclusiv:

(a) plasarea victimei în poziţie de siguranţă,

(b) aplicarea tehnicilor de resuscitare,

(c) controlarea hemoragiilor,

(d) aplicarea măsurilor adecvate de gestionare elementară a stării de şoc,

(e) aplicarea măsurilor adecvate în caz de arsură şi opărire, inclusiv în cazul accidentelor provocate de curentul electric,

(f) salvarea şi transportarea victimei.

6. Capacitatea de a improviza bandaje şi de a folosi materialele din trusa de prim ajutor.

1.Navigaţie

1.1.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să planifice un voiaj şi să coordoneze navigaţia pe căi navigabile interioare, inclusiv să fie în măsură să aleagă cea mai logică, mai economică şi mai ecologică rută de navigaţie pentru a ajunge la destinaţiile de încărcare şi de descărcare, luând în considerare normele de trafic aplicabile şi setul convenit de norme aplicabile în domeniul navigaţiei interioare.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să navigheze pe căile navigabile interioare europene, inclusiv folosind ecluze şi planuri înclinate, conform acordurilor de navigaţie cu agentul navei;

1. Cunoaşterea căilor navigabile naţionale şi internaţionale utilizate în navigaţia interioară şi a localizării geografice a râurilor, canalelor, porturilor maritime, porturilor interioare şi cunoaşterea relaţiei cu fluxurile de mărfuri.

2. Cunoaşterea clasificării căilor navigabile interioare adoptată de Forumul Internaţional al Transporturilor (FIT) şi a dimensiunilor căilor navigabile în raport cu dimensiunile construcţiei navale, utilizând sisteme moderne de informaţii.

3. Capacitatea de a calcula nivelul apei, adâncimea şi înălţimea deasupra liniei de plutire utilizând sursele relevante de informaţii.

4. Capacitatea de a calcula distanţele şi timpul de navigaţie folosind surse de informaţie privind distanţele, ecluzele, restricţiile şi viteza sau timpul de navigaţie.

5. Cunoştinţe despre răspundere şi asigurări.

6. Capacitatea de a instrui membrii echipajului şi personalul de la bord să îndeplinească sarcini în condiţii de siguranţă.

2. să respecte şi să aplice reglementările privind traficul aplicabile navigaţiei pe căile navigabile interioare pentru a evita producerea de daune;

1. Cunoaşterea regulilor de navigaţie, cum ar fi setul convenit de norme aplicabile în navigaţia interioară pe căile navigabile interioare pe care navighează, pentru a evita orice daune (de exemplu, abordajul).

2. Capacitatea de a aplica reglementările privind traficul aplicabile căilor navigabile pe care navighează.

3. luarea în considerare a aspectelor economice şi ecologice ale operării construcţiilor navale, pentru a utiliza în mod eficient construcţia navală şi pentru a respecta mediul;

1. Cunoaşterea aspectelor de mediu în navigaţia pe căile navigabile interioare.

2. Capacitatea de a naviga în mod economic şi durabil din punctul de vedere al mediului, în ceea ce priveşte, de exemplu, eficienţa consumului de combustibil, buncherajul, nivelurile de emisii, efectele apei mici, conectarea la reţeaua electrică de pe ţărm şi gestionarea deşeurilor.

4. să ţină seama de structurile şi gabaritele tehnice ale căilor navigabile şi să ia măsuri de precauţie;

1. Cunoaşterea influenţei structurilor construite, a dimensiunilor de gabarit ale şenalului şi a lucrărilor de protecţie asupra navigaţiei.

2. Capacitatea de a naviga prin diferite tipuri de ecluze, cu diverse proceduri de ecluzare, pe sub diferite tipuri de poduri şi pe canale şi râuri de diverse gabarite şi capacitatea de a alege "porturile sigure" şi porturile pentru staţionarea nocturnă.

5. să lucreze cu diagrame sau hărţi actualizate, cu notificări adresate căpitanilor şi marinarilor şi cu alte informaţii publicate;

1. Cunoaşterea sistemelor de navigaţie.

2. Capacitatea de a utiliza sistemele de navigaţie în funcţie de necesităţi, de exemplu sistemul de poziţionare prin satelit.

3. Capacitatea de a utiliza hărţi nautice ţinând seama de factori legaţi de acurateţea şi citirea hărţilor, cum ar fi data hărţii, simbolurile, sondajele, descrierea fundului, adâncimile şi referinţele (WGS84) şi de a utiliza standarde internaţionale privind hărţile precum ECDIS pentru navigaţia interioară.

4. Capacitatea de a folosi informaţiile nautice publicate, cum ar fi notificările adresate căpitanilor şi marinarilor, pentru a colecta datele necesare pentru o navigaţie sigură, astfel încât să deţină în orice moment informaţii despre înălţimea mareei, prezenţa gheţii, niveluri ridicate sau joase ale apei şi lista de dane şi de porturi.

6. să utilizeze instrumentele relevante de supraveghere a traficului şi să le poată aplica;

1. Cunoaşterea semnalelor.

2. Capacitatea de a utiliza semnalele de zi şi de noapte, cum ar fi luminile pentru ghidarea construcţiilor navale. inclusiv în apropierea apelor deschise care conduc la intrări portuare.

3. Cunoaşterea AIS pentru navigaţia interioară, a ECDIS pentru navigaţia interioară, a rapoartelor electronice şi a notificărilor adresate căpitanilor sau marinarilor, a serviciilor RIS, a sistemelor VTS (serviciu de trafic al navelor) sub/fără supraveghere şi a componentelor acestora., a termenilor nautici utilizaţi la nivel local atât de VTS, cât şi de utilizatorii căilor navigabile (construcţiile navale de navigaţie interioară, navele maritime şi ambarcaţiunile de agrement).

4. Capacitatea de a utiliza instrumentele de informare privind traficul.

1.2.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să aplice cunoştinţele referitoare la normele aplicabile privind echipajul construcţiei navale, inclusiv cunoştinţele privind timpul de repaus şi componenţa echipajului de punte.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să asigure ocuparea posturilor echipajului construcţiei navale în condiţii de siguranţă, în conformitate cu normele aplicabile, inclusiv a cunoştinţelor privind timpul de odihnă şi componenţa echipajului de punte.

1. Cunoaşterea cerinţelor minime privind echipajul şi a calificărilor profesionale obligatorii pentru membrii echipajului şi personalul de la bord.

2. Cunoaşterea cerinţelor privind capacitatea din punct de vedere medical şi controalele medicale ale membrilor echipajului.

3. Cunoaşterea procedurii administrative pentru înregistrarea datelor în carnetele de serviciu.

4. Cunoaşterea modurilor de exploatare şi a timpilor minimi de repaus aplicabili.

5. Cunoaşterea procedurii administrative pentru înregistrarea datelor în jurnalul de bord.

6. Cunoaşterea normelor privind timpul de lucru.

7. Cunoaşterea cerinţelor specifice în materie de autorizaţii.

8. Cunoaşterea cerinţelor specifice referitoare la echipajul navelor reglementate de ADN, al navelor de pasageri şi al navelor transportatoare de gaz natural lichefiat (GNL), după caz.

9. Capacitatea de a instrui membrii echipajului în ceea ce priveşte preluarea şi încheierea responsabilităţilor.

1.3.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să navigheze şi să manevreze, asigurând operarea în condiţii de siguranţă a construcţiei navale în toate condiţiile de navigaţie pe căile navigabile interioare, inclusiv în situaţiile care implică o mare densitate a traficului sau în cazul în care alte construcţii navale transportă mărfuri periculoase şi în situaţiile care necesită cunoştinţe de bază cu privire la ADN.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să navigheze şi să manevreze, ţinând cont de caracteristicile geografice, hidrologice, meteorologice şi morfologice ale principalelor căi navigabile interioare;

1. Cunoaşterea caracteristicilor hidrologice şi morfologice ale principalelor căi navigabile, de exemplu bazinul hidrografic, bazinul de recepţie, clasificarea râurilor după izvoare, panta şi cursul unui râu, viteza de curgere şi tiparul curenţilor, intervenţiile antropice pe cursul unui râu.

2. Cunoaşterea efectelor meteorologice asupra principalelor căi navigabile interioare, de exemplu prognoza meteo şi serviciile de alertă, scara Beaufort, subîmpărţirea sectoarelor pentru alertele de vânt şi furtună, cu factori precum presiunea atmosferică, vântul, zonele de presiune ridicată şi joasă, norii, ceaţa, tipurile de fronturi şi deplasarea acestora, alertele de îngheţ şi de maree înaltă.

3. Capacitatea de a aplica informaţiile geografice, hidrologice, meteorologice şi morfologice.

2. să dea ordine pentru legarea la cheu şi dezlegarea construcţiei navale şi pentru operaţiunile de halaj (remorcare);

1. Cunoaşterea documentaţiei şi a cerinţelor tehnice aplicabile operaţiunilor de amarare şi de halaj.

2. Capacitatea de a iniţia manevrele de legare la cheu şi dezlegare şi de a se asigura că echipamentul de pe diferitele tipuri de construcţii navale respectă cerinţele din certificatul construcţiei navale.

3. Capacitatea de a comunica cu personalul de pe punte, de exemplu capacitatea de a folosi sistemele de comunicaţii şi comunicarea prin gesturi.

3. să asigure accesul la construcţia navală în condiţii de siguranţă;

1. Cunoaşterea cerinţelor tehnice aplicabile instalaţiilor care asigură accesul la construcţia navală.

2. Capacitatea de a organiza accesul la construcţia navală în condiţii de siguranţă, indiferent dacă aceasta este în marş, legată la cheu sau ancorată, şi capacitatea de a utiliza, de exemplu, o scară, schela de bord, barca de serviciu, dispozitivele de iluminat şi de prevenire a căderii.

4. să utilizeze sistemele electronice moderne de navigaţie;

1. Cunoaşterea funcţiilor şi a modului de utilizare al sistemelor de navigaţie.

2. Cunoaşterea principiilor de funcţionare, a limitărilor şi a surselor de eroare ale sistemelor de navigaţie.

3. Capacitatea de a utiliza senzori şi indicatori nautici care furnizează informaţii de navigaţie, de exemplu (D)GPS, poziţia, direcţia, cursul, viteza, distanţa, adâncimea, ECDIS pentru navigaţia interioară, radiolocaţie.

4. Capacitatea de a utiliza RIS şi tehnologiile conexe, de exemplu AIS şi ECDIS pentru navigaţia interioară, rapoartele electronice, notificările adresate căpitanilor, serviciile de informaţii privind şenalele navigabile, serviciile de informaţii privind traficul, serviciile de gestionare a traficului, serviciile de atenuare a catastrofelor, informaţiile privind logistica transportului, informaţiile privind aplicarea legii, statisticile, taxele percepute pentru căile navigabile şi taxe portuare, distanţa, adâncimea, inclusiv în legătură cu radiolocaţia.

5. Capacitatea de a detecta informaţiile eronate şi de a aplica metode de corecţie.

5. să respecte cerinţele tehnice pentru navigaţia interioară;

1. Cunoaşterea structurii şi a conţinutului cerinţelor tehnice aplicabile şi a conţinutului certificatului construcţiei navale.

2. Capacitatea de a iniţia controale şi proceduri de certificare.

6. să ia în calcul efectele curenţilor, valurilor, vântului şi nivelurilor apei în relaţie cu construcţiile navale care intersectează cursul construcţiei navale în cauză, vin din sens opus sau o depăşesc, inclusiv navele maritime, precum şi efectele interacţiunii dintre navă şi ţărm (efectul de canal);

1. Cunoaşterea influenţei valurilor, a vântului şi a curentului asupra construcţiei navale aflate în marş, în curs de manevrare sau staţionare, inclusiv cunoaşterea efectului vântului, de exemplu vântul de travers în timpul manevrelor, precum şi asupra suprastructurilor nautice sau la intrarea sau ieşirea din porturi, ecluze şi căi navigabile secundare.

2. Cunoaşterea influenţei curentului asupra construcţiei navale aflate în marş, în curs de manevrare sau staţionare pe căile navigabile interioare, cum ar fi efectul curentului, de exemplu atunci când se manevrează în amonte şi în aval, cu construcţia navală goală sau încărcată şi la intrarea şi ieşirea din porturi, ecluze sau căi navigabile secundare.

3. Cunoaşterea influenţei mişcării apei în timpul navigaţiei, al manevrelor şi al staţionării, cum ar fi influenţa mişcării apei asupra pescajului în funcţie de adâncime şi reacţia la prezenţa apei mici, de exemplu scăderea vitezei de navigaţie.

4. Capacitatea de a respecta efectele de interacţiune în timpul navigaţiei, al manevrelor şi al staţionării într-o cale navigabilă îngustă şi de a recunoaşte efectele de interacţiune asociate stării goale sau încărcate a construcţiei navale.

5. Cunoaşterea efectelor manipulării şi arimării mărfurilor în timpul navigaţiei, manevrării şi staţionării, în ceea ce priveşte stabilitatea.

6. Capacitatea de a lua în calcul asieta, unghiul de înclinare transversală, unghiul de inundare, principiul braţului de levier, punctele gravimetrice.

7. să utilizeze sistemele de propulsie şi de manevrare, precum şi sistemele adecvate de comunicare şi de alarmă;

1. Cunoaşterea sistemelor de propulsie, de guvernare şi de manevrare şi a influenţei acestora asupra manevrabilităţii.

2. Capacitatea de a utiliza sistemele de propulsie, de guvernare şi de manevrare.

3. Cunoaşterea dispozitivelor de ancorare.

4. Capacitatea de a folosi ancora în diferite circumstanţe.

5. Cunoaşterea sistemelor de comunicare şi de alarmă.

6. Capacitatea de a da instrucţiuni în cazul unei alarme, atunci când este necesar.

8. să navigheze şi să manevreze inclusiv în situaţii care implică o densitate mare a traficului şi în vecinătatea navelor maritime sau în situaţia în care alte construcţii navale transportă mărfuri periculoase, ceea ce necesită cunoştinţe de bază despre ADN.

1. Cunoaşterea posibilelor pericole legate de vulnerabilitate la valuri şi a diferenţelor de viteză dintre navele maritime şi navele de navigaţie interioară.

2. Cunoaşterea vizibilităţii navelor de navigaţie interioară în raport cu unghiul mort al navelor maritime.

3. Cunoaşterea restricţiilor de manevrabilitate ale navelor maritime atunci când navighează pe căile navigabile interioare.

4. Cunoaşterea necesităţii unui trafic supradimensionat pentru a ocupa o poziţie prioritară pe şenalul navigabil.

5. Cunoştinţe de bază privind structura ADN, documentele aferente ADN şi instrucţiunile şi semnalele vizuale impuse de ADN.

6. Capacitatea de a găsi instrucţiuni în ADN şi de a identifica semnalele vizuale destinate construcţiilor navale reglementate de ADN.

1.4.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să reacţioneze la urgenţele de navigaţie pe căile navigabile interioare.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să ia măsuri de precauţie în caz de urgenţă atunci când recurge la eşuarea deliberată a unei construcţii navale pentru a preveni producerea unor daune mai mari;

1. Cunoaşterea zonelor cu apă mică şi a bancurilor de nisip care pot fi folosite pentru eşuarea deliberată a construcţiei navale.

2. Capacitatea de a utiliza în mod adecvat instalaţiile sau dispozitivele de ancorare dacă eşuarea deliberată devine necesară.

2. să repună în stare de plutire, cu sau fără ajutor, o construcţie navală eşuată;

1. Cunoaşterea măsurilor care trebuie luate în caz de eşuare, inclusiv astuparea spărturilor, şi a acţiunilor care trebuie întreprinse pentru a redirecţiona construcţia navală pe calea navigabilă.

2. Capacitatea de a astupa spărturile, de a redirecţiona construcţia navală cu ajutorul altor construcţii navale, de exemplu remorchere sau împingătoare.

3. să ia măsurile adecvate în cazul în care este iminent abordajul;

1. Cunoaşterea regulilor aplicabile în caz de abordaj sau accident iminent.

2. Capacitatea de a naviga într-o situaţie de abordaj inevitabil, astfel încât să se reducă la minimum pericolul la adresa persoanelor, de exemplu, a pasagerilor şi a membrilor echipajului, precum şi daunele provocate construcţiei navale abordate şi celorlalte construcţii navale, mărfurilor şi mediului.

4. să ia măsurile corespunzătoare în urma unui abordaj şi să evalueze daunele.

1. Cunoaşterea regulilor aplicabile după un abordaj sau un accident.

2. Capacitatea de a lua măsurile adecvate în caz de avarie, abordaj şi eşuare, inclusiv evaluarea daunelor, comunicarea cu autoritatea competentă şi obţinerea permisiunii de a naviga către un punct unde se pot face reparaţii.

2.Operarea construcţiei navale

2.1.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să aplice cunoştinţele privind construcţia navelor de navigaţie interioară şi metodele de construcţie navală la operarea diverselor tipuri de construcţii navale şi să aibă cunoştinţe de bază privind cerinţele tehnice pentru navele de navigaţie interioară, astfel cum se menţionează în Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European şi a Consiliului (2).

(2) Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 septembrie 2016 de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară, de modificare a Directivei 2009/100/CE şi de abrogare a Directivei 2006/87/CE (JO L 252, 16.9.2016, p. 118, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2016/1629/oj).

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. respectarea principiilor de construcţie şi de configuraţie a navelor de navigaţie interioară;

1. Cunoaşterea importanţei şi a impactului dimensiunilor construcţiilor navale şi ale dimensiunilor căii navigabile interioare în conformitate cu normele aplicabile.

2. Capacitatea de a opera construcţiile navale în acord cu dimensiunile lor şi cu legislaţia aplicabilă în domeniul construcţiei acestora.

3. Capacitatea de a supraveghea conformitatea construcţiilor navale cu legislaţia aplicabilă, ţinând cont de lucrările de construcţie.

2. cunoaşterea metodelor de construcţie a construcţiilor navale şi a comportamentului acestora în apă, în special în ceea ce priveşte stabilitatea şi rezistenţa;

1. Cunoaşterea caracteristicilor construcţiei navale prevăzute în schiţele de construcţie ale diferitelor tipuri de construcţii navale şi a efectului operaţiunilor de construcţie asupra comportamentului, stabilităţii şi rezistenţei construcţiei navale.

2. Cunoaşterea comportamentului construcţiei navale în diverse condiţii şi medii.

3. Capacitatea de a supraveghea stabilitatea construcţiei navale şi de a da instrucţiuni în consecinţă.

3. înţelegerea părţilor structurale ale construcţiei navale şi a metodelor de limitare şi analiză a daunelor;

1. Cunoaşterea elementelor esenţiale ale construcţiei navale şi a diferitelor tipuri de construcţii navale, inclusiv cunoştinţele de bază privind cerinţele tehnice pentru navele de navigaţie interioară, astfel cum se menţionează în Directiva (UE) 2016/1629.

2. Capacitatea de a monitoriza elementele centrale ale construcţiei navale pentru diferitele tipuri de transport şi de a da instrucţiuni în consecinţă.

3. Cunoaşterea structurii longitudinale şi transversale şi a ranforturilor locale pentru a preveni şi a analiza daunele.

4. Capacitatea de a înţelege şi de a controla funcţiile echipamentelor şi de a folosi diferite cale şi compartimente, pentru a preveni şi a analiza daunele.

4. să ia măsuri pentru a proteja etanşeitatea construcţiei navale.

1. Cunoaşterea etanşeităţii construcţiei navale.

2. Capacitatea de a supraveghea etanşeitatea construcţiei navale şi de a da instrucţiuni în consecinţă.

2.2.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să controleze şi să monitorizeze echipamentele obligatorii înscrise în certificatul relevant al construcţiei navale.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. înţelegerea funcţionalităţilor echipamentelor construcţiei navale;

1. Cunoaşterea echipamentelor obligatorii ale construcţiei navale.

2. Capacitatea de a folosi şi de a controla toate echipamentele în acord cu funcţionalităţile lor, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, de a da instrucţiuni şi de a le supraveghea în consecinţă.

2. să respecte cerinţele specifice pentru transportul mărfurilor şi pasagerilor.

1. Cunoaşterea cerinţelor specifice privind realizarea construcţiilor navale şi echipamentele necesare pentru transportul diferitelor mărfuri şi al pasagerilor cu diferite tipuri de construcţii navale în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

2. Capacitatea de a da instrucţiuni şi de a supraveghea în consecinţă.

3. Capacitatea de a da instrucţiuni şi de a supraveghea aplicarea corectă a cerinţelor certificatului.

3.Manipularea şi arimarea mărfurilor şi transportul de pasageri

3.1.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să planifice şi să asigure încărcarea, arimarea, fixarea şi descărcarea în siguranţă a mărfurilor, precum şi să se îngrijească de siguranţa acestora pe durata voiajului.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. înţelegerea reglementărilor, codurilor şi standardelor naţionale, europene şi internaţionale relevante privind efectuarea transportului de mărfuri;

1. Cunoaşterea reglementărilor naţionale, europene şi internaţionale care implică operaţiuni de încărcare, descărcare şi transport.

2. Aplicarea normelor şi standardelor relevante pentru logistica şi transportul multimodal.

2. conceperea planurilor de arimare, inclusiv folosind cunoştinţele privind încărcarea mărfurilor şi sistemele de balast, pentru a menţine solicitările asupra corpului construcţiei navale în limite acceptabile;

1. Cunoaşterea limitărilor operaţionale şi de proiectare ale construcţiilor navale pentru transportul mărfurilor solide (de exemplu, portcontainere) şi ale navelor petroliere (N, C, G).

2. Capacitatea de a interpreta limitele pentru momentele de încovoiere şi solicitările de forfecare.

3. Cunoaşterea modului de utilizare a softului de arimare şi de stabilitate.

4. Capacitatea de a concepe planuri de arimare, inclusiv utilizarea softului de arimare şi de stabilitate.

3. controlarea procedurilor de încărcare şi descărcare în vederea transportării în condiţii de siguranţă;

1. Cunoaşterea planurilor de arimare şi a datelor disponibile la bord şi implementarea lor.

2. Capacitatea de a arima şi de a securiza încărcătura, inclusiv utilajele necesare pentru manipularea încărcăturii şi echipamentele de securizare şi de arimare.

3. Cunoaşterea diferitelor metode de calcul al masei încărcăturii pe navele pentru transportul mărfurilor solide, pe navele petroliere şi pe alte construcţii navale.

4. Cunoaşterea metodelor de calcul al cantităţii de marfă încărcată sau descărcată şi al cantităţii de mărfuri solide şi lichide.

5. Cunoaşterea posibilelor efecte nefaste ale manipulării inadecvate a încărcăturii.

6. Capacitatea de a utiliza mijloacele tehnice de manipulare a mărfurilor înspre/dinspre construcţiile navale şi porturi şi de a lua măsuri de siguranţă a muncii în timpul utilizării acestora.

4. să distingă între diferitele mărfuri şi caracteristicile acestora, pentru a monitoriza şi a asigura încărcarea mărfurilor în condiţii de siguranţă, conform prevederilor din planul de arimare.

1. Capacitatea de a stabili proceduri pentru manipularea în condiţii de siguranţă a mărfurilor în conformitate cu prevederile reglementărilor relevante de securitate în muncă.

2. Cunoaşterea metodelor de comunicare eficientă şi menţinerea unor bune relaţii de lucru cu toţi partenerii implicaţi în procedurile de încărcare şi descărcare.

3.2.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să planifice şi să asigure stabilitatea construcţiei navale.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. luarea în calcul a efectului încărcăturii şi al operaţiunilor legate de aceasta asupra asietei şi a stabilităţii;

1. Cunoaşterea etanşeităţii şi a stabilităţii pentru toate tipurile de încărcături şi construcţii navale.

2. Capacitatea de a utiliza instrumentele pentru a corecta asieta şi stabilitatea.

2. verificarea tonajului efectiv al construcţiei navale, utilizarea diagramelor de stabilitate şi de asietă şi a echipamentelor de calcul al solicitărilor, inclusiv Automatic Data Base (ADB), pentru a verifica un plan de arimare;

1. Cunoaşterea softului specializat pentru calcularea stabilităţii, asietei şi solicitărilor.

2. Capacitatea de a calcula stabilitatea şi asieta şi de a utiliza tabelele de solicitări, diagramele şi echipamentele de calcul al solicitărilor.

3.3.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să planifice şi să asigure transportul în condiţii de siguranţă al pasagerilor şi serviciile de asistenţă pentru aceştia pe durata voiajului, inclusiv prin asigurarea de asistenţă directă pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă în conformitate cu cerinţele de pregătire profesională şi cu instrucţiunile din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. înţelegerea reglementărilor, codurilor şi standardelor naţionale, europene şi internaţionale relevante privind transportul de pasageri;

1. Cunoaşterea reglementărilor şi convenţiilor aplicabile în ceea ce priveşte transportul de pasageri.

2. Capacitatea de a asigura îmbarcarea şi debarcarea în condiţii de siguranţă a pasagerilor şi serviciile de asistenţă pentru aceştia pe durata voiajului, acordând o atenţie specială persoanelor care au nevoie de ajutor, inclusiv prin asigurarea de asistenţă directă pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă în conformitate cu cerinţele de pregătire profesională şi cu instrucţiunile din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.

3. Capacitatea de a supraveghea procedurile aplicate în caz de scurgere, incendiu, om la apă, abordaj şi evacuare, inclusiv de a gestiona crize şi mulţimi.

2. să organizeze şi să monitorizeze exerciţiile periodice privind siguranţa, astfel cum sunt prevăzute în planul rolurilor (de siguranţă), pentru a garanta un comportament sigur în eventualele situaţii de pericol;

1. Cunoaşterea responsabilităţilor prevăzute de reglementările internaţionale şi naţionale care afectează siguranţa navei, a pasagerilor şi a echipajului.

2. Capacitatea de a implementa managementul personalului de la bord şi instruirea acestuia în materie de siguranţă.

3. Acordarea primului ajutor medical la bordul navei.

3. să ia în calcul impactul asupra stabilităţii navei de pasageri datorat distribuţiei masei pasagerilor, comportamentului şi comunicării cu pasagerii;

1. Cunoaşterea normelor şi a reglementărilor în materie de stabilitate.

2. Capacitatea de a aplica măsurile relevante privind etanşeitatea, inclusiv influenţa asupra asietei şi a stabilităţii navelor de pasageri.

3. Cunoaşterea caracteristicilor navei în ceea ce priveşte asieta şi stabilitatea şi a acţiunilor care trebuie întreprinse în eventualitatea unei pierderi parţiale a flotabilităţii în stare intactă/a stabilităţii în urma unei avarii a navelor de pasageri.

4. Capacitatea de a utiliza frazele de comunicare standardizate.

4. să definească şi să monitorizeze analiza riscurilor la bord, cu limitarea accesului pasagerilor, şi să conceapă un sistem eficient de protecţie la bord pentru a preveni accesul neautorizat;

1. Cunoaşterea şi respectarea limitării numărului de pasageri în conformitate cu certificatul navei de pasageri.

2. Cunoaşterea sistemelor de siguranţă şi de securitate care împiedică accesul neautorizat.

3. Capacitatea de a organiza serviciul de cart (inclusiv cartul de noapte) în vederea monitorizării siguranţei şi a securităţii.

5. să analizeze semnalările pasagerilor (evenimente neprevăzute, calomnie, vandalism) pentru a reacţiona în mod corespunzător.

1. Cunoaşterea drepturilor pasagerilor, a modului de gestionare a reclamaţiilor din partea pasagerilor şi a riscurilor pentru mediu asociate transportului de pasageri.

2. Capacitatea de a preveni poluarea mediului de către pasageri şi echipaj.

3. Capacitatea de a gestiona reclamaţiile şi conflictele.

4. Capacitatea de a comunica cu personalul de la bord şi cu toate părţile care interacţionează.

4.Inginerie navală şi inginerie electrică, electronică şi a sistemelor de control

4.1.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să planifice fluxul de lucru al activităţilor de inginerie navală şi de inginerie electrică, electronică şi a sistemelor de control.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să utilizeze funcţionalitatea motoarelor principale, a echipamentelor auxiliare şi a sistemelor de control ale acestora;

1. Cunoaşterea funcţionării instalaţiilor motorului principal şi ale echipamentelor auxiliare.

2. Cunoaşterea caracteristicilor combustibililor şi lubrifianţilor.

3. Cunoaşterea sistemelor de control.

4. Capacitatea de a utiliza instalaţiile diferitelor sisteme de propulsie, maşini şi echipamente auxiliare.

2. să monitorizeze şi să supravegheze membrii echipajului atunci când utilizează şi întreţin motoarele principale, maşinile şi echipamentele auxiliare.

1. Capacitatea de a gestiona echipajul în ceea ce priveşte utilizarea şi întreţinerea echipamentului tehnic.

2. Capacitatea de a gestiona pornirea şi oprirea propulsiei principale, a maşinilor şi echipamentelor auxiliare.

4.2.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să monitorizeze motoarele principale, precum şi maşinile şi echipamentele auxiliare.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să dea instrucţiuni pentru pregătirea motoarelor principale şi a maşinilor şi echipamentelor auxiliare;

1. Capacitatea de a instrui echipajul cu privire la pregătirea şi utilizarea maşinilor şi echipamentelor principale şi auxiliare.

2. Capacitatea de a întocmi şi de a monitoriza liste de verificare şi de a da instrucţiuni pentru utilizarea corectă a acestor liste.

3. Capacitatea de a instrui echipajul cu privire la principiile care trebuie respectate în timpul supravegherii motorului.

2. să detecteze avariile şi defecţiunile uzuale şi să întreprindă acţiuni de prevenire a avariilor;

1. Cunoaşterea metodelor de detectare a avariilor la motor şi maşini.

2. Capacitatea de a detecta avariile, sursele frecvente de eroare sau utilizarea inadecvată şi de a reacţiona în mod corespunzător.

3. Capacitatea de a da instrucţiuni cu privire la acţiunile care trebuie întreprinse pentru a preveni daunele sau de a lua măsuri pentru limitarea daunelor.

3. să înţeleagă caracteristicile fizice şi chimice ale uleiului şi ale altor lubrifianţi;

1. Cunoaşterea caracteristicilor materialelor utilizate.

2. Capacitatea de a utiliza uleiul şi alţi lubrifianţi conform specificaţiilor acestora.

3. Capacitatea de a înţelege manualele de utilizare a maşinilor.

4. Cunoaşterea caracteristicilor operaţionale ale echipamentelor şi sistemelor.

4. să evalueze performanţa motorului.

Capacitatea de a folosi şi de a interpreta manualele pentru a evalua performanţele motorului şi pentru a utiliza motoarele în mod corespunzător.

4.3.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să planifice şi să dea instrucţiuni în ceea ce priveşte pompa construcţiei navale şi sistemul de acţionare al acesteia.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să monitorizeze lucrările de pompare de rutină şi sistemele pompei de balast şi ale pompei de încărcare.

1. Cunoaşterea sistemelor de pompare şi a operaţiunilor de pompare.

2. Capacitatea de a asigura monitorizarea funcţionării în condiţii de siguranţă a sistemelor de pompare de santină, balast şi încărcare, inclusiv capacitatea de a da instrucţiuni adecvate echipajului, ţinând cont de efectele suprafeţei libere asupra stabilităţii.

4.4.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să organizeze utilizarea şi acţionarea în condiţii de siguranţă a dispozitivelor electrotehnice ale construcţiei navale, precum şi întreţinerea şi repararea acestora.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. prevenirea posibilei avarieri a dispozitivelor electrice şi electronice aflate la bord;

1. Cunoaşterea echipamentelor electrotehnice, electronice şi electrice şi a dispozitivelor de siguranţă, de exemplu sistemele de automatizare, de instrumente şi de control utilizate pentru prevenirea avariilor.

2. Capacitatea de a aplica practici de securitate în muncă.

2. să verifice sistemele şi instrumentele de control pentru a recunoaşte defecţiunile şi, în acelaşi timp, să întreprindă acţiuni de reparaţie şi de întreţinere a echipamentelor de control electrice sau electronice;

1. Cunoaşterea dispozitivelor electrotehnice de testare ale construcţiei navale.

2. Capacitatea de a utiliza, verifica şi întreţine sistemele de control şi de a lua măsurile adecvate.

3. să dea instrucţiuni înainte şi după desfăşurarea activităţilor de conectare sau deconectare a instalaţiilor tehnice de pe ţărm.

1. Cunoaşterea cerinţelor de siguranţă pentru lucrul cu sisteme electrice.

2. Cunoaşterea caracteristicilor de construcţie şi de funcţionare a sistemelor şi echipamentelor electrice de la bord în relaţie cu instalaţiile de la ţărm.

3. Capacitatea de a da instrucţiuni pentru a garanta în orice moment conectarea în siguranţă la ţărm şi de a recunoaşte situaţiile periculoase asociate instalaţiilor de la ţărm.

4.5.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să controleze siguranţa lucrărilor de întreţinere şi de reparare a dispozitivelor tehnice.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să asigure utilizarea adecvată a uneltelor de întreţinere şi reparare a dispozitivelor tehnice;

1. Cunoaşterea procedurilor de întreţinere şi reparare a dispozitivelor tehnice.

2. Capacitatea de a organiza şi de a da instrucţiuni cu privire la întreţinerea şi repararea în condiţii de siguranţă a dispozitivelor tehnice, utilizând proceduri (de control), echipamente şi softuri adecvate.

2. să evalueze caracteristicile şi limitările materialelor, precum şi procedurile necesare pentru întreţinerea şi repararea dispozitivelor tehnice;

1. Cunoaşterea caracteristicilor materialelor utilizate la întreţinerea şi repararea dispozitivelor tehnice.

2. Capacitatea de a aplica proceduri de întreţinere şi reparare a dispozitivelor conforme cu manualele.

3. să evalueze documentaţia tehnică şi internă.

1. Cunoaşterea specificaţiilor de construcţie şi a documentaţiei tehnice.

2. Capacitatea de a întocmi liste de verificare pentru întreţinerea şi repararea dispozitivelor tehnice.

5.Întreţinere şi reparaţii

5.1.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să organizeze întreţinerea şi repararea în condiţii de siguranţă a construcţiei navale şi a echipamentelor acesteia.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. asigurarea respectării cerinţelor de siguranţă de către membrii echipajului în ceea ce priveşte utilizarea materialelor şi a aditivilor;

1. Cunoaşterea procedurilor sigure şi eficiente de întreţinere şi de reparaţii.

2. Capacitatea de a monitoriza şi de a supraveghea echipajul în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor de precauţie şi prevenirea poluării mediului marin.

3. Capacitatea de a aplica şi de a respecta reglementările aplicabile în domeniul muncii şi normele de securitate în muncă şi de a asigura respectarea acestora de către ceilalţi.

2. emiterea instrucţiunilor de lucru şi monitorizarea îndeplinirii acestora, astfel încât membrii echipajului să poată efectua lucrări de întreţinere şi de reparaţii în mod independent;

1. Cunoaşterea lucrărilor de întreţinere economice şi eficiente şi a cerinţelor legale aplicabile.

2. Capacitatea de a utiliza eficient programele (digitale) de planificare a întreţinerii.

3. Capacitatea de a controla întreţinerea şi repararea părţilor interioare şi exterioare ale construcţiei navale în conformitate cu cerinţele legale aplicabile, cum ar fi fişele cu date de securitate.

4. Capacitatea de a menţine igiena construcţiei navale.

5. Capacitatea de a organiza gestionarea deşeurilor, ţinând cont de reglementările de mediu precum Convenţia privind colectarea, depozitarea şi preluarea deşeurilor produse în timpul navigării pe Rin şi pe căile navigabile interioare (Convenţia CDNI).

6. Capacitatea de a elabora programul periodic de întreţinere a construcţiei navale.

7. Capacitatea de a monitoriza şi de a verifica documentaţia tehnică a construcţiei navale şi de a ţine jurnale de întreţinere.

3. achiziţionarea şi verificarea materialelor şi instrumentelor necesare protecţiei sănătăţii şi a mediului;

1. Capacitatea de a administra inventarul construcţiei navale.

2. Capacitatea de a organiza la bord un sistem de lucru sigur, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea materialelor periculoase în lucrările de curăţare şi de conservare.

3. Capacitatea de a evalua calitatea reparaţiilor.

4. să se asigure că parâmele şi cablurile sunt utilizate în conformitate cu specificaţiile producătorului şi în scopul preconizat.

Capacitatea de a instrui echipajul cu privire la procedurile de lucru şi la limitările de siguranţă aplicabile la utilizarea parâmelor şi cablurilor şi de a supraveghea respectarea acestora, în conformitate cu certificatul şi fişele cu date de securitate ale construcţiei navale.

6.Comunicare

6.1.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să gestioneze resursele umane, să fie responsabil din punct de vedere social şi să se ocupe de organizarea fluxului de lucru şi de formarea la bordul construcţiei navale.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să organizeze echipajul şi să stimuleze spiritul de echipă, să îndrume membrii echipajului în ceea ce priveşte sarcinile de la bord şi, acolo unde este necesar, să ia măsuri disciplinare;

1. Cunoaşterea managementului resurselor umane.

2. Capacitatea de a da instrucţiuni echipajului într-o manieră adecvată şi profesională.

3. Capacitatea de a explica instrucţiunile date echipajului.

4. Capacitatea de a oferi feedback echipajului despre comportamentul profesional şi social la bord.

5. Capacitatea de a aplica metode de management al sarcinilor şi al volumului de lucru, inclusiv: planificarea şi coordonarea, repartizarea personalului, constrângerile legate de timp şi resurse, stabilirea priorităţilor.

6. Capacitatea de a recunoaşte şi de a preveni oboseala.

2. să instruiască echipajul cu privire la sistemele de informare şi de comunicare;

1. Cunoaşterea sistemelor de informare şi de comunicare disponibile la bord.

2. Capacitatea de a instrui echipajul cu privire la utilizarea sistemelor de comunicare şi a sistemelor media şi informatice ale construcţiei navale.

3. colectarea, salvarea şi gestionarea datelor cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor.

1. Cunoaşterea modului de utilizare a tuturor sistemelor informatice ale construcţiei navale.

2. Capacitatea de a colecta şi de a stoca date în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

6.2.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să asigure o bună comunicare în orice moment, ceea ce include utilizarea unor fraze de comunicare standardizate în situaţii în care există probleme de comunicare.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să descrie circumstanţele prin utilizarea terminologiei tehnice şi nautice corecte;

1. Cunoaşterea utilizării corecte a termenilor tehnici şi nautici relevanţi.

2. Capacitatea de a comunica eficient.

2. să recupereze, să evalueze şi să utilizeze informaţii relevante pentru siguranţa la bord, precum şi referitoare la aspecte nautico-tehnice.

1. Cunoaşterea procedurilor de urmat în toate comunicaţiile de pericol, de urgenţă şi de siguranţă.

2. Capacitatea de a utiliza frazele de comunicare standardizate.

6.3.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să încurajeze un mediu de lucru armonios şi sociabil la bord.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să asigure un bun mediu social de lucru;

1. Capacitate de iniţiativă în organizarea şedinţelor de echipă, pentru a menţine o atmosferă socială armonioasă la bord.

2. Cunoaşterea şi conştientizarea diferenţelor de gen şi culturale.

3. Cunoaşterea normelor relevante aplicabile instruirii şi educaţiei elevilor, ucenicilor şi stagiarilor.

4. Capacitatea de a îndruma elevii, ucenicii şi stagiarii la diferite niveluri.

5. Capacitatea de a aplica principiile şi practicile de bază ale muncii în echipă, inclusiv gestionarea conflictelor.

2. aplicarea reglementărilor naţionale, europene şi internaţionale în materie de drept social;

1. Cunoaşterea diferitelor reglementări naţionale, europene şi internaţionale în materie de drept social.

2. Capacitatea de a instrui membrii echipajului cu privire la respectarea părţilor relevante din reglementările în materie de drept social aplicabile.

3. implementarea unor interdicţii stricte în ceea ce priveşte consumul de alcool şi de droguri şi reacţia corespunzătoare în cazul încălcării acestora, asumarea responsabilităţii şi explicarea consecinţelor unei conduite nepotrivite;

1. Cunoaşterea normelor aplicabile privind consumul de alcool şi de droguri.

2. Capacitatea de a prezenta legislaţia aplicabilă şi de a asigura respectarea acesteia şi cunoaşterea regulilor operatorului economic privind consumul de alcool şi de droguri.

3. Capacitatea de a reacţiona în mod adecvat la încălcarea legislaţiei sau a regulilor operatorului economic.

4. să organizeze aprovizionarea cu alimente şi pregătirea meselor la bord.

1. Cunoaşterea principiilor alimentaţiei sănătoase.

2. Capacitatea de a instrui membrii echipajului cu privire la planificarea şi pregătirea meselor.

3. Capacitatea de a instrui membrii echipajului cu privire la regulile de igienă şi de a supraveghea respectarea acestora.

4. Capacitatea de a instrui membrii echipajului cu privire la planificarea cumpărăturilor.

7.Securitate şi sănătate, drepturile pasagerilor şi protecţia mediului

7.1.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să monitorizeze cerinţele legale aplicabile şi să ia măsuri pentru a asigura siguranţa vieţii omeneşti.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. aplicarea legislaţiei naţionale şi internaţionale şi luarea măsurilor adecvate pentru protecţia sănătăţii şi prevenirea accidentelor;

1. Cunoaşterea legislaţiei privind protecţia sănătăţii şi prevenirea accidentelor.

2. Capacitatea de a aplica proceduri de siguranţă bazate pe legislaţia aplicabilă în domeniul siguranţei şi al condiţiilor de muncă.

2. verificarea şi monitorizarea valabilităţii certificatului construcţiei navale şi a altor documente relevante pentru construcţia navală şi pentru funcţionarea acesteia;

1. Cunoaşterea legislaţiei care reglementează controalele periodice ale echipamentelor şi componentelor structurale.

2. Capacitatea de a verifica valabilitatea certificatelor şi a altor documente relevante pentru construcţia navală şi pentru funcţionarea acesteia.

3. respectarea normelor de siguranţă în timpul tuturor procedurilor de lucru prin utilizarea măsurilor de siguranţă relevante pentru a evita accidentele;

1. Cunoaşterea practicilor şi a procedurilor de securitate în muncă.

2. Capacitatea de a organiza proceduri de securitate în muncă, de a motiva membrii echipajului să aplice normele de securitate în muncă şi de a supraveghea respectarea acestora.

4. să controleze toate măsurile de siguranţă necesare pentru curăţarea spaţiilor închise înainte ca persoanele să le deschidă, să intre în ele şi să le cureţe şi să supravegheze respectarea acestor măsuri.

1. Capacitatea de a organiza controlul siguranţei şi de a monitoriza procedurile de siguranţă în situaţiile în care echipajul sau alte persoane intră în spaţii închise (de exemplu, tancuri de balast, coferdamuri, rezervoare, coca dublă), inclusiv supravegherea permanentă a operaţiunilor.

2. Capacitatea de a efectua o evaluare a riscurilor înainte de a intra în spaţii închise.

3. Cunoaşterea măsurilor de precauţie care trebuie luate înainte de a intra într-un spaţiu închis şi în timp ce se lucrează într-un spaţiu închis, de exemplu:

- pericolele spaţiilor închise;

- teste de atmosferă înainte de intrare;

- controlul intrării în spaţii închise;

- precauţii la intrarea în spaţii închise;

- folosirea echipamentului de protecţie (de exemplu, hamuri şi aparate de protecţie respiratorie);

- lucrul în spaţii închise.

4. Capacitatea de a lua măsuri adecvate în caz de urgenţă.

7.2.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să menţină siguranţa şi securitatea persoanelor aflate la bord, inclusiv prin asigurarea de asistenţă directă persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă în conformitate cu cerinţele de pregătire profesională şi cu instrucţiunile din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să utilizeze dispozitivele de salvare şi să aplice procedurile de salvare a victimelor şi de protejare a siguranţei proprii;

1. Cunoaşterea echipamentului de salvare disponibil.

2. Capacitatea de a utiliza dispozitive de salvare şi de a aplica proceduri de salvare a victimelor şi de protejare a siguranţei proprii.

2. să organizeze exerciţii de gestionare a crizelor pentru exersarea comportamentului în situaţii de urgenţă, de exemplu incendii, alertă de scurgeri, explozie, abordaj, "om la apă" şi evacuare;

1. Cunoaşterea procedurilor de urgenţă.

2. Capacitatea de a instrui membrii echipajului cu privire la procedurile de urgenţă.

3. Capacitatea de a organiza instruirea periodică a echipajului la bordul navei în vederea pregătirii pentru o situaţie de urgenţă, inclusiv organizarea de exerciţii de stingere a incendiilor şi de abandonare a construcţiei navale.

3. să ofere instrucţiuni cu privire la prevenirea incendiilor, echipamentele individuale de protecţie, metodele şi materialele de stingere a incendiilor, aparatele de protecţie respiratorie şi eventuala utilizare a acestor dispozitive în situaţii de urgenţă;

1. Cunoaşterea legislaţiei aplicabile în materie de prevenire a incendiilor şi a reglementărilor privind fumatul şi cunoaşterea surselor posibile de aprindere.

2. Capacitatea de a respecta reglementările relevante privind sistemele de detectare a incendiilor, echipamentele fixe şi mobile de stingere a incendiilor şi aparatele conexe, de exemplu echipamente de pompare, salvare, asistenţă, echipament individual de protecţie şi de comunicaţie.

3. Capacitatea de a controla monitorizarea şi întreţinerea sistemelor şi a echipamentelor de detectare şi de stingere a incendiilor.

4. Capacitatea de a instrui echipajul şi personalul de la bord să aplice reguli de securitate în muncă, să asigure protecţia propriei persoane şi să întreţină echipamentul individual de protecţie.

4. să acorde primul ajutor;

Capacitatea de a acţiona în conformitate cu standardele şi practicile de acordare a primului ajutor.

5. să implementeze la bord un sistem eficient de control al dispozitivelor de salvare şi al utilizării corecte a echipamentului individual de protecţie;

1. Cunoaşterea legislaţiei aplicabile în materie de dispozitive de salvare şi a reglementărilor privind securitatea în muncă.

2. Capacitatea de a asigura întreţinerea şi verificarea periodică a funcţionării echipamentelor şi sistemelor de salvare, de stingere a incendiilor şi a altor echipamente şi sisteme de siguranţă.

3. Capacitatea de a instrui şi de a motiva membrii echipajului şi personalul de la bord să utilizeze în mod corect echipamentele (individuale) de siguranţă şi de a supraveghea aplicarea acestor instrucţiuni.

6. să organizeze acordarea asistenţei pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă.

1. Cunoaşterea cerinţelor de pregătire profesională şi a instrucţiunilor din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.

2. Capacitatea de a acorda şi de a organiza asistenţa directă pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă.

7.3.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să instituie planuri de urgenţă şi de control al avariilor şi să gestioneze situaţiile de urgenţă.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. iniţierea pregătirilor pentru planurile de salvare în diferite tipuri de situaţii de urgenţă;

1. Cunoaşterea diferitelor tipuri de situaţii de urgenţă care pot apărea, cum ar fi abordajul, incendiile, inundaţiile, naufragiul.

2. Capacitatea de a organiza planuri de urgenţă la bord pentru a răspunde unor situaţii de urgenţă şi de a aloca sarcini specifice membrilor echipajului, inclusiv de monitorizare şi de control.

2. să instruiască membrii echipajului cu privire la metodele de prevenire a incendiilor, de recunoaştere a surselor de incendiu şi de stingere a incendiilor, în funcţie de diferitele competenţe ale membrilor echipajului;

1. Cunoaşterea procedurilor de stingere a incendiilor, în special a părţii tactice şi de comandă.

2. Cunoaşterea modului de utilizare a apei pentru stingerea incendiilor, cu luarea în calcul a efectului acestei măsuri asupra stabilităţii navei, şi capacitatea de a lua măsurile adecvate.

3. Capacitatea de comunicare şi de coordonare în timpul operaţiunilor de stingere a incendiilor, inclusiv comunicarea cu organizaţiile externe, şi participarea activă la operaţiunile de salvare şi de stingere a incendiilor.

3. să dea instrucţiuni cu privire la utilizarea dispozitivelor de salvare;

1. Cunoaşterea caracteristicilor şi a elementelor specifice ale dispozitivelor de salvare.

2. Capacitatea de a lansa la apă şi de a readuce la bord barca de serviciu, precum şi de a instrui membrii echipajului şi personalul de la bord cu privire la utilizarea bărcii de serviciu.

4. să dea instrucţiuni cu privire la planurile de salvare, rutele de evacuare şi sistemele interne de comunicaţii şi de alarmă.

1. Cunoaşterea legislaţiei aplicabile planurilor de salvare şi dosarului de securitate.

2. Capacitatea de a da instrucţiuni cu privire la planurile de salvare, rutele de evacuare şi sistemele interne de comunicaţii şi de alarmă.

7.4.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură să asigure respectarea cerinţelor în materie de protecţie a mediului.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. luarea măsurilor de precauţie pentru a preveni poluarea mediului şi utilizarea echipamentelor relevante;

1. Cunoaşterea procedurilor de prevenire a poluării mediului.

2. Capacitatea de a lua măsuri de precauţie pentru a preveni poluarea mediului.

3. Capacitatea de a aplica proceduri sigure de buncheraj.

4. Capacitatea de a lua măsuri şi de a da instrucţiuni în caz de avarie, abordaj şi eşuare, inclusiv în ceea ce priveşte astuparea spărturilor.

2. aplicarea legislaţiei privind protecţia mediului;

1. Cunoaşterea reglementărilor în materie de mediu.

2. Capacitatea de a motiva membrii echipajului şi personalul de la bord să ia măsurile adecvate unui comportament care protejează mediul sau să se comporte într-un mod care protejează mediul.

3. să utilizeze echipamentele şi materialele într-un mod economic şi ecologic;

1. Cunoaşterea procedurilor prin care se asigură utilizarea durabilă a resurselor.

2. Capacitatea de a instrui echipajul cu privire la utilizarea echipamentelor şi a materialelor într-un mod economic şi ecologic.

4. să dea instrucţiuni cu privire la eliminarea sustenabilă a deşeurilor şi să monitorizeze respectarea acestora.

1. Cunoaşterea legislaţiei privind eliminarea deşeurilor.

2. Capacitatea de a asigura eliminarea sustenabilă a deşeurilor şi de a instrui membrii echipajului şi personalul de la bord în consecinţă.

III.STANDARDE DE COMPETENŢĂ PENTRU NAVIGAREA PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE CU CARACTER MARITIM

1.

Conducătorul de navă care navighează pe căi navigabile interioare cu caracter maritim trebuie să fie în măsură să lucreze cu diagrame şi hărţi actualizate, cu notificări adresate căpitanilor şi marinarilor şi cu alte informaţii publicate specifice căilor navigabile cu caracter maritim.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să utilizeze informaţiile furnizate de sursele de informaţii nautice specifice şi normele aplicabile căilor navigabile interioare cu caracter maritim.

1. Cunoaşterea modului de utilizare a diagramelor şi a hărţilor nautice pentru căile navigabile interioare cu caracter maritim.

2. Capacitatea de a utiliza şi a aplica corect diagramele şi hărţile căilor navigabile interioare cu caracter maritim, ţinând seama de factori legaţi de acurateţea şi citirea hărţilor, cum ar fi data hărţii, simbolurile, sondajele, descrierea fundului, adâncimile şi referinţele şi de a utiliza standarde internaţionale pentru hărţi nautice precum ECDIS.

3. Cunoştinţe de navigaţie terestră şi prin satelit pentru a determina poziţia estimată, pilotajul, coordonatele, latitudinea şi longitudinea geodezice, nivelul de referinţă geodezic orizontal, diferenţa de latitudine şi longitudine, distanţa şi viteza în raport cu uscatul, direcţiile în raport cu uscatul, cursul, cursul în raport cu uscatul, capul compas corectat cu deriva datorată direcţiei şi forţei vântului, direcţia şi relevmentul, determinarea cursului, determinarea cursului cu efectul vântului şi al curentului, determinarea cursului cu efectul curentului şi relevmentul poziţiei urmând un itinerariu şi repere.

4. Capacitatea de a folosi notificările adresate căpitanilor şi marinarilor şi alte servicii de informare, cum ar fi instrucţiuni nautice, ghiduri de planificare, liste cu farurile, informaţii privind siguranţa maritimă.

5. Cunoaşterea regulilor de trafic aplicabile pe căile navigabile interioare cu caracter maritim, inclusiv părţile relevante ale reglementărilor internaţionale de prevenire a coliziunilor pe mare.

6. Cunoaşterea normelor aplicabile în situaţii de urgenţă pe căile navigabile interioare cu caracter maritim.

7. Capacitatea de a utiliza echipamentele maritime prevăzute în reglementările specifice.

2.

Conducătorul de navă care navighează pe căi navigabile interioare cu caracter maritim trebuie să fie în măsură să utilizeze nivelul de referinţă al mareelor, precum şi curenţii, perioadele şi ciclurile de maree, momentul curenţilor de maree şi al mareelor şi variaţiile din cadrul unui estuar.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să ţină seama de maree şi de prognoza meteo şi starea mareei înainte de a mola şi în timpul navigaţiei.

1. Cunoaşterea publicaţiilor şi a informaţiilor de prognoză a mareelor şi a curenţilor, cum ar fi tablele de maree, previziunile privind mareele pentru căile secundare, informaţii despre prezenţa gheţii, niveluri ridicate/joase ale apei, liste cu danele şi porturile, pentru a determina nivelul apei, direcţia şi forţa curentului şi adâncimea disponibilă.

2. Cunoaşterea efectelor condiţiilor meteorologice, ale formei uscatului şi ale altor factori asupra curenţilor de maree.

3. Capacitatea de a determina impactul nivelului mareelor, al curentului, al condiţiilor meteorologice şi al valurilor asupra voiajului planificat, astfel încât să navigheze în condiţii de siguranţă.

3.

Conducătorul de navă care navighează pe căi navigabile interioare cu caracter maritim trebuie să poată utiliza SIGNI şi IALA pentru a naviga în condiţii de siguranţă pe căile navigabile interioare cu caracter maritim.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să utilizeze SIGNI, IALA sau alte sisteme locale de marcaj şi de semnalizare.

1. Cunoştinţe privind balizajul, IALA partea A, sistemele de marcaj şi de semnalizare, de exemplu direcţia de balizaj, numerotarea geamandurilor, marcarea obiectelor şi a suprastructurilor, repere laterale şi cardinale, geamanduri de bifurcare, marcaje suplimentare, balizajul zonelor periculoase şi al obstacolelor, balizajul căii navigabile, al pasei de navigaţie şi al intrării în porturi, geamanduri luminoase şi caracteristicile iluminării acestora.

2. Capacitatea de a utiliza sistemele de marcaj şi de semnalizare pentru a determina poziţia adecvată a construcţiei navale în calea navigabilă în funcţie de circumstanţele şi de condiţiile locale.

IV.STANDARDE DE COMPETENŢĂ PENTRU NAVIGAREA CU AJUTORUL RADIOLOCAŢIEI

1.

Conducătorul de navă care navighează cu ajutorul radiolocaţiei trebuie să fie în măsură să ia măsurile corespunzătoare în ceea ce priveşte navigaţia cu ajutorul radiolocaţiei înainte de a mola.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să pregătească plecarea în voiaj şi să utilizeze instalaţiile radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie pentru navigaţie, în special în condiţii de vizibilitate redusă.

1. Cunoştinţe generale despre undele radio şi cunoaşterea principiilor de funcţionare a radiolocaţiei, mai exact:

- viteza de propagare a undelor radio;

- reflectarea undelor radio;

- parametrii principali ai instalaţiilor radar de navigaţie (intervalul de frecvenţă de lucru, puterea de transmisie, durata impulsului, rata de rotaţie a antenei, caracteristicile antenei, dimensiunile afişajului şi scalele de măsură, intervalul minim, rezoluţia radială şi rezoluţia azimutală etc.).

2. Cunoaşterea generală a principiului de funcţionare al indicatoarelor vitezei de giraţie şi a modului de utilizare a acestora.

3. Capacitatea de a porni, regla şi controla instalaţiile radar de navigaţie, de exemplu frecvenţa, câştigul, luminozitatea, modul pornit/standby, distanţa, precum şi capacitatea de a utiliza indicatoarele vitezei de giraţie în navigaţia interioară şi de a asigura utilizarea corectă a acestora.

2.

Conducătorul de navă care navighează cu ajutorul radiolocaţiei trebuie să fie în măsură să interpreteze afişajul echipamentului de radiolocaţie şi să analizeze informaţiile furnizate de echipamentul de radiolocaţie.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să interpreteze corect afişajul echipamentului de radiolocaţie în ceea ce priveşte poziţia proprie şi poziţia altor construcţii navale;

1. Capacitatea de a interpreta afişajul echipamentului de radiolocaţie prin identificarea corectă a:

- poziţiei antenei pe afişaj şi a liniei de direcţie;

- reglarea poziţiei, a cursului şi a direcţiei de giraţie a propriei construcţii navale;

- determinarea distanţelor şi a razei de acţiune.

2. Capacitatea de a interpreta comportamentul altor participanţi la trafic (construcţiile navale staţionare, care vin din sens opus şi care navighează în acelaşi sens).

2. să analizeze alte informaţii furnizate de echipamentul de radiolocaţie.

1. Capacitatea de a analiza informaţiile furnizate de radar, cum ar fi linia de direcţie, linia relevmentului electronic (EBL), cercurile de distanţă şi cercul de distanţă variabilă (VRM), urmele obiectivelor, descentrarea, liniile paralele, precum şi capacitatea de a explica imaginea radar.

2. Cunoaşterea limitării informaţiilor furnizate de echipamentele de navigaţie cu ajutorul radiolocaţiei.

3. Capacitatea de a interpreta obiectele staţionare şi în mişcare afişate pe ecranul radar.

3.

Conducătorul de navă care navighează cu ajutorul radiolocaţiei trebuie să fie în măsură să reducă interferenţele de diverse origini.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să identifice şi să reducă perturbaţiile provenite de la propria construcţie navală;

1. Cunoaşterea perturbaţiilor care ar putea fi produse de întreruperea sau scindarea fasciculului antenei, de efectele de ocultare (zone fără vizibilitate) sau de reflexii multiple (de exemplu, în zona compartimentelor de încărcare).

2. Capacitatea de a lua măsuri pentru a reduce perturbaţiile produse de propria construcţie navală.

2. să identifice şi să reducă perturbaţiile provenite din mediu;

1. Cunoaşterea perturbaţiilor produse de ploaie sau de valuri, de câmpuri difuze (de exemplu poduri), reflexii multiple, ecouri false/fantomă, linii electrice aeriene, umbre radar şi efecte de propagare pe traiectorii multiple.

2. Capacitatea de a lua măsuri pentru a reduce perturbaţiile provenite din mediu (prin folosirea facilităţilor pentru reducerea ecourilor perturbatoare produse de ploaie şi de mare).

3. să identifice şi să reducă perturbaţiile provenite de la alte instalaţii radar de navigaţie.

1. Cunoaşterea aspectului perturbaţiilor produse de alte instalaţii radar de navigaţie.

2. Capacitatea de a lua măsuri pentru eliminarea perturbaţiilor provenite de la alte instalaţii radar de navigaţie (respingerea interferenţelor).

4.

Conducătorul de navă care navighează cu ajutorul radiolocaţiei trebuie să fie în măsură să navigheze cu ajutorul radiolocaţiei luând în considerare setul convenit de norme aplicabile în navigaţia interioară şi în conformitate cu reglementările care specifică cerinţele pentru navigaţia cu ajutorul radiolocaţiei (cum sunt cerinţele referitoare la echipaj sau cerinţele tehnice aplicabile navelor).

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să aplice normele care reglementează utilizarea echipamentului de radiolocaţie.

1. Cunoaşterea normelor specifice pentru utilizarea radarului în cadrul setului convenit de reguli aplicabile în navigaţia interioară şi al reglementărilor poliţieneşti aplicabile (de exemplu, navigaţia în situaţii de vizibilitate redusă, utilizarea radarului atunci când vizibilitatea nu este redusă şi utilizarea obligatorie a radarului în timpul navigaţiei), utilizarea VHF, a semnalelor sonore şi a acordurilor privind cursul de urmat.

2. Cunoaşterea cerinţelor tehnice pentru construcţiile navale care utilizează instalaţii radar de navigaţie în conformitate cu cerinţele tehnice aplicabile, cum ar fi Standardul european de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară (ES-TRIN).

3. Capacitatea de a utiliza corect instalaţia radar de navigaţie, indicatoarele vitezei de giraţie şi ECDIS pentru navigaţia interioară combinat cu echipamentul de radiolocaţie.

4. Cunoaşterea cerinţelor pentru echipaj aplicabile în situaţii de vizibilitate redusă şi de vizibilitate bună.

5. Capacitatea de a aloca în mod adecvat sarcini membrilor echipajului şi de a da instrucţiuni adecvate.

5.

Conducătorul de navă care navighează cu ajutorul radiolocaţiei trebuie să fie în măsură să gestioneze circumstanţele specifice, precum traficul dens, defectarea dispozitivelor, situaţiile periculoase.

Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să reacţioneze în mod corespunzător în situaţii excepţionale, cum ar fi traficul dens, defectarea dispozitivelor şi alte situaţii de trafic nesigure sau periculoase.

1. Cunoaşterea posibilităţilor de reacţie în situaţii de trafic dens.

2. Capacitatea de a lua măsuri adecvate în situaţii de trafic dens.

3. Cunoaşterea măsurilor de atenuare şi a reacţiilor adecvate în caz de defectare a dispozitivelor.

4. Capacitatea de a reacţiona în caz de defectare a dispozitivelor.

5. Cunoaşterea acţiunilor care pot fi întreprinse în cazul unor situaţii de trafic nesigure sau periculoase.

6. Capacitatea de a reacţiona în orice situaţie de trafic nesigură sau periculoasă.

V.STANDARDE DE COMPETENŢĂ PENTRU EXPERŢII ÎN NAVIGAŢIA CU PASAGERI

1.

Expertul trebuie să fie în măsură să organizeze utilizarea echipamentelor de salvare de la bordul navelor de pasageri.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să organizeze utilizarea echipamentelor de salvare.

1. Cunoaşterea planurilor de control al siguranţei, inclusiv:

- dosarul de securitate şi planul de siguranţă;

- planurile şi procedurile de urgenţă.

2. Cunoaşterea echipamentelor de salvare şi a funcţiilor acestora şi capacitatea de a demonstra utilizarea echipamentelor de salvare.

3. Cunoaşterea zonelor accesibile pasagerilor cu mobilitate redusă.

4. Capacitatea de a demonstra utilizarea echipamentelor de salvare pentru pasageri, inclusiv pentru pasagerii cu mobilitate redusă.

2.

Expertul trebuie să fie în măsură să aplice instrucţiuni de siguranţă şi să ia măsurile necesare pentru protejarea călătorilor în general, în special în caz de urgenţă (de exemplu evacuare, avarie, abordaj, eşuare, incendiu, explozie sau alte situaţii care ar putea genera panică), inclusiv prin asigurarea de asistenţă directă persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă în conformitate cu cerinţele de pregătire profesională şi cu instrucţiunile din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să aplice instrucţiunile de siguranţă;

1. Capacitatea de a monitoriza sistemele şi echipamentele de siguranţă şi de a organiza inspecţii şi verificări ale echipamentelor de siguranţă ale navei de pasageri, inclusiv ale aparatelor de protecţie respiratorie.

2. Capacitatea de a organiza exerciţii pentru situaţii de urgenţă.

3. Capacitatea de a instrui membrii echipajului şi ai personalului de la bord care au responsabilităţi în temeiul dosarului de securitate cu privire la utilizarea echipamentelor de salvare, a rutelor de evacuare, a locurilor de adunare şi a punctelor de evacuare în caz de urgenţă.

4. Capacitatea de a furniza informaţii pasagerilor la începutul voiajului cu privire la codul de conduită şi la conţinutul planului de siguranţă.

2. să ia măsurile necesare pentru a proteja pasagerii în general şi în situaţii de urgenţă;

1. Capacitatea de a implementa planificarea dosarului de securitate pentru evacuarea unor părţi ale navei sau a întregii nave, ţinând cont de situaţia de urgenţă specifică (de exemplu fum, incendiu, scurgeri, pericol pentru stabilitatea navei şi pericole generate de mărfurile transportate la bord).

2. Cunoaşterea principiilor de gestionare a crizelor, mulţimilor şi conflictelor.

3. Capacitatea de a furniza informaţiile necesare conducătorului de navă, pasagerilor şi echipajelor de salvare externe.

3. să ofere asistenţă şi să dea instrucţiuni pentru a facilita îmbarcarea, voiajul şi debarcarea în siguranţă a persoanelor cu handicap şi a persoanelor cu mobilitate redusă.

1. Cunoaşterea modalităţilor de acces pe navă, a spaţiilor de la bord adaptate pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă, inclusiv a nevoilor specifice ale acestora în ceea ce priveşte, de exemplu, rutele de evacuare şi desemnarea corectă a acestor spaţii în planurile de siguranţă.

2. Capacitatea de a pune în aplicare normele privind accesul nediscriminatoriu şi planificarea dosarului de securitate pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă şi îndeplinirea tuturor cerinţelor de pregătire profesională prevăzute în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.

3.

Expertul trebuie să fie în măsură să comunice în limba engleză la un nivel elementar.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să comunice problemele legate de siguranţă într-o limbă engleză de bază.

1. Cunoaşterea vocabularului englez elementar şi a pronunţiei expresiilor adecvate pentru ghidarea tuturor persoanelor aflate la bord în situaţii standard şi pentru alertarea şi ghidarea lor în caz de urgenţă.

2. Capacitatea de a utiliza vocabularul elementar în limba engleză şi pronunţia expresiilor adecvate pentru ghidarea tuturor persoanelor aflate la bord în situaţii standard şi pentru alertarea şi ghidarea lor în caz de urgenţă.

4.

Expertul trebuie să fie în măsură să îndeplinească cerinţele relevante ale Regulamentului (UE) nr. 1177/2010.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să acorde asistenţă pasagerilor în ceea ce priveşte drepturile pasagerilor.

1. Cunoaşterea normelor pentru transportul pe căi navigabile interioare instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1177/2010, în special în ceea ce priveşte nediscriminarea pasagerilor în ceea ce priveşte condiţiile de transport oferite de operatorii de transport, drepturile pasagerilor în cazuri de anulare sau întârziere, informaţiile minime care trebuie furnizate pasagerilor, soluţionarea plângerilor şi normele generale de asigurare a aplicării.

2. Capacitatea de a informa pasagerii cu privire la drepturile aplicabile ale pasagerilor.

3. Capacitatea de a implementa procedurile aplicabile pentru asigurarea accesului şi acordarea de asistenţă profesională.

VI.STANDARDE DE COMPETENŢĂ PENTRU EXPERŢII ÎN DOMENIUL GNL

1.

Expertul trebuie să fie în măsură să asigure respectarea legislaţiei şi a standardelor care se aplică construcţiilor navale ce folosesc GNL drept combustibil, precum şi a altor reglementări relevante privind securitatea şi sănătatea.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. asigură respectarea legislaţiei şi a standardelor relevante aplicabile construcţiilor navale care folosesc GNL drept combustibil;

1. Cunoaşterea reglementărilor aplicabile construcţiilor navale care folosesc GNL drept combustibil, cum ar fi reglementările poliţieneşti relevante, reglementările relevante privind cerinţele tehnice şi ADN.

2. Cunoaşterea normelor societăţii de clasificare.

3. Capacitatea de a instrui membrii echipajului şi de a monitoriza operaţiunile acestora pentru a asigura respectarea, la bordul navei, a legislaţiei şi standardelor aplicabile construcţiilor navale care folosesc GNL drept combustibil şi, în special, a procedurii de buncheraj.

2. să asigure respectarea altor reglementări relevante privind sănătatea şi securitatea în timp ce construcţia navală este în marş sau este amarată.

1. Cunoaşterea reglementărilor relevante privind sănătatea şi securitatea, inclusiv cerinţele şi autorizaţiile locale relevante, în special în zonele portuare.

2. Capacitatea de a instrui membrii echipajului şi de a monitoriza operaţiunile acestora pentru a asigura respectarea altor reglementări relevante privind sănătatea şi securitatea.

2.

Expertul trebuie să fie în măsură să cunoască aspectele importante specifice legate de GNL, să recunoască riscurile şi să le gestioneze.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să recunoască aspectele importante specifice legate de caracteristicile specifice ale GNL;

1. Cunoaşterea definiţiei, a compoziţiei şi a atributelor de calitate ale GNL, precum şi a fişei cu date de securitate: proprietăţile fizice şi caracteristicile produsului şi caracteristicile de mediu.

2. Cunoaşterea următoarelor: temperatura adecvată de depozitare, punctul de aprindere, limitele de explozie şi caracteristicile de presiune, temperaturile critice, pericolele asociate, condiţiile atmosferice, proprietăţile criogenice, comportarea GNL în aer, evaporarea şi gazul inert, de exemplu azotul.

2. să recunoască riscurile şi să le gestioneze.

1. Cunoaşterea planurilor de siguranţă, a pericolelor şi a riscurilor, inclusiv cunoaşterea planului rolurilor şi a sarcinilor în materie de siguranţă aferente.

2. Capacitatea de a asigura gestionarea riscurilor, de a documenta siguranţa la bord (inclusiv planul de siguranţă şi instrucţiunile de siguranţă), de a evalua şi a controla zonele periculoase şi protecţia împotriva incendiilor şi de a utiliza echipamentele individuale de protecţie.

3.

Expertul trebuie să fie în măsură să opereze sistemele specifice GNL în condiţii de siguranţă.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să opereze sistemele specifice GNL de la bord şi pe cele conectate cu sistemele de la bord în condiţii de siguranţă.

1. Cunoaşterea aspectelor tehnice ale sistemului GNL, cum ar fi:

- configuraţia generală şi manualul de utilizare;

- sistemul de buncheraj cu GNL;

- echipamente de control al deversării;

- sistemul de izolare a GNL;

- sistemul de pregătire a gazelor;

- reţeaua de conducte GNL;

- sistemul de alimentare cu gaz;

- concepţia sălii de maşini;

- sistemul de ventilaţie;

- temperatura şi presiunea (modul de citire a unei diagrame de distribuţie a presiunii şi a temperaturii);

- supapele (în special supapa principală de alimentare cu gaz), supapele reductoare de presiune;

- sistemele de control, supraveghere şi siguranţă, alarmele, detectarea gazelor şi racordurile de separare pentru mediul uscat.

2. Capacitatea de a prezenta modul de acţiune al GNL, de a citi presiunea şi temperatura, de a utiliza sistemele de stripare, de depozitare, de alimentare cu gaz, de ventilaţie, conductele şi sistemele de siguranţă, supapele, precum şi de a gestiona evaporarea GNL.

4.

Expertul trebuie să fie în măsură să asigure verificarea regulată a sistemului GNL.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să efectueze şi să monitorizeze verificarea regulată a sistemului GNL.

1. Cunoştinţe privind întreţinerea şi monitorizarea sistemului GNL.

2. Cunoaşterea posibilelor avarii şi alarme.

3. Capacitatea de a efectua întreţinerea zilnică, întreţinerea săptămânală, întreţinerea periodică regulată, de a remedia defecţiunile şi de a consemna lucrările de întreţinere.

5.

Expertul trebuie să fie în măsură să ştie cum să efectueze operaţiunile de buncheraj cu GNL în mod sigur şi controlat.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să efectueze şi să monitorizeze procedurile de buncheraj în condiţii de siguranţă.

1. Cunoaşterea următoarelor:

- marcajul de identificare, în conformitate cu reglementările poliţieneşti şi portuare relevante;

- condiţiile de acostare şi de amarare în vederea buncherajului;

- procedura de buncheraj cu GNL;

- purjarea sistemului GNL;

- listele de verificare relevante şi certificatul de livrare;

- măsurile de siguranţă pentru buncheraj şi procedurile de evacuare.

2. Capacitatea de a iniţia şi de a monitoriza procedurile de buncheraj, inclusiv luarea măsurilor care să garanteze amararea în siguranţă, poziţionarea corectă a cablurilor şi a conductelor pentru a evita scurgerile şi capacitatea de a lua, în orice moment, dacă este necesar, măsuri de decuplare în siguranţă a racordului GNL şi de buncheraj.

3. Capacitatea de a asigura respectarea reglementărilor relevante aplicabile în zona cu acces restricţionat.

4. Capacitatea de a comunica iniţierea procedurii de buncheraj şi de a efectua buncherajul în condiţii de siguranţă, în conformitate cu manualul, inclusiv capacitatea de a monitoriza presiunea, temperatura şi nivelul GNL în tancuri.

5. Capacitatea de a purja sistemele de conducte, de a închide supapele şi de a deconecta construcţia navală de la instalaţia de buncheraj, precum şi de a comunica încheierea procedurii după buncheraj.

6.

Expertul trebuie să fie în măsură să pregătească sistemul GNL pentru întreţinerea construcţiei navale.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să pregătească sistemul GNL pentru întreţinerea construcţiei navale şi pentru următoarea utilizare.

1. Cunoaşterea procedurilor corecte de purjare, cum ar fi golirea de gaze şi spălarea sistemului GNL înainte de a lăsa construcţia navală în şantierul naval.

2. Capacitatea de a efectua:

- inertizarea sistemului GNL;

- procedura de golire a tancului de combustibil GNL;

- prima umplere a tancului de combustibil GNL (uscare şi răcire);

- repunerea în funcţiune după ieşirea din şantierul naval.

7.

Expertul trebuie să fie în măsură să gestioneze situaţiile de urgenţă legate de GNL.

Expertul trebuie să fie în măsură:

COLOANA 1 COMPETENŢĂ COLOANA 2 CUNOŞTINŢE ŞI APTITUDINI

1. să reacţioneze în mod corespunzător în situaţii de urgenţă (cum ar fi scurgerile şi deversările de GNL, contactul cu pielea al unei substanţe cu temperatură scăzută, incendiile, incidentele legate de transportul de mărfuri periculoase care prezintă riscuri specifice sau eşuarea construcţiei navale).

1. Cunoaşterea măsurilor de urgenţă şi a documentaţiei privind siguranţa la bord (inclusiv planul de siguranţă şi instrucţiunile de siguranţă).

2. Capacitatea de a reacţiona în mod corespunzător în situaţii de urgenţă, cum ar fi:

- deversarea GNL pe punte;

- contactul GNL cu pielea;

- deversarea GNL în spaţii închise (de exemplu, în sălile de maşini);

- deversarea GNL sau scurgerea de gaze naturale în spaţii interbarieră (de exemplu, tancuri de combustibil cu pereţi dubli, conducte cu pereţi dubli);

- incendiu în apropierea tancurilor de combustibil GNL sau în încăperile de maşini;

- suprapresiune în sistemele de conducte după activarea opririi de urgenţă în caz de eliberare sau de evacuare iminentă.

3. Cunoaşterea pericolelor specifice asociate transportului de mărfurilor periculoase şi eşuării sau abordajului construcţiei navale.

4. Capacitatea de a lua măsuri de urgenţă şi măsuri de urgenţă privind supravegherea de la distanţă, de exemplu pentru a gestiona în mod corespunzător incendiile cu GNL, de baltă, sub formă de jet şi fulger.

ANEXA II:STANDARDE PENTRU EXAMENELE PRACTICE
I.STANDARDE PENTRU EXAMENUL PRACTIC ÎN VEDEREA OBŢINERII UNEI AUTORIZAŢII SPECIFICE PENTRU NAVIGAREA CU AJUTORUL RADIOLOCAŢIEI
1.Competenţe specifice şi situaţii de evaluare
Examinatorii au libertatea de a decide cu privire la conţinutul elementelor individuale de examinare.
Examinatorii trebuie să verifice elementele de la 1 la 16 şi cel puţin unul dintre elementele de la 17 la 19. Candidaţii trebuie să obţină cel puţin 7 din 10 puncte la fiecare element.

Nr.

Competenţe

Elementele examenului

1

1.1

pornirea, reglarea şi controlarea funcţionării instalaţiilor radar de navigaţie;

2

1.1

pornirea, reglarea şi controlarea funcţionării indicatorului vitezei de giraţie;

3

1.1

interpretarea corectă a afişajului radar prin setarea distanţei, rezoluţiei, luminozităţii, câştigului, contrastului, celorlalte aparate conectate, centrării şi frecvenţei;

4

1.1

utilizarea indicatorului vitezei de giraţie, de exemplu prin reglarea vitezei de giraţie în funcţie de viteza maximă de giraţie a construcţiei navale;

5

2.1

identificarea poziţiei antenei pe ecran şi a liniei de direcţie, reglarea poziţiei, a cursului şi a direcţiei de giraţie a propriei construcţii navale şi determinarea distanţelor şi a razei de acţiune;

6

2.1

interpretarea comportamentului altor participanţi la trafic (construcţiile navale staţionare, care vin din sens opus şi care navighează în acelaşi sens);

7

2.2

analizarea informaţiilor furnizate de radar, cum ar fi linia de direcţie (HL), linia relevmentului electronic (EBL), cercurile de distanţă şi cercul de distanţă variabilă (VRM), urmele obiectivelor, descentrarea şi liniile paralele (P-Lines), precum şi explicarea imaginii radar;

8

3.1

reducerea perturbaţiilor provenite de la propria construcţie navală prin verificarea antenei, reducerea umbrelor şi a reflexiilor multiple, de exemplu în zona calelor;

9

3.2

luarea de măsuri pentru a reduce perturbaţiile din mediu, prin reducerea efectului ploii şi valurilor, prin gestionarea corectă a câmpurilor difuze (de exemplu, provenite de la poduri), a ecourilor false/fantomă provenite de la liniile electrice aeriene şi cabluri, precum şi a efectelor de ocultare şi de propagare pe traiectorii multiple;

10

3.3

eliminarea perturbaţiilor provenite de la alte instalaţii radar de navigaţie prin utilizarea respingerii interferenţelor;

11

4.1

alocarea corectă a sarcinilor pentru membrii echipajului de punte;

12

4.1

asigurarea cooperării între persoana care se află la cârmă şi persoana care utilizează instalaţiile radar de navigaţie în funcţie de vizibilitate şi de caracteristicile timoneriei;

13

4.1

utilizarea indicatoarelor vitezei de giraţie şi a ECDIS pentru navigaţia interioară sau a afişajelor similare în combinaţie cu radarul;

14

4.1

acţiunea în conformitate cu reglementările poliţieneşti în caz de vizibilitate redusă şi în cazul unei vizibilităţi bune;

15

4.1

utilizarea semnalelor radio şi sonore şi convenirea asupra cursului prin utilizarea informaţiilor furnizate de radar;

16

4.1

emiterea de comenzi persoanei aflate la cârmă, inclusiv verificarea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare ale acestei persoane;

17

5.1

luarea măsurilor adecvate în situaţii de trafic dens;

18

5.1

luarea măsurilor adecvate în caz de defectare a dispozitivelor;

19

5.1

reacţie corespunzătoare în situaţii de trafic nesigure sau periculoase.

2.Cerinţe tehnice pentru construcţiile navale utilizate pentru examenul practic
Construcţia navală utilizată pentru un examen practic intră sub incidenţa articolului 2 din Directiva (UE) 2017/2397.
Construcţia navală utilizată pentru examenele practice de evaluare a competenţei unui comandant de navă care navighează cu ajutorul radiolocaţiei trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice prevăzute în ES-TRIN în versiunea sa actuală (1). Construcţia navală trebuie să fie dotată cu un sistem ECDIS pentru navigaţia interioară sau cu un dispozitiv comparabil de afişare a hărţilor electronice.
(1)Standardul european de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară este disponibil la adresa https://www.cesni.eu.
II.STANDARDE PENTRU EXAMENUL PRACTIC ÎN VEDEREA OBŢINERII UNUI CERTIFICAT DE CALIFICARE CA EXPERT ÎN NAVIGAŢIA CU PASAGERI
1.Competenţe specifice şi situaţii de evaluare
Examinatorii au libertatea de a decide cu privire la conţinutul elementelor individuale de examinare.
Examinatorii trebuie să verifice 11 din cele 14 elemente din categoria I; este obligatorie verificarea elementelor 16 şi 20.
Examinatorii trebuie să verifice 7 din cele 8 elemente din categoria II.
Candidaţii pot obţine maximum 10 puncte la fiecare element.
Pentru categoria I, candidaţii trebuie să obţină cel puţin 7 din 10 puncte la fiecare element. Pentru categoria II, candidaţii trebuie să obţină un scor total de cel puţin 45 de puncte.

Nr.

Competenţe

Elementele examenului

Categoria (I sau II)

1

1.1

demonstrarea utilizării colacilor de salvare pentru pasageri;

I

2

1.1

demonstrarea utilizării vestelor de salvare pentru pasageri, membrii echipajului de punte şi personalul de la bord, inclusiv a echipamentului individual specific de salvare pentru persoanele care nu au responsabilităţi în temeiul dosarului de securitate;

I

3

1.1

demonstrarea utilizării echipamentului adecvat pentru evacuare în apă mică, pe ţărm sau pe altă construcţie navală;

I

4

1.1

demonstrarea utilizării bărcilor de serviciu ale navei, inclusiv a motorului şi proiectorului de căutare, sau a platformei, în conformitate cu ES-TRIN în versiunea sa actuală, care înlocuieşte barca de serviciu sau echipamentele colective de salvare în conformitate cu ES-TRIN în versiunea sa actuală;

I

5

1.1

demonstrarea utilizării unei tărgi adecvate;

I

6

1.1

demonstrarea utilizării truselor de prim ajutor;

I

7

1.1

demonstrarea utilizării aparatelor de protecţie respiratorie autonome şi a seturilor de echipamente, precum şi a măştilor de protecţie contra fumului în conformitate cu ES-TRIN în versiunea sa actuală sau a unei combinaţii a acestora;

I

8

2.1

verificarea şi monitorizarea intervalelor de inspecţie pentru echipamentele menţionate la rubricile 1-7 ale prezentului tabel;

II

9

2.1

verificarea şi monitorizarea calificărilor necesare ale persoanelor care folosesc trusele de prim ajutor, aparatele de protecţie respiratorie autonome şi seturile de echipamente, precum şi măştile de protecţie contra fumului;

II

10

2.1

depozitarea adecvată şi distribuirea dispozitivelor de salvare;

I

11

2.3

identificarea zonelor accesibile pasagerilor cu mobilitate redusă;

II

12

1.1

demonstrarea utilizării echipamentelor de salvare pentru pasagerii cu mobilitate redusă;

I

13

2.1

explicarea elementelor dosarului de securitate şi ale planului de siguranţă;

II

14

2.1

alocarea sarcinilor pentru personalul de la bord în conformitate cu dosarul de securitate şi planul de siguranţă;

II

15

2.3

alocarea sarcinilor pentru personalul de la bord în ceea ce priveşte accesul nediscriminatoriu şi planificarea dosarului de securitate pentru pasagerii cu mobilitate redusă;

II

16

2.3

organizarea formării şi a instrucţiunilor pentru persoanele cu mobilitate redusă în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1177/2010;

I

17

2.2

organizarea evacuării unei zone pentru pasageri, cu explicarea măsurilor specifice care trebuie luate în caz de abordaj, eşuare, fum şi incendiu;

I

18

2.2

stingerea incendiilor incipiente şi manevrarea uşilor etanşe şi ignifuge;

I

19

2.2

furnizarea informaţiilor necesare conducătorului de navă, pasagerilor şi echipajelor de salvare externe într-o situaţie de urgenţă simulată;

II

20

3.1

utilizarea vocabularului elementar în limba engleză şi pronunţarea expresiilor adecvate pentru a ghida pasagerii şi personalul de la bord în situaţii standard şi pentru a-i alerta şi ghida în situaţii de urgenţă;

I

21

4.1

explicaţii privind drepturile aplicabile ale pasagerilor;

I

22

4.1

implementarea procedurilor aplicabile pentru a asigura accesul şi asistenţa profesională pentru pasageri în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.

II

2.Cerinţe tehnice pentru construcţiile navale şi instalaţiile de pe uscat utilizate pentru examenul practic
Locul unde se desfăşoară evaluarea trebuie să fie dotat cu echipamentele de salvare pentru navele de pasageri necesare pentru demonstrarea elementului nr. 2 al examenului, inclusiv echipamentele specifice de salvare pentru navele cu cabine, în conformitate cu ES-TRIN în versiunea sa actuală. El trebuie să fie dotat cu un dosar de securitate şi un plan de siguranţă conforme cu ES-TRIN şi spaţii şi echipamente adecvate pentru evaluarea capacităţii de a organiza evacuarea şi de a reacţiona în caz de incendiu (inclusiv de a-l stinge).
Construcţia navală utilizată pentru un examen practic intră sub incidenţa articolului 2 din Directiva (UE) 2017/2397.
III.STANDARDE PENTRU EXAMENUL PRACTIC ÎN VEDEREA OBŢINERII UNUI CERTIFICAT DE CALIFICARE CA EXPERT ÎN DOMENIUL GNL
1.Competenţe specifice şi situaţii de evaluare
Examinatorii au libertatea de a decide cu privire la conţinutul elementelor individuale de examinare. Examinatorii trebuie să verifice 9 din cele 11 elemente din categoria I.
Examinatorii trebuie să verifice 5 din cele 7 elemente din categoria II.
Candidaţii pot obţine maximum 10 puncte la fiecare element.
Pentru categoria I, candidaţii trebuie să obţină cel puţin 7 din 10 puncte la fiecare element verificat. Pentru categoria II, candidaţii trebuie să obţină un scor total de cel puţin 30 de puncte.

Nr.

Competenţe

Elementele examenului

Categoria (I sau II)

1

1.1

instruirea membrilor echipajului şi monitorizarea operaţiunilor acestora pentru a asigura respectarea, la bordul navei, a legislaţiei şi standardelor aplicabile construcţiilor navale care folosesc GNL drept combustibil şi, în special, a procedurii de buncheraj;

II

2

1.2

instruirea membrilor echipajului şi monitorizarea operaţiunilor acestora pentru a asigura respectarea altor reglementări relevante privind sănătatea şi securitatea;

II

3

2.2

asigurarea gestionării riscurilor, documentarea siguranţei la bord (inclusiv planul de siguranţă şi instrucţiunile de siguranţă), evaluarea şi controlul zonelor periculoase şi protecţiei împotriva incendiilor şi utilizarea echipamentului individual de protecţie;

II

4

3.1

prezentarea modului de acţiune al GNL;

II

5

3.1

citirea presiunii şi a temperaturii, utilizarea sistemelor de stripare, de depozitare, de alimentare cu gaz, de ventilaţie, a conductelor şi sistemelor de siguranţă, a supapelor, precum şi gestionarea evaporării GNL;

I

6

4.1

efectuarea întreţinerii zilnice, a întreţinerii săptămânale şi a întreţinerii periodice regulate;

I

7

4.1

remedierea defecţiunilor depistate cu ocazia operaţiunilor de întreţinere;

I

8

4.1

consemnarea lucrărilor de întreţinere;

II

9

5.1

iniţierea şi monitorizarea procedurilor de buncheraj, inclusiv luarea măsurilor care să garanteze amararea în siguranţă, poziţionarea corectă a cablurilor şi a conductelor pentru a evita scurgerile şi capacitatea de a lua, în orice moment, dacă este necesar, măsuri de decuplare în siguranţă a conexiunii GNL şi de buncheraj;

I

10

5.1

asigurarea respectării reglementărilor relevante aplicabile în zona cu acces restricţionat;

II

11

5.1

comunicarea iniţierii procedurii de buncheraj;

II

12

5.1

efectuarea buncherajului în condiţii de siguranţă, în conformitate cu manualul, inclusiv capacitatea de a monitoriza presiunea, temperatura şi nivelul GNL în tancuri;

I

13

5.1

purjarea sistemelor de conducte, închiderea supapelor şi deconectarea construcţiei navale de la instalaţia de buncheraj, precum şi comunicarea încheierii procedurii după buncheraj;

I

14

6.1

efectuarea următoarelor:

- inertizarea sistemului GNL;

- procedura de golire a tancului de combustibil GNL;

- prima umplere a tancului de combustibil GNL (uscare şi răcire);

- repunerea în funcţiune după ieşirea din şantierul naval;

I

15

7.1

reacţie corespunzătoare în situaţii de urgenţă, cum ar fi:

- deversarea GNL pe punte;

- contactul GNL cu pielea;

- deversarea GNL în spaţii închise (de exemplu, în sălile de maşini);

- deversarea GNL sau scurgerea de gaze naturale în spaţii interbarieră (de exemplu, tancuri de combustibil cu pereţi dubli, conducte cu pereţi dubli);

I

16

7.1

reacţie corespunzătoare în caz de incendiu în apropierea tancurilor de combustibil GNL sau în încăperile de maşini;

I

17

7.1

reacţie corespunzătoare în caz de suprapresiune în sistemele de conducte după activarea opririi de urgenţă în caz de eliberare sau de evacuare iminentă;

I

18

7.1

luarea măsurilor de urgenţă şi a măsurilor de urgenţă privind supravegherea de la distanţă, de exemplu pentru a gestiona în mod corespunzător incendiile cu GNL, de baltă, sub formă de jet şi fulger.

I

2.Cerinţe tehnice pentru construcţiile navale şi instalaţiile de pe uscat utilizate pentru examenele practice
Construcţia navală şi instalaţiile de pe uscat trebuie să fie dotate cu:
1.Documentaţia utilizată pentru evaluare, şi anume:
1.1.dosarul de securitate (inclusiv planul de siguranţă şi instrucţiunile de siguranţă) în conformitate cu ES-TRIN în versiunea sa actuală;
1.2.evaluarea riscurilor în conformitate cu ES-TRIN în versiunea sa actuală;
1.3.toate celelalte documente solicitate de ES-TRIN în versiunea sa actuală, inclusiv un manual de utilizare detaliat.
2.Sisteme specifice pentru utilizarea GNL:
2.1.un sistem de buncheraj cu GNL, inclusiv o staţie de buncheraj;
2.2.un sistem de izolare a GNL;
2.3.o reţea de conducte GNL;
2.4.un sistem de alimentare cu gaz;
2.5.un sistem de pregătire a gazelor.
3.O sală de maşini adecvată:
3.1.un sistem de ventilaţie;
3.2.un sistem de prevenire şi de control al scurgerilor;
3.3.un sistem de monitorizare şi de siguranţă, precum şi
3.4.sistemele suplimentare de stingere a incendiilor.
Construcţia navală utilizată pentru examene practice intră sub incidenţa articolului 2 din Directiva (UE) 2017/2397.
IV.STANDARDE PENTRU EXAMENUL PRACTIC ÎN VEDEREA OBŢINERII UNUI CERTIFICAT DE CALIFICARE ÎN CALITATE DE CONDUCĂTOR DE NAVĂ
1.Competenţe specifice şi situaţii de evaluare
Examenul cuprinde două părţi: prima se referă la planificarea voiajului, iar cea de a doua la realizarea voiajului. Evaluarea realizării voiajului are loc într-o singură sesiune. Fiecare parte a examenului constă în mai multe elemente.
Pentru conducătorii de navă care nu au finalizat anterior un program de formare aprobat, bazat pe standardele de competenţă pentru nivelul operaţional şi nici nu au parcurs o evaluare a competenţelor de către o autoritate administrativă, cu scopul de a verifica îndeplinirea standardelor de competenţă pentru nivelul operaţional, cerinţele sunt suplimentate cu elementele specifice prevăzute în standardele din secţiunea V (modulul suplimentar de supraveghere în contextul examinării practice în vederea obţinerii unui certificat de calificare în calitate de conducător de navă).
În ceea ce priveşte conţinutul, examenul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
Planificarea voiajului
- Partea de examen referitoare la planificarea voiajului cuprinde elementele enumerate în tabelul din apendicele 1. Elementele sunt grupate în categoriile I şi II în funcţie de importanţa lor. Din enumerarea menţionată, se vor selecta 10 elemente din fiecare categorie, care vor fi verificate în cadrul examenului.
Realizarea voiajului
Candidaţii trebuie să demonstreze că sunt capabili să realizeze un voiaj. O condiţie prealabilă indispensabilă pentru aceasta este manevrarea construcţiei navale de către candidaţi. Elementele individuale care trebuie să fie verificate se găsesc în tabelul din apendicele 2; spre deosebire de partea de planificare a voiajului, trebuie verificate întotdeauna toate elementele de examinare.
Examinatorii au libertatea de a decide cu privire la conţinutul fiecărui element individual al examenului.
a)Apendicele 1 - Conţinutul părţii de examen referitoare la planificarea voiajului
Se verifică 10 elemente din fiecare categorie. Candidaţii pot obţine maximum 10 puncte la fiecare element.
Pentru categoria I, candidaţii trebuie să obţină cel puţin 7 din 10 puncte la fiecare element verificat. Pentru categoria II, candidaţii trebuie să obţină un scor total de cel puţin 60 de puncte.

Nr.

Competenţe

Elementele examenului

Categoria (I sau II)

1

1.1.1

navigaţia pe căile navigabile interioare europene, inclusiv folosind ecluze şi planuri înclinate, conform acordurilor de navigaţie cu agentul navei;

I

2

1.1.3

luarea în considerare a aspectelor economice şi ecologice ale operării construcţiilor navale, pentru a utiliza în mod eficient construcţia navală şi pentru a respecta mediul;

II

3

1.1.4

luarea în considerare a structurilor şi gabaritelor tehnice ale căilor navigabile şi luarea măsurilor de precauţie;

I

4

1.2.1

selectarea calificărilor şi a membrilor echipajului în conformitate cu normele aplicabile;

I

5

1.3.3

asigurarea accesului la construcţia navală în condiţii de siguranţă;

II

6

2.1.1

respectarea principiilor de construcţie şi de configuraţie a navelor de navigaţie interioară;

II

7

2.1.2

cunoaşterea metodelor de construcţie a construcţiilor navale şi a comportamentului acestora în apă, în special în ceea ce priveşte stabilitatea şi rezistenţa;

II

8

2.1.3

înţelegerea părţilor structurale ale construcţiei navale şi a metodelor de limitare şi analiză a daunelor;

II

9

2.1.4

luarea de măsuri pentru a proteja etanşeitatea construcţiei navale;

I

10

2.2.1

înţelegerea funcţionalităţilor echipamentelor construcţiei navale;

II

11

2.2.2

respectarea cerinţelor specifice pentru transportul mărfurilor şi pasagerilor;

I

12

3.1.1

înţelegerea reglementărilor, codurilor şi standardelor naţionale, europene şi internaţionale relevante privind efectuarea transportului de mărfuri;

II

13

3.1.2

conceperea planurilor de arimare, inclusiv folosind cunoştinţele privind încărcarea mărfurilor şi sistemele de balast, pentru a menţine solicitările asupra corpului construcţiei navale în limite acceptabile;

I

14

3.1.3

controlarea procedurilor de încărcare şi descărcare în vederea transportării în condiţii de siguranţă;

I

15

3.1.4

distincţia între diferitele mărfuri şi caracteristicile acestora, pentru a monitoriza şi a asigura încărcarea mărfurilor în condiţii de siguranţă, conform prevederilor din planul de arimare;

II

16

3.2.1

luarea în calcul a efectului încărcăturii şi al operaţiunilor legate de aceasta asupra asietei şi a stabilităţii;

I

17

3.2.2

verificarea tonajului efectiv al construcţiei navale, utilizarea diagramelor de stabilitate şi de asietă şi a echipamentelor de calcul al solicitărilor, inclusiv ADB (Automatic Data Base), pentru a verifica un plan de arimare;

I

18

3.3.1

înţelegerea reglementărilor, codurilor şi standardelor naţionale, europene şi internaţionale relevante privind transportul de pasageri;

II

19

3.3.2

organizarea şi monitorizarea exerciţiilor privind siguranţa, astfel cum sunt prevăzute în planul rolurilor (de siguranţă), pentru a garanta un comportament sigur în situaţii de pericol potenţial;

II

20

3.3.3

comunicarea cu pasagerii în situaţii de urgenţă;

I

21

3.3.4

definirea şi monitorizarea analizei riscurilor la bord, cu limitarea accesului pasagerilor, şi conceperea unui sistem eficient de protecţie la bord pentru a preveni accesul neautorizat;

II

22

3.3.5

analizarea semnalărilor pasagerilor (evenimente neprevăzute, calomnie, vandalism) pentru a reacţiona în mod corespunzător;

II

23

4.4.1

prevenirea posibilei avarieri a dispozitivelor electrice şi electronice aflate la bord;

II

24

4.5.3

evaluarea documentaţiei tehnice şi interne;

II

25

5.1.1

asigurarea respectării cerinţelor de siguranţă de către membrii echipajului în ceea ce priveşte utilizarea materialelor şi a aditivilor;

II

26

5.1.2

emiterea instrucţiunilor de lucru şi monitorizarea îndeplinirii acestora, astfel încât membrii echipajului să poată efectua lucrări de întreţinere şi de reparaţii în mod independent;

II

27

5.1.3

achiziţionarea şi verificarea materialelor şi instrumentelor necesare protecţiei sănătăţii şi a mediului;

II

28

5.1.4

asigurarea faptului că parâmele şi cablurile sunt utilizate în conformitate cu specificaţiile producătorului şi în scopul preconizat;

II

29

6.3.2

aplicarea reglementărilor naţionale, europene şi internaţionale în materie de drept social;

II

30

6.3.3

implementarea unor interdicţii stricte în ceea ce priveşte consumul de alcool şi de droguri şi reacţia corespunzătoare în cazul încălcării acestora, asumarea responsabilităţii şi explicarea consecinţelor unei conduite nepotrivite;

II

31

6.3.4

organizarea aprovizionării cu alimente şi a pregătirii meselor la bord;

II

32

7.1.1

aplicarea legislaţiei naţionale şi internaţionale şi luarea măsurilor adecvate pentru protecţia sănătăţii şi prevenirea accidentelor;

II

33

7.1.2

verificarea şi monitorizarea valabilităţii certificatului construcţiei navale şi a altor documente relevante pentru construcţia navală şi pentru funcţionarea acesteia;

I

34

7.1.3

respectarea normelor de siguranţă în timpul tuturor procedurilor de lucru prin utilizarea măsurilor de siguranţă relevante pentru a evita accidentele;

I

35

7.1.4

controlarea tuturor măsurilor de siguranţă necesare pentru curăţarea spaţiilor închise înainte ca persoanele să le deschidă, să intre în ele şi să le cureţe şi supravegherea respectării acestor măsuri;

II

36

7.2.5

controlarea dispozitivelor de salvare şi a utilizării corecte a echipamentului individual de protecţie;

II

37

7.3.1

iniţierea pregătirilor pentru planurile de salvare în diferite tipuri de situaţii de urgenţă;

II

38

7.4.1

luarea măsurilor de precauţie pentru a preveni poluarea mediului şi utilizarea echipamentelor relevante;

II

39

7.4.2

aplicarea legislaţiei privind protecţia mediului;

II

40

7.4.3

utilizarea echipamentelor şi a materialelor într-un mod economic şi ecologic.

II

b)Apendicele 2 - Conţinutul părţii de examen referitoare la realizarea voiajului
Trebuie verificate toate elementele enumerate în această parte a examenului. Candidaţii trebuie să obţină cel puţin 7 din 10 puncte la fiecare element.

Nr.

Competenţe

Elementele examenului

1

1.1.1

guvernarea şi manevrarea construcţiei navale în funcţie de situaţie şi în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul navigaţiei (în funcţie de viteza şi direcţia curentului, de adâncimea apei şi de pescajul de plină încărcare, de distanţa liberă sub chilă, de densitatea traficului, de interacţiunea cu alte construcţii navale etc.);

2

1.1.4

acostarea şi molarea construcţiei navale de navigaţie interioară în mod corect şi în conformitate cu cerinţele legale sau de siguranţă;

3

1.1.5

reglarea sau resetarea sistemelor de navigaţie, acolo unde este necesar;

4

1.1.5

colectarea tuturor informaţiilor relevante pentru navigaţie furnizate de sistemele de navigaţie şi utilizarea acestora pentru a adapta manevrarea construcţiei navale;

5

1.1.6

pornirea dispozitivelor necesare la postul de guvernare (sisteme de navigaţie cum ar fi AIS şi ECDIS pentru navigaţia interioară) şi reglarea acestora;

6

2.2.2

asigurarea pregătirii construcţiei navale pentru voiaj în conformitate cu reglementările şi a faptului că încărcătura şi alte obiecte au fost arimate în siguranţă în conformitate cu reglementările;

7

4.2.2

reacţia corespunzătoare în caz de avarii (după caz, se vor simula) în timpul navigaţiei [de exemplu, creşterea temperaturii apei de răcire, scăderea presiunii uleiului de motor, defectarea maşinii (maşinilor) principale, defectarea cârmei, perturbaţii în comunicaţiile radio, defectarea aparatului de radiotelefonie, direcţia incertă a altor construcţii navale], luarea deciziilor cu privire la măsurile care trebuie luate şi dispunerea sau luarea măsurilor necesare în ceea ce priveşte lucrările de întreţinere pentru a asigura navigarea în condiţii de siguranţă;

8

5.1.2

manevrarea construcţiei navale astfel încât să se poată anticipa posibilitatea unui accident şi să se evite uzura inutilă; verificarea frecventă a indicatoarelor disponibile;

9

6.1.1

stabilirea unei comunicări specifice cu membrii echipajului (comunicarea la bord) cu privire la diverse manevre şi în cadrul şedinţelor de echipă (de exemplu, şedinţe de informare) sau cu persoanele cu care este necesară cooperarea (utilizând toate reţelele de comunicaţii radio);

10

6.2.2

comunicarea, în timpul acestor activităţi, cu persoanele relevante (de la bord) şi cu alţi actori (centrul de trafic din sector, alte construcţii navale etc.), în conformitate cu reglementările (reţele, căi navigabile de-a lungul rutei): utilizarea radiotelefonului şi a telefonului;

11

7.3.3

gestionarea unei situaţii de urgenţă (care trebuie simulată, după caz, de exemplu om la apă, avarie, incendiu la bord, deversare de substanţe periculoase, scurgeri) cu ajutorul unor manevre sau măsuri prompte şi prudente de salvare sau de limitare a daunelor. Notificarea şi informarea persoanelor relevante şi a autorităţilor competente în caz de urgenţă;

12

7.3.4

comunicarea cu persoanele relevante în caz de avarii (la bord) şi cu alţi actori (utilizarea radiotelefonului şi a telefonului), astfel încât problemele să poată fi rezolvate.

2.Cerinţe tehnice pentru construcţiile navale utilizate la examenele practice
Construcţia navală utilizată la examenele practice intră sub incidenţa articolului 2 din Directiva (UE) 2017/2397.
V.STANDARDE PENTRU MODULUL SUPLIMENTAR DE SUPRAVEGHERE ÎN CONTEXTUL EXAMENULUI PRACTIC ÎN VEDEREA OBŢINERII UNUI CERTIFICAT DE CALIFICARE ÎN CALITATE DE COMANDANT DE NAVĂ
Candidaţii care nu au finalizat anterior un program de formare aprobat, bazat pe standardele de competenţă pentru nivelul operaţional şi nici nu au parcurs o evaluare a competenţelor de către o autoritate administrativă, cu scopul de a verifica îndeplinirea standardelor de competenţă pentru nivelul operaţional, trebuie să parcurgă acest modul.
Cerinţele de mai jos trebuie să fie îndeplinite în plus faţă de cele prevăzute în standardele pentru examenul practic în vederea obţinerii unui certificat de calificare în calitate de conducător de navă.
1.Competenţe specifice şi situaţii de evaluare
Examinatorii au libertatea de a decide cu privire la conţinutul elementelor individuale de examinare. Examinatorii trebuie să verifice 20 din cele 25 elemente din categoria I.
Examinatorii trebuie să verifice 8 din cele 12 elemente din categoria II.
Candidaţii pot obţine maximum 10 puncte la fiecare element.
Pentru categoria I, candidaţii trebuie să obţină cel puţin 7 din 10 puncte la fiecare element. Pentru categoria II, candidaţii trebuie să obţină un scor total de cel puţin 40 de puncte.

Nr.

Competenţe

Elementele examenului

Categoria (I sau II)

1

0.1.1

utilizarea materialelor disponibile la bord, cum ar fi vinciurile, bolarzii, parâmele şi cablurile, luând în considerare măsurile relevante de securitate în muncă, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecţie şi de salvare;

I

2

0.1.2

legarea şi dezlegarea combinaţiilor cu barjă de împingere utilizând echipamentele şi materialele necesare;

I

3

0.1.2

utilizarea echipamentelor şi materialelor disponibile la bord pentru operaţiunile de cuplare, luând în considerare măsurile relevante de securitate în muncă, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecţie şi de salvare;

I

4

0.1.3

demonstrarea manevrelor de ancorare;

I

5

0.1.3

utilizarea echipamentelor şi materialelor disponibile la bord pentru operaţiunile de ancorare, luând în considerare măsurile relevante de securitate în muncă, inclusiv utilizarea echipamentului individual de protecţie şi de salvare;

I

6

0.1.4

asigurarea etanşeităţii construcţiei navale;

I

7

0.1.4

executarea operaţiunilor din lista de verificare pentru punte şi spaţiul de locuit, cum ar fi impermeabilizarea şi securizarea bocaporţilor şi a calelor;

I

8

0.1.5

explicarea şi demonstrarea, pentru membrii echipajului de punte, a procedurilor aplicabile trecerii prin ecluze, stăvilare şi pe sub poduri;

II

9

0.1.6

manipularea şi întreţinerea sistemelor de semnalizare pe timp de zi şi de noapte, a panourilor şi a semnalelor sonore ale construcţiei navale;

I

10

0.3.3

utilizarea metodelor de calcul al cantităţii de marfă încărcate sau descărcate;

II

11

0.3.3

calcularea cantităţii de marfă lichidă utilizând sondele/tabelele de măsurători ale tonajului tancurilor sau ambele;

II

12

0.4.1

operarea şi controlarea maşinilor din sala de maşini, în conformitate cu procedurile;

I

13

0.4.1

explicarea funcţionării, operării şi întreţinerii în condiţii de siguranţă a sistemelor de santină şi de balast, inclusiv raportarea incidentelor asociate operaţiunilor de transfer, şi capacitatea de a măsura şi a raporta corect nivelurile tancurilor;

II

14

0.4.1

pregătirea şi executarea operaţiunilor de oprire a motoarelor după funcţionare;

I

15

0.4.1

operarea sistemelor de pompare din compartimentele santină, balast şi mărfuri;

I

16

0.4.1

utilizarea sistemelor hidraulice şi pneumatice;

I

17

0.4.2

utilizarea tabloului de distribuţie;

I

18

0.4.2

utilizarea alimentării de pe ţărm;

I

19

0.4.3

aplicarea procedurilor de securitate în muncă la întreţinerea şi repararea motoarelor şi a instalaţiilor;

I

20

0.4.5

întreţinerea şi îngrijirea pompelor, a reţelei de conducte, a sistemelor de santină şi de balast;

II

21

0.5.1

asigurarea curăţeniei în toate spaţiile de locuit şi în timonerie şi asigurarea menajului în mod corespunzător, respectând regulile de igienă, inclusiv asumarea responsabilităţii pentru propriul spaţiu de locuit;

II

22

0.5.1

asigurarea curăţeniei în sala de maşini şi curăţarea maşinilor utilizând materialele de curăţare adecvate;

I

23

0.5.1

curăţarea şi protejarea părţilor exterioare, a corpului şi a punţilor construcţiei navale în ordinea corectă, folosind materialele adecvate, în conformitate cu normele de protecţie a mediului;

II

24

0.5.1

eliminarea deşeurilor provenite de la construcţia navală şi a deşeurilor menajere în conformitate cu normele de protecţie a mediului;

II

25

0.5.2

întreţinerea şi îngrijirea tuturor echipamentelor tehnice conform instrucţiunilor şi folosirea programelor de întreţinere (inclusiv cele digitale);

I

26

0.5.3

folosirea şi stivuirea parâmelor şi cablurilor în conformitate cu practicile şi normele de securitate în muncă;

II

27

0.5.4

matisirea cablurilor şi parâmelor, aplicarea nodurilor în funcţie de utilizarea lor şi întreţinerea cablurilor şi a parâmelor;

I

28

0.6.1

utilizarea termenilor tehnici şi nautici necesari, precum şi a termenilor legaţi de aspecte sociale, utilizaţi în frazele de comunicare standardizate;

I

29

0.7.1

prevenirea situaţiilor periculoase legate de riscurile de la bord;

I

30

0.7.1

prevenirea accidentelor în activităţile care ar putea fi periculoase pentru personal sau pentru construcţia navală;

I

31

0.7.2

utilizarea echipamentului individual de protecţie;

I

32

0.7.3

folosirea aptitudinilor de înot în operaţiunile de salvare;

II

33

0.7.3

utilizarea echipamentelor de salvare în cadrul operaţiunilor de salvare şi salvarea şi transportarea victimei;

II

34

0.7.4

menţinerea rutelor de evacuare libere;

II

35

0.7.5

utilizarea sistemelor şi a echipamentelor de comunicaţii şi de alarmă în situaţii de urgenţă;

I

36

0.7.6, 0.7.7

aplicarea diverselor metode de stingere a incendiilor şi utilizarea echipamentelor de stingere şi a instalaţiilor fixe;

I

37

0.7.8

acordarea primului ajutor medical.

I

2.Cerinţe tehnice minime pentru construcţia navală pe care va avea loc examenul practic
Construcţia navală utilizată pentru un examen practic intră sub incidenţa articolului 2 din Directiva (UE) 2017/2397.
ANEXA III:STANDARDE PENTRU OMOLOGAREA SIMULATOARELOR
PARTEA I:CERINŢELE TEHNICE ŞI FUNCŢIONALE PENTRU SIMULATOARELE DE NAVIGAŢIE ŞI DE RADIOLOCAŢIE UTILIZATE ÎN NAVIGAŢIA INTERIOARĂ

Nr.

Element

Nivelul de calitate pentru cerinţele tehnice

Procedura de testare

Simulator de navigaţie

Simulator de radiolocaţie

1.

Instalaţie radar de navigaţie interioară

Pe simulator trebuie instalată cel puţin o instalaţie radar de navigaţie interioară cu aceleaşi funcţionalităţi ca o instalaţie radar de navigaţie interioară omologată în temeiul ES-TRIN.

Trebuie să se verifice dacă instalaţia are aceleaşi funcţionalităţi ca şi instalaţia radar de navigaţie interioară omologată.

x

x

2.

Sistem de comunicaţii

Simulatorul trebuie să fie dotat cu un sistem de comunicaţii care să includă:

- o legătură telefonică alternativă internă şi

- două sisteme independente de comunicaţii radio pentru navigaţia interioară.

Trebuie să se verifice dacă simulatorul este dotat cu sisteme de comunicaţii.

x

x

3.

ECDIS pentru navigaţia interioară

Pe simulator trebuie să fie instalat cel puţin un ECDIS pentru navigaţia interioară conform cu Standardul european pentru serviciile de informaţii fluviale (ES-RIS) în versiunea sa actuală.

Trebuie să se verifice dacă instalaţia are aceleaşi funcţionalităţi ca un ECDIS pentru navigaţia interioară.

x

4.

Zona de exerciţii

Zona de exerciţii cuprinde cel puţin un râu reprezentativ cu braţe laterale sau canale şi porturi.

Inspecţia vizuală a zonei.

x

x

5.

Semnale sonore

Semnalele sonore pot fi emise folosind pedale sau butoane.

Trebuie să se verifice dacă pedalele sau butoanele funcţionează corect.

x

x

6.

Panoul luminilor de navigaţie pe timp de noapte

Pe simulator este instalat panoul luminilor de navigaţie pe timp de noapte.

Trebuie să se verifice dacă panoul luminilor de navigaţie pe timp de noapte funcţionează corect.

x

x

7.

Modele matematice pentru construcţii navale

Cel puţin trei modele matematice ale unor tipuri reprezentative de construcţii navale cu diferite metode de propulsie şi condiţii de încărcare, inclusiv o construcţie navală mică (eventual un remorcher), o construcţie navală de dimensiuni medii (de exemplu, cu lungimea de 86 m) şi o construcţie navală mare (de exemplu, cu lungimea de 110 sau 135 m).

Trebuie să se verifice dacă sunt disponibile cele trei modele obligatorii.

x

8.

Modele matematice pentru construcţii navale

Cel puţin un model matematic al unui tip reprezentativ de construcţie navală (de exemplu, cu lungimea de 86 m).

Trebuie să se verifice dacă modelul obligatoriu este disponibil.

x

9.

Numărul construcţiilor navale vizate disponibile (1)

Simulatorul trebuie să includă construcţii navale vizate din cel puţin cinci clase FIT.

Trebuie să se verifice dacă sunt disponibile numărul şi diversitatea necesare de construcţii navale vizate.

x

x

10.

Postul operatorului

Operatorul trebuie să fie în măsură să comunice pe toate canalele de frecvenţă foarte înaltă (VHF). Operatorul trebuie să fie în măsură să monitorizeze utilizarea canalelor.

Trebuie să se verifice dacă operatorul poate comunica pe toate canalele VHF şi dacă poate monitoriza utilizarea tuturor canalelor.

x

x

11.

Exerciţii diverse

Trebuie să existe posibilitatea de a concepe, memora şi desfăşura diverse exerciţii care să poată fi manipulate în timpul funcţionării echipamentelor.

Se realizează diferite operaţiuni.

x

x

12.

Exerciţii separabile

În timpul examinării mai multor candidaţi, exerciţiile efectuate de un candidat nu trebuie să interfereze cu examinarea altui candidat.

Exerciţiul este repetat pentru fiecare candidat.

x

x

13.

Funcţiile şi configuraţia timoneriei

Secţiunea de timonerie trebuie proiectată pentru navigaţia radar comandată de o singură persoană, astfel cum se prevede în ES-TRIN în versiunea sa actuală.

Trebuie să se verifice dacă configuraţia timoneriei şi funcţiile echipamentelor corespund cerinţelor tehnice aplicabile construcţiilor navale de navigaţie interioară. Trebuie să se verifice dacă timoneria este proiectată pentru operaţiuni de comandă executate de o singură persoană.

x

x

14.

Postul de cârmă (punte de comandă/cabină)

Posturile de cârmă trebuie să fie similare celor de pe construcţiile navale de navigaţie interioară în ceea ce priveşte forma şi dimensiunile.

Inspecţie vizuală

x

x

15.

Postul operatorului

- Trebuie să existe o încăpere separată în care să poată sta operatorul (operatorii) şi examinatorul (examinatorii), unde examinatorul trebuie să fie în măsură să vadă imaginea radar cu care lucrează candidatul.

- Timoneria şi postul operatorului trebuie să fie separate între ele. Acestea trebuie să fie cât mai bine izolate fonic.

- Operatorul trebuie să fie în măsură să utilizeze cel puţin două canale VHF simultan.

- Operatorul trebuie să fie în măsură să identifice în mod clar canalul de comunicaţii radio utilizat de candidat.

Inspecţia vizuală a postului operatorului şi verificarea funcţionării.

x

x

16.

Postul de informare prealabilă/

de raportare

Posibilitatea de a viziona înregistrarea la un post de operator sau la un post de raportare.

Activităţile de evaluare trebuie monitorizate.

x

x

Construcţie navală proprie (2)

17.

Grade de libertate

Simulatorul trebuie să fie în măsură să reprezinte mişcările în şase grade de libertate.

Gradele de libertate implementate în simulator pot fi evaluate prin observarea sistemului de vizualizare sau cu ajutorul instrumentelor. Astfel, următoarele manevre sunt efectuate cu construcţii navale mici, care se deplasează de obicei în mod mai distinctiv şi mai rapid decât cele mai mari.

- Dacă orizontul oscilează atunci când se priveşte în faţă în timpul navigaţiei în curbe, se activează mişcarea de ruliu.

- Dacă prova se ridică şi coboară cu acceleraţii longitudinale mari, se activează mişcarea de tangaj.

- Dacă afişajul sondei ultrason se modifică atunci când se navighează cu viteze mari la o adâncime constantă a apei, se activează mişcarea de ridicare. Acest test presupune modelarea efectului de squat.

x

18.

Grade de libertate

Simulatorul trebuie să fie în măsură să simuleze mişcările în trei grade de libertate.

Trebuie evaluate gradele de libertate implementate în simulator.

x

19.

Sistemul de propulsie

Simularea tuturor componentelor sistemului de propulsie se realizează cât mai realist posibil şi ia în considerare toate influenţele relevante.

Sistemul de propulsie trebuie să fie testat prin manevre de accelerare şi de oprire, în timpul cărora se pot observa performanţele motorului (în ceea ce priveşte reacţia la acceleraţie) şi ale construcţiei navale (în ceea ce priveşte viteza maximă şi comportamentul în timp).

x

x

20.

Dispozitive de control

Dispozitivul de comandă se comportă realist în ceea ce priveşte viteza de giraţie a cârmei şi ia în considerare cele mai importante influenţe.

Pentru a testa calitatea simulării dispozitivelor de comandă, se pot efectua diferite verificări. Se furnizează limitări în cazul în care nu este posibilă evaluarea comportamentului fără protocoale ale variabilelor de stare.

- Reacţie: dispozitivul de comandă este utilizat pentru deplasarea înainte şi înapoi. Trebuie să se verifice dacă se iniţiază modificări ale direcţiei construcţiei navale.

- Viteza de giraţie a cârmei: se utilizează dispozitivul de comandă şi viteza de giraţie este observată pe afişaj. Se poate măsura dacă viteza de giraţie este realistă.

x

x

21.

Efectele apei mici

Efectul adâncimii limitate a apei asupra consumului de energie şi a comportamentului de manevră este modelat corect din punctul de vedere al calităţii.

Se propun două tipuri de teste care permit evaluarea calităţii în ceea ce priveşte luarea în considerare a influenţei apei mici:

Deplasare înainte în linie dreaptă: se măsoară viteza maximă atinsă în diferite adâncimi ale apei, standardizată cu viteza în apă adâncă şi reprezentată în raport cu pescajul de referinţă în funcţie de adâncimea apei (T/h). Comparaţia cu datele existente din testele de modelare oferă informaţii despre calitatea influenţei apei mici în simulare.

Cerc de întoarcere: prin comanda navigaţiei unei construcţii navale la putere constantă şi cu un unghi al cârmei de 20 ° într-o apă laterală fără obstacole, se pot înregistra valorile vitezei, unghiului de derivă, vitezei de giraţie şi diametrului cercului de întoarcere a unei construcţii navale staţionare care se întoarce în ape cu o adâncime redusă treptat.

Reprezentarea acestor date în raport cu T/h permite determinarea modului în care se modifică unghiul de derivă, viteza de giraţie, viteza şi diametrul în funcţie de adâncimea apei.

x

22.

Influenţa curentului

Există cel puţin două puncte de măsurare a curentului la bordul construcţiei navale, astfel încât să se poată calcula momentul de ambardare datorat curentului.

Sunt prevăzute teste pentru a verifica existenţa caracteristicii de performanţă şi luarea în considerare a acesteia în simulare:

- o construcţie navală proprie fără propulsie este plasată într-o cale navigabilă cu curent. Se observă dacă construcţia navală este luată de curent. În plus, se verifică dacă este accelerată până la viteza curentului. Dacă curentul urmează direcţia căii navigabile, se va verifica dacă construcţia navală se roteşte uşor;

- un test de navigaţie la intrarea într-un port dintr-o cale navigabilă cu curent arată în ce măsură simulatorul calculează în mod realist un moment de ambardare generat de curentul neomogen.

x

x

23.

Influenţa vântului

Influenţa vântului generează forţe în plan orizontal în funcţie de viteza reală şi de direcţia vântului. De asemenea, vântul generează momente de ambardare şi de ruliu.

Se pot realiza diverse teste pentru a verifica nivelul de calitate al influenţei vântului. Pentru a putea detecta cu uşurinţă aceste efecte, se vor alege viteze relativ mari ale vântului.

Realizaţi testul după cum urmează: rulaţi un test atât pentru vânt din prova, cât şi pentru vânt lateral, la două viteze diferite ale vântului, într-o zonă fără alte influenţe decât vântul. Activaţi vântul şi observaţi comportamentul. Opriţi vântul şi observaţi din nou comportamentul. Începeţi cu o construcţie navală staţionară.

x

24.

Efectul malului

Forţa laterală şi momentul de ambardare tind să se modifice în mod corespunzător în funcţie de distanţa faţă de mal şi viteză.

Pentru a verifica efectul malului în simulator, este necesară o zonă de exerciţiu care include un dig sau un zid pe o parte. Trebuie efectuate următoarele teste:

- construcţia navală navighează de-a lungul zidului. Se verifică dacă mişcarea în linie dreaptă este afectată, dacă construcţia navală este atrasă spre zid şi dacă prova se îndepărtează de acesta;

- se modifică distanţa până la mal sau zid şi viteza construcţiei navale şi se observă modul în care se schimbă efectele.

x

25.

Interacţiunea între construcţii navale

Construcţiile navale interacţionează între ele şi se calculează efectele realiste.

Pentru o verificare completă a interacţiunii dintre construcţii navale, se rulează pe simulator un exerciţiu cu două construcţii navale proprii într-o apă laterală fără obstacole. Dacă acest lucru nu este posibil, testul poate fi efectuat şi cu o construcţie navală din trafic pe postul construcţiei navale cu care se interacţionează. Pentru o bună evaluare a rezultatelor, cele două construcţii navale trebuie să pornească pe cursuri paralele, la o distanţă laterală relativ mică una de cealaltă.

- Atât în cazul depăşirii, cât şi al intersectării cursurilor, se va verifica în ce măsură construcţia navală proprie este supusă atracţiei şi rotaţiei.

- Se reduce adâncimea apei şi se verifică dacă efectele de interacţiune cresc.

- Se măreşte distanţa dintre construcţiile navale pentru a verifica dacă efectele scad.

- Se măreşte viteza celeilalte construcţii navale şi se verifică relaţia funcţională dintre efectul trecerii unei construcţii navale prin apropiere şi viteza de întâlnire.

x

26.

Efectul de squat

Se modelează atât scufundarea dinamică, cât şi asieta în funcţie de viteză, adâncimea apei şi pescaj.

Această caracteristică se testează cel mai bine într-o zonă cu apă laterală fără obstacole şi o adâncime constantă a apei.

- În urma unei probe, trebuie să reiasă dacă caracteristica "efectul de squat" poate fi verificată cu ajutorul sondelor ultrason.

- Valorile diferite ale distanţei libere sub chilă la prova şi la pupa arată dacă se modifică asieta construcţiei navale.

- Prin creşterea vitezei, se verifică relaţia funcţională dintre squat (diferenţa dintre distanţa liberă sub chilă în staţionare şi în marş) şi viteza construcţiei navale.

- Se verifică dacă efectul de squat creşte odată cu scăderea adâncimii apei la viteză constantă.

x

27.

Efectul de canal

Luarea în considerare a curentului de retur. Curentul de retur nu este liniar în raport cu viteza construcţiei navale.

Curentul de retur este un efect fizic introdus în simulator ca o forţă de rezistenţă care se exercită asupra construcţiei navale. Pentru a-l verifica, se plasează construcţia navală într-un canal îngust; construcţia navală se deplasează uniform, la putere constantă. Se măsoară viteza. Se măreşte puterea şi se măsoară din nou viteza. Testul se repetă în apă fără obstacole, la aceeaşi putere constantă (două niveluri). Efectul aşteptat este următorul:

- viteza în canalul îngust este mai mică decât cea atinsă în apa fără obstacole la acelaşi nivel de putere.

- diferenţa de viteză este mai mare la o putere mai ridicată decât la o putere mai redusă.

x

28.

Efectul de ecluză

Într-o ecluză, construcţia navală este supusă aceloraşi efecte ca într-un canal. Ecluza produce un efect suplimentar datorat unui curent de deplasament generat de construcţia navală, cu un factor mare de blocare la intrarea în ecluză (efectul de piston).

Testul pentru efectul de canal evidenţiază curentul de retur. Nu este necesară repetarea testului. Efectul de piston poate fi demonstrat după cum urmează:

- Se pilotează construcţia navală în ecluză la o viteză relativ ridicată. Construcţia navală va întâmpina o rezistenţă suplimentară după intrarea în ecluză (va încetini). Atunci când propulsia este oprită, forţele de sens invers vor fi încă prezente, iar construcţia navală va da înapoi uşor.

- Pornirea în ecluză, cu reglaj fix al propulsiei. La ieşirea din ecluză, construcţia navală va întâmpina o forţă de rezistenţă datorată efectului de piston. După ieşirea din ecluză (construcţia navală este eliberată de efectele acesteia), forţa de rezistenţă va dispărea, fapt pus în evidenţă de o creştere bruscă şi notabilă a vitezei.

x

29.

Eşuarea

Eşuarea încetineşte construcţia navală şi este evidenţiată printr-un sunet, dar nu duce în toate cazurile la oprirea construcţiei navale. Eşuarea este notificată operatorului.

Pentru testarea eşuării este necesară o zonă de exerciţii cu fund plan şi cu o porţiune uşor înălţată a fundului. În cadrul acestei verificări se urmăreşte disponibilitatea informaţiilor adecvate cu privire la adâncime în simulatorul în sine, şi nu reprezentarea în sistemul de vizualizare.

La eşuarea pe o plajă, trebuie să se verifice dacă construcţia navală se opreşte complet; în caz afirmativ, se verifică dacă oprirea este bruscă sau graduală.

În timpul eşuării, trebuie să se verifice, cu ajutorul sistemului de vizualizare, modificarea planului orizontal al construcţiei navale.

La deplasarea pe deasupra unui fund plan în apă foarte mică, trebuie să se verifice dacă construcţia navală eşuează din cauza apupării la viteză în timp ce viteza creşte constant.

Pentru toate situaţiile de eşuare, trebuie să se verifice dacă acest incident este marcat prin emiterea unui sunet.

x

30.

Eşuarea

Ciocnirea construcţie navală - ţărm, ciocnirea construcţie navală - construcţie navală, ciocnirea construcţie navală - pod

Eşuarea şi ciocnirile construcţie navală-ţărm, construcţie navală-construcţie navală, construcţie navală-pod sunt notificate candidatului şi operatorului în timpul simulării.

Inspecţie vizuală

x

31.

Ciocnirea construcţiei navale de ţărm

Ciocnirile construcţiei navale de ţărm sunt notificate în timpul simulării cel puţin printr-un sunet. Simularea încetineşte construcţia navală. Calculul ciocnirii se efectuează folosind o formă bidimensională a construcţiei navale.

Simularea ciocnirii construcţiei navale de ţărm poate fi realizată doar într-o zonă de exerciţii în care există diverse obiecte pe ţărm.

Prin ciocnirea construcţiei navale de diferite obiecte se poate verifica dacă simulatorul detectează aceste obiecte şi dacă reacţionează la ele.

În cazul unor tipuri diferite de obiecte, se verifică dacă există unele în cazul cărora nu apare nicio reacţie la ciocnire.

Sunetul emis în cazul unei ciocniri se verifică cu ajutorul sistemului audio al simulatorului, după caz.

Observarea ciocnirii în sistemul de vizualizare arată dacă ciocnirea se produce brusc sau dacă se simulează o zonă de dezagregare.

O ciocnire în unghi de 180 de grade la viteză mică poate arăta dacă se calculează o presiune elastică.

x

32.

Ciocnirea între două construcţii navale

Ciocnirile între două construcţii navale sunt notificate în timpul simulării cel puţin printr-un sunet. Simularea încetineşte construcţia navală. Calculul ciocnirii se efectuează folosind o formă bidimensională a construcţiei navale.

Cu condiţia prealabilă că nu are nicio importanţă pentru construcţia navală proprie dacă cealaltă construcţie navală de care se ciocneşte este tot o construcţie navală proprie sau o construcţie navală din trafic, se pot simula diferite ciocniri.

Se testează reacţiile pe simulator ale construcţiei navale proprii la ciocnirea cu o altă construcţie navală şi se verifică dacă ciocnirea este marcată prin emiterea unui sunet.

La postul instructorului, se verifică - prin mărirea suficientă a imaginii - dacă contururile construcţiei navale sunt utilizate pentru detectarea ciocnirii.

Se verifică dacă ciocnirea are loc exact în momentul în care contururile celor două construcţii navale intră în contact.

Se verifică dacă detectarea ciocnirii se face cu precizie pentru diverse construcţii navale cu forme diferite.

x

33.

Ciocnirea construcţiei navale de un pod

Ciocnirile construcţiei navale de un pod sunt detectate prin utilizarea unei valori statice a înălţimii (timonerie coborâtă, arbore coborât). Ciocnirile sunt notificate în timpul simulării cel puţin printr-un sunet. Simularea încetineşte construcţia navală.

Pentru a examina realizarea acestui fapt, trebuie să existe un pod în zona de exerciţii şi se utilizează o hartă electronică pentru navigaţia interioară (IENC) conformă cu ES-RIS în versiunea sa actuală.

Se verifică dacă în timpul trecerii pe sub un pod cu distanţă liberă insuficientă se produce o ciocnire şi care sunt consecinţele pentru continuarea simulării.

Se verifică dacă este posibilă traversarea în condiţii de siguranţă prin reducerea suficientă a nivelului apei sau prin creşterea suficientă a pescajului. Acest lucru trebuie verificat şi în sistemul de vizualizare.

Sunt necesare diferite rulări ale testului pentru a verifica punctul de ciocnire de pe construcţia navală, dacă există doar unul. În acest caz se poate determina, de asemenea, dacă podul provoacă o ciocnire pe axa centrală sau pe bordurile exterioare.

x

34.

Timonerie reglabilă pe înălţime

Înălţimea de ciocnire şi nivelul ochilor sunt adaptate la poziţia punţii. Trebuie să fie disponibilă o mişcare continuă a timoneriei reglabile pe înălţime.

O condiţie prealabilă pentru evaluarea acestei caracteristici de performanţă este disponibilitatea unei construcţii navale de navigaţie interioară tipice, de exemplu o construcţie navală cu lungimea de 110 m.

Disponibilitatea generală a acestei funcţionalităţi poate fi verificată prin prezenţa unui dispozitiv de comandă pentru modificarea poziţiei punţii.

Funcţia poate fi evaluată pe punte şi trebuie să se verifice dacă pot fi alese poziţii aleatorii şi dacă mişcarea este bruscă sau se produce cu o viteză realistă.

Prin poziţionarea unei alte construcţii navale proprii în apropiere, se poate verifica dacă această funcţionalitate este disponibilă şi pentru alte construcţii navale în sistemul de vizualizare.

Se poate observa dacă luminile de navigaţie şi semnalele pe timp de zi se mişcă, de asemenea, în funcţie de mişcarea timoneriei reglabile pe înălţime a celei de-a doua construcţii navale proprii în sistemul de vizualizare.

x

35.

Parâme

Sistemul de vizualizare trebuie să afişeze atât dinamica construcţiei navale, cât şi a parâmei (de exemplu, slăbirea întinderii, elasticitatea, masa, ruperea şi legarea de bolarzi).

Într-o zonă de exerciţii cu zid de cheu, se va verifica amararea cu o parâmă.

Atunci când se utilizează parâma, se verifică dacă aceasta se leagă de anumiţi bolarzi.

Ruperea parâmei se verifică prin încercarea de a opri cu o parâmă construcţia navală accelerată la viteză maximă.

Slăbirea întinderii parâmei se verifică prin reducerea forţei şi a distanţei.

x

36.

Ancore

Ancorele pot fi lăsate şi ridicate. Se iau în calcul adâncimea apei şi dinamica lanţului.

Funcţionarea ancorei se poate verifica într-o zonă de exerciţii cu adâncime limitată a apei şi cu o construcţie navală proprie cu una sau mai multe ancore. Este rezonabil să existe un curent constant de viteză variabilă.

Molarea şi ridicarea ancorei sunt posibile numai dacă există dispozitive de acţionare adecvate. De asemenea, trebuie să se verifice dacă există instrumente care indică lungimea lanţului.

Se verifică dacă vitezele diferă în timpul molării şi ridicării. De asemenea, trebuie să se verifice dacă se aude un sunet adecvat.

Prin modificarea adâncimii apei, trebuie să se verifice dacă aceasta influenţează funcţionarea ancorei.

La o viteză scăzută a curentului, trebuie să se verifice dacă construcţia navală oscilează şi se opreşte după ancorare.

La creşterea constantă a curentului, trebuie să se verifice dacă ancora ţine pe loc construcţia navală.

Dacă nu este suficientă o singură ancoră, trebuie să se verifice dacă construcţia navală poate fi oprită cu două ancore, în cazul în care se folosesc două ancore.

x

37.

Remorcarea (operaţiune cu două construcţii navale)

În timpul remorcării, se iau în calcul atât dinamica celor două construcţii navale, cât şi legarea lor prin cablu.

Zona de exerciţii pentru verificarea funcţiei de remorcare poate fi o suprafaţă din largul mării. Pe lângă construcţia navală proprie care asigură remorcarea sau este remorcată, este necesară încă o construcţie navală (construcţie navală proprie sau construcţie navală din trafic).

Condiţia de bază pentru remorcare poate fi testată prin plasarea unui cablu de remorcare între o construcţie navală proprie şi cealaltă construcţie navală.

Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să se verifice dacă este disponibilă cel puţin o metodă alternativă pentru definirea unei forţe care provine de la un remorcher virtual.

Se verifică dacă cealaltă construcţie navală, utilizată ca remorcher, poate accelera construcţia navală proprie remorcată şi poate iniţia o mişcare de giraţie prin tracţiune laterală.

Se verifică dacă construcţia navală proprie utilizată ca remorcher poate deplasa şi opri cealaltă construcţie navală prin manevre adecvate şi dacă cealaltă construcţie navală poate fi întoarsă prin tracţiune laterală.

x

Construcţii navale din trafic

38.

Numărul de construcţii navale din trafic

Trebuie să fie disponibile cel puţin 10 construcţii navale din trafic.

Testul trebuie să arate dacă se poate introduce într-un exerciţiu numărul de construcţii navale necesar.

x

x

39.

Controlul construcţiilor navale din trafic

Construcţiile navale din trafic pot urma rute cu schimbarea cursului şi a vitezei în mod realist.

Disponibilitatea funcţiilor de control trebuie verificată prin crearea unui nou exerciţiu care să includă construcţii navale din trafic.

x

x

40.

Comportamentul de mişcare

Comportament de mişcare relativ fluid.

Se aplică procedura de evaluare a controlului construcţiilor navale din trafic.

x

x

41.

Influenţa vântului

Construcţiile navale din trafic reacţionează la un vânt dat prin afişarea unui unghi de derivă.

Activarea vântului într-un exerciţiu trebuie să determine apariţia unui unghi de derivă la construcţiile navale din trafic, unghi care se modifică în funcţie de viteză şi de direcţia vântului.

x

42.

Influenţa curentului

Construcţiile navale din trafic reacţionează la un curent dat prin afişarea unui unghi de derivă.

Activarea curentului într-un exerciţiu trebuie să determine apariţia unui unghi de derivă la construcţiile navale din trafic, unghi care se modifică în funcţie de viteză şi de direcţia curentului.

x

x

43.

Secţiunea şi dimensiunile imaginii

Sistemul de vizualizare permite o vizualizare circulară panoramică (360 de grade). Câmpul vizual orizontal poate fi obţinut printr-o vizualizare fixă de cel puţin 210 grade şi prin vizualizări suplimentare comutabile pentru restul orizontului. Imaginea pe verticală permite vizualizarea în jos până la apă şi în sus până la cer, corespunzătoare vederii reale posibile de la postul obişnuit de cârmă din timonerie.

Inspecţia vizuală a simulatorului pornit.

x

44.

Rezoluţie după frecvenţa cadrelor

Rezoluţia afişajului corespunde rezoluţiei ochiului uman. Frecvenţa cadrelor (în mod ideal > 50 cps, redând cel puţin o imagine realistă şi fluidă) asigură o imagine fără sacadare.

Rezoluţia trebuie verificată prin inspecţie vizuală.

x

45.

Detalii suplimentare şi calitatea afişajului

Nivelul de detaliu al sistemului de afişaj este superior unei reprezentări simplificate. Acesta asigură o reprezentare bună a zonei de navigaţie în toate circumstanţele.

Modelul vizual trebuie verificat prin inspecţie vizuală.

x

46.

Suprafaţa apei

Valurile create de construcţia navală depind de viteza acesteia. Se ia în considerare adâncimea apei. Valurile create de vânt corespund direcţiei şi vitezei vântului.

Inspecţia vizuală trebuie să arate dacă valurile create de construcţia navală se schimbă în funcţie de viteza acesteia şi dacă valurile create de vânt se schimbă în funcţie de direcţia şi viteza vântului.

x

47.

Soarele, Luna, corpuri cereşti

Soarele şi Luna urmează un interval de 24 de ore. Poziţiile nu corespund exact locului şi datei simulării. Cerul de noapte poate prezenta stele aleatorii.

Inspecţia vizuală trebuie să arate dacă soarele, luna şi corpurile cereşti vizibile pe timp de zi, de noapte şi la crepuscul pot fi modificate.

x

48.

Condiţii meteorologice

Sunt reprezentate straturi de nori staţionare, de altitudine. În plus, se pot reprezenta condiţii de ploaie, pâclă şi ceaţă.

Inspecţia vizuală indică nivelul necesar de detaliere.

x

49.

Zgomotul ambiant

Zgomotele motorului sunt reproduse în mod realist.

Zgomotele motorului trebuie să fie verificate în condiţii de vreme şi de mare liniştită, evaluând zgomotele pentru diverse turaţii ale motorului. Trebuie să se determine dacă sunetul motorului este audibil şi dacă nivelul volumului şi sunetul sunt adecvate.

x

x

50.

Surse externe de zgomot (de exemplu, zgomotele motorului, semnalele de avertizare sonoră şi ancora)

Semnalele sonore unice sunt redate în mod realist, dar nu pot fi localizate cu ajutorul auzului.

Într-o primă etapă, în timoneria construcţiei navale proprii staţionare, toate semnalele sonore disponibile sunt activate unul după altul. Se evaluează dacă semnalele sonore sunt realiste în ceea ce priveşte sunetul şi nivelul volumului. Într-o a doua etapă, aceleaşi semnale sonore sunt activate pe o altă construcţie navală, modificându-se distanţa faţă de această construcţie navală. Trebuie să se verifice dacă se emite semnalul sonor corect şi dacă nivelurile volumului sunt adecvate.

Toate grupurile de putere auxiliare (de exemplu, ancorele) care pot fi activate în timoneria construcţiei navale sunt activate separat. Trebuie să se verifice dacă starea de funcţionare este audibilă.

x

51.

Zgomot extern (semnale sonore)

Semnalele sonore provenite de la construcţiile navale vizate trebuie să fie audibile.

În cursul unui exerciţiu, trebuie prevăzut un semnal sonor de la o construcţie navală vizată.

x

52.

Informaţii acustice interne

Semnalele acustice de la dispozitivele de pe punte sunt reproduse în mod realist, dar sunt redate de difuzoare amplasate pe consola simulatorului.

Toate semnalele acustice ale tuturor dispozitivelor disponibile în timonerie sunt activate succesiv. Trebuie să se verifice dacă semnalele sunt emise de dispozitivele în sine sau de difuzoarele simulatorului şi dacă sunetele sunt realiste.

x

53.

Audibilitate

Operatorul are posibilitatea de a asculta toate zgomotele provenite din timoneria construcţiei navale.

În cadrul unei simulări, trebuie să se verifice dacă sunetele provenite din timoneria construcţiei navale sunt transmise în mod clar şi inteligibil şi dacă nivelul volumului este reglabil.

x

54.

Înregistrare

Înregistrarea sunetelor provenite din timoneria construcţiei navale este sincronizată cu simularea.

Se rulează un exerciţiu, incluzându-se comunicaţii radio şi sunete. La reluare, înregistrarea trebuie să se audă corect şi să fie sincronizată cu reluarea simulării.

x

55.

Conformitatea radarului

Precizia unghiulară a relevmentului orizontal trebuie să fie conformă cu specificaţia tehnică europeană EN 302 194 a ETSI. Efectele legate de limitarea pe verticală a unghiului de deschidere sunt identificabile, de exemplu, la trecerea pe sub poduri.

Conformitate "verticală": simularea trecerii pe sub un pod, cu luarea în considerare a următoarelor:

- înălţimea antenei în raport cu suprafaţa apei la pescajul curent;

- unghiul de radiaţie în funcţie de fasciculul antenei şi de asieta construcţiei navale;

- înălţimea podului măsurată de la marginea inferioară a podului până la suprafaţa apei.

x

x

56.

Rezoluţie

Simularea radar trebuie să creeze o imagine radar realistă.

Simularea radar trebuie să îndeplinească cerinţele din specificaţia tehnică europeană EN 302 194 a ETSI [1].

Trebuie să se verifice dacă rezoluţia este corespunzătoare la o distanţă de 1 200 m: două obiecte cu o distanţă azimutală de 30 m trebuie să fie identificate ca două obiecte diferite.

Două obiecte aflate la o depărtare de 1 200 m în aceeaşi direcţie şi separate unul de celălalt de o distanţă de 15 m trebuie să fie identificate ca două obiecte diferite.

x

x

57.

Ocultarea provocată de propria construcţie navală sau de o alta

Ocultarea corespunde relaţiilor trigonometrice, dar nu se iau în considerare modificările poziţiei dinamice a construcţiilor navale.

Ocultarea provocată de propria construcţie navală trebuie să fie verificată prin apropierea acesteia de o geamandură şi prin evaluarea distanţei de la care geamandura este ascunsă de prova construcţiei navale. Această distanţă trebuie să fie realistă.

Ocultarea provocată de alte construcţii navale trebuie să fie verificată prin plasarea a două construcţii navale pe aceeaşi direcţie. Atunci când se plasează o construcţie navală mai mică în spatele uneia mai mari, construcţia navală mai mică nu ar trebui să apară pe afişajul radar.

x

x

58.

Ecouri perturbatoare produse de mare şi de ploaie

Reglarea filtrelor şi efectul acestora corespund amplitudinii dispozitivelor reale omologate.

Se face o evaluare prin activarea şi reglarea filtrelor.

x

x

59.

Ecouri false

Se generează ecouri false. În plus, frecvenţa ecourilor multiple se modifică în mod realist în funcţie de distanţă.

În cursul unui exerciţiu cu mai multe construcţii navale vizate, ar trebui să fie vizibile ecouri false. În timpul testului, observatorul trebuie să caute interferenţe şi ecouri multiple.

x

x

60.

Adâncimea apei

Topografia fundului apei este descrisă detaliat prin contururi şi sondaje batimetrice sau în orice altă formă cu rezoluţie înaltă, în măsura în care sunt disponibile date.

Când construcţia navală navighează prin zona care urmează să fie testată, trebuie să se verifice dacă sonda ultrason afişează valori realiste.

x

61.

Curent

Curentul poate fi definit în mod arbitrar prin câmpuri vectoriale cel puţin bidimensionale, la o rezoluţie înaltă şi adaptată dimensiunii construcţiei navale şi zonei de navigaţie.

Efectul curentului trebuie verificat prin lăsarea unei construcţii navale proprii în derivă pe un râu. Construcţia navală se va deplasa odată cu curentul într-un mod realist.

x

x

62.

Maree

Datele despre maree sunt reprezentate cu o rezoluţie slabă spaţială şi/sau temporală.

Efectul mareei asupra obiectelor plutitoare poate fi evaluat prin simularea, de preferinţă, a unui obiect plutitor mic, fără propulsie sau alte forţe care să acţioneze asupra lui (de exemplu, vânt sau parâme). Prin modificarea orei, se poate verifica dacă curentul mareic şi nivelul apei se modifică odată cu ora şi sunt realiste. Nivelul apei este vizibil în mod direct pe afişajul sondei ultrason şi poate fi înregistrat pentru o zi întreagă pentru a fi comparat cu date măsurate sau calculate.

x

63.

Vânt

Se pot defini fluctuaţii şi câmpuri vectoriale ale vântului, care permit modificări locale.

Dacă este "instalat" un anemometru la bord, instrumentul de pe punte trebuie să afişeze viteza relativă şi direcţia vântului. Trebuie să se verifice influenţa diferitelor câmpuri ale vântului asupra dinamicii construcţiei navale.

x

64.

Modele bi sau tridimensionale de obiecte staţionare

Reprezentările bidimensionale sunt permise numai pentru obiectele îndepărtate şi nu sunt recunoscute.

Obiectele fixe sunt observate în timp ce o construcţie navală se mişcă în întreaga zonă de simulare care trebuie validată. Se poate determina la ce distanţă şi în ce mod se reduce nivelul de detaliere şi dacă se utilizează modele bidimensionale.

x

65.

Nivelul de detaliere a obiectelor staţionare

Este posibil un nivel bun de detaliere pentru obiectele realiste, deşi vor fi vizibile simplificări ale formei şi suprafeţei.

Se încarcă zona de exerciţii care urmează să fie evaluată şi se setează o construcţie navală proprie. Mai întâi trebuie să se verifice dacă se identifică toate obiectele importante din punctul de vedere al navigaţiei. Peisajul trebuie să pară realist la prima vedere.

x

66.

Modele diurne/nocturne ale obiectelor mobile

Pe întuneric, orice obiect poate fi iluminat. Sursele de lumină importante din punctul de vedere al navigaţiei pot emite lumină în acord cu anumite caracteristici prestabilite.

Se încarcă zona de exerciţii care urmează să fie evaluată şi se setează o construcţie navală proprie. Ora simulării este setată la miezul nopţii. Trebuie să se verifice dacă toate obiectele importante din punctul de vedere al navigaţiei sunt iluminate în simulare la fel cum ar fi într-o situaţie reală.

În plus, trebuie să se verifice dacă sunt iluminate şi alte obiecte. Dacă software-ul simulatorului are această funcţie, instructorul porneşte şi opreşte iluminarea obiectelor vizate.

x

67.

Modele bi sau tridimensionale de obiecte mobile

Obiectele bidimensionale sunt utilizate doar în fundal (la distanţă mare), astfel încât să fie abia vizibile. În rest, se utilizează modele tridimensionale.

Se încarcă zona de exerciţii care urmează să fie evaluată şi se setează o construcţie navală proprie. Se navighează întreaga zonă de exerciţii, utilizând, observând şi evaluând obiectele mobile disponibile, pentru a determina dacă au suprafeţe plane orientate spre observator.

x

68.

Nivelul de detaliere

În cazul unui nivel îmbunătăţit de detaliere, obiectele sunt prezentate în mod realist, dar cu forme şi suprafeţe simplificate.

O construcţie navală proprie navighează într-o zonă de exerciţii aleasă aleatoriu. Se utilizează obiecte mobile care pot fi evaluate. Acestea trebuie să fie reprezentate într-un mod realist.

x

69.

Setarea luminilor de navigaţie şi a semnalelor pe timp de zi

Luminile de navigaţie şi semnalele prezentate pot fi comutate individual, adică toate luminile şi semnalele sunt stocate separat în baza de date şi sunt poziţionate în conformitate cu cerinţele construcţiilor navale reale şi cu reglementările aplicabile construcţiei navale utilizate.

Într-o zonă de exerciţii selectată, se utilizează o construcţie navală proprie în imediata apropiere a unei construcţii navale din trafic. Pe cât posibil, operatorul activează tot felul de semnale de zi şi lumini de navigaţie la bordul construcţiei navale din trafic. Dacă simulatorul permite acest lucru, în locul construcţiei navale din trafic se utilizează o a doua construcţie navală proprie. Pe cea de-a doua construcţie navală proprie se activează, de asemenea, tot felul de semnale de zi şi lumini de navigaţie. La postul de cârmă al primei construcţii navale proprii se va verifica ce lumini de navigaţie şi semnale de zi sunt vizibile pe celelalte două construcţii navale.

x

70.

Modele diurne/nocturne

Sursele de lumină pot lumina intermitent în funcţie de anumite caracteristici.

O construcţie navală proprie navighează într-o zonă dată. Se setează ora simulării ca fiind ora 24.00. Se utilizează toate obiectele mobile care pot fi evaluate. Pe cât posibil, operatorul activează toate sursele de lumină disponibile instalate pe obiecte pentru a realiza inspecţia vizuală a acestora.

x

71.

Reflectivitatea radar

Ecoul din imaginea radar trebuie să fie realist şi să depindă de unghiul de vizualizare.

Se verifică dacă obiectele reflectoare prezintă un ecou realist.

x

x

72.

Ecourile generate de valuri şi precipitaţii

Ecourile hulei sunt înregistrate pentru modele tipice de valuri, care includ şi gama hulei marine. Ecourile precipitaţiilor trebuie să fie reprezentate în mod realist.

Ecourile hulei trebuie să fie verificate prin activarea unor înălţimi şi direcţii diferite ale valurilor. Trebuie verificate ecourile precipitaţiilor.

x

x

73.

Valuri

Hula şi direcţia valurilor pot fi reglate; mişcările construcţiei navale sunt realiste.

Trebuie să se verifice dacă mişcările construcţiei navale se modifică în funcţie de starea mării. Direcţiile şi înălţimea valurilor trebuie să fie vizibile.

x

74.

Precipitaţii

Sunt disponibile toate condiţiile meteorologice (vizibilitate redusă, precipitaţii - cu excepţia fulgerelor şi a formării norilor), iar imaginea rezultată este coerentă.

Trebuie efectuată o inspecţie vizuală pentru a verifica dacă vizibilitatea este redusă de condiţiile meteorologice.

x

75.

Vizualizarea hărţilor

ECDIS pentru navigaţia interioară în mod informare trebuie să îndeplinească cerinţele celei mai recente ediţii a ES-RIS publicate de Comitetul European pentru Elaborarea de Standarde privind Navigaţia Interioară.

Trebuie verificat dacă software-ul ECDIS pentru navigaţia interioară

şi harta electronică pentru navigaţie interioară (iENC) sunt în conformitate cu partea I şi cu partea V din ES-RIS în versiunea sa actuală în ceea ce priveşte ECDIS pentru navigaţia interioară în mod informare.

x

76.

Unităţi de măsură

Simulatorul foloseşte unităţile de măsură pentru navigaţia pe căile navigabile interioare europene (km, km/h).

Trebuie să se verifice unităţile afişate.

x

x

77.

Opţiunile de limbă

Se utilizează limba de examinare şi/sau limba engleză.

Trebuie verificată limba instrumentelor.

x

x

78.

Numărul de exerciţii

Trebuie să existe posibilitatea de a concepe, memora şi desfăşura diverse exerciţii care să poată fi manipulate în timpul funcţionării echipamentelor.

Se realizează diferite operaţiuni.

x

x

79.

Numărul de construcţii navale proprii

Se poate activa o construcţie navală proprie diferită pentru fiecare punte.

Demonstrarea unor exerciţii diferite pe mai multe punţi (dacă este cazul).

x

80.

Datele memorate

Trebuie memorate toate valorile simulării care sunt necesare pentru a reda înregistrarea acesteia, inclusiv imaginea şi sunetul exerciţiului efectuat de candidat.

Se rulează o simulare cu înregistrare. Se reîncarcă şi se redă înregistrarea simulării pentru a verifica dacă aceasta conţine toate datele relevante.

x

x

81.

Înregistrarea examenului desfăşurat

Trebuie să existe posibilitatea de a reda înregistrarea examenului în sala operatorului sau la un post de raportare. Comunicaţiile radio trebuie să poată fi înregistrate.

Trebuie vizionată înregistrarea exerciţiului.

x

x

(1) O construcţie navală vizată este controlată de simulator şi poate avea un comportament de mişcare mult mai simplu decât o construcţie navală proprie.

(2) Construcţia navală proprie este un obiect al simulatorului care este controlat complet de om şi care oferă o reprezentare vizuală a scenariului.

PARTEA II:STANDARDE PENTRU PROCEDURA ADMINISTRATIVĂ DE OMOLOGARE A SIMULATOARELOR DE NAVIGAŢIE ŞI A SIMULATOARELOR DE RADIOLOCAŢIE
I.Procedura de omologare a simulatoarelor utilizate la examenele menţionate la articolul 17 alineatul (3) literele (a) şi (b) din Directiva (UE) 2017/2397
1.Entitatea care utilizează simulatoare pentru evaluarea competenţelor trebuie să prezinte autorităţii competente a statului membru o cerere de omologare:
(a)precizând pentru care evaluare a competenţelor se solicită omologarea simulatorului, mai exact pentru examinarea practică în vederea obţinerii unui certificat de calificare în calitate de conducător de navă (simulatorul de navigaţie), respectiv pentru examinarea practică în vederea obţinerii unei autorizaţii specifice pentru navigarea cu ajutorul radiolocaţiei (simulator de radiolocaţie), sau pentru ambele;
(b)indicând că simulatorul asigură respectarea deplină a cerinţelor tehnice şi funcţionale minime menţionate în standardul sau standardele relevante pentru simulatoare.
2.Autoritatea competentă se asigură că cerinţele minime specificate în standard pentru cerinţele funcţionale şi tehnice aplicabile simulatoarelor sunt verificate în conformitate cu procedura de testare pentru fiecare element. Pentru acest exerciţiu, autoritatea competentă apelează la experţi independenţi de entitatea care desfăşoară programul de formare. Experţii trebuie să consemneze verificarea conformităţii pentru fiecare element. În cazul în care procedurile de testare confirmă îndeplinirea cerinţelor, autoritatea competentă omologhează simulatorul. Omologarea precizează pentru care evaluare specifică a competenţelor este autorizat respectivul simulator.
II.Notificarea omologării şi sistemul standardelor de calitate
1.Autoritatea competentă pentru omologarea simulatoarelor trebuie să notifice omologarea unui simulator Comisiei Europene şi oricărei organizaţii internaţionale interesate, indicând cel puţin următoarele:
(a)evaluarea specifică a competenţelor pentru care este omologat simulatorul, mai exact examenul practic în vederea obţinerii unui certificat de calificare în calitate de conducător de navă (simulatorul de navigaţie), respectiv examenul practic în vederea obţinerii unei autorizaţii specifice pentru navigarea cu ajutorul radiolocaţiei (simulator de radiolocaţie), sau ambele;
(b)numele operatorului simulatorului;
(c)denumirea programului de formare (dacă este cazul);
(d)organismul care eliberează certificatul de calificare, autorizaţia specifică sau certificatul de examen practic;
(e)data intrării în vigoare, a revocării sau a suspendării omologării simulatorului.
2.În interesul sistemului de evaluare şi asigurare a calităţii prevăzut la articolul 27 din Directiva (UE) 2017/2397, autorităţile competente păstrează cererile menţionate la punctul I.1.(a) şi documentaţia menţionată la punctul I.2.
ANEXA IV:STANDARDE PENTRU CAPACITATEA DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL
I.CRITERIILE DE CAPACITATE DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL ASOCIATE UNOR AFECŢIUNI (CAPACITATE GENERALĂ, VEDERE ŞI AUZ)
1.Introducere
Examinatorul medical trebuie să ţină cont de faptul că nu este posibilă elaborarea unei liste exhaustive a criteriilor de capacitate din punct de vedere medical, care să acopere toate afecţiunile posibile şi variaţiile de manifestare şi de prognostic. Principiile care stau la baza abordării adoptate în tabel pot fi adesea extrapolate la afecţiunile care nu sunt menţionate în acesta. Decizia privind capacitatea în cazul prezenţei unei afecţiuni medicale trebuie să fie luată în urma unei evaluări şi analize clinice atente, ţinând seama de următoarele elemente:
- Capacitatea din punct de vedere medical - compusă din capacitatea fizică şi psihică - a persoanei care lucrează la bordul unei construcţii navale de navigaţie interioară înseamnă că persoana în cauză nu suferă de nicio boală sau handicap care să o facă inaptă pentru oricare dintre următoarele:
(a)să execute sarcinile necesare în vederea operării construcţiei navale;
(b)să îndeplinească în orice moment sarcinile primite;
(c)să perceapă în mod corect mediul înconjurător.
- Afecţiunile enumerate sunt exemple uzuale ale bolilor care pot face membrii echipajului inapţi de muncă. Lista poate fi utilizată, de asemenea, pentru determinarea limitărilor adecvate ale capacităţii din punct de vedere medical. Criteriile furnizate oferă medicului simple orientări, neputând înlocui raţionamentul medical temeinic.
- Implicaţiile diverselor afecţiuni pentru munca şi traiul pe o navă de navigaţie interioară variază foarte mult, în funcţie de istoricul fiecăreia şi de posibilităţile de tratament. Pentru luarea deciziei privind capacitatea din punct de vedere medical se vor folosi cunoştinţele despre afecţiune şi se va evalua manifestarea individuală a caracteristicilor acesteia la persoana examinată.
- În cazul în care capacitatea din punct de vedere medical nu poate fi demonstrată pe deplin, se pot impune măsuri de atenuare şi restricţii care să asigure o securitate echivalentă a navigaţiei. La notele care însoţesc prezentul text se adaugă o listă cu măsuri de atenuare şi restricţii. După caz, se fac trimiteri la aceste măsuri de atenuare şi restricţii în descrierile criteriilor de capacitate din punct de vedere medical.
Tabelul are următoarea configuraţie:

Coloana 1

:

Clasificarea Internaţională OMS a Bolilor, a 10-a revizuire (ICD-10). Codurile sunt listate pentru a facilita analizarea datelor şi, mai exact, compilarea acestora la nivel internaţional.

Coloana 2

:

denumirea comună a afecţiunii sau a grupului de afecţiuni, cu o scurtă precizare privind modul în care acestea afectează capacitatea de muncă în navigaţia interioară.

Coloana 3

:

criteriile de capacitate din punct de vedere medical care au condus la decizia: "inapt".

Coloana 4

:

criteriile de capacitate din punct de vedere medical care au condus la decizia: "apt să îndeplinească în orice moment sarcinile primite".

Există două apendice:
Apendicele 1 - Criterii relevante privind vederea, în sensul codului de diagnostic H 0059.
Apendicele 2 - Criterii relevante privind auzul, în sensul codului de diagnostic H 68-95.

ICD 10

Codul diagnosticului

Afecţiunea

Justificarea criteriilor

Inapt să îndeplinească în orice moment sarcinile primite

- probabil temporar (T)

- probabil permanent (P)

Apt să îndeplinească în orice moment sarcinile primite

A 00-B 99

BOLI INFECŢIOASE

A 00-09

Infecţie gastrointestinală

Transmisibilitate, recurenţă

T - Dacă este depistată pe uscat (există simptome manifeste sau se aşteaptă rezultatele analizelor privind statutul de purtător) sau dacă se confirmă statutul de purtător, până se demonstrează vindecarea

Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii

A 15-16

Tuberculoză pulmonară

Transmisibilitate, recurenţă

T - Depistare pozitivă sau anamneză pozitivă, până la investigare

În caz de infectare, până la stabilizarea prin tratament şi confirmarea statutului necontagios

P - Recidivă sau sechele grave

Tratament încheiat cu succes

A 50-64

Infecţii cu transmitere sexuală

Incapacitate gravă, recurenţă

T - Dacă sunt depistate pe uscat: până la confirmarea diagnosticului, iniţierea tratamentului şi încheierea cu succes a acestuia

P - Incapacitate care nu se poate trata, complicaţii tardive

Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii

B 15

Hepatită A

Transmisibilă prin contaminarea alimentelor sau a apei

T - Până la dispariţia icterului sau restabilirea toleranţei la efort fizic

Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii

B 16-19

Hepatită B

Transmisibilă prin contact cu sângele sau alte fluide corporale. Risc de insuficienţă hepatică permanentă şi de cancer hepatic

T - Până la dispariţia icterului sau restabilirea toleranţei la efort fizic

P - Insuficienţă hepatică persistentă, cu simptome care afectează securitatea muncii sau cu risc de complicaţii

Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. Apt pentru o durată limitată, de maximum doi ani

Hepatită C Transmisibilă prin contact cu sângele sau alte fluide corporale. Risc de insuficienţă hepatică permanentă

T - Până la dispariţia icterului sau restabilirea toleranţei la efort fizic

P - Insuficienţă hepatică persistentă, cu simptome care afectează securitatea muncii sau cu risc de complicaţii

Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii

B 20-24

HIV +

Transmisibilă prin contact cu sângele sau alte fluide corporale. Evoluţie spre boli asociate cu HIV sau spre SIDA

T - Măsuri corecte de vigilenţă privind afecţiunea şi respectarea deplină a indicaţiilor terapeutice

P - Incapacitate ireversibilă rezultată din boli asociate cu HIV. Incapacitate persistentă datorată medicaţiei

Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii. Apt pentru o durată limitată, de maximum doi ani

A 00-B 99

neîncadrate în altă parte

Alte boli infecţioase

Incapacitate a pacientului, statut contagios

T - În cazul unei infecţii grave şi al unui risc ridicat de transmitere

P - În cazul riscului persistent de incapacitate sau de recidivă a episoadelor infecţioase

Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii

C00-48

CANCERE

C 00-48

Tumori maligne - inclusiv limfom, leucemie şi afecţiuni conexe

Recidivă - în special complicaţiile acute, de exemplu riscul pentru persoana în cauză în caz de hemoragie

T - Până la investigare, tratament şi evaluarea prognosticului

P - Incapacitate persistentă, cu simptome care afectează securitatea muncii sau cu probabilitate mare de recidivă

Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii

De confirmat prin evaluare formală de către un specialist

D 50-89

BOLI ALE SÂNGELUI

D 50-59

Anemii de nutriţie/Anemii hemolitice

Toleranţă redusă la efort fizic. Anomalii sporadice ale numărului de eritrocite

T - Până la normalizarea sau stabilizarea hemoglobinei

P - Anemie gravă, persistentă sau recurentă sau incapacitate legată de o scădere a numărului de eritrocite care nu se poate trata

Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii

D 73

Splenectomie (antecedente chirurgicale)

Vulnerabilitate sporită la anumite infecţii

T - Până la încheierea tratamentului clinic şi restabilirea toleranţei la efort fizic

Nu există simptome care să afecteze securitatea muncii

D 50-89

neîncadrate în altă parte

Alte boli ale sângelui şi ale organelor hematopoietice

Diverse - recurenţă a unor sângerări anormale şi, de asemenea, posibilă scădere a toleranţei la efort fizic sau slăbire a rezistenţei la infecţii

T - Atât timp cât pacientul rămâne sub observaţie

P - Anomalii cronice de coagulare

Evaluare de la caz la caz

E 00-90

BOLI ENDOCRINE ŞI METABOLICE

E 10

Diabet - insulinodependent

Incapacitate gravă asociată hipoglicemiei. Complicaţii produse de lipsa controlului nivelului de glucoză din sânge

Risc mărit de probleme de vedere, neurologice şi cardiace

T - în lipsa următoarelor:

1. gestionare adecvată

2. respectarea tratamentului sau

3. vigilenţa în raport cu hipoglicemia

P - În caz de proastă gestionare sau nerespectare a tratamentului. Antecedente de hipoglicemie sau lipsă de vigilenţă în raport cu hipoglicemia

Incapacitate provocată de complicaţii ale diabetului

Evaluare de la caz la caz, cu limitare temporală maximă de cinci ani. Cu condiţia demonstrării unei bune gestionări, a respectării depline a indicaţiilor terapeutice şi a unei bune vigilenţe în raport cu hipoglicemia.

Se poate indica restricţia 04***

E 11-14

Diabet - fără tratament cu insulină, tratat cu alte tipuri de medicamente

Evoluţie spre insulinodependenţă, risc mărit de probleme de vedere, neurologice şi cardiace

T - în lipsa următoarelor:

1. gestionare adecvată,

2. respectarea tratamentului sau

3. vigilenţa în raport cu hipoglicemia

Odată stabilizat, în absenţa unor complicaţii care conduc la incapacitate: apt pentru o durată limitată de maximum cinci ani

Diabet - fără tratament cu insulină, tratat doar prin regim alimentar

Evoluţie spre insulinodependenţă, risc mărit de probleme de vedere, neurologice şi cardiace

T - în lipsa următoarelor:

1. gestionare adecvată

2. respectarea tratamentului sau

3. vigilenţa în raport cu hipoglicemia

Odată stabilizat, în absenţa unor complicaţii care conduc la incapacitate: apt pentru o durată limitată, de maximum cinci ani

E 65-68

Obezitate/masă corporală anormală, prea mare sau prea mică

Risc de accidentare a persoanei în cauză, mobilitate şi toleranţă la efort fizic reduse, ceea ce afectează capacitatea de a îndeplini sarcinile uzuale şi pe cele din situaţii de urgenţă.

Risc mărit de diabet, boli arteriale şi artrită

T - Dacă persoana în cauză nu reuşeşte să îndeplinească sarcini critice pentru securitate, dacă are rezultate slabe la evaluarea capacităţii fizice şi la testul de efort, dacă are un indice al masei corporale (IMC) > = 40 (obezitate de nivel 3)

P - persoana în cauză nu reuşeşte să îndeplinească sarcini critice pentru securitate; rezultate slabe la evaluarea capacităţii fizice şi la testul de efort, fără perspective de ameliorare

Poate îndeplini, în situaţii uzuale şi de urgenţă, sarcinile critice pentru securitate care i-au fost atribuite.

Se pot indica restricţiile 07*** şi/sau 09***

E 00-90

neîncadrate în altă parte

Alte boli endocrine şi metabolice (afecţiuni ale glandei tiroide, ale glandelor suprarenale, inclusiv boala Addison, ale glandei pituitare, ale ovarelor sau testiculelor)

Risc de recurenţă sau de complicaţii

T - Până la investigare, buna gestionare şi respectarea tratamentului. Până la un an după diagnosticarea iniţială sau după recidivă, timp în care s-a asigurat monitorizarea regulată

P - În caz de incapacitate persistentă, de necesitate a ajustării frecvente a medicaţiei sau de risc mărit de complicaţii majore

Evaluare de la caz la caz: dacă starea pacientului este stabilizată prin medicaţie, dacă monitorizarea stării nu trebuie să fie frecventă şi dacă riscul de complicaţii este foarte redus

F 00-99

TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT

F10

Consum abuziv de alcool (dependenţă)

Recurenţă, accidente, comportament instabil/riscuri pentru securitate

T - Până la investigare, buna gestionare şi respectarea tratamentului. Până la un an după diagnosticarea iniţială sau după recidivă, timp în care s-a asigurat o monitorizare regulată

P - În caz de persistenţă sau risc de comorbiditate, cu posibilitate de evoluţie sau de manifestare recurentă la locul de muncă

Timp de trei ani consecutivi: apt pentru o durată limitată, de un an, cu restricţiile 04*** şi 05***. Ulterior: apt pentru o perioadă de trei ani, cu restricţiile 04*** şi 05***

Ulterior: apt fără restricţii pentru perioade consecutive de doi, trei şi cinci ani, fără recidivă şi fără comorbiditate, dacă analizele de sânge efectuate la finalul fiecărei perioade nu indică nicio problemă

F 11-19

Toxicomanie/consum abuziv de substanţe psihoactive, aici fiind incluse atât consumul de droguri ilicite, cât şi dependenţa de medicamente eliberate pe bază de prescripţie medicală

Recurenţă, accidente, comportament instabil/riscuri pentru securitate

T - Până la investigare, buna gestionare şi respectarea tratamentului. Până la un an după diagnosticarea iniţială sau după recidivă, timp în care s-a asigurat o monitorizare regulată

P - În caz de persistenţă sau risc de comorbiditate, cu posibilitate de evoluţie sau de manifestare recurentă la locul de muncă

Timp de trei ani consecutivi: apt pentru o durată limitată, de un an, cu restricţiile 04*** şi 05***. Ulterior: apt pentru o perioadă de trei ani, cu restricţiile 04*** şi 05***

Ulterior: apt fără restricţii pentru perioade consecutive de doi, trei şi cinci ani, fără recidivă şi fără comorbiditate, dacă analizele de sânge efectuate la finalul fiecărei perioade nu indică nicio problemă

F 20-31

Tulburări psihotice (acute)

- fie că sunt organice, schizotipale sau dintr-o altă categorie menţionată în ICD

Tulburare afectivă bipolară (tulburare maniaco-depresivă) Recurenţă; alterarea percepţiei/funcţiei cognitive, accidente, comportament instabil şi periculos

În urma unui episod unic, cu factori declanşatori:

T - Până la investigare, buna gestionare şi respectarea tratamentului. Până după trei luni de la diagnosticarea iniţială

Dacă membrul echipajului de punte este conştient de starea sa, respectă tratamentul şi nu suferă de efecte secundare ale medicaţiei: apt, cu restricţia 04***. Se poate indica restricţia 05***

Apt fără restricţii: la un an după episod, cu condiţia ca factorii declanşatori să poată şi să fie evitaţi întotdeauna

Limitare temporală: în primii doi ani, şase luni. În următorii cinci ani, un an

În urma unui episod unic, fără factori declanşatori, sau în urma mai multor episoade, cu sau fără factori declanşatori:

T - Până la investigare, buna gestionare şi respectarea tratamentului. Până după doi ani de la ultimul episod

P - Mai mult de un episod sau risc persistent de recurenţă. Nu se îndeplinesc criteriile de capacitate, cu sau fără restricţii

Dacă nu a existat recidivă şi nu s-a urmat un tratament medicamentos timp de doi ani: apt, dacă un medic specialist a stabilit că se poate identifica fără echivoc cauza ca fiind pasageră şi că recidiva este foarte puţin probabilă

F 32-38

Tulburări ale dispoziţiei/afective

Anxietate gravă, depresie sau altă tulburare mentală care poate afecta performanţa

Recurenţă, performanţă redusă, în special în situaţii de urgenţă

T - În fază acută, sub investigaţie sau în prezenţa unor simptome sau efecte secundare ale medicaţiei care produc incapacitate

P - Simptome care produc incapacitate, persistente sau recurente

După refacerea completă şi după evaluarea cuprinzătoare a cazului individual. Se poate prescrie o evaluare a capacităţii, în funcţie de caracteristicile şi de gravitatea tulburării dispoziţiei

Limitare temporală: în primii doi ani, şase luni. Se pot indica restricţiile 04*** şi/sau 07***. În următorii cinci ani, un an

Tulburări ale dispoziţiei/afective

Simptome minore sau reactive de anxietate/depresie

Recurenţă, performanţă redusă, în special în situaţii de urgenţă

T - Până la dispariţia simptomelor şi încheierea tratamentului medicamentos

P - Simptome care produc incapacitate, persistente sau recurente

Dacă persoana în cauză nu prezintă simptome sau efecte secundare ale medicaţiei care provoacă incapacitate. Se pot indica restricţiile 04*** şi/sau 07***

F 00-99

neîncadrate în altă parte

Alte tulburări psihice

de exemplu, tulburări de personalitate, de atenţie (ADHD), de dezvoltare (de exemplu, autism)

Alterarea performanţei şi a fiabilităţii, cu impact asupra relaţiilor cu ceilalţi

P - Dacă se consideră că tulburarea poate avea consecinţe critice pentru securitate

Nu există riscul ca tulburarea să producă efecte adverse la locul de muncă

Incidente în cursul perioadelor anterioare de activitate profesională

Se pot indica restricţiile 04*** şi/sau 07***

G 00-99

BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS

G 40-41

Epilepsie

Risc pentru construcţia navală, pentru alte persoane şi pentru persoana în cauză în cazul unei crize epileptice

Epilepsie

T - Atât timp cât pacientul rămâne sub observaţie şi timp de un an după criză

După un an de la criza epileptică şi cu condiţia ca starea pacientului să fie stabilizată prin medicaţie:

apt, cu restricţia 04***

Apt fără restricţii: după un an de la criza epileptică şi de la încheierea tratamentului

Epilepsie - fără factori declanşatori

(crize multiple)

Risc pentru construcţia navală, pentru alte persoane şi pentru persoana în cauză în cazul unei crize epileptice

T - Atât timp cât pacientul rămâne sub observaţie şi timp de doi ani după ultima criză

P - Crize recurente, care nu pot fi controlate prin medicaţie

Pacientul nu urmează un tratament medicamentos sau starea sa este stabilizată prin medicaţie şi respectă cu stricteţe tratamentul:

apt, cu restricţia 04***

Apt fără restricţii în cazul în care nu mai există crize epileptice şi tratamentul medicamentos a încetat de cel puţin 10 ani

Epilepsie - provocată de alcool, medicamente, leziuni la nivelul capului

(crize multiple)

Risc pentru construcţia navală, pentru alte persoane şi pentru persoana în cauză în cazul unei crize epileptice

T - Atât timp cât pacientul rămâne sub observaţie şi timp de doi ani după ultima criză

P - Crize recurente, care nu pot fi controlate prin medicaţie

Pacientul nu urmează un tratament medicamentos sau starea sa este stabilizată prin medicaţie şi respectă cu stricteţe tratamentul:

apt, cu restricţia 04***

Apt fără restricţii în cazul în care nu mai există crize epileptice şi tratamentul medicamentos a încetat de cel puţin cinci ani

G 43

Migrenă (crize frecvente, care provoacă incapacitate)

Risc de recurenţe care provoacă incapacitate

P - Crize frecvente, care provoacă incapacitate

Nu există riscul ca tulburarea să producă efecte adverse care provoacă incapacitate la locul de muncă. Nu au existat incidente în cursul perioadelor anterioare de activitate profesională

G 47

Apnee de somn

Oboseală şi episoade de somn în timpul muncii

T - Până la confirmarea reuşitei tratamentului timp de cel puţin trei luni

P - Tratamentul nu a avut succes sau nu s-au respectat indicaţiile terapeutice

Dacă eficacitatea tratamentului este demonstrată timp de trei luni. Evaluarea respectării tratamentului la fiecare şase luni

Se poate indica restricţia 05***

Narcolepsie

Oboseală şi episoade de somn în timpul muncii

T - Până la gestionarea prin tratament, confirmată timp de cel puţin doi ani

P - Tratamentul nu a avut succes sau nu s-au respectat indicaţiile terapeutice

Dacă medicul specialist confirmă gestionarea completă prin tratament de cel puţin doi ani: apt, cu restricţia 04***

G 00-99

neîncadrate în altă parte

Alte afecţiuni ale sistemului nervos

de exemplu, scleroză multiplă, boala Parkinson

Recurenţă/progresie. Limitarea forţei musculare, a echilibrului, a coordonării şi a mobilităţii

T - Până la investigare, buna gestionare şi respectarea tratamentului

P - Dacă limitările afectează securitatea muncii sau dacă persoana în cauză nu satisface criteriile de capacitate fizică

Evaluare de la caz la caz, pe baza cerinţelor profesionale şi a celor privind situaţiile de urgenţă, cu avizul unui medic specialist neuropsihiatru

R 55

Sincopa şi alte tulburări de conştienţă

Recurenţă care provoacă leziuni sau pierderea controlului

T - Până la investigaţii pentru determinarea cauzei şi gestionarea confirmată a oricărei stări subiacente

Manifestările constau în:

(a) simplu leşin/sincopă idiopatică

Evaluare de la caz la caz. Se poate indica restricţia 04***

(b) nu doar un simplu leşin/o simplă sincopă idiopatică. Tulburare fără cauză cunoscută: nu este recurentă şi nu s-au depistat cauze cardiace, metabolice sau neurologice subiacente

T - Patru săptămâni

Evaluare de la caz la caz. Se poate indica restricţia 04***

(c) tulburare: recurentă sau cu posibilă cauză subiacentă de natură cardiacă, metabolică sau neurologică

T - Cu posibilă cauză subiacentă neidentificată sau care nu se poate trata: timp de şase luni de la episod dacă nu există recurenţe

T - Cu cauză subiacentă identificată şi tratată: timp de o lună după un tratament reuşit

(d) Tulburare de conştienţă cu caracteristici care indică o epilepsie. A se vedea G 40-41

P - Pentru toate tulburările menţionate mai sus, în cazul în care incidentele recurente persistă în pofida investigaţiilor exhaustive şi a tratamentului adecvat

T 90

Intervenţie chirurgicală/leziune intracraniană, inclusiv tratarea unor anomalii vasculare sau a unor leziuni grave la nivelul capului, cu traumatism cerebral

Risc pentru construcţia navală, pentru alte persoane şi pentru persoana în cauză în cazul unei crize epileptice. Deficit al funcţiilor cognitive, senzoriale sau motorii. Recurenţă sau complicaţii asociate cu o afecţiune subiacentă

T - Timp de un an sau mai mult, până când probabilitatea producerii unei crize epileptice este redusă*, potrivit avizului unui medic specialist

P - Incapacitate persistentă asociată unei afecţiuni sau leziuni subiacente sau unor crize epileptice recurente

După cel puţin un an, cu condiţia ca probabilitatea producerii unei crize epileptice să fie redusă* şi să nu existe o afecţiune sau o leziune subiacentă care să producă incapacitate: apt, cu restricţia 04***

Apt fără restricţii dacă nu există nicio afecţiune sau leziune subiacentă care să producă incapacitate şi dacă nu se administrează tratament medicamentos împotriva epilepsiei. Risc foarte redus* de producere a unei crize epileptice

H00-99

BOLILE OCHIULUI ŞI ALE URECHII

H00-59

Afecţiuni ale ochiului: progresive sau recurente (de exemplu, glaucom, maculopatie, retinopatie diabetică, retinopatie pigmentară, keratocon, diplopie, blefarospasm, uveită, ulceraţie corneană, dezlipirea de retină)

Incapacitate viitoare de a îndeplini criteriile de vedere, risc de recurenţă

T - Incapacitate temporară de a îndeplini criteriile de vedere relevante (a se vedea apendicele 1) şi probabilitate redusă de degradare ulterioară sau de recurenţă care să provoace incapacitate după tratament sau vindecare

P - Incapacitate de a îndeplini criteriile de vedere relevante (a se vedea apendicele 1) sau, după tratament, probabilitate ridicată de degradare ulterioară sau de recurenţă care să provoace incapacitate

Probabilitate foarte redusă de recurenţă. Probabilitatea producerii, în perioada certificatului, a unei progresii până la un nivel la care criteriile de vedere să nu mai fie îndeplinite este foarte redusă

H65-67

Otită - externă sau medie

Recurenţă, sursă posibilă de infecţie în cazul personalului care lucrează cu alimentele, probleme legate de utilizarea unui aparat auditiv

T - În cazul unor simptome care afectează securitatea muncii

P - În cazul unor supuraţii cronice la personalul care lucrează cu alimente

Tratament eficace şi absenţa probabilităţii de recidivă

H68-95

Afecţiuni ale urechii:

progresive (de exemplu, otoscleroză)

T - Incapacitate temporară de a îndeplini criteriile de auz relevante (a se vedea apendicele 2) şi probabilitate redusă de degradare ulterioară sau de recurenţă care să provoace incapacitate după tratament sau vindecare

P - Incapacitate de a îndeplini criteriile de auz relevante (a se vedea apendicele 2) sau, după tratament, probabilitate ridicată de degradare ulterioară sau de recurenţă care să provoace incapacitate

Rată foarte scăzută de recidivă*. Probabilitatea producerii, în perioada certificatului, a unei progresii până la un nivel la care criteriile de auz să nu mai fie îndeplinite este foarte redusă

H81

Boala Méniere şi alte forme de vertij cronic sau recurent care provoacă incapacitate

Pierderea echilibrului, care conduce la pierderea mobilităţii şi la stări de greaţă

T - În faza acută

P - Crize frecvente, care provoacă incapacitate

Probabilitate redusă* de apariţie a unor efecte care să provoace incapacitate la locul de muncă

I00-99

BOLI ALE APARATULUI CIRCULATOR

I 05-08

I 34-39

Boli cardiace congenitale şi valvulare (inclusiv intervenţii chirurgicale pentru tratarea acestor afecţiuni)

Murmur cardiac încă neinvestigat

Probabilitate de progresie, limitarea efortului fizic

T - Până la investigare şi, dacă este necesar, până la tratarea cu succes

P - Dacă toleranţa la efort fizic este limitată, dacă survin episoade de incapacitate, dacă persoana în cauză urmează un tratament cu anticoagulante sau dacă există un risc permanent ridicat de producere a unui incident care ar provoca incapacitatea

Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui cardiolog

I 10-15

Hipertensiune

Risc sporit de boală cardiacă ischemică, de leziuni oculare şi renale şi de accident vascular cerebral. Risc de episod hipertensiv acut

T - În general, dacă presiunea arterială sistolică > 160 mm Hg sau presiunea arterială diastolică > 100 mm Hg, până la investigare şi, dacă este necesar, până la tratarea cu succes

P - Dacă presiunea arterială sistolică > 160 mm Hg sau presiunea arterială diastolică > 100 mm Hg în mod persistent, cu sau fără tratament

Dacă boala este tratată şi nu există efecte ale afecţiunii sau ale medicaţiei care să provoace incapacitate

I 20-25

Incident cardiac, respectiv infarct miocardic, confirmarea prin EKG a unor infarcte miocardice vechi sau un bloc al ramurii stângi nou identificat, angină pectorală, stop cardiac, bypass coronarian, angioplastie coronariană

Pierdere bruscă a capacităţii, limitarea efortului fizic. Probleme de gestionare a unui incident cardiac recurent la locul de muncă

T - Timp de trei luni după investigaţia iniţială şi administrarea tratamentului sau mai mult în cazul în care simptomele nu au dispărut şi dacă există o probabilitate mare de recurenţă datorată observaţiilor de patologie

P - Dacă nu se îndeplinesc criteriile de eliberare a certificatului şi reducerea suplimentară a riscului de recidivă este improbabilă

Rată foarte scăzută de recidivă*, respectarea deplină a indicaţiilor de reducere a riscurilor şi absenţa unei comorbidităţi semnificative: iniţial, eliberarea unui certificat valabil şase luni, iar ulterior, a unui certificat anual

Rată scăzută de recidivă*:

apt, cu restricţia 04***

Apt pentru o durată limitată, de un an

I 44-49

Aritmii cardiace şi alte tulburări de conducere (inclusiv cele care necesită implantarea unui stimulator cardiac şi a unui defibrilator)

Risc de incapacitate în caz de recurenţă, pierderea bruscă a capacităţii, limitarea efortului fizic; funcţionarea stimulatorului cardiac/defibrilatorului poate fi afectată de câmpuri electrice puternice

T - Până la investigare, tratare şi confirmarea eficacităţii tratamentului

P - Dacă persistă simptome care provoacă incapacitate sau dacă există un risc prea mare de incapacitate în caz de recurenţă, inclusiv cu un implant de defibrilator

Rată scăzută de recidivă*: apt, cu restricţia 04***

Apt pentru o durată limitată, de un an

I 61-69

G 46

Boală cerebrovasculară ischemică (accident vascular cerebral sau accident ischemic tranzitoriu)

Risc sporit de recurenţă, pierdere bruscă a capacităţii, limitarea mobilităţii. Predispoziţie la alte boli ale sistemului circulator care provoacă pierderea bruscă a capacităţii

T - Până la investigare, buna gestionare şi respectarea tratamentului Până după trei luni de la diagnosticarea iniţială

P - Dacă există simptome reziduale care interferează cu îndeplinirea sarcinilor sau dacă există un risc semnificativ de recidivă

Evaluare de la caz la caz a capacităţii de a-şi îndeplini sarcinile; se indică restricţia 04***

Evaluarea trebuie să ia în considerare probabilitatea unor incidente cardiace viitoare. Poate îndeplini, în situaţii uzuale şi de urgenţă, sarcinile cruciale în materie de securitate care i-au fost alocate. Apt pentru o durată limitată, de un an

I 73

Claudicaţie arterială

Predispoziţie la alte boli ale sistemului circulator care provoacă pierderea bruscă a capacităţii Limitarea capacităţii de efort fizic

T - Până la evaluare

P - În cazul incapacităţii de a-şi îndeplini sarcinile

Apt, cu restricţia 04***, cu condiţia ca simptomele să fie minore şi să nu afecteze îndeplinirea sarcinilor esenţiale sau să poată fi tratate chirurgical sau prin altă metodă terapeutică Trebuie evaluată probabilitatea unor incidente cardiace viitoare. Apt pentru o durată limitată, de un an

183

Vene varicoase

Posibilitate de sângerare în caz de leziune, modificări ale pielii şi ulceraţii

T - Până la încheierea tratamentului în cazul unor simptome care provoacă incapacitate. Până la o lună după intervenţia chirurgicală

Nu există simptome care provoacă incapacitate, nici complicaţii

I 80.2-3

Flebită şi tromboflebită/embolism pulmonar

Risc de recurenţă şi de embolism pulmonar grav

Risc de sângerări din cauza tratamentului cu anticoagulante

T - Până la investigare şi tratare şi, în mod normal, în timpul tratamentului de scurtă durată cu anticoagulante

P - În cazul unor incidente recurente sau al tratamentului permanent cu anticoagulante

Persoana în cauză poate fi considerată aptă pentru muncă dacă tratamentul cu anticoagulante îi stabilizează starea şi riscul de leziuni este redus şi cu condiţia monitorizării regulate a ratei de coagulare

I 00-99

neîncadrate în altă parte

Alte boli cardiace, de exemplu cardiomiopatia, pericardita, insuficienţa cardiacă

Risc de recurenţă, pierdere bruscă a capacităţii, limitarea efortului fizic

T - Până la investigare, tratare şi confirmarea eficacităţii tratamentului

P - Dacă există simptome care provoacă incapacitate sau risc de incapacitate asociat recidivei

Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist

J 00-99

BOLI ALE APARATULUI RESPIRATOR

J 02-04

J 30-39

Afecţiuni ale nasului, gâtului şi sinusurilor Incapacitante pentru persoana în cauză

Risc de transmitere a infecţiei prin alimente/altor membri ai echipajului, în anumite condiţii

T - Până la dispariţia simptomelor care afectează securitatea muncii

P - În caz de incapacitate şi de recurenţă

Încheierea tratamentului şi absenţa factorilor care predispun la recidivă

J 40-44

Bronşită cronică şi/sau emfizem Toleranţă redusă la efort fizic şi simptome care provoacă incapacitate

T - În cazul unui episod acut.

P - În cazul unor recurenţe grave repetate, dacă nu se întrunesc criteriile generale de capacitate din punct de vedere medical sau în caz de dispnee care provoacă incapacitate

Trebuie evaluată capacitatea în situaţii de urgenţă. Poate îndeplini, în situaţii uzuale şi de urgenţă, sarcinile cruciale în materie de securitate care i-au fost alocate

Apt pentru o durată limitată, de un an

J 45-46

Astm (evaluare detaliată şi informaţii furnizate de un medic specialist tuturor candidaţilor)

Episoade imprevizibile de dispnee gravă

T - Până la gestionarea episodului, investigarea cauzei (inclusiv în caz de boală profesională) şi administrarea unui tratament eficace

La persoanele cu vârsta sub 20 de ani, spitalizarea sau administrarea orală de steroizi în ultimii trei ani

P - În cazul unui risc previzibil de criză de astm cu manifestare rapidă şi cu potenţial letal la locul de muncă sau în cazul unor antecedente necontrolate sau al unor spitalizări multiple

Apt pentru muncă în cazul unor antecedente de astm la vârsta adultă**, cu bună gestionare a afecţiunii cu ajutorul unui inhalator; absenţa episoadelor care să fi necesitat spitalizarea sau administrarea orală de steroizi în ultimii doi ani sau a antecedentelor de astm declanşat de efortul fizic care să necesite tratament regulat

J 93

Pneumotorax (spontan sau traumatic)

Incapacitate acută provocată de recurenţă

T - În mod normal, timp de 12 luni de la episodul iniţial

P - După episoade recurente, cu excepţia cazului în care se practică pleurectomia sau pleurodeza

În mod normal, după 12 luni de la episodul iniţial sau după o perioadă mai scurtă, în funcţie de avizul medicului specialist

K 00-99

BOLI ALE APARATULUI DIGESTIV

K 01-06

Boli stomatologice

Durere acută de dinţi

Infecţii recurente ale cavităţii bucale şi ale gingiilor

T - Până la dispariţia simptomelor care afectează securitatea muncii

Dacă dentiţia şi gingiile au aspect sănătos (sau, în caz de edentaţie, dacă gingiile au aspect sănătos şi proteza dentară este în stare bună). Dacă persoana în cauză nu poartă o proteză dentară complexă sau dacă s-a efectuat un control stomatologic în ultimul an, dacă nu este nevoie de repetarea acestuia şi nu au mai existat probleme după acest control

K 25-28

Ulcer peptic

Recurenţă cu dureri, sângerare sau perforare

T - Până la vindecare sau până la tratamentul chirurgical sau gestionarea Helicobacter pylori şi dacă persoana în cauză a avut un regim alimentar normal în ultimele trei luni

P - Dacă ulcerul persistă în pofida intervenţiei chirurgicale şi a medicaţiei

După vindecare şi după trei luni de regim alimentar normal

K 40-41

Hernie inghinală sau femurală Risc de strangulare

T - Până la investigarea afecţiunii, pentru a confirma că nu există risc de strangulare, şi, dacă este necesar, până la tratament

După tratarea cu succes sau dacă chirurgul confirmă că nu există risc de strangulare

K 42-43

Hernie ombilicală/ventrală

Instabilitatea peretelui abdominal la mişcări de aplecare şi de ridicare

Evaluare de la caz la caz, în funcţie de severitatea simptomelor sau de gradul de incapacitate

Trebuie luate în considerare implicaţiile efortului fizic regulat şi intens care implică întregul corp

Evaluare de la caz la caz, în funcţie de severitatea simptomelor sau de gradul de incapacitate

Trebuie luate în considerare implicaţiile efortului fizic regulat şi intens care implică întregul corp

K 44

Hernie diafragmatică (hiatală)

Reflux al conţinutului gastric şi aciditate care provoacă pirozis etc.

Evaluare de la caz la caz, în funcţie de severitatea simptomelor în poziţie culcată sau în funcţie de tulburarea somnului provocată de aceste simptome

Evaluare de la caz la caz, în funcţie de severitatea simptomelor în poziţie culcată sau în funcţie de tulburarea somnului provocată de aceste simptome

K 50, 51,57,58, 90

Enterită şi colită neinfecţioase, boala Crohn, diverticulită etc.

Incapacitate şi dureri

T - Până la investigare şi tratament

P - Dacă afecţiunea este gravă sau recurentă

Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist Probabilitate redusă de recidivă

K 60

I 84

Afecţiuni ale regiunilor anală şi rectală: hemoroizi, fisuri şi fistule

Probabilitatea unor episoade dureroase, care limitează activitatea

T - În cazul unor simptome care afectează securitatea muncii

P - A se lua în considerare dacă afecţiunea este recurentă sau nu se poate trata

Evaluare de la caz la caz

K 70, 72

Ciroză hepatică

Insuficienţă hepatică. Varice esofagiene, hematemeză

T - Până la investigaţii complete

P - Dacă afecţiunea este severă sau se dezvoltă complicaţii precum ascita sau varicele esofagiene

Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist

Apt pentru o durată limitată, de un an

K 80-83

Boli ale canalelor biliare

Colică biliară provocată de calculi, icter, insuficienţă hepatică.

T - În cazul colicii biliare, până la tratarea definitivă

P - În cazul insuficienţei hepatice avansate sau al simptomelor recurente sau persistente care provoacă incapacitate

Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist. Este puţin probabil să se producă un episod brusc de colică biliară

K 85-86

Pancreatită Risc de recurenţă

T - Până la soluţionare

P - Dacă este o afecţiune recurentă sau asociată cu consumul de alcool, cu excepţia cazului în care se demonstrează abstinenţa

Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist

Y 83

Stomie (ileostomie, colostomie)

Incapacitate în cazul pierderii controlului - necesitatea de a purta o pungă de colostomie etc. Posibile probleme într-o situaţie de urgenţă prelungită

T - Până la investigare, buna gestionare şi respectarea tratamentului

P - Gestionare deficitară

Evaluare de la caz la caz

N 00-99

BOLILE APARATULUI GENITO-URINAR

N 00, N 17

Nefrită acută

Insuficienţă renală, hipertensiune

P - Până la soluţionare

Evaluare de la caz la caz dacă există efecte reziduale

N 03-05,

N 18-19

Nefrită sau nefropatie subacută sau cronică

Insuficienţă renală, hipertensiune

T - Până la investigare

Evaluare de la caz la caz, de către un medic specialist, pe baza funcţionării rinichilor şi a riscului de complicaţii

N 20-23

Litiaze urinare

Dureri sub forma colicilor nefritice

T - Până la investigarea afecţiunii, pentru a se confirma că nu există riscul unor simptome care să afecteze securitatea muncii

P - În cazurile grave de formare recurentă a calculilor

Evaluare de la caz la caz

N 33, N 40

Hiperplazia prostatei/obstrucţia urinară

Retenţie acută de urină

T - Până la investigare şi tratament

P - Dacă nu se poate remedia

Evaluare de la caz la caz

N 70-98

Afecţiuni ginecologice - Sângerare vaginală abundentă, dureri menstruale severe, endometrioză, prolapsul organelor genitale sau altele

Incapacitate din cauza durerii sau a sângerării

T - Dacă afecţiunea provoacă incapacitate sau dacă sunt necesare investigaţii pentru a determina cauza şi a o trata

Evaluare de la caz la caz dacă afecţiunea riscă să necesite tratament în timpul voiajului sau să afecteze capacitatea de muncă

R 31, 80, 81, 82

Proteinurie, hematurie, glicozurie

sau alte anomalii ale funcţiei urinare Indicator al unei probleme renale sau al altor afecţiuni

T - Dacă constatările iniţiale sunt semnificative din punct de vedere clinic

P - Cauză subiacentă gravă şi care nu se poate trata, de exemplu alterarea funcţiei renale

Posibilitate foarte redusă de prezenţă a unei afecţiuni subiacente grave

Z 90.5

Un rinichi extirpat sau un rinichi nefuncţional

Limitarea regularizării fluidelor în condiţii extreme dacă rinichiul existent nu este complet funcţional

P - Orice reducere a funcţionării rinichiului existent la un membru nou al echipajului de punte Disfuncţia semnificativă a rinichiului existent la un membru mai vechi al echipajului de punte

Pe baza investigării funcţiei renale şi a avizului medicului specialist, rinichiul existent trebuie să fie complet funcţional şi să nu prezinte predispoziţie pentru o boală evolutivă

O 00-99

SARCINĂ

O 00-99

Sarcină Complicaţii, limitarea mobilităţii în stadii avansate. Risc pentru mamă şi copil în cazul naşterii premature la locul de muncă

T - Decizii în conformitate cu legislaţia naţională

În caz de anomalii ale sarcinii este necesar un nivel ridicat de monitorizare

Sarcină fără complicaţii care să provoace incapacitatea: decizii în conformitate cu legislaţia naţională

L00-99

BOLI ALE PIELII

L 00-08

Infecţii cutanate

Recurenţă, transmisibilitate

T - În cazul unor simptome care afectează securitatea muncii

P - A se lua în considerare în cazul membrilor echipajului de punte care au probleme recurente de acest tip

În funcţie de natura şi gravitatea infecţiei

L10-99

Alte boli ale pielii, de exemplu eczemă, dermatită, psoriazis

Recurenţă, uneori cauză profesională

T - În cazul unor simptome care afectează securitatea muncii

Evaluare de la caz la caz, restricţii în funcţie de situaţie, de exemplu în cazul în care afecţiunea este agravată de căldură sau de substanţele utilizate la locul de muncă

M00-99

AFECŢIUNI MUSCULO-SCHELETICE

M 10-23

Osteoartrită, alte boli ale articulaţiilor şi protezarea subsecventă a articulaţiilor

Durere şi limitarea mobilităţii, care afectează capacitatea de a îndeplini sarcinile uzuale sau pe cele din situaţii de urgenţă. Risc de infectare sau de dislocare şi de uzură prematură a protezelor articulare

T - Restabilirea completă a funcţiei; este necesară confirmarea acesteia prin evaluarea formală de către un medic specialist înainte de revenirea la muncă după o artroplastie de şold sau de genunchi

P - Pentru cazurile avansate şi grave

Evaluare de la caz la caz. Apt pentru a-şi îndeplini sarcinile uzuale şi pe cele necesare în situaţii de urgenţă, cu risc foarte redus de agravare până la punctul în care aceste sarcini să nu mai poată fi îndeplinite

M 24.4

Instabilitate recurentă a articulaţiilor umărului sau genunchiului

Limitarea bruscă a mobilităţii, dureri

T - Până la o stare suficientă de recuperare şi stabilizarea funcţiei articulare

Evaluare de la caz la caz a instabilităţii ocazionale

M 54.5

Dorsopatii

Durere şi limitarea mobilităţii, care afectează capacitatea de a îndeplini sarcinile uzuale sau pe cele din situaţii de urgenţă. Exacerbare a incapacităţii

T - În fază acută

P - În caz de recurenţă sau de incapacitate

Evaluare de la caz la caz

Y 83.4

Z 97.1

Prezenţa unui membru artificial

Limitarea mobilităţii, care afectează capacitatea de a îndeplini sarcinile uzuale sau pe cele din situaţii de urgenţă

P - În cazul incapacităţii de a-şi îndeplini sarcinile esenţiale

Dacă persoana în cauză îşi poate îndeplini sarcinile uzuale şi pe cele din situaţii de urgenţă, sunt permise limitări ale unor activităţi specifice neesenţiale

Se poate indica restricţia 03***

AFECŢIUNI GENERALE

R 47, F 80

Tulburări logopedice

Limitarea capacităţii de comunicare

P - Afecţiunea este incompatibilă cu îndeplinirea fiabilă a sarcinilor uzuale şi a celor din situaţii de urgenţă în mod sigur sau eficient

Fără o alterare a comunicării orale de bază

T 78

Z 88

Alergii (altele decât dermatita alergică şi astmul)

Risc de recurenţă şi de gravitate crescândă a reacţiei

Diminuarea capacităţii de îndeplinire a sarcinilor

T - Până la dispariţia simptomelor care afectează securitatea muncii

P - În cazul în care există un risc rezonabil că s-ar putea manifesta o reacţie cu consecinţe letale

În cazul unei reacţii care provoacă incapacitate, dar fără risc letal, şi dacă efectele pot fi controlate complet pe termen lung prin medicaţie care nu conţine steroizi sau printr-o adaptare a stilului de viaţă

care poate fi realizată la locul de muncă fără consecinţe critice asupra securităţii

Z 94

Transplanturi - de rinichi, inimă, plămân, ficat (pentru proteze, inclusiv articulare şi ale membrelor, pentru lentile de contact, aparate auditive, valve cardiace etc., a se consulta secţiunile specifice)

Posibilitate de respingere. Efecte secundare ale medicaţiei

T - Până când efectele intervenţiei chirurgicale se stabilizează cu ajutorul medicaţiei împotriva respingerii

P - Evaluare de la caz la caz şi confirmare prin evaluare formală realizată de un medic specialist

Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist

Apt pentru o durată limitată, de un an

Clasificare în funcţie de afecţiune

Afecţiuni evolutive care, la momentul evaluării, se încadrează în criterii, de exemplu

boala Huntington (inclusiv antecedente familiale), keratocon

T - Până la investigare şi tratament, dacă se specifică astfel

P - Dacă există probabilitatea unei evoluţii nefaste

Evaluare de la caz la caz, cu avizul unui medic specialist. Aceste tipuri de afecţiuni sunt acceptabile dacă se consideră improbabil ca boala să degenereze până la următorul control medical

Clasificare în funcţie de afecţiune

Afecţiuni care nu sunt încadrate într-o categorie specifică

T - Până la investigare şi tratament, dacă se specifică astfel

P - În caz de incapacitate permanentă

A se proceda ca în cazul afecţiunilor conexe. A se lua în considerare riscul de manifestare bruscă a incapacităţii, riscul de recidivă sau riscul unei evoluţii care să conducă la limitarea capacităţii de a îndeplini sarcinile uzuale şi pe cele din situaţii de urgenţă. Dacă există dubii, se va solicita o a doua opinie sau se vor aplica restricţii şi se va solicita recomandarea unui arbitru

a)Apendicele 1 - Criterii relevante privind vederea, în sensul codului de diagnostic H 0059
Criterii minime pentru vedere:
1.Acuitatea vizuală în timpul zilei:
Acuitatea ambilor ochi împreună sau a ochiului mai bun, cu sau fără corecţie mai mare sau egală cu 0,8. Vederea monoculară este acceptată.
Diplopia manifestă (motilitatea) care nu poate fi corectată nu este acceptată. În cazul vederii monoculare: motilitate normală a ochiului bun.
Se poate indica restricţia 01***.
2.Vederea în zori şi la amurg:
A se testa în caz de glaucom, de afecţiuni retiniene sau de opacifiere (de exemplu, cataractă). Sensibilitatea la contraste la 0,032 cd/m2în absenţa ebluisării; rezultat de 1:2,7 sau superior la testul cu aparatul Mesotest.
3.Câmpul vizual:
Câmpul vizual orizontal trebuie să fie de cel puţin 120 de grade. Extensia trebuie să fie de cel puţin 50 de grade la stânga şi la dreapta şi de 20 de grade în sus şi în jos. Nu trebuie să existe deficienţe pe o rază de 20 de grade faţă de axul central.
Cel puţin un ochi trebuie să întrunească criteriul de acuitate vizuală şi să aibă câmp vizual fără scotoame patologice. Testarea oficială efectuată de un medic oftalmolog este obligatorie dacă se constată anomalii în timpul testului iniţial sau în caz de glaucom ori distrofie retiniană.
4.Simţul cromatic pentru membrii echipajului de punte cu atribuţii de navigaţie:
Simţul cromatic este considerat adecvat dacă candidatul trece testul Ishihara cu 24 de planşe cu maximum două greşeli. În cazul în care candidatul nu trece acest test, trebuie efectuat unul dintre testele alternative aprobate, enumerate mai jos. Dacă există dubii, se efectuează un test cu anomaloscop. Coeficientul anomaloscopului trebuie să fie cuprins între 0,7 şi 1,4 pentru a evidenţia tricromatismul normal.
Testele aprobate ca alternativă la planşele Ishihara:
(a)Velhagen/Broschmann (rezultat cu maximum două greşeli);
(b)Kuchenbecker-Broschmann (maximum două greşeli);
(c)HRR (rezultat minim "uşor");
(d)TMC (rezultat minim "gradul doi");
(e)Holmes Wright B (rezultat cu maximum 8 greşeli pentru "mic");
(f)Farnsworth Panel D 15 (rezultat minim: cel mult o inversare diametral opusă în seria aranjată de culori);
(g)CAD (Colour Assessment and Diagnosis) (rezultat cu maximum patru unităţi CAD).
Titularii de brevete de conducător de navă eliberate în conformitate cu Directiva 96/50/CE a Consiliului (1) al căror coeficient la anomaloscop pentru simţul cromatic este cuprins între 0,7 şi 3,0 sunt consideraţi apţi dacă certificatul lor a fost eliberat înainte de 1 aprilie 2004.
(1)Directiva 96/50/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind armonizarea condiţiilor de obţinere a brevetelor de comandant de navă pentru transportul de mărfuri şi călători pe căile navigabile interioare din Comunitate (JO L 235, 17.9.1996, p. 31, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1996/50/oj).
Nu este permisă utilizarea corecţiei optice cu sticlă filtrantă pentru simţul cromatic, de exemplu lentilele de contact sau ochelarii fotocromatici.
b)Apendicele 2 - Criterii relevante privind auzul, în sensul codului de diagnostic H 68-95
Criterii minime pentru auz:
Auzul este considerat adecvat dacă valoarea medie a pierderii auzului la ambele urechi, cu sau fără aparat auditiv, nu depăşeşte 40 dB la frecvenţele 500, 1 000, 2 000 şi 3 000 Hz. În cazul depăşirii valorii de 40 dB, auzul va fi totuşi considerat adecvat dacă candidatul trece un test de auz cu un audiometru conform cu ISO 8253-1:2010 sau echivalent.
Se poate indica restricţia 02***.
Note la tabel şi apendice:
*Rate de recurenţă:
Dacă se folosesc expresiile "foarte scăzut" şi "scăzut" pentru riscul de recidivă, este vorba în esenţă de judecăţi clinice. Pentru anumite afecţiuni este disponibil totuşi un prognostic cantitativ al riscului de recidivă. În astfel de cazuri, de exemplu crize epileptice şi incidente cardiace, se poate indica necesitatea unor investigaţii suplimentare pentru a determina riscul suplimentar de recidivă la o anumită persoană. Nivelurile cantitative aproximative de recidivă/recurenţă sunt următoarele:
foarte scăzut: rată de recidivă/recurenţă mai mică de 2 % pe an;
scăzut: rată de recidivă/recurenţă de 2-5 % pe an.
**Astmul la adulţi:
Astmul poate persista din copilărie sau poate debuta după vârsta de 16 ani. Există o gamă largă de cauze intrinsece şi extrinsece pentru dezvoltarea astmului la vârsta adultă. La membrii echipajului nou angajaţi care au antecedente de astm bronşic cu debut la vârsta adultă, trebuie investigat rolul alergenilor specifici, inclusiv al celor care provoacă astm bronşic profesional. Trebuie luaţi, de asemenea, în considerare factori declanşatori mai puţin specifici, cum ar fi frigul, efortul fizic şi infecţia căilor respiratorii. Toate acestea pot afecta capacitatea de lucru în domeniul navigaţiei interioare.
Astm uşor intermitent: episoade rare de şuierat astmatic, care apar mai puţin de o dată la două săptămâni, calmate uşor şi rapid de inhalatorul cu beta-agonişti.
Astm uşor: episoade frecvente de şuierat astmatic, necesitând utilizarea unui inhalator cu beta agonişti sau cu corticosteroizi. Inhalarea regulată de steroizi (sau de steroizi/beta-agonişti cu acţiune prelungită) poate înlătura în mod eficient simptomele şi necesitatea unui tratament cu beta-agonişti.
Astm declanşat de efortul fizic: episoade de şuierat astmatic şi dispnee provocate de efortul fizic, mai ales în condiţii de frig. Episoadele pot fi tratate în mod eficient prin inhalarea de steroizi (sau de steroizi/beta-agonişti cu acţiune prelungită) sau cu ajutorul altor medicamente administrate pe cale orală.
Astm moderat: episoade frecvente de şuierat astmatic, în pofida inhalării regulate de steroizi (sau de steroizi/beta-agonişti cu acţiune prelungită), necesitând inhalarea frecventă de beta-agonişti sau suplimentarea cu alte medicamente şi nevoia ocazională de steroizi administraţi pe cale orală.
Astm grav: episoade frecvente de şuierat astmatic şi de dispnee, spitalizări frecvente, utilizarea frecventă a tratamentului cu steroizi administraţi pe cale orală.
***Măsuri de atenuare şi restricţii
01 Este necesară corecţia vederii (ochelari sau lentile de contact sau ambele)
02 Este necesar un aparat auditiv
03 Este necesară o proteză de membru
04 Persoana în cauză nu trebuie să execute singură sarcini în timonerie
05 Numai pe timp de zi
06 Nu sunt autorizate sarcini de navigaţie
07 Doar pe următoarea construcţie navală:...
08 Doar în următoarea zonă:...
09 Doar următoarea sarcină:...
Măsurile de atenuare şi restricţiile pot fi combinate. Acestea trebuie combinate acolo unde este necesar.
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 23 ianuarie 2026