Nou Regulamentul 107/29-ian-2026 Dispoziţii uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M2 sau M3 în ceea ce priveşte construcţia generală a acestora [2026/139] (*)

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 29 Ianuarie 2026

Regulamentul 107/29-ian-2026 Dispoziţii uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M2 sau M3 în ceea ce priveşte construcţia generală a acestora [2026/139] (*)

Dată act: 29-ian-2026

Emitent: Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite

1.Domeniu de aplicare

1.3.2.

vehiculelor în mişcare care conţin scaune destinate exclusiv folosirii în situaţia în care vehiculul staţionează, dar care nu sunt proiectate să transporte mai mult de opt persoane (în afara conducătorului auto). Exemple de astfel de vehicule sunt bibliotecile, bisericile sau spitalele mobile. În astfel de vehicule, locurile pe scaune destinate folosirii atunci când vehiculul este în mişcare trebuie identificate în mod clar, astfel încât să fie uşor de recunoscut pentru pasageri.

2.Definiţii

2.2."Definiţia tipului (tipurilor)"

2.2.2.

"Tip de caroserie", în sensul omologării de tip ca unitate tehnică separată, înseamnă o categorie de caroserie care nu prezintă diferenţe esenţiale în următoarele privinţe:

(a) producătorul caroseriei;

(b) concepţia vehiculului (> 22 de pasageri sau < = 22 de pasageri);

(d) masa caroseriei vehiculului complet echipat, cu un ecart de 10 %;

(e) tipurile de vehicule specificate pe care se poate instala un anume tip de caroserie.

2.16.

"Pasaj de acces" înseamnă spaţiul care se întinde înspre interiorul vehiculului, de la uşa de serviciu până la cea mai exterioară margine a treptei superioare (marginea culoarului), până la scara de comunicare interioară sau până la semiscară. Dacă nu există trepte la uşă, spaţiul considerat drept punct de acces este cel care se măsoară în conformitate cu punctul 7.7.1. din anexa 3, până la o distanţă de 300 mm de la poziţia de pornire a feţei interioare a dispozitivului de încercare.

2.18.

"Masa vehiculului în stare de funcţionare" înseamnă masa vehiculului neîncărcat cu caroserie şi cu dispozitiv de cuplare în cazul unui vehicul tractor, în stare de funcţionare, sau masa şasiului cu cabină, dacă producătorul nu montează caroseria şi/sau dispozitivul de cuplare (inclusiv lichidul de răcire, uleiurile, 90 % din capacitatea totală de combustibil, 100 % alte lichide, cu excepţia apelor uzate, uneltele, roata de rezervă şi conducătorul auto (75 kg) şi, pentru autobuze şi autocare, masa membrului echipajului (75 kg), dacă vehiculul este prevăzut cu un scaun pentru echipaj.

2.21.

"Pasager cu mobilitate redusă" înseamnă toţi pasagerii care întâmpină dificultăţi în utilizarea transportului public, indiferent dacă utilizează sau nu produse de asistare, cum ar fi persoanele cu handicap cu deficienţe fizice, senzoriale sau cognitive (permanente sau temporare), persoanele în vârstă, persoanele de statură mică, femeile însărcinate, persoanele cu copii (inclusiv copiii aşezaţi în cărucioare), persoanele cu bagaje grele şi persoanele cu cărucioare de cumpărături.

3.Cerere de omologare

4.Omologarea

4.5.

În cazul în care vehiculul corespunde unui tip de vehicul omologat în temeiul unuia sau mai multor regulamente anexate la acord, în ţara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, simbolul prevăzut la punctul 4.4.1. de mai sus nu trebuie repetat; în acest caz, regulamentul şi numerele de omologare, precum şi simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora se acordă omologarea a fost acordată în ţara care a emis omologarea în temeiul prezentului regulament se plasează în coloane verticale la dreapta simbolului prevăzut la punctul 4.4.1. de mai sus.

5.Cerinţe

5.1.

Toate vehiculele trebuie să respecte dispoziţiile anexei 3 la prezentul regulament. Caroseriile omologate separat trebuie să respecte dispoziţiile anexei 10. Omologarea unui vehicul care are o caroserie omologată în conformitate cu anexa 10 se efectuează în conformitate cu anexa 3. Sistemele de stingere a incendiilor omologate separat trebuie să fie în conformitate cu anexa 13 partea 1. În cazul omologării unui vehicul cu un sistem de stingere a incendiilor instalat într-un compartiment motor specific, acesta trebuie să fie în conformitate cu partea 2 din anexa 13.

5.2.

Vehiculele din clasa I trebuie să fie accesibile persoanelor cu mobilitate redusă, inclusiv cel puţin unui utilizator de fotoliu rulant şi unui landou sau unui cărucior pentru copii nepliat, în conformitate cu dispoziţiile tehnice stabilite în anexa 8. În cazul vehiculelor rigide din clasa I, spaţiul destinat unui fotoliu rulant poate fi combinat cu spaţiul destinat unui cărucior pentru copii pliabil sau unui cărucior pentru copii. În acest caz, spaţiul trebuie să fie semnalat cu ajutorul unor indicatoare amplasate pe sau în apropierea spaţiului respectiv şi având următorul text cu litere având înălţimea de cel puţin 8 mm:

"Vă rugăm să eliberaţi acest spaţiu în favoarea utilizatorilor de scaune rulante"

sau un text sau o pictogramă echivalentă.

5.5.

Dacă nu se specifică altfel, toate măsurătorile se fac atunci când vehiculul este la greutatea lui proprie în stare de funcţionare şi stă pe o platformă netedă şi orizontală şi în condiţie normală de drum. Dacă se montează un sistem de coborâre a vehiculului, se fixează astfel încât vehiculul să fie la înălţimea normală de ţinută de drum. În cazul omologării unei caroserii ca unitate tehnică separată, poziţia caroseriei faţă de suprafaţa plană orizontală trebuie specificată de către producător.

5.6.

În situaţiile în care prezentul regulament prevede ca o suprafaţă a vehiculului să fie orizontală sau să aibă o anumită înclinaţie atunci când vehiculul se află la masa sa proprie în stare de funcţionare, în cazul unui vehicul cu suspensie mecanică, suprafaţa poate să nu fie orizontală sau să aibă o înclinaţie mai mare atunci când vehiculul se află la masa sa proprie în stare de funcţionare, cu condiţia ca respectiva cerinţă să fie îndeplinită atunci când vehiculul se află în starea de încărcare declarată de producător. Dacă se montează un sistem de coborâre a vehiculului, acest sistem nu trebuie să fie în funcţiune.

6.Modificarea şi extinderea omologării pentru un tip de vehicul sau de caroserie

7.Conformitatea producţiei

8.Sancţiuni în cazul nerespectării conformităţii producţiei

9.Întreruperea definitivă a producţiei

În cazul în care titularul omologării încetează definitiv producţia unui tip de vehicul, de caroserie sau de sistem de stingere a incendiilor care face obiectul prezentului regulament, acesta trebuie să informeze autoritatea care a acordat omologarea. La primirea notificării în cauză, autoritatea respectivă informează în acest sens celelalte părţi contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fişe de comunicare conforme cu modelul din partea 2 din anexa 1 la prezentul regulament.

10.Dispoziţii tranzitorii

11.Denumirile şi adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare şi ale autorităţilor de omologare de tip

ANEXA 1:

TITLUL 1¹:Anexa 1 - partea 1 - apendicele 1 - Documentaţia de omologare - Modele de documente informative

1.Generalităţi

2.Caracteristici generale de construcţie ale vehiculului

3.Mase şi dimensiuni (e) (kg şi mm) (trimitere eventuală la schiţă)

3.4.Masa vehiculului cu caroserie şi, în cazul unui vehicul de tractare dintr-o altă categorie decât M1, cu dispozitiv de cuplare, dacă acesta a fost montat de către producător, în stare de funcţionare, sau masa şasiului sau a şasiului cu cabină, fără caroserie şi/sau dispozitiv de cuplare, dacă producătorul nu a montat caroseria şi/sau dispozitivul de cuplare (inclusiv lichidele, uneltele, roata de rezervă şi conducătorul auto şi, pentru autobuze sau autocare, un membru al personalului de bord, dacă vehiculul este prevăzut cu un scaun pentru acesta): (masa maximă şi masa minimă pentru fiecare variantă):...

4.Caroserie

5.Dispoziţii speciale pentru vehiculele utilizate pentru transportul de călători, care au: mai mult de opt locuri în plus faţă de scaunul conducătorului auto

5.3.1.Total (N): (³),(⁴)...

5.10.Dispozitive tehnice care facilitează accesul la vehicule (de exemplu, rampa, platforma elevatoare, sistemul de coborâre a suspensiei), dacă există:...

6.Dispoziţii speciale pentru troleibuze

6.5.9.Tensiune nominală (V)/tensiune minimă (V), tensiune de sfârşit de încărcare (V)...

TITLUL 1²:Anexa 1 - partea 1 - apendicele 2 - Model de document informativ în legătură cu Regulamentul ONU nr. 107 privind omologarea de tip pentru vehiculele din categoriile M2 sau M3 în ceea ce priveşte caracteristicile generale de construcţie ale acestora

5.Dispoziţii speciale aplicabile vehiculelor utilizate pentru transportul de pasageri, dotate cu mai mult de opt locuri pe scaune în afară de scaunul conducătorului auto

5.3.1.Total (N) (²):^,(³)...

6.Dispoziţii speciale pentru troleibuze

6.5.9.Tensiune nominală (V)/tensiune minimă (V), tensiune de sfârşit de încărcare (V)...

TITLUL 1³:Anexa 1 - partea 1 - apendicele 3 - Model de document informativ în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 107 privind omologarea de tip a unui vehicul din categoriile M2 sau M3 a cărui caroserie a primit deja omologarea de tip ca unitate tehnică separată, în ceea ce priveşte caracteristicile sale generale de construcţie

1.Generalităţi

2.Caracteristici generale de construcţie ale vehiculului

3.Mase şi dimensiuni (e) (în kg şi mm) (dacă este cazul, cu trimiteri la desene)

3.3.Masa vehiculului cu caroserie şi, în cazul unui vehicul de tractare dintr-o altă categorie decât M1, cu dispozitiv de cuplare, dacă acesta s-a montat de către producător, în stare de funcţionare, sau masa şasiului sau a şasiului cu cabină, fără caroserie şi/sau dispozitiv de cuplare, dacă producătorul nu a montat caroseria şi/sau dispozitivul de cuplare (inclusiv lichidele, uneltele, roata de rezervă şi conducătorul auto şi, pentru autobuze sau autocare, un membru al personalului de bord, dacă vehiculul este prevăzut cu un scaun pentru acesta): (o) (masă maximă şi masă minimă pentru fiecare variantă):...

4.Sistem de stingere a incendiilor

6.Dispoziţii speciale pentru troleibuze

6.5.9.Tensiune nominală (V)/tensiune minimă (V), tensiune de sfârşit de încărcare (V)...

TITLUL 1⁴:Anexa 1 - partea 1 - apendicele 4 - Model de document informativ în legătură cu Regulamentul ONU nr. 107 privind omologarea de tip a unui sistem de stingere a incendiilor drept componentă

2.Sistem de stingere a incendiilor

TITLUL 2¹:Anexa 1 - partea 2 - apendicele 1 - Fişă de comunicare

Secţiunea I:

TITLUL 2^{1^1}:Addendum la certificatul de omologare de tip nr. .. privind omologarea de tip a unui vehicul în temeiul Regulamentului ONU nr. 107

1.Informaţii suplimentare

TITLUL 2²:Anexa 1 - partea 2 - apendicele 2 - Fişă de comunicare

Secţiunea I:

TITLUL 2^{2^1}:Addendum la certificatul de omologare de tip nr. .. privind omologarea de tip a unei caroserii ca unitate tehnică separată în temeiul Regulamentului nr. 107

1.Informaţii suplimentare

1.4.1.Total (N) (¹):^,(²)...

TITLUL 2³:Anexa 1 - partea 2 - apendicele 3 - Fişă de comunicare

Secţiunea I:

TITLUL 2^{3^1}:Addendum la certificatul de omologare de tip nr. .. privind omologarea de tip a unui vehicul echipat cu o caroserie deja omologată ca unitate tehnică separată în temeiul Regulamentului ONU nr. 107.

TITLUL 2⁴:Anexa 1 - partea 2 - apendicele 4 - Fişă de comunicare

TITLUL 2^{4^1}:Addendum la certificatul de omologare de tip nr. .. privind omologarea de tip drept componentă a unui sistem de stingere a incendiilor în temeiul Regulamentului ONU nr. 107

1.Informaţii suplimentare

ANEXA 2:Exemple de dispunere a mărcilor de omologare

Marca de omologare de mai sus, aplicată pe caroseria unui vehicul, indică faptul că, în ceea ce priveşte caracteristicile sale de construcţie, tipul de caroserie a fost omologat separat în Ţările de Jos (E 4) pentru clasa III, drept caroserie separată (litera S), în temeiul Regulamentului ONU nr. 107, cu numărul de omologare 092439. Numărul de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată cu respectarea condiţiilor din Regulamentul ONU nr. 107 modificat prin seria 09 de amendamente.

ANEXA 3:Cerinţe aplicabile tuturor vehiculelor

7.Cerinţe

7.2.2.1.Aria suprafeţei totale S0 disponibilă pentru pasageri se calculează scăzând din aria totală a planşeului vehiculului:

7.2.2.2.Suprafaţa S1 disponibilă pentru pasagerii în picioare (doar în cazul vehiculelor din clasa A, I şi II autorizate pentru transportul pasagerilor în picioare) se calculează scăzând din S0:

7.2.2.3.În vehicul trebuie să fie disponibil un număr (P) de locuri pe scaune, altele decât scaunele rabatabile, care să fie conforme cu cerinţele de la punctul 7.7.8. de mai jos. Dacă vehiculul este din clasa I, II sau A, numărul de locuri pe scaune pe fiecare platformă trebuie să fie cel puţin egal cu numărul de metri pătraţi de planşeu pe respectiva platformă disponibili pentru pasageri şi echipaj (dacă există), rotunjit prin lipsă la cel mai apropiat număr întreg; la vehiculele din clasa I, acest număr poate să fie redus cu 10 %, cu excepţia platformei superioare.

7.2.2.4.În cazul unui vehicul cu o capacitate variabilă de locuri pe scaune, se determină spaţiul disponibil pentru pasagerii în picioare (S1) şi se aplică prevederile de la punctul 3.3.1 din anexa 11 pentru fiecare dintre următoarele situaţii, după caz:

7.2.3.1.În spaţiul rezervat pentru conducătorul auto, într-o poziţie clar vizibilă pentru acesta când este aşezat pe scaun, se asigură un spaţiu pentru marcajele prevăzute la punctul 3.3. din anexa 11.

7.4.2.1.Sarcini egale cu Q (astfel cum este definit la punctul 3.2.3.2.1. din anexa 11) sunt plasate pe fiecare scaun pentru pasageri (în cazul vehiculelor etajate, numai pe scaunele de pe platforma superioară).

În cazul în care un vehicul neetajat poate transporta pasageri în picioare sau un membru al echipajului aflat în picioare, centrul de greutate al sarcinilor Q sau al maselor de 75 kg care le reprezintă trebuie să fie uniform distribuit în zona pentru persoane care călătoresc în picioare sau pentru membri ai echipajului, la o înălţime de 875 mm. Dacă un vehicul etajat poate transporta un membru al echipajului aflat în picioare, centrul de greutate al masei de 75 kg reprezentând membrul echipajului trebuie să se afle în culoarul central al platformei superioare, la o înălţime de 875 mm.

7.4.2.2.În cazul în care un vehicul are o capacitate variabilă de locuri pe scaune, o capacitate variabilă de locuri în picioare sau dacă este proiectat să transporte unul sau mai multe scaune cu rotile, pentru orice zonă din compartimentele pentru pasageri în care au loc astfel de variaţii, sarcinile prevăzute la punctul 7.4.2.1. corespund celei mai mari valori dintre următoarele:

7.5.1.3.Trebuie montat un perete despărţitor din material rezistent la căldură între compartimentul motorului sau orice altă sursă de căldură (cum ar fi dispozitivele proiectate să absoarbă energia eliberată atunci când vehiculul coboară o pantă lungă - de exemplu un inhibitor - sau dispozitivele pentru încălzirea habitaclului, altele decât dispozitivele care funcţionează pe bază de circulaţie a apei calde) şi restul vehiculului. Toate clemele de fixare, garniturile etc. folosite pentru peretele despărţitor trebuie să fie confecţionate din materiale rezistente la foc.

7.5.1.5.În cazul vehiculelor cu un motor cu ardere internă sau cu un dispozitiv de încălzire cu combustie amplasat în spatele habitaclului conducătorului auto, habitaclul trebuie dotat cu un sistem de alarmă care avertizează conducătorul vizual şi acustic şi care activează semnalul de avarie în situaţia depăşirii temperaturii în compartimentul motor şi în fiecare compartiment în care se află un dispozitiv de încălzire prin combustie.

7.5.1.5.3. Sistemul de alarmă şi sistemul de stingere a incendiilor trebuie activate la fiecare acţionare a dispozitivului de demaraj al motorului până la acţionarea comenzii de oprire a motorului, indiferent de poziţia în care se găseşte vehiculul. Ele pot rămâne active după ce se întrerupe contactul sau după ce întrerupătorul principal al vehiculului este dezactivat, după caz. Sistemul de alarmă trebuie să rămână activ atunci când sistemul de încălzire prin combustie este în funcţiune.

7.5.1.5.4.2. Înainte de instalare, trebuie să se realizeze o analiză, pentru a stabili amplasarea şi direcţia punctului/punctelor de descărcare ale agentului de suprimare (de exemplu, duze, generatorii de agent de stingere sau tubul cu descărcare în agent de stingere sau alte puncte de distribuţie). Se identifică potenţialele pericole de incendiu în interiorul compartimentului motor şi al fiecărui compartiment în care se situează un sistem de încălzire prin combustie, iar punctul/punctele de descărcare sunt amplasate astfel încât agentul de suprimare să fie distribuit în aşa fel încât să acopere pericolele de incendiu la activarea sistemului. Conul şi direcţia de pulverizare ale punctului (punctelor) de descărcare, precum şi distanţa de împroşcare, trebuie să acopere pericolele de incendiu identificate. Trebuie să se garanteze, de asemenea, că sistemul funcţionează corect, indiferent de poziţia în care se găseşte vehiculul.

7.5.1.5.4.3. Sistemul de stingere a incendiilor se construieşte pornind de la sistemul supus încercării, pe baza volumului brut total al compartimentului motor şi al compartimentelor cu dispozitive de încălzire prin combustie în care se va instala sistemul. Atunci când se măsoară compartimentul motor şi compartimentele cu dispozitive de încălzire prin combustie, se va măsura volumul brut al acestor compartimente, şi anume, nu se va scădea volumul motorului şi al componentelor sale.

Ajustarea sistemului include masa agentului de suprimare, toate punctele de descărcare şi masa containerului de gaz de propulsie, dacă este cazul. Presiunea sistemului trebuie să rămână aceeaşi ca în sistemul supus încercării. Dacă sistemul include un tub de descărcare pentru agentul de stingere, lungimea tubului trebuie adaptată fără duze. Se acceptă ca sistemul de stingere să aibă mai mult de un agent de stingere şi/sau mai multe puncte de descărcare şi/sau un tub de descărcare pentru agentul de stingere mai lung şi/sau mai mult gaz de propulsie decât se cere conform modelelor de ajustare prezentate mai jos.

În cazul în care volumul brut al compartimentului motor şi al compartimentelor cu dispozitive de încălzire prin combustie depăşesc 4 m³, sistemul de stingere trebuie ajustat prin adăugare utilizând următorul coeficient calculat la punctul 1 de mai jos. În cazul în care volumul brut este mai mic de 4 m³, se permite diminuarea sistemului de stingere prin utilizarea factorului de scală (2) de mai jos. Sx Sx reprezintă factorul de scală, iar x reprezintă volumul brut total, inclusiv compartimentul motor şi compartimentele cu dispozitive de încălzire prin combustie [m³].

7.5.2.3.Orice circuit electric care alimentează un alt element decât demarorul, circuitul de aprindere (aprindere prin scânteie), bujiile incandescente, dispozitivul de oprire a motorului, circuitul de încărcare şi legătura la masă a acumulatorului trebuie să cuprindă şi o siguranţă sau un întrerupător de circuit. Totuşi, circuitele care alimentează alte echipamente pot fi protejate cu ajutorul unei siguranţe sau a unui întrerupător de circuit obişnuite, cu condiţia ca totalul capacităţii lor nominale să nu depăşească capacitatea unei siguranţe sau a unui întrerupător de circuit. În cazul utilizării multiplexării, producătorul comunică toate informaţiile tehnice relevante solicitate de serviciul tehnic responsabil pentru efectuarea încercărilor.

7.5.2.5.În cazul în care tensiunea depăşeşte 100 V RMS (valoare medie pătratică), în unul sau mai multe circuite electrice ale unui vehicul se conectează un disjunctor acţionat manual, care permite deconectarea tuturor acestor circuite de la sursa principală şi acţionează asupra fiecărui pol al circuitului care nu are împământare, şi este plasat în interiorul vehiculului într-o poziţie uşor accesibilă pentru conducătorul auto; acest disjunctor nu trebuie să poată deconecta niciun circuit electric care alimentează luminile exterioare obligatorii ale vehiculului. Prezentul punct nu se aplică circuitelor de aprindere cu tensiune ridicată şi nici circuitelor autonome care fac parte dintr-un echipament situat pe vehicul.

7.5.4.1.Trebuie prevăzut suficient spaţiu pentru montarea unuia sau a mai multor extinctoare, unul dintre acestea fiind amplasat în apropierea scaunului conducătorului auto. În cazul vehiculelor din clasa A sau B, volumul prevăzut pentru fiecare extinctor obligatoriu trebuie să fie de minimum 8 dm³, iar în cazul vehiculelor din clasa I, II sau III aceasta trebuie să fie de minimum 15 dm³. În cazul unui vehicul etajat, pe platforma superioară a acestuia trebuie să se prevadă un amplasament suplimentar pentru un stingător.

7.5.5.Materiale

Nu se permite prezenţa materialelor inflamabile la mai mult de 100 mm de sistemul de evacuare, de orice echipament electric de înaltă tensiune sau de orice sursă importantă de căldură a vehiculului, dacă materialele în cauză nu sunt protejate în mod eficient. Dacă este necesar, se montează dispozitive de protecţie pentru a evita contactul dintre unsoare sau alte materiale inflamabile şi sistemul de evacuare sau alte surse importante de căldură. În sensul prezentului punct, se consideră material inflamabil acel material care nu este proiectat să reziste la temperaturile întâlnite în spaţiul în cauză.

7.5.7.1.În cazul vehiculelor din clasele I, II, III şi B, al căror motor este amplasat în spatele habitaclului conducătorului auto, în cazul activării unui sistem de alarmă:

(b)După o singură acţiune pozitivă a conducătorului auto asupra oricăreia dintre comenzile uşii din compartimentul conducătorului auto, toate uşile acţionate electric situate pe partea laterală a vehiculului care este mai apropiată de partea drumului corespunzătoare direcţiei de circulaţie pentru care este proiectat vehiculul trebuie să se deschidă şi să rămână în poziţia deschisă.

7.6.1.1.Numărul minim de uşi într-un vehicul este 2, fie două uşi de serviciu, fie o uşă de serviciu şi o uşă de urgenţă. Fiecare vehicul etajat trebuie să aibă două uşi pe platforma inferioară (a se vedea şi punctul 7.6.2.3. de mai jos). Numărul minim de uşi de serviciu necesar este după cum urmează:

7.6.1.4.Numărul minim de ieşiri de urgenţă trebuie să fie astfel încât numărul total de ieşiri dintr-un compartiment separat să fie următorul:

7.6.1.5.Fiecare secţiune rigidă a unui vehicul articulat este considerată un vehicul separat în sensul determinării numărului minim şi a poziţiei ieşirilor, cu excepţia punctului 7.6.2.4. de mai jos. Culoarul de trecere între acestea nu se consideră ca fiind o ieşire. Compartimentele de toaletă şi chicinetele nu se consideră compartimente separate în sensul definirii numărului de ieşiri de urgenţă. Trebuie să se stabilească numărul de pasageri pentru fiecare secţiune rigidă. Planul, care conţine axa orizontală a legăturii dintre două secţiuni rigide unite ale vehiculului, şi care este perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului, atunci când acesta se deplasează în linie dreaptă, trebuie considerat ca fiind la limita dintre aceste două secţiuni.

7.6.1.7.Dacă habitaclul conducătorului auto nu asigură accesul la compartimentul pentru pasageri printr-un culoar care să permită:

(b)din acest plan, să deplaseze panoul prezentat în anexa 4, figura 7, spre înainte din poziţia de contact cu dispozitivul de încercare cilindric, până când atinge cel puţin planul vertical tangent la punctul cel mai din faţă al pernei scaunului conducătorului auto,

7.6.1.7.5. Se pot monta până la cinci scaune suplimentare într-un compartiment care cuprinde habitaclul conducătorului auto şi orice scaune amplasate lângă conducătorul auto, cu condiţia ca scaunele suplimentare şi spaţiul necesar pentru acestea să respecte toate cerinţele prezentului regulament şi ca cel puţin o uşă de urgenţă prevăzută la punctul 7.6.1.4. de mai sus să fie o uşă de acces spre compartimentul pentru pasageri care respectă cerinţele de la punctul 7.6.3.1.2. din prezenta anexă pentru uşile de urgenţă.

7.6.1.8.În cazul în care compartimentul este accesibil din compartimentul pentru pasageri printr-un culoar care respectă cerinţele prevăzute la punctul 7.6.1.7 literele (a) şi (b) de mai sus şi dacă orice scaune amplasate lângă habitaclul conducătorului auto sunt accesibile din acelaşi compartiment pentru pasageri printr-un culoar care respectă una dintre condiţiile descrise la punctul 7.7.5.1.1 din prezenta anexă, nu este obligatorie existenţa unei ieşiri în exterior din habitaclul conducătorului auto.

7.6.1.9.În cazul în care, în împrejurările descrise la punctul 7.6.1.8. de mai sus, vehiculele din clasa A sau B sunt prevăzute cu o uşă a conducătorului auto, aceasta poate fi considerată drept uşă de urgenţă pentru pasageri numai dacă:

7.6.1.9.3. Spaţiul rezervat pentru scaunul conducătorului auto trebuie să comunice cu habitaclul principal printr-un pasaj corespunzător; această cerinţă este considerată îndeplinită dacă dispozitivul de încercare descris la punctul 7.7.5.1. de mai jos poate fi îndepărtat fără probleme de pe coridor, astfel încât capătul din faţă al acestuia să atingă planul vertical tangenţial pe cel mai avansat punct al spătarului scaunului conducătorului auto (cu scaunul reglat în poziţia cea mai din spate în plan longitudinal) şi, din acest plan, dispozitivul de încercare descris la punctul 7.7.3.3. de mai jos să poată fi deplasat către uşa de urgenţă în direcţia prevăzută la acest punct (a se vedea figura 28 din anexa 4), scaunul şi volanul fiind reglate în poziţie intermediară.

7.6.2.1.Vehiculele din clasele I, II şi III trebuie să îndeplinească cerinţele de mai jos.

7.6.2.2.Vehiculele din clasele A şi B trebuie să respecte următoarele cerinţe:

7.6.2.3.În cazul în care compartimentul pentru pasageri are o suprafaţă S0 mai mare sau egală cu 10 m², două dintre uşile la care se face referire la punctul 7.6.1.1 de mai sus trebuie separate astfel încât distanţa dintre planele verticale transversale prin centrele suprafeţelor lor să nu fie mai mică de:

7.6.2.3.2. în cazul unui vehicul etajat, două dintre uşile menţionate la punctul 7.6.1.1. de mai sus trebuie separate astfel încât distanţa dintre planurile verticale transversale prin centrele suprafeţelor lor să nu fie mai mică de 25 % din lungimea totală a vehiculului sau mai mică de 40 % din lungimea totală a compartimentului pentru pasageri de pe platforma inferioară; prezenta regulă nu se aplică dacă cele două uşi se află pe laturi diferite ale vehiculului. Dacă una dintre aceste uşi face parte dintr-o uşă dublă, distanţa se măsoară între cele două uşi care sunt cel mai depărtate una de cealaltă.

7.6.2.5.Cel puţin o ieşire trebuie amplasată pe partea posterioară sau anterioară a vehiculului:

7.6.2.9.Pentru vehiculele din clasele A şi B, trapele de evacuare necesare se poziţionează după cum urmează:

(a)dacă există o singură trapă de evacuare, aceasta trebuie amplasată în treimea mediană a compartimentului pentru pasageri Ca alternativă, pe vehiculele cu o lungime foarte scurtă a habitaclului, trapa poate fi localizată în secţiunea mediană a acestui compartiment, iar această secţiune mediană trebuie să fie distanţată longitudinal în mod egal de fiecare parte a liniei centrale transversale a habitaclului, cu o lungime de cel mult 1,6 m, astfel cum se arată în figura 31 din anexa 4;

7.6.3.1.Vehiculele din clasa I, II sau III trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

7.6.4.2.Fiecare mecanism de control sau dispozitiv de deschidere a uşii din exterior trebuie să se afle la o distanţă de 1 000-1 500 mm de sol şi la maximum 500 mm de uşă. În cazul vehiculelor din clasele I, II şi III, fiecare mecanism de control sau dispozitiv de deschidere a unei uşi de urgenţă din interiorul vehiculului trebuie să se afle la o distanţă de 1 000-1 500 mm faţă de suprafaţa superioară a planşeului sau a treptei celei mai apropiate de mecanismul de control şi la maximum 500 mm de uşă. Prezenta cerinţă nu se aplică în cazul mecanismelor de control amplasate în zona conducătorului auto.

7.6.4.5.Pe partea interioară a unei uşi de serviciu nu trebuie să existe nici un dispozitiv care să acopere treptele interioare când uşa este închisă. Acest lucru nu exclude prezenţa în casa scării, când uşa se închide, a unui mecanism de acţionare a uşii sau a altor echipamente ataşate în interiorul uşii care nu constituie o prelungire a planşeului pe care pasagerii să poată sta în picioare. Acest mecanism şi aceste echipamente nu ar trebui să prezinte niciun pericol pentru pasageri.

7.6.4.6.Dacă vederea directă nu este adecvată, se instalează dispozitive optice sau de alt tip care să permită conducătorului auto să detecteze de pe scaunul său prezenţa unui pasager în imediata apropiere a fiecărei uşi laterale de serviciu care nu este o uşă de serviciu automată.

7.6.4.9.În cazul vehiculelor cu o capacitate de maximum 22 de pasageri şi cu uşi de serviciu amplasate pe faţa din spate a vehiculului, laturile uşii nu trebuie să se deschidă la mai mult de 115 ° sau la mai puţin de 85 °, iar după sunt deschise trebuie să poată fi menţinute în mod automat în poziţie. Aceasta nu exclude posibilitatea de a trece peste limita menţionată şi de a deschide uşa peste unghiul respectiv, dacă o astfel de manevră se poate face în siguranţă; de exemplu, pentru a permite plasarea vehiculului cu spatele la o platformă înaltă de încărcare sau pentru a deschide uşile la 270°, astfel încât să se creeze o zonă de încărcare liberă în spatele vehiculului.

7.6.5.1.În caz de urgenţă, orice uşă de serviciu acţionată electric trebuie să poată, atunci când vehiculul este oprit sau se deplasează cu o viteză mai mică sau egală cu 3 km/h, să fie deschisă din interior şi, atunci când nu este blocată, din exterior, cu ajutorul unor comenzi care, chiar dacă s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică:

7.6.5.2.Se poate prevedea un dispozitiv acţionat de conducătorul auto din scaunul său, care să dezactiveze mecanismele de control de urgenţă situate în exterior pentru a bloca uşile de serviciu din afară. În acest caz, mecanismele de control de urgenţă din exterior se reactivează automat fie prin pornirea motorului, fie înainte ca vehiculul să atingă o viteză de 20 km/h. În consecinţă, dezactivarea mecanismelor de control de urgenţă exterioare nu se face automat, ci necesită o acţiune suplimentară din partea conducătorului auto.

7.6.5.4.Fiecare uşă de serviciu acţionată electric trebuie să declanşeze aprinderea unui indicator vizual, în orice condiţii de iluminare, pentru conducătorul auto aşezat la postul său de conducere, care să îl avertizeze că uşa nu este complet închisă. Acest indicator luminos semnalizează ori de câte ori structura rigidă a uşii se află între poziţia complet deschis şi un punct situat la 30 mm de poziţia complet închis. Un acelaşi indicator luminos poate fi folosit pentru una sau mai multe uşi. Cu toate acestea, nu se montează un astfel de indicator vizual pentru uşa de serviciu din faţă care nu respectă cerinţele de la punctele 7.6.5.6.1.1s şi 7.6.5.6.1.2. de mai jos.

7.6.5.6.Construcţia şi sistemul de control al oricărei uşi de serviciu acţionată electric trebuie să fie astfel încât un pasager să nu poată fie rănit de uşă sau prins de aceasta în timpul închiderii.

7.6.5.6.1.1. Prima condiţie este ca, la închiderea unei uşi şi aplicarea în orice punct de măsurare descris în anexa 6 a unei forţe de strângere de maximum 150 N, uşa să se redeschidă automat la maximum şi, cu excepţia uşilor de serviciu acţionate automat, să rămână deschisă până se acţionează comanda de control al închiderii. Forţa de strângere se poate măsura prin orice metodă considerată satisfăcătoare de către autoritatea responsabilă cu omologarea de tip. În anexa 6 la prezentul regulament se oferă orientări în acest sens. Forţa maximă poate fi mai mare de 150 N pentru scurt timp, cu condiţia să nu depăşească 300 N. Sistemul de redeschidere poate fi verificat cu ajutorul unei bare de încercare având o secţiune cu înălţimea de 60 mm, lăţimea de 30 mm şi colţuri rotunjite cu o rază de 5 mm.

7.6.6.1.Activarea mecanismelor de control de deschidere

7.6.6.2.Deschiderea uşilor de serviciu automate.

7.6.6.3.Închiderea uşilor de serviciu automate.

7.6.6.4.Oprirea procesului de închidere automată a uşilor marcate pentru servicii speciale, de exemplu pentru pasageri care duc cărucioare cu copii, pasageri cu mobilitate redusă etc.:

7.6.7.2.Uşile de urgenţă, în timpul utilizării lor ca atare, nu trebuie să fie de tipul celor acţionate electric decât în cazul care, de îndată ce fie comanda pentru uşa de serviciu prevăzută la punctul 7.6.5.1. de mai sus, fie comanda pentru o uşă de serviciu specială care respectă prevederile de la punctul 7.6.5.1. a fost acţionată şi a revenit la poziţia normală, uşile nu se închid din nou până când conducătorul auto nu acţionează comanda de închidere. Activarea uneia dintre comenzile prevăzute la punctul 7.6.5.1. de mai sus trebuie să ducă la deschiderea uşii până la o lăţime care să permită trecerea gabaritului definit la punctul 7.7.2.1. de mai jos în cel mult 8 secunde de la acţionarea comenzii sau să permită deschiderea manuală cu uşurinţă a uşii până la o lăţime care să permită trecerea gabaritului în cel mult 8 secunde de la acţionarea comenzii. În plus, uşile de urgenţă nu trebuie să fie de tip glisant, cu excepţia: cazului vehiculelor având o capacitate de maximum 22 de pasageri. Pentru aceste vehicule, o uşă glisantă, în cazul căreia s-a demonstrat că poate fi deschisă fără utilizarea uneltelor după o încercare de coliziune frontală cu bariera în conformitate cu Regulamentul nr. 33, poate fi acceptată ca uşă de urgenţă.

7.6.7.3.Fiecare comandă sau dispozitiv de deschidere a unei uşi de urgenţă (de pe platforma inferioară, în cazul unui vehicul etajat) din exteriorul vehiculului trebuie să se afle la o înălţime de 1 000-1 500 mm de la sol şi la maximum 500 mm de uşă. În cazul vehiculelor din clasele I, II şi III, fiecare comandă sau dispozitiv de deschidere a unei uşi de urgenţă din interiorul vehiculului trebuie să se afle la o înălţime de 1 000-1 500 mm de la suprafaţa superioară a planşeului sau a treptei celei mai apropiate de comandă şi la maximum 500 mm de uşă. Prezenta cerinţă nu se aplică în cazul mecanismelor de control amplasate în zona conducătorului auto.

7.6.7.4.Uşile de urgenţă cu balamale montate pe latura vehiculului trebuie să fie prinse pe muchia lor anterioară şi trebuie să se deschidă în afară. Se autorizează utilizarea curelelor, a lanţurilor sau a altor dispozitive de reţinere, cu condiţia ca acestea să nu împiedice uşa să se deschidă şi să rămână deschisă la un unghi de minimum 100°. Dacă se prevede un mijloc pentru a asigura accesul liber la uşile de urgenţă, cerinţa privind unghiul de minimum 100° nu se aplică.

7.6.7.7.Dacă este instalat un sistem de blocare peste noapte, trebuie respectate următoarele condiţii:

7.6.8.2.Fiecare fereastră de urgenţă trebuie fie:

7.6.8.2.2. Să fie confecţionate din geam (geamuri) din sticlă călită monostrat (e). Această ultimă dispoziţie exclude posibilitatea utilizării de geamuri din sticlă laminată sau de material plastic. Un dispozitiv uşor de acţionat trebuie să asigure faptul că fiecare geam din sticlă poate fi rupt şi îndepărtat în termen de 20 secunde de către o singură persoană din interiorul habitaclului. Serviciul tehnic verifică prin încercarea funcţionării dispozitivului şi prin măsurarea timpului de la prima acţiune de operare a dispozitivului până la obţinerea unei deschideri libere a ferestrei de urgenţă corespunzătoare dimensiunilor impuse specificate la punctul 7.6.3.1.3.

7.6.8.2.2.3. Dispozitivul trebuie să fie uşor accesibil în orice moment. În cazul dispozitivelor electronice, acest dispozitiv trebuie să fie funcţional în cazul unei defecţiuni a sursei de alimentare a vehiculului, iar starea sa de funcţionare trebuie să fie uşor de verificat din poziţia scaunului conducătorului auto. Dispozitivul trebuie proiectat astfel încât să prevină utilizarea necorespunzătoare. Trebuie să fie disponibilă cel puţin una dintre următoarele măsuri de atenuare, la alegerea producătorului. Dispozitivul trebuie:

7.6.8.2.2.5. Suprafeţele fiecărei ferestre de urgenţă pot fi prevăzute cu o peliculă de plastic pentru a permite persoanei să înlăture geamul sau geamurile. Folia de plastic trebuie tăiată la marginea exterioară a ferestrei de urgenţă şi urmând un model, de exemplu, cel prezentat în figura 32 din anexa 4. În cazul montării unei pelicule de plastic la ieşirea de urgenţă, aceasta trebuie să fie compatibilă cu dispozitivul şi să nu îi reducă eficienţa. În plus, caracteristicile geamurilor omologate trebuie să rămână neschimbate.

7.6.8.5.Înălţimea muchiei inferioare a unei ferestre de urgenţă montate pe latura vehiculului faţă de nivelul general al planşeului de dedesubt (excluzând variaţiile locale, cum ar fi prezenţa unei roţi sau a carcasei cutiei de viteze) trebuie să fie de maximum 1 200 mm şi de minimum 650 mm în cazul ferestrei de urgenţă cu balamale, respectiv de 500 mm în cazul unei ferestre din sticlă casantă.

Cu toate acestea, în cazul ferestrei de urgenţă cu balamale, înălţimea muchiei inferioare poate fi redusă la un minimum de 500 mm, cu condiţia ca deschiderea ferestrei să fie protejată de un grilaj până la 650 mm înălţime, care să prevină căderea pasagerilor din vehicul. Dacă deschiderea este prevăzută cu un grilaj de protecţie, dimensiunea deschiderii ferestrei peste protecţie nu trebuie să fie mai mică decât mărimea minimă prevăzută pentru o fereastră de urgenţă.

7.6.9.2.Trapele de evacuare de pe plafon trebuie fie ejectabile, articulate sau confecţionate din sticlă securit uşor casabilă. Trapele din planşeu trebuie să aibă fie dispozitive oscilo-basculante, fie cu balamale şi trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de avertizare sonoră care să-l alerteze pe conducătorul auto în situaţiile în care nu sunt închise complet. Dispozitivul de avertizare trebuie să fie acţionat de încuietoarea trapei şi nu de mişcarea acesteia în sine. Trapele de siguranţă din planşeu trebuie asigurate împotriva acţionării involuntare. Cu toate acestea, prezenta cerinţă nu se aplică dacă trapa din planşeu se blochează automat când vehiculul se mişcă cu o viteză de peste 5 km/h.

7.6.9.5.Trapele de siguranţă trebuie să poată fi deschise uşor şi scoase uşor din interior sau din exterior. Cu toate acestea, prezenta cerinţă nu trebuie înţeleasă ca excluzând posibilitatea de a bloca trapa de siguranţă în scopul asigurării vehiculului când acesta nu este supravegheat, cu condiţia ca trapa de siguranţă să poată fi întotdeauna deschisă sau închisă din interior, folosind un mecanism normal de deschidere sau de retragere. În cazul unei trape confecţionate din geam (geamuri) din sticlă călită (e) sa care conţine acest tip de geam, un dispozitiv uşor de acţionat trebuie să asigure că fiecare geam (geamuri) din sticlă poate (pot) fi spart (e) şi îndepărtat (e) în 20 secunde de către o singură persoană din interiorul habitaclului. Serviciul tehnic verifică prin încercarea funcţionării dispozitivului şi prin măsurarea intervalului de timp de la prima acţiune de punere în funcţionare a dispozitivului până la obţinerea unei deschideri pentru ieşire a trapei de evacuare corespunzătoare dimensiunilor cerute specificate la punctul 7.6.3.1.5.

7.6.9.5.2. Dispozitivul trebuie să fie uşor accesibil în orice moment. În cazul dispozitivelor electronice, acest dispozitiv trebuie să fie funcţional în cazul unei defecţiuni a sursei de alimentare a vehiculului, iar starea sa de funcţionare trebuie să fie uşor de verificat din poziţia scaunului conducătorului auto. Dispozitivul trebuie proiectat astfel încât să prevină utilizarea necorespunzătoare. Trebuie să fie disponibilă cel puţin una dintre următoarele măsuri de atenuare, la alegerea producătorului. Dispozitivul trebuie:

7.6.9.5.3.4. Suprafeţele fiecărei trape de evacuare pot fi prevăzute cu o peliculă de plastic pentru a permite persoanei să înlăture geamul sau geamurile. Folia de plastic trebuie tăiată la marginea exterioară a ferestrei de urgenţă şi urmând un model, de exemplu, cel prezentat în figura 32 din anexa 4. În cazul montării unei pelicule de plastic la ieşirea de urgenţă, aceasta trebuie să fie compatibilă cu dispozitivul şi să nu îi reducă eficienţa. În plus, caracteristicile geamurilor omologate trebuie să rămână neschimbate.

7.6.11.8. Limba în care sunt redactate indicatoarele de siguranţă sub formă de text care trebuie să respecte cerinţele de la punctele 7.6.11.1.-7.6.11.7. de mai sus trebuie să fie stabilită de autoritatea de omologare, ţinând seama de ţara/ţările în care solicitantul intenţionează să comercializeze vehiculul şi în colaborare, în cazul în care este necesar, cu autorităţile competente ale ţării/ţărilor în cauză. Dacă autoritatea din ţara/ţările în care urmează să fie înmatriculat vehiculul modifică limba, această schimbare nu atrage după sine un nou proces de omologare.

7.6.12.2.2. să ilumineze o porţiune de sol plană şi orizontală cu o lăţime de 2 m măsurată plecând de la un plan paralel cu planul vertical longitudinal median al vehiculului care trece prin punctul lateral extrem al uşii de serviciu închise şi cu o lungime delimitată de planul transversal care trece prin punctul uşii de serviciu închise situat cel mai în faţă şi planul transversal care trece prin axa centrală a roţilor celor mai apropiate de uşa de serviciu şi situate în spatele acesteia sau, în absenţa unor astfel de roţi, planul transversal care trece prin spatele vehiculului;

7.7.1.1.Spaţiul liber care se extinde dinspre peretele lateral în care este amenajată uşa către interiorul vehiculului trebuie să permită trecerea liberă a unui dispozitiv de încercare având dimensiunile dispozitivelor de încercare 1 şi 2 indicate în figura 1 din anexa 4.

7.7.1.4.Silueta cilindrică (a se vedea figura 6 din anexa 4) folosită pentru a testa distanţa liberă a culoarului trebuie deplasată plecând de la culoar în direcţia probabilă de deplasare a unei persoane care părăseşte vehiculul, până când axa sa centrală atinge planul vertical care conţine muchia de sus a celei mai înalte trepte sau până când un plan tangenţial la cilindrul superior atinge panoul dublu, luându-se în considerare deplasarea ce are loc mai întâi, dintre cele două de mai sus, iar apoi este menţinută în această poziţie (a se vedea figura 2 din anexa 4).

7.7.1.5.Între silueta cilindrică, aflată în poziţia stabilită la punctul 7.7.1.4. şi panoul dublu aflat în poziţia stabilită la punctul 7.7.1.3. de mai sus trebuie să existe un spaţiu liber ale cărui limite superioare şi inferioare sunt prezentate în figura 2 din anexa 4. Acest spaţiu liber trebuie să permită trecerea liberă a unui panou vertical ale cărui formă şi dimensiuni sunt identice cu cele ale secţiunii centrale a siluetei cilindrice (punctul 7.7.5.1 de mai jos) şi să aibă o grosime de maximum 20 mm. Din poziţia tangenţială la silueta cilindrică, panoul este deplasat până când latura sa exterioară vine în contact cu latura interioară a panoului dublu, atingând planul sau planurile delimitate de muchiile superioare ale treptei, în direcţia probabilă de mişcare a unei persoane care foloseşte intrarea (a se vedea figura 2 din anexa 4).

7.7.1.8.Cu toate acestea, unul sau mai multe scaune rabatabile destinate utilizării de către echipaj pot obstrucţiona pasajul pentru accesarea unei uşi de serviciu atunci când se află în poziţia de utilizare, cu condiţia ca:

7.7.1.9.În cazul vehiculelor cu o capacitate de maximum 22 de pasageri, o anumită uşă şi drumul de acces spre aceasta sunt considerate libere dacă:

7.7.2.1.Cu excepţia prevederilor de la punctul 7.7.2.4. de mai jos, spaţiul liber dintre culoar şi deschiderea uşii de urgenţă trebuie să permită trecerea liberă a unui cilindru vertical cu diametrul de 300 mm şi înălţimea de 700 mm măsurată de la planşeu şi care susţine un al doilea cilindru vertical cu un diametru de 550 mm, înălţimea totală a ansamblului fiind de 1 400 mm.

7.7.4.1.Trape de siguranţă în plafon

7.7.4.1.1. Cu excepţia vehiculelor din clasele I şi A, se amplasează cel puţin o trapă de evacuare astfel încât un trunchi de piramidă cu patru laturi cu un unghi lateral de 20° şi o înălţime de 1 600 mm să atingă o parte a unui scaun sau un suport echivalent. Axa piramidei trebuie să fie verticală, iar secţiunea sa cea mai mică să intre în contact cu zona de deschidere a trapei de siguranţă. Suporturile pot fi rabatabile sau mobile, cu condiţia să poată fi blocate în poziţia de utilizare. Aceasta este poziţia care se ia în considerare pentru testare.

7.7.4.2.Trape de siguranţă în planşeu

7.7.5.1.Culoarul (culoarele) unui vehicul trebuie proiectat(e) şi construit(e) astfel încât să permită trecerea liberă a unui dispozitiv de încercare format din doi cilindri coaxiali legaţi printr-un trunchi de con inversat, dispozitivul având dimensiunile prezentate în anexa 4, figura 6.

La vehiculele din clasele II, III şi B, dispozitivul de încercare, proiectat în conformitate cu anexa 4, figura 6, poate intra în contact cu orice monitor sau dispozitiv de afişare montat din plafonul situat deasupra culoarului. Forţa maximă necesară pentru îndepărtarea oricărui astfel de monitor sau dispozitiv de afişare în ambele direcţii nu trebuie să depăşească 35 de newtoni. Această forţă maximă trebuie să se aplice în mod normal în mijlocul marginii inferioare a dispozitivului de monitorizare sau de afişare pe rând în ambele direcţii până când dispozitivul de monitorizare sau de afişare ajunge într-o poziţie care permite trecerea liberă a dispozitivului de încercare. După ce a fost îndepărtat, dispozitivul de monitorizare sau de afişare trebuie să rămână în poziţie şi să nu se redesfăşoare automat.

7.7.5.1.1.1. În cazul scaunelor orientate cu faţa înainte, muchia frontală a dispozitivului de încercare cilindric definit la punctul 7.7.5.1. de mai sus trebuie să atingă cel puţin planul vertical transversal tangent la punctul cel mai avansat de pe spătarul scaunului situat pe rândul de scaune cel mai avansat şi să rămână în această poziţie. Din acest plan, trebuie să fie posibil să se deplaseze panoul prezentat în anexa 4, figura 7, astfel încât, pornind din poziţia de contact cu dispozitivul de încercare cilindric, latura panoului dinspre exteriorului vehiculului să se deplaseze în faţă pe o distanţă de 660 mm.

7.7.5.3.La vehiculele din clasa III, scaunele de pe o parte sau ambele părţi ale culoarului central pot fi deplasate lateral, astfel devenind posibilă reducerea lăţimii culoarului central la o valoare care să corespundă unui cilindru inferior cu diametru de 220 mm, cu condiţia ca fiecare scaun să fie dotat cu o comandă uşor accesibilă oricărei persoane care stă în picioare în culoarul central şi suficientă pentru a readuce scaunul în poziţia care corespunde unei lăţimi minime de 300 mm, fără dificultate şi, dacă este posibil, automat, chiar dacă scaunul este încărcat.

7.7.8.1.Lăţimea minimă a scaunului (a se vedea figura 9 din anexa 4)

7.7.8.3.Înălţimea pernei scaunului (dimensiunea H, a se vedea figura 11a din anexa 4)

7.7.8.4.Spaţierea scaunelor (a se vedea figurile 12A şi 12B din anexa 4)

7.7.8.5.Spaţiul pentru pasagerii aşezaţi pe scaune (a se vedea figura 13 din anexa 4)

7.7.8.5.1. În cazul unui scaun aflat în spatele unei despărţituri sau al unei structuri rigide alta decât un scaun, se asigură, în conformitate cu figura 13 din anexa 4, un spaţiu liber minim în faţa fiecărui spaţiu necesar pentru un scaun pentru pasageri (astfel cum este definit la punctul 7.7.8.6. de mai jos). O despărţitură al cărei contur corespunde aproximativ celui al spătarului înclinat al scaunului poate pătrunde în acest spaţiu. În cazul scaunelor situate lângă scaunul conducătorului auto, în vehicule din clasa A sau B, se permite pătrunderea în spaţiul liber a tabloului de bord, a comenzilor, a schimbătorului de viteze, a parbrizului, a parasolarului, a centurilor de siguranţă şi a dispozitivelor de prindere a acestora.

7.7.8.5.2. În cazul unui scaun aflat în spatele altui scaun şi/sau al unui scaun amplasat cu faţa la culoar, se asigură, în conformitate cu figura 11b din anexa 4, un spaţiu liber pentru picioare cu o adâncime de cel puţin 300 mm şi lăţimea prevăzută la punctul 7.7.8.1.1. din prezenta anexă. Este, de asemenea, admisă prezenţa în acest spaţiu a picioarelor de scaune, a suporturilor de sprijin pentru picioarele pasagerilor şi a modificărilor prevăzute la punctul 7.7.8.6. de mai jos, cu condiţia să rămână suficient spaţiu pentru picioarele pasagerilor. Acest spaţiu pentru picioare poate fi situat parţial în şi/sau deasupra culoarului central, dar nu trebuie să creeze niciun obstacol la măsurarea lăţimii minime a culoarului central în conformitate cu punctul 7.7.5. În cazul scaunelor situate lângă scaunul conducătorului auto din vehiculele de clasa A sau B, este permisă pătrunderea centurilor de siguranţă şi a dispozitivelor de prindere a acestora.

7.7.8.6.Înălţimea liberă de deasupra poziţiilor de şedere

7.7.8.6.1. În cazul vehiculelor neetajate, deasupra fiecărei poziţii de şedere şi, cu excepţia scaunelor situate lângă scaunul conducătorului auto al unui vehicul din clasa A sau B, deasupra spaţiului liber pentru picioare aferent trebuie să existe o înălţime liberă de minimum 900 mm, măsurată de la punctul cel mai înalt al pernei necomprimate a scaunului, şi de cel puţin 1 350 mm de la nivelul mediu al planşeului în spaţiul pentru picioare. În cazul vehiculelor cărora li se aplică prevederile de la punctul 7.7.1.10. din prezenta anexă, precum şi al scaunului (scaunelor) de lângă scaunul conducătorului auto al unui vehicul din clasa A sau B, aceste dimensiuni pot fi reduse la 1 200 mm, măsuraţi de la planşeu, şi la 800 mm, măsuraţi de la punctul cel mai înalt al pernei necomprimate a scaunului.

7.7.8.6.4.2.2. cea mai apropiată muchie a zonei cu adâncimea de 300 mm disponibilă pentru picioarele pasagerului aşezat pe scaun este deplasată înainte cu maximum 200 mm de la marginea pernei necomprimate a scaunului şi cu maximum 600 mm în faţa spătarului scaunului, măsurătorile fiind făcute în planul vertical median al poziţiei de şedere (a se vedea figura 19 din anexa 4). În cazul a două scaune aşezate faţă în faţă, prezenta cerinţă se aplică doar unuia dintre scaune, iar spaţiul rămas pentru picioarele pasagerilor aşezaţi este de minimum 400 mm;

7.7.9.1.Vehiculele din clasa I, II şi A trebuie dotate cu un dispozitiv prin care pasagerii pot solicita conducătorului auto să oprească vehiculul. Comenzile acestor dispozitive de comunicare trebuie să poată fi acţionate cu palma mâinii. Dispozitive de comunicare corespunzătoare trebuie distribuie în mod adecvat şi uniform în interiorul vehiculului, la o înălţime de maximum 1 500 mm de la planşeu; această prevedere nu exclude posibilitatea montării unor dispozitive suplimentare de comunicare la o înălţime mai mare. Comenzile trebuie să contrasteze vizual cu imediata lor vecinătate. Activarea comenzilor este indicată pasagerilor cu ajutorul unuia sau mai multor indicatoare luminoase. Indicatorul trebuie să afişeze cuvintele "oprire autobuz" sau un text echivalent, cu litere cu înălţimea de cel puţin 50 mm, şi/sau o pictogramă adecvată şi trebuie să rămână iluminat până când uşa (uşile) de serviciu se deschid. Vehiculele articulate trebuie să dispună de astfel de indicatoare pe fiecare secţiune rigidă a vehiculului. Vehiculele cu etaj trebuie să dispună de acestea pe fiecare platformă.

7.7.9.3.Comunicarea cu compartimentul pentru toaletă

7.7.13.1.2. dacă scaunele pasagerilor amplasate chiar în spatele habitaclului conducătorului auto sunt dotate fie cu un perete de protecţie fie, în cazul vehiculelor din clasa A sau B, cu o centură de siguranţă. Cerinţa privind montarea unei centuri de siguranţă nu se aplică în cazul vehiculelor având o zonă pentru pasageri în picioare aflată chiar în spatele habitaclului conducătorului auto. Dacă este montat, peretele de protecţie trebuie să respecte prevederile de la punctele 7.7.13.1.2.1-7.7.13.1.2.3 de mai jos (a se vedea figura 30 din anexa 4).

7.9Secţiunea articulată a vehiculelor articulate

7.11.1.3.

Barele de mână şi mânerele trebuie să aibă o secţiune care să permită pasagerilor să le apuce uşor şi ferm. Fiecare bară de mână trebuie să asigure o lungime de cel puţin 100 mm pentru o mână. În niciun punct, secţiunea nu trebuie să fie mai mică de 20 mm sau mai mare de 45 mm, cu excepţia mâinilor curente de pe uşi şi scaune şi, în cazul vehiculelor din clasele II, III sau B, de pe pasajele de acces. În aceste cazuri, sunt autorizate barele de mână cu o dimensiune minimă de 15 mm, cu condiţia ca una dintre celelalte dimensiuni să fie de cel puţin 25 mm. Barele de mână nu trebuie să aibă îndoituri ascuţite.

7.11.2.1.

Barele de mână şi/sau mânerele trebuie să fie prezente în număr suficient de mare pentru fiecare punct de pe zona de planşeu destinată pasagerilor în picioare, în conformitate cu punctul 7.2.2. din prezenta anexă. În acest sens, mânerele-buclă, dacă sunt prezente, pot fi considerate mânere, dacă sunt fixate prin mijloace corespunzătoare. Această cerinţă se consideră îndeplinită dacă, pentru toate amplasamentele posibile ale dispozitivului de încercare prezentat în figura 4 din anexa 20, braţul mobil al dispozitivului poate atinge cel puţin două mâini curente sau mânere. Dispozitivul de încercare poate fi răsucit liber în jurul axei sale verticale.

7.11.2.3.

Pentru fiecare poziţie care poate fi ocupată de un pasager în picioare, cel puţin una din cele două mâini curente sau mânere necesare trebuie să se afle la maximum 1 500 mm deasupra nivelului planşeului în poziţia respectivă. Prezenta cerinţă nu se aplică unei zone adiacente uşii dacă uşa sau mecanismul său în poziţia deschisă ar împiedica folosirea mânerului. De asemenea, se poate face excepţie pentru mijlocul platformelor de mari dimensiuni, dar suma suprafeţelor exceptate nu trebuie să depăşească 20 % din suprafaţa totală destinată pasagerilor în picioare.

7.12.1.

În orice spaţiu în care un pasager care stă pe scaun poate fi aruncat în casa scărilor, în spaţiul declarat pentru scaune rulante, pentru cărucior sau ca zonă deschisă destinată pasagerilor în picioare, ca urmare a unei frânări bruşte, trebuie să se monteze un parapet sau, în cazul vehiculelor din clasa A sau B, o centură de siguranţă. Acest eventual parapet trebuie să aibă o înălţime minimă de 800 mm de la planşeul pe care stau picioarele pasagerului şi trebuie să continue spre interior pe o distanţă măsurată de la peretele vehiculului până la un punct situat la cel puţin 100 mm dincolo de axa centrală longitudinală a oricărei poziţii de şedere în care pasagerul este supus riscului sau, în cazul unei case a scărilor, la nivelul laturii verticale a treptei cele mai interioare; se ia în considerare distanţa cea mai scurtă.

7.12.2.

Punctul 7.12.1. nu se aplică niciunui scaun orientat lateral, niciunui scaun care are linia mediană în interiorul proiecţiei longitudinale a unui culoar, niciunui scaun în faţa căruia se află orice structură a vehiculului (de exemplu, o masă fixă sau un compartiment de bagaje) care oferă niveluri de protecţie comparabile ca un parapet care îndeplineşte cerinţele de la punctul 7.12.1. sau scaune transversale, în cazul în care distanţa maximă între feţele frontale ale spătarelor scaunelor aşezate faţă în faţă nu depăşeşte 1 800 mm atunci când este măsurată în conformitate cu punctul 7.7.8.4.3.

7.15.1.

Toate tipurile de aparatură vizuală de divertisment pentru pasageri, cum ar fi monitoarele de televiziune sau aparatele de redare a imaginilor, trebuie amplasate în afara câmpului vizual al conducătorului auto aşezat în poziţia normală de conducere. Prezenta cerinţă nu împiedică utilizarea unui monitor de televiziune sau a unui dispozitiv similar folosit de conducătorul auto ca parte a sistemelor de control şi de conducere a vehiculului, de exemplu pentru monitorizarea uşilor de serviciu.

7.17.2.

o barieră de protecţie continuă în jurul părţii laterale şi a spatelui părţii neacoperite a vehiculului, cu o înălţime de minimum 1 100 mm în părţile laterale şi 1 200 mm în spatele vehiculului, măsurată de la nivelul general al planşeului adiacent panourilor. Bariera de protecţie trebuie să fie formată din panouri neîntrerupte laterale şi posterioare cu o înălţime de minimum 700 mm de la nivelul general al planşeului adiacent panourilor, combinate cu una sau mai multe balustrade neîntrerupte cu următoarele caracteristici:

(a) dimensiunea secţiunii trebuie să fie cuprinsă între minimum 20 mm şi maximum 45 mm;

(b) dimensiunea oricărui spaţiu între o balustradă şi orice balustradă sau panou adiacent nu trebuie să depăşească 200 mm;

(d) uşile de ieşire sunt considerate ca făcând parte din această barieră de protecţie.

7.19

Informaţii în materie de siguranţă:

În cazul vehiculelor din clasa II, altele decât cele cu planşeu jos, şi din clasele III şi B, producătorul trebuie să specifice în cererea de omologare mijloacele de transmitere a informaţiilor privind siguranţa care permit operatorului, conducătorului auto şi/sau echipajului să informeze cu uşurinţă pasagerii cu privire la instrucţiunile de siguranţă, cum ar fi, de exemplu, amplasarea ieşirilor de urgenţă, amplasarea extinctoarelor, indicatorul de siguranţă.

Aceste mijloace trebuie adaptate la designul şi arhitectura vehiculului, cu scopul de a face instrucţiunile de siguranţă uşor accesibile şi inteligibile pentru orice pasager.

ANEXA 3¹:Apendice - Verificarea limitei de basculare statică prin calcul

3.Pregătirea pentru calcul

ANEXA 4:Scheme explicative

Neetajat
Clasa		B (mm)	C (mm)	D (mm)	E (mm)	F (mm)
A		550	350	500 (¹)	1 900 (¹)	900
B		450	300	300	1 500	900
I		550	450 (²)	500 (¹)	1 900 (¹)	900
II		550	350	500 (¹)	1 900 (¹)	900
III		450	300 (³)	500 (¹)	1 900 (¹),(⁴)	900 (⁴)
Etajat
I	LD	550	450 (²)	500	1 800 (⁵)	1 020 (⁵)
I	UD	550	450 (²)	500	1 680	900
II	LD	550	350	500	1 800 (⁵)	1 020 (¹)
II	UD	550	350	500	1 680	900
III	LD	450	300 (³)	500	1 800 (⁵)	1 020 (⁵)
III	UD	450	300 (³)	500	1 680	900
(¹) Înălţimea cilindrului superior şi, în consecinţă, înălţimea totală poate fi redusă cu 100 mm în orice parte a culoarului din spatele: (a) unui plan vertical transversal situat la 1,5 m înaintea liniei mediane a axei spate (cea mai avansată axă spate în cazul vehiculelor cu mai multe axe spate) şi (b) unui plan vertical transversal situat la muchia din spate a celei mai din spate uşi de serviciu, dacă există mai mult de o uşă de serviciu. (²) Diametrul cilindrului inferior poate fi redus de la 450 mm la 400 mm în orice parte a culoarului central spre spatele celui mai din faţă dintre următoarele două plane: (a) un plan vertical transversal situat la 1,5 m înaintea liniei mediane a axei spate (cea mai avansată axă spate în cazul vehiculelor cu mai multe axe spate) şi (b) un plan vertical transversal situat la muchia din spate a celei mai din spate uşi de serviciu dintre axe. În sensul celor de mai sus, fiecare secţiune rigidă a unui vehicul articulat este luată în considerare în mod separat. (³) 220 mm în cazul scaunelor deplasabile în direcţie laterală (a se vedea punctul 7.7.5.3. din anexa 3). (⁴) În cazul unui vehicul la care o parte a platformei este situată direct deasupra habitaclului conducătorului auto, înălţimea totală a dispozitivului de încercare poate fi redusă (prin reducerea înălţimii cilindrului inferior) de la 1 900 mm la 1 680 mm în orice parte a culoarului din faţa unui plan vertical transversal care coincide cu linia mediană a axei faţă. (⁵) Înălţimea totală a dispozitivului de încercare poate fi redusă (prin reducerea înălţimii cilindrului inferior): (a) de la 1 800 mm la 1 680 mm în orice parte a culoarului platformei inferioare din spatele unui plan vertical transversal situat cu 1 500 mm în faţa centrului axei din spate (cea mai din faţă axă spate în cazul vehiculelor cu mai multe axe spate), (b) de la 1 800 mm la 1 770 mm în cazul unei uşi de serviciu situate în faţa axei faţă în orice parte a culoarului dintre două plane verticale transversale situate cu 800 mm în faţa şi în spatele liniei mediane a axei faţă.

Clase		I şi A	II, III şi B
Prima treaptă de la solul "D"	Înălţime maximă (mm)	340 (⁶)	380,(⁶),(⁷),(⁸)
	Profunzime minimă (mm)	300 (^*2)
Alte trepte "E"	Înălţime maximă (mm)	250 (⁹)	350 (¹⁰)
	Înălţime minimă (mm)	120
	Profunzime minimă (mm)	200
Observaţii: 1 La uşile duble, treptele din fiecare jumătate a nivelului de acces se tratează separat. 2 Valoarea "E" nu trebuie să fie identică pentru fiecare treaptă.
(^*2) 230 mm în cazul vehiculelor având o capacitate de maximum 22 de pasageri. (⁶) 700 mm în cazul unei uşi de urgenţă. 1 500 mm în cazul unei uşi de urgenţă de pe platforma superioară a unui vehicul etajat. Maximum 850 mm în cazul unei uşi de urgenţă de pe platforma inferioară a unui vehicul etajat. (⁷) 430 mm în cazul unui vehicul având exclusiv suspensie mecanică. (⁸) Pentru cel puţin o uşă de serviciu; 400 mm pentru alte uşi de serviciu. (⁹) 300 mm în cazul treptelor unei uşi din spatele ultimei axe. (¹⁰) 250 mm pe culoarele vehiculelor având o capacitate de maximum 22 de pasageri.

ANEXA 5:Cerinţe pentru stabilirea contrastului vizual în conformitate cu punctul 3.3.3. din anexa 8

2.Pentru determinarea valorilor gradului de reflexie

2 şi

d se utilizează o sferă de integrare în conformitate cu CIE 38:1977.

ANEXA 6:Orientări pentru măsurarea forţelor de închidere la uşile acţionate electric (a se vedea anexa 3 punctul 7.6.5.6.1.1) şi forţele reactive la rampele operate electric (a se vedea anexa 8, punctul 3.11.4.3.3)

2.Definiţii

2.5.Relaţia dintre parametrii de mai sus este prezentată în figura 1 (ca un exemplu):

ANEXA 7:Cerinţe alternative pentru vehiculele din clasele A şi B

1.Vehiculele din clasele A şi B respectă cerinţele de la anexa 3, cu următoarele excepţii:

1.1.Dimensiuni minime pentru ieşiri

Apertura	Dimensiuni minime	Observaţii
Uşă de serviciu	Înălţimea intrării: Clasa A 1 650 mm B 1 500 mm	Înălţimea intrării uşii de serviciu se măsoară ca distanţa verticală măsurată în planul vertical al proiecţiilor orizontale ale punctului median al deschiderii uşii şi faţa superioară a primei trepte.
	Înălţimea deschiderii	Înălţimea verticală a deschiderii uşii de serviciu trebuie să permită trecerea liberă a panoului dublu menţionat la punctul 7.7.1.1. din anexa 3. Colţurile superioare pot fi rotunjite la un arc de cerc cu raza de maximum 150 mm.
	Lăţime: Uşă simplă: 650 mm Uşă dublă: 1 200 mm	Pentru vehiculele din clasa B în care deschiderea uşii de serviciu este cuprinsă între 1 400 mm - 1 500 mm, lăţimea minimă a deschiderii uşii este de 750 mm. Pentru toate vehiculele, lăţimea oricărei uşi de serviciu poate fi redusă cu 100 mm, dacă măsurarea se efectuează la nivelul mânerelor şi cu 250 mm, dacă această reducere este impusă de proeminenţa arcurilor de roată sau, în cazul uşilor automate sau cu comandă la distanţă, de mecanismele de acţionare a uşilor sau de înclinarea parbrizului.
Uşă de siguranţă	Înălţime: 1 250 mm Lăţime: 550 mm	Lăţimea poate fi redusă cu 300 mm în cazurile în care acest lucru este impus de prezenţa arcurilor de roată, cu condiţia ca lăţimea de 550 mm să fie respectată la înălţimea minimă de 400 mm deasupra celei mai de jos părţi a deschiderii uşii. Colţurile superioare pot fi rotunjite la un arc de cerc cu raza de maximum 150 mm.
Fereastră de urgenţă	Suprafaţa deschiderii: 400 000 mm²	Trebuie să fie posibilă înscrierea în această suprafaţă a unui dreptunghi de 500 mm × 700 mm.
Trapă de evacuare	Suprafaţa deschiderii: 450 000 mm²	Trebuie să fie posibilă înscrierea în această suprafaţă a unui dreptunghi de 600 mm × 700 mm.

1.1.1.Un vehicul căruia i se aplică punctul 7.7.1.10. din anexa 3 trebuie să îndeplinească cerinţele de la punctul 7.6.3.1. din anexa 3 sau de la punctul 1.1. din prezenta anexă în ceea ce priveşte ferestrele de urgenţă şi trapele de evacuare, precum şi cerinţele minime în ceea ce priveşte uşile de serviciu şi uşile de urgenţă.

Apertura	Dimensiuni	Observaţii
Uşă de serviciu	Înălţimea deschiderii: 1 100 mm	Această dimensiune poate fi redusă la colţurile deschiderii cu un arc de cerc cu raza de maximum 150 mm.
	Lăţime: Uşă simplă: 650 mm Uşă dublă: 1 200 mm	Această dimensiune poate fi redusă la colţurile deschiderii cu un arc de cerc cu raza de maximum 150 mm. Lăţimea poate fi redusă cu 100 mm, dacă măsurarea se efectuează la nivelul mânerelor, şi cu 250 mm, dacă această reducere este impusă de proeminenţa arcurilor de roată sau, în cazul unei uşi automate sau cu comandă la distanţă, de mecanismele de acţionare a uşilor sau de înclinarea parbrizului.
Uşă de siguranţă	Înălţime: 1 100 mm Lăţime: 550 mm	Lăţimea poate fi redusă cu 300 mm în cazurile în care acest lucru este impus de prezenţa arcurilor de roată, cu condiţia ca lăţimea de 550 mm să fie respectată la înălţimea minimă de 400 mm deasupra celei mai de jos părţi a deschiderii uşii. Colţurile superioare pot fi rotunjite la un arc de cerc cu raza de maximum 150 mm.

ANEXA 8:Aşezarea şi accesibilitatea pasagerilor cu mobilitate redusă

3.Cerinţe

3.1.Trepte

3.2.2.Sub sau în imediata apropiere a cel puţin unuia dintre scaunele cu prioritate trebuie să existe un spaţiu adecvat destinat câinilor care însoţesc persoanele nevăzătoare. Acest spaţiu nu trebuie să aibă muchii ascuţite şi nu trebuie să facă parte din culoar. În cazul vehiculelor din clasa I, suprafaţa podelei destinată unui câine care însoţeşte nevăzătorii trebuie să aibă dimensiunile de 700 mm x 400 mm. Acest spaţiu poate sa se suprapună cu spaţiul necesar pentru picioare al unui scaun neprioritar cu cel mult 10 %.

3.2.3.Braţele scaunelor se montează între poziţiile de şedere şi culoarul central şi trebuie să poată să fie flexibile şi uşor deplasabile pentru a permite accesul liber la scaun.

La vehiculele din clasa I, aceste braţe de scaune trebuie să aibă o lungime minimă de 250 mm atunci când sunt depliate, măsurată de la spătarul scaunului şi să nu depăşească marginea frontală a scaunului. Braţele scaunelor trebuie poziţionate astfel încât să faciliteze aşezarea pe scaun şi părăsirea scaunului de către persoană cu mobilitate redusă şi trebuie proiectate astfel încât să permită pasagerului să se sprijine de ele cu uşurinţă. Suprafaţa superioară a braţului scaunului trebuie să fie antiderapantă.

3.2.7.Fiecare scaun cu prioritate trebuie să aibă o înălţime liberă de minimum 1 300 mm pentru vehiculele din clasele I şi A şi de minimum 900 mm pentru vehiculele din clasa II, măsurată de la cel mai înalt punct al pernei necomprimate a scaunului. Această înălţime liberă se întinde peste proiecţia verticală a lăţimii minime necesare de 440 mm a scaunului şi a spaţiului pentru picioare aferent.

Pătrunderea unui spătar de scaun sau a altui obiect în acest spaţiu este autorizată doar cu condiţia să rămână un spaţiu vertical liber minim care se întinde cu 230 mm în faţa pernei scaunului. Dacă scaunul cu prioritate este plasat cu faţa spre un perete mai înalt de 1 200 mm, spaţiul respectiv trebuie să fie de 300 mm. De la marginile spaţiului liber definit mai sus sunt permise intruziuni în conformitate cu punctele 7.7.8.6.3.1.-7.7.8.6.3.4. din anexa 3, ca şi cum referinţa la spaţiul liber de la punctele 7.7.8.6.1. şi 7.7.8.6.2. de la anexa 3 ar fi o referinţă la spaţiul liber definit mai sus. Se pot aplica dispoziţiile de la punctul 7.7.8.1.4. din anexa 3. Intruziunea mânerelor sau a mâinilor curente menţionată la punctul 3.4.2. de mai jos poate ocupa cel mult 100 mm, măsuraţi de la peretele lateral, din spaţiul liber de deasupra proiecţiei verticale a spaţiului pentru picioare.

3.4.1.Între scaunele cu prioritate descrise la punctul 7.7.8.5.3. din anexa 3 şi uşa de serviciu cea mai adecvată pentru urcarea şi coborârea respectivelor categorii de persoane trebuie prevăzută o mână curentă la o înălţime cuprinsă între 800 mm şi 900 mm deasupra nivelului planşeului. Se permite o întrerupere a barei în locurile unde este necesar să se asigure accesul la spaţiul rezervat pentru un scaun rulant, un scaun amplasat pe un arc de roată, o scară, un punct de acces sau un culoar central. Nicio întrerupere a mâinii curente nu trebuie să depăşească 1 050 mm şi se prevede o mână curentă verticală pe cel puţin una dintre părţile întreruperii.

3.5.Panta planşeului

Panta culoarului, a punctului de acces şi a zonei planşeului între scaunul cu prioritate sau fotoliul rulant şi cel puţin o intrare sau o ieşire sau o combinaţie intrare-ieşire nu trebuie să fie mai mare de 8 %. Panta culoarului, a punctului de acces şi a zonei planşeului între orice fotoliul rulant şi cel puţin o intrare sau o ieşire sau o combinaţie intrare-ieşire nu trebuie să fie mai mare de 5 %. Astfel de suprafeţe în pantă trebuie acoperite cu un material antiderapant. Cu toate acestea, în culoarul central, în pasajele de acces sau în zona planşeului unde se întâlnesc pante orientate în mod diferit, aceste limite pot fi depăşite cu condiţia ca numărul total al acestor suprafeţe să nu fie mai mare de 25 % din suprafaţa totală parcursă de scaunul cu rotile pentru a ajunge în zona scaunului rulant.

3.6.1.Pentru fiecare utilizator de fotoliu rulant pentru care se prevede posibilitatea accesului în compartimentul pentru pasageri, trebuie prevăzută o zonă specială de cel puţin 750 mm lăţime, 1 300 mm lungime şi 1 400 mm înălţime. Planul longitudinal al zonei speciale trebuie să fie paralel cu planul longitudinal al vehiculului, suprafaţa planşeului în zona specială trebuie să fie antiderapantă, iar panta maximă în direcţiile spre înainte şi înapoi nu trebuie să depăşească 5 %. În direcţie laterală, panta nu trebuie să depăşească 3 %. Cu toate acestea, la capătul din spate al scaunului rulant unde se întâlnesc pante orientate în mod diferit, aceste limite pot fi depăşite cu condiţia ca numărul total al acestor suprafeţe să nu fie mai mare de 25 % din suprafaţa scaunului rulant. În cazul unui scaun cu rotile orientat spre înapoi care îndeplineşte cerinţele de la punctul 3.8.4, panta din direcţia longitudinală nu trebuie să depăşească 8 %, cu condiţia ca această pantă să fie orientată în sus, dinspre partea din faţă către partea din spate a zonei speciale.

3.6.6.Vehiculele prevăzute cu spaţiu pentru fotolii rulante trebuie să aibă pictograme în conformitate cu figura 23A din anexa 4, vizibile din exterior, atât în secţiunea anterioară a vehiculului, pe partea care corespunde direcţiei de mers, cât şi în apropierea uşii (uşilor) de serviciu corespunzătoare.

3.7.3.În cazul vehiculelor din clasele I, II şi A, atunci când spaţiul pentru picioare aferent oricărui scaun rabatabil sau o parte din respectivul scaun rabatabil în uz pătrunde în spaţiul aferent unui fotoliu rulant, scaunele în cauză trebuie să fie însoţite de o menţiune aplicată pe ele sau în apropierea lor şi care să conţină următorul text, scris cu litere având înălţimea de cel puţin 8 mm:

3.8.1.În vehiculele în care este obligatoriu ca scaunele să fie prevăzute cu sisteme de reţinere, spaţiul pentru fotolii rulante trebuie proiectat astfel încât utilizatorul fotoliului rulant să călătorească cu faţa spre înainte şi trebuie prevăzut cu sisteme de reţinere care respectă fie cerinţele specificate la punctul 3.8.2., fie pe cele de la punctul 3.8.3. de mai jos

3.8.2.3.Se efectuează un test de stabilitate conform următoarelor cerinţe:

3.8.2.4.În direcţia înainte în cazul unui sistem de blocare distinct pentru scaunul rulant şi pentru utilizatorul scaunului rulant

3.8.2.5.În direcţia înainte în cazul unui sistem de blocare combinat pentru scaun rulant/utilizator de scaun rulant

3.8.3.5.orice sistem de blocare a utilizatorului scaunului rulant trebuie:

3.8.3.6.Se efectuează o încercare statică asupra punctelor de ancorare atât pentru sistemul de blocare a scaunului rulant, cât şi pentru sistemul de blocare a utilizatorului scaunului rulant, în conformitate cu următoarele cerinţe:

3.8.3.7.Forţele prevăzute la punctul 3.8.3.6. de mai sus sunt:

3.8.3.8.Sistemul de reţinere a fotoliului rulant trebuie supus unei încercări dinamice efectuate conform următoarelor cerinţe:

3.8.3.9.Sistemul de reţinere a utilizatorului unui fotoliu rulant trebuie să respecte cerinţele de încercare specificate în Regulamentul nr. 16 sau ale unei încercări echivalente cu impulsul de decelerare descris la punctul 3.8.3.8.1. de mai sus. O centură de siguranţă omologată conform Regulamentului nr. 16 şi marcată în consecinţă este considerată conformă cu cerinţele.

3.8.4.1.Vehiculele în care nu este obligatoriu ca scaunele să fie prevăzute cu sisteme de reţinere pot fi dotate, ca alternativă la cerinţele punctului 3.8.2. sau 3.8.3. de mai sus, cu un spaţiu pentru fotolii rulante proiectat astfel încât utilizatorul fotoliului rulant să se deplaseze fără dispozitiv de reţinere, cu fotoliul orientat cu faţa în direcţia spre spate a vehiculului, sprijinit de un suport sau un spătar, în conformitate cu următoarele dispoziţii:

3.8.5.1.Spătarul prevăzut în spaţiul pentru un fotoliu rulant în conformitate cu punctul 3.8.4. se montează perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului şi trebuie să poată suporta o sarcină de 250 ± 20 daN, aplicată pe centrul suprafeţei tapisate a spătarului, la o înălţime de minimum 600 mm şi de maximum 800 mm măsurată vertical de la planşeul spaţiului pentru fotoliul rulant, timp de minimum 1,5 secunde, cu ajutorul unui bloc cu dimensiunile de 200 mm x 200 mm, în planul orizontal al vehiculului şi spre partea din faţă a acestuia. Spătarul nu trebuie să se îndoaie cu mai mult de 100 mm sau să sufere deformări permanente sau daune.

3.10.Dispoziţii pentru depozitarea landourilor şi a cărucioarelor pentru copii nepliate

3.11.Dispoziţii privind dispozitivele de asistenţă la urcare

3.11.3.1.1. Platformele elevatoare trebuie să poată funcţiona numai atunci când vehiculul este oprit. Vehiculul trebuie să aibă un dispozitiv de prevenire a pornirii care rămâne activ până când ascensorul se află în poziţia repliată. În cazul în care ascensorul permite accesul la vehicul printr-o uşă menţionată la punctul 3.6 din prezenta anexă, dispozitivul de prevenire a pornirii trebuie să rămână activ până când uşa este complet închisă. Orice mişcare a platformei trebuie împiedicată, cu excepţia cazului în care un dispozitiv care împiedică oprirea scaunului rulant a fost activat sau a intrat automat în funcţiune.

3.11.4.1.6. Marginea exterioară a suprafeţelor rampei disponibile pentru utilizarea de către un scaun cu rotile trebuie să fie marcată în mod clar cu o bandă de culoare de 45-55 mm lăţime, cu un contrast vizual faţă de restul suprafeţei rampei de C > = 0,7 şi cu un factor de reflexie difuză

d de cel puţin 0,5 conform anexei 5 a benzii de culoare (obiectul trebuie văzut) sau să fie neagră pe galben sau galben pe negru sau negru pe alb sau alb pe negru. Banda colorată este aplicată de-a lungul muchiei exterioare şi a ambelor muchii paralele cu direcţia de deplasare a fotoliului rulant.

3.11.4.1.8. Pentru vehiculele din clasa I prevăzute cu o rampă acţionată electric, spaţiul liber dintre părţile interioare ale pasajului de acces şi rampa desfăşurată nu trebuie să depăşească 75 mm pe fiecare parte. Această distanţă se măsoară cu ajutorul a două plane verticale situate la o înălţime de 1 090 mm de la planşeu, perpendiculare pe planul longitudinal care trece prin centrul vehiculului tangenţial cu părţile cele mai interioare montate la 300 mm spre interiorul vehiculului şi la 100 mm spre exteriorul acestuia, măsurată de la marginea exterioară a primei trepte. Atunci când rampa este desfăşurată, uşile de serviciu pot fi repoziţionate pentru a îndeplini această cerinţă.

ANEXA 10:Omologarea de tip pentru o unitate tehnică separată şi omologarea de tip a unui vehicul a cărui caroserie a fost deja omologată ca unitate tehnică separată

1.Omologarea de tip a unei unităţi tehnice separate.

2.Omologarea de tip a unui vehicul prevăzut cu o caroserie deja omologată ca unitate tehnică separată.

ANEXA 11:Mase şi dimensiuni

2.Definiţii

2.2.1."Lungimea vehiculului" este o dimensiune măsurată în conformitate cu standardul ISO 612-1978, termenul nr. 6.1.

2.2.2."Lăţimea vehiculului" este o dimensiune măsurată în conformitate cu standardul ISO 612-1978, termenul nr. 6.2.

2.9."Elevator de axă" înseamnă un dispozitiv montat permanent pe vehicul, având rolul de a reduce sau de a creşte sarcina pe axă sau pe axe, în funcţie de condiţiile de încărcare a vehiculului:

3.Cerinţe

3.1.Măsurarea masei vehiculului în condiţii de funcţionare şi repartiţia acesteia pe axe

Masa vehiculului în condiţii de funcţionare şi repartiţia acesteia pe axe sunt măsurate pe vehiculele prezentate în conformitate cu punctul 3.4. din prezentul regulament, cu vehiculul oprit, roţile aflându-se în linie dreaptă. Dacă masele cântărite nu se abat cu mai mult de 3 % de la masele declarate de către producător pentru configuraţia tehnică corespunzătoare tipului de vehicul sau nu se abat cu mai mult de 5 % atunci când este vorba de un vehicul din categoria M2 care nu depăşeşte 3 500 kg, masele în condiţii de funcţionare şi repartiţia acestora pe axe, astfel cum sunt declarate de către producător, vor fi utilizate în sensul cerinţelor care urmează. În caz contrar, se vor utiliza masele măsurate şi, în acest caz, serviciul tehnic poate, dacă este necesar, să facă măsurători suplimentare pe alte vehicule decât cele prevăzute la punctul 3.4. din prezentul regulament.

3.2.1.1.Pentru calculul descris în continuare a repartiţiei masei, producătorul furnizează serviciului tehnic însărcinat cu efectuarea testelor (sub forma unui tabel sau sub orice altă formă adecvată) informaţiile necesare pentru a se putea identifica, în cazul fiecărei configuraţii tehnice din cadrul unui tip de vehicul, masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat, masele maxime tehnic admisibile pe axe şi pe grup de axe, masa tractabilă maximă tehnic admisibilă şi masa maximă tehnic admisibilă a ansamblului încărcat.

3.2.1.3.În cerinţele care urmează, simbolurile M, mi,

j TM şi MC desemnează parametrii următori, pentru care trebuie să fie îndeplinite cerinţele stabilite la punctul 3.2 de mai sus:

3.2.3.2.Atunci când vehiculul în stare de funcţionare este încărcat conform descrierii de la punctul 3.2.3.2.1 de mai jos, masa corespunzătoare sarcinii pe fiecare axă nu trebuie să depăşească masa mi pe fiecare axă, iar masa corespunzătoare sarcinii pe fiecare axă izolată sau grup de axe nu trebuie să depăşească masa

j aplicată grupului de axe respectiv. În plus, masa corespunzătoare sarcinii pe axa motoare sau suma maselor corespunzătoare sarcinilor pe axele motoare trebuie să reprezinte cel puţin 25 % din M.

3.2.3.2.1. Vehiculul în stare de funcţionare este încărcat cu: o masă care corespunde numărului P de pasageri aşezaţi, având masa Q; o masă care corespunde numărului SP de pasageri aflaţi în picioare, de masă Q, repartizată în mod uniform pe suprafaţa rezervată pasagerilor aflaţi în picioare S1; dacă este cazul, o masă WP repartizată în mod uniform pe fiecare spaţiu pentru scaune cu rotile; o masă egală cu B (kg), repartizată în mod uniform în compartimentele pentru bagaje; o masă egală cu BX (kg), repartizată în mod uniform pe suprafaţa de plafon prevăzută pentru transportul bagajelor, unde:

3.2.3.3.Atunci când vehiculul se află în stare de funcţionare sau este încărcat astfel cum este specificat la punctul 3.2.3.2.1. de mai sus, masa corespunzătoare sarcinii pe axa faţă sau pe grupul de axe faţă nu poate fi mai mică decât procentul masei vehiculului în stare de funcţionare sau al masei maxime tehnic admise "M", definit în tabelul următor:

3.3.1.2.Cu litere sau pictograme de minimum 10 mm înălţime şi cifre de minimum 12 mm înălţime:

3.3.2.În apropierea marcajelor menţionate mai sus, trebuie să se prevadă un spaţiu în care să se indice, cu litere sau pictograme de minimum 10 mm înălţime şi cifre de minimum 12 mm înălţime, masa bagajelor B şi BX care poate fi transportată atunci când vehiculul este încărcat cu numărul maxim de pasageri şi de personal de bord, fără ca vehiculul să depăşească masa maximă admisibilă sau masa pe o axă sau grup de axe acceptată în ţara părţii contractante în care urmează să fie înmatriculat vehiculul. Părţile contractante care solicită marcarea acestei mase stabilesc, de comun acord cu producătorul, masa bagajelor care urmează să fie marcate şi se asigură că vehiculele sunt marcate corespunzător înainte de înmatriculare.

3.4.1.Este necesar ca orice vehicul să poată fi manevrat, în fiecare dintre cele două sensuri, urmând o traiectorie circulară completă de 360° în interiorul unei suprafeţe definite de două cercuri concentrice, cercul exterior având o rază de 12,50 m şi cercul interior o rază de 5,30 m, niciunul dintre punctele extreme ale vehiculului (cu excepţia

3.4.2.Când vehiculul este în staţionare, prin trasarea unei linii pe sol, se stabileşte un plan vertical tangent la latura vehiculului dirijată spre exteriorul cercului. În cazul unui vehicul articulat, cele două părţi rigide sunt aliniate la plan. Atunci când vehiculul se deplasează, plecând de la o abordare în linie dreaptă, în suprafaţa circulară descrisă la punctul 3.4.1. de mai sus, niciuna dintre părţile sale nu trebuie să iasă în afara respectivului plan vertical cu mai mult de 0,60 m (a se vedea figurile C şi D).

ANEXA 12:Cerinţe suplimentare de siguranţă privind troleibuzele

1.Definiţii şi parametri de funcţionare

2.Captarea curentului

2.1.Curentul se obţine din cablurile de contact, cu ajutorul unuia sau mai multor dispozitive conectate, alcătuite de obicei din două captatoare de curent. (în cazul aplicaţiilor ghidate se poate utiliza un singur captator de curent sau un singur pantograf.) Un captator de curent trebuie să fie format dintr-un suport de plafon (baza troleului), dintr-o prăjină de troleu, dintr-un cap de captator de curent şi dintr-o inserţie cu suprafaţă de contact înlocuibilă. Captatoarele de curent trebuie montate astfel încât să se poată răsuci atât pe orizontală, cât şi pe verticală.

3.Echipamente de tracţiune şi auxiliare

3.7.Componentele electrice conectate la tensiunea de linie trebuie să prezinte, pe lângă izolaţia lor de bază, o izolaţie suplimentară faţă de caroseria troleibuzului, de reţeaua de alimentare cu curent electric de la bord şi faţă de interfeţele de semnal.

3.7.1.Izolaţiile externe, de exemplu cele de pe acoperiş şi cele ale motorului de tracţiune cu conductivitate ocazională şi curăţare periodică trebuie să prezinte un joc de minimum 10 mm.

3.7.2.Echipamentul din clasa B de tensiune trebuie marcat cu simbolul pentru fulger. Fundalul simbolului trebuie să fie de culoare galbenă, iar chenarul şi săgeata trebuie să fie de culoare neagră.

3.10.Cabluri şi aparatură:

4.Protecţia pasagerilor şi a personalului de bord împotriva curentului electric

4.2.Influenţa curenţilor de încărcare dinamici, cauzată de cuplajele capacitive dintre echipamentul de clasă B de tensiune şi şasiul electric, este redusă de impedanţa protectoare a materialelor izolante utilizate în spaţiile de la intrare. Stâlpii şi barele de susţinere de la intrări, tăbliile şi mânerele de uşă, rampele pentru fotoliile rulante şi primele trepte trebuie fabricate din material izolant sau acoperite cu izolaţie rezistentă la uzura mecanică sau trebuie să fie izolate de caroseria troleibuzului.

5.Habitaclul conducătorului auto

ANEXA 13:

Partea 1:Sistem de stingere a incendiilor omologat drept componentă

1.Specificaţii

Partea 2:Sistem de stingere a incendiilor instalat într-un compartiment motor specific

1.Specificaţii

1.3.Aparatura de încercare, incendiile de încercare şi condiţiile generale de încercare sunt descrise în apendicele 1 la prezenta anexă.

Condiţiile de încercare din apendicele 2-5 pot fi adaptate pentru compartimentul motor specific şi pentru compartimentul cu dispozitive de încălzire prin combustie specific. Adaptarea se stabileşte pe baza dispoziţiilor cuprinse în anexa 3, punctele 7.5.1.5.4.2. şi 7.5.1.5.4.3., stabilind pericolele de incendiu din interiorul compartimentului şi ajustarea sistemului de stingere a incendiilor. Adaptarea trebuie să ofere un nivel de siguranţă echivalent. Principiile care stau la baza adaptării se verifică de către serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor. Principiul care stă la baza adaptării trebuie verificat şi adăugat la raportul de încercare.

ANEXA 13¹:Apendicele 1 - Aparatura de încercare, incendiile de încercare şi specificaţiile generale de încercare

1.Aparatură de încercare

1.1.Aparatura de încercare trebuie să se confecţioneze din placă de oţel. Grosimea plăcii de oţel trebuie să fie în conformitate cu tabelul 1. Figura 1 arată aparatura de încercare văzută din faţă, figura 2 din spate, iar figura 3 de sus. Partea din faţă a aparaturii de încercare simulează partea din spate a unui compartiment motor real.

1.2.1.

Toate obiectele din aparatura de încercare sunt poziţionate în conformitate cu coordonatele (x, y, z), astfel cum se arată în tabelul 2. Originea este poziţia marcată (O) în figura 1. Valoarea coordonatelor este distanţa exprimată în metri de la origine (vezi figura 1), şi anume colţul stânga-faţă-jos.

Tabelul 2 Coordonatele obiectelor

Obiecte:	Coordonate [x; y; z]
Cilindru ventilator	[-0.60; 0.40; 0.10]
Obstrucţia 1	[0,0; 0,26; 0,0]
Obstrucţia 2	[0,26; 0,05; 0,02]
Machetă galerie de evacuare	[0,76; 0,05; 0,47]
Machetă motor	[0,87; 0,05; 0,04]
Obstrucţia 3	[1,44; 0,05; 0,02]
Obstrucţia 4	[0,82; 1,2; 0,0]
Machetă amortizor	[2,0; 0,28; 0,23]

1.4.1.

Pe lângă deschiderea pentru ventilator, aparatura de încercare include şase deschideri. Dimensiunile şi poziţionarea deschiderilor sunt în conformitate cu coordonatele din tabelul 3. Poziţiile au ca punct de referinţă două colţuri diagonal opuse (toate deschiderile au o formă dreptunghiulară). Deschiderile sunt prezentate în figura 4.

Tabelul 3 Coordonatele deschiderilor în aparatura de încercare

Apertura	Coordonate [x; y; z] - [x; y; z]	Suprafaţa deschiderii
A1	[0,03; 0,00; 1,08] - [1,18; 0,00; 1,13]	0,06 m²
A2	[1,22; 0,00; 1,08] - [2,37; 0,00; 1,13]	0,06 m²
B	[2,40; 0,50; 0,70] - [2,40; 1,30; 0,90]	0,16 m²
C	[0,85; 1,50; 0,03] - [1,24; 1,50; 0,36]	0,13 m²
D1	[2,00; 0,05; 0,00] - [2,35; 0,73; 0,00]	0,27 m²
D2	[2,00; 0,78; 0,00] - [2,35; 1,20; 0,00]	0,26 m²
	Suprafaţa totală a deschiderii:	0,94 m²

1.6.1.

Dimensiunile machetei de motor sunt 1 000 mm × 650 mm × 500 mm. Dimensiunile machetei de amortizor sunt 400 mm × 800 mm. Diametrul machetei de galerie de evacuare trebuie să aibă dimensiunile interioare de 80 mm × 900 mm. Machetele de componente trebuie să fie goale pe dinăuntru. Macheta de galerie de evacuare trebuie să fie conectată la macheta de amortizor printr-o ţeavă cu un diametru de 76 mm. O ţeavă de la macheta de amortizor se utilizează, de asemenea, pentru a duce gazele de evacuare de la sistemul de preîncălzire afară din aparatura de încercare.

1.7.1.

Şapte termocupluri (Tc) trebuie montate pe macheta de galerie de evacuare, perforate 2 mm în tub din exterior. Termocuplurile Tc1 - Tc4 trebuie să se situeze deasupra machetei la distanţele faţă de macheta de admisie specificate în tabelul 4. Termocuplurile Tc5 - Tc7 trebuie să se situeze în jurul machetei la aceeaşi distanţă faţă de admisie ca Tc2. Amplasarea termocuplurilor este ilustrată în figurile 5 şi 6.

Tabelul 4 Distanţa între termocuplu şi admisia machetei de galerie de evacuare

Termocuplu	Distanţa de la admisie
Tc1	250 mm
Tc2	300 mm
Tc3	350 mm
Tc4	600 mm
Tc5	300 mm
Tc6	300 mm
Tc7	300 mm

1.9.1.

Obstrucţia 1 are dimensiunile de 900 mm × 840 mm × 230 mm, astfel cum se ilustrează în figura 7. Obstrucţiile 2 şi 3 constau în tuburi de obstrucţie orizontale şi verticale, astfel cum se ilustrează în figura 8. Tuburile de obstrucţie orizontale sunt închise şi goale la interior, cu un diametru de 80 mm şi cu o lungime de 480 mm. Tuburile verticale sunt goale la interior şi deschise în partea inferioară, cu un diametru de 80 mm cu o lungime de 230 mm. Distanţa deschisă între fiecare tub este de 20 mm. Obstrucţia 4 este o cutie cu dimensiunile de 1 250 mm × 300 mm × 390 mm, astfel cum se ilustrează în figura 9.

2.1

Incendiile de încercare din tabelul 6 trebuie realizate în conformitate cu descrierile din apendicele 2-5. Se utilizează ca combustibili de încercare motorină (motorina comercială sau motorină uşoară), heptan (C7H16) şi ulei de motor 15W-40 cu un punct de aprindere COC de 230 °C şi cu o viscozitate la 40 °C de 107 mm²/s.

Tabelul 6 Incendii de încercare

Incendiu de încercare nr.	Descriere	Combustibil	Vârful aproximativ al ratei de eliberare a energiei termice la 60 de secunde după aprindere
1	Incendierea unor bălţi de lichid de 300 mm × 300 mm	Motorină şi heptan	60 kW
2	Incendierea unor bălţi de lichid de 300 mm × 300 mm şi 2 plăci fibrolemnoase	Motorină şi heptan	110 kW
3	Incendierea unor bălţi de lichid de 200 mm × 300 mm	Motorină şi heptan	40 kW
4	Diametrul incendierii unor bălţi de lichid 150 mm	Motorină şi heptan	7 kW
5	Incendiere cu aerosoli (450 MPa, 0,73 kg/min) min ± 10%)	Ulei Diesel	520 kW
6	Incendiere cu aerosoli (450 MPa, 0,19 kg/min)min ± 10%)	Ulei Diesel	140 kW
7	Incendiu provocat de scurgeri de ulei (40 de picături/min ± 10%)	Ulei de motor	5 kW

2.3

Incendiul de încercare nr. 2 constă într-o baltă de heptan şi două plăci fibrolemnoase îmbibate cu motorină cu o densitate în stare uscată de 3,5 kg/m³. Dimensiunile plăcilor fibrolemnoase sunt 12 mm × 295 mm × 190 mm. Plăcile fibrolemnoase trebuie să constea în cel puţin 90 la sută materie primă lemnoasă. Conţinutul de umiditate al plăcilor înainte de a fi înmuiate în motorină nu trebuie să depăşească 7 la sută. Plăcile fibrolemnoase trebuie să fie scufundate complet în motorină timp de cel puţin 10 minute înainte de încercare şi fixate vertical în tăvile pentru incendierea unor bălţi de lichid cu cel mult 10 minute înainte de începerea încercării.

2.4

Incendiile de încercare nr. 5 şi nr. 6 constau în incendieri prin pulverizare de motorină, în timp ce incendiul de încercare nr. 7 constă într-un incendiu prin picurarea uleiului (prin aprindere pe suprafaţă fierbinte).

Duza de pulverizare pentru incendiul de încercare nr. 5 este Lechler 460.368.30 sau echivalent. Duza de pulverizare pentru incendiul de încercare nr. 6 este Lechler 212.245.11 sau echivalent. Duza de pulverizare pentru incendiul de încercare nr. 7 este Danfoss 0,60X80H sau echivalent.

3.2

Sistemul de stingere a incendiilor trebuie instalat de către producătorul sau furnizorul sistemului. Figura 11 ilustrează suprafaţa pe care se pot amplasa puncte de descărcare ale agentului de stingere, precum duze, generatori de agent de stingere sau tuburi cu descărcare în agent de stingere. Punctele de descărcare trebuie să fie poziţionate în interiorul aparaturii de testare în două zone diferite:

(a) În plafon şi pe peretele din spate. Punctele de descărcare poziţionate în plafon trebuie să fie poziţionate la minimum 750 mm deasupra nivelului planşeului (z > = 0,75) şi în afara obstrucţiei 1. Duzele poziţionate pe peretele din spate trebuie să fie poziţionate la maximum 350 mm faţă de peretele din spate (y > = 1,15) şi la minimum 450 mm deasupra nivelului planşeului (z > = 0,45).

Figurile 17 şi 18 indică suprafeţele pe care se pot amplasa duzele.

(b) În interiorul cutiei mici (denumită obstrucţia 4), în partea din spate a aparaturii de încercare. Duzele trebuie amplasate în plafonul cutiei la cel puţin 290 mm de la planşeu (z > = 0,29).

ANEXA 13²:Apendicele 2 - Foc cu încărcătură mare

Incendiu de încercare nr. (vezi tabelul 6 din apendicele 1)	Descriere	Coordonate [x; y; z] (a se vedea figura 1 din apendicele 1)
6	Incendiere aerosoli (0,45 MPa, 0,19 kg/min)	[1,47; 0,73; 0,46]
3	Incendierea unor bălţi de lichid de 200 mm × 300 mm	[0,97; 0,85; 0,70]
4	Diametrul incendierii unor bălţi de lichid 150 mm	[0,97; 1,28; 0,00]
3	Incendierea unor bălţi de lichid de 200 mm × 300 mm	[1,54; 0,57; 0,36]
2	Incendierea unor bălţi de lichid de 300 mm × 300 mm şi a 2 plăci fibrolemnoase	[1,54; 0,77; 0,36]
3	Incendierea unor bălţi de lichid de 200 mm × 300 mm	[1,54; 0,13; 0,00]

ANEXA 13³:Apendicele 3 - Foc cu încărcătură mică

Incendiu de încercare nr. (vezi tabelul 6 din apendicele 1)	Descriere	Coordonate [x; y; z] (a se vedea figura 1 din apendicele 1)
4	Diametrul incendierii bălţii de lichid 150 mm	[0,02; 0,08; 0,00]
3	Incendierea unor bălţi de lichid de 200 mm × 300 mm	[0,37; 0,57; 0,00]
4	Diametrul incendierii unor bălţi de lichid 150 mm	[0,45; 1,20; 0,00]
4	Diametrul incendierii unor bălţi de lichid 150 mm	[0,97; 1,28; 0,00]
4	Diametrul incendierii unor bălţi de lichid 150 mm	[1,54; 0,57; 0,00]
Notă: Ventilatorul trebuie să producă un flux de aer de 1,5 m³/s.

ANEXA 13⁴:Apendicele 4 - Foc cu încărcătură mare cu ventilator

Incendiu de încercare nr. (vezi tabelul 6 din apendicele 1)	Descriere	Coordonate [x; y; z] (a se vedea figura 1 din apendicele 1)
5	Incendiere aerosoli (0,45 MPa, 0,73 kg/min)	[0,37; 0,70; 0,46]
1	Incendierea unor bălţi de lichid de 300 mm × 300 mm	[0,37; 0,47; 0,36]
2	Incendierea unor bălţi de lichid de 300 mm × 300 mm şi 2 plăci fibrolemnoase	[0,37; 0,77; 0,36]
1	Incendierea unor bălţi de lichid de 300 mm × 300 mm	[0,37; 0,13; 0,00]
1	Incendierea unor bălţi de lichid de 300 mm × 300 mm	[1,54; 0,13; 0,00]

ANEXA 13⁵:Apendicele 5 - Încercarea de reaprindere

Numărul de pasageri	Numărul minim de uşi de serviciu
	Clasa I şi clasa A	Clasa II	Clasa III şi clasa B
9 - 45	1	1	1
46 - 70	2	1	1
71 - 100	3 (2 în cazul unui vehicul etajat)	2	1
> 100	4	3	1

Numărul de pasageri şi numărul membrilor de echipaj per compartiment sau platformă	Număr total minim de ieşiri
1 - 8	2
9 - 16	3
17 - 30	4
31 - 45	5
46 - 60	6
61 - 75	7
76 - 90	8
91 - 110	9
111 - 130	10
> 130	11

Numărul pasagerilor (pe platforma superioară, în cazul vehiculelor etajate)	Numărul minim de trape de evacuare
Dacă nu depăşeşte 30	l
Dacă depăşeşte 30	2

Numărul de pasageri		> 22	< = 22
Suprafaţa	Prima treaptă (mm)	400 × 300;	400 × 200;
	Alte trepte (mm)	400 × 200;	400 × 200;

Uniformitatea maximă a iluminării =	Nivelul maxim înregistrat al iluminatului
	Nivelul mediu înregistrat al iluminatului
Uniformitatea minimă a iluminării =	Nivelul minim înregistrat al iluminatului
	Nivelul mediu înregistrat al iluminatului