Regulamentul 101/15-ian-2026 de stabilire a specificaţiilor tehnice şi a altor cerinţe pentru sistemul informatic descentralizat, astfel cum sunt menţionate în Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European şi al Consiliului, în legătură cu procedurile stabilite prin actele juridice enumerate la punctele 3 şi 4 din anexa I, prin actele juridice enumerate la punctele 1, 10 şi 11 din anexa II la regulamentul respectiv şi cu procedura stabilită la articolul 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784 al Parlamentului European şi al Consiliului, astfel cum a fost introdus prin articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European şi al Consiliului pentru notificarea sau comunicarea electronică a actelor prin intermediul punctului de acces electronic european

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

Neintrat în vigoare
Versiune de la: 16 Ianuarie 2026
Regulamentul 101/15-ian-2026 de stabilire a specificaţiilor tehnice şi a altor cerinţe pentru sistemul informatic descentralizat, astfel cum sunt menţionate în Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European şi al Consiliului, în legătură cu procedurile stabilite prin actele juridice enumerate la punctele 3 şi 4 din anexa I, prin actele juridice enumerate la punctele 1, 10 şi 11 din anexa II la regulamentul respectiv şi cu procedura stabilită la articolul 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784 al Parlamentului European şi al Consiliului, astfel cum a fost introdus prin articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European şi al Consiliului pentru notificarea sau comunicarea electronică a actelor prin intermediul punctului de acces electronic european
Dată act: 15-ian-2026
Emitent: Comisia Europeana
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind digitalizarea cooperării judiciare şi a accesului la justiţie în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială şi penală şi de modificare a anumitor acte din domeniul cooperării judiciare (1), în special articolul 10 alineatul (1),
(1)JO L, 2023/2844, 27.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2844/oj.
Întrucât:
(1)Pentru a se asigura o comunicare securizată, eficientă, rapidă, interoperabilă, confidenţială şi fiabilă între statele membre în scopul procedurilor judiciare transfrontaliere în materie civilă, comercială şi penală, ar trebui să se utilizeze o tehnologie de comunicare adecvată, în măsura în care sunt îndeplinite anumite condiţii privind securitatea, integritatea şi fiabilitatea actului primit şi identificarea participanţilor la comunicare. Sistemul informatic descentralizat menţionat în Regulamentul (UE) 2023/2844 ar trebui utilizat implicit în comunicarea dintre autorităţile competente.
(2)Acest sistem informatic descentralizat ar trebui să fie alcătuit din sistemele back-end din statele membre şi cele ale organelor şi agenţiilor Uniunii relevante, precum şi din puncte de acces interoperabile, prin intermediul cărora sistemele respective să fie conectate utilizând interconexiuni securizate.
(3)Regulamentul (UE) 2023/2844 impune utilizarea semnăturilor şi a sigiliilor electronice calificate, precum şi a mijloacelor de identificare electronică cu un nivel de asigurare ridicat. Pentru a îndeplini această obligaţie, este necesar să se asigure că sistemul informatic descentralizat este în măsură să funcţioneze cu semnături şi sigilii electronice calificate şi mijloace de identificare electronică, precum portofelele europene pentru identitatea digitală instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 910/2014 (2) ("cadrul UE pentru identitatea digitală").
(2)Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/910/oj).
(4)Regulamentul (UE) 2022/850 al Parlamentului European şi al Consiliului (3) instituie sistemul e-CODEX (Comunicare în cadrul e-justiţiei prin intermediul schimbului de date online), care este un instrument dezvoltat pentru a asigura schimbul electronic transfrontalier direct, interoperabil, durabil, fiabil şi securizat de date legate de cauze între autorităţile competente. Punctele de acces ale sistemului informatic descentralizat ar trebui să se bazeze pe e-CODEX.
(3)Regulamentul (UE) 2022/850 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2022 privind un sistem informatizat pentru schimbul electronic transfrontalier de date în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală (sistemul e-CODEX) şi de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1726 (JO L 150, 1.6.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/850/oj).
(5)Sistemul informatic descentralizat prevăzut în Regulamentul (UE) 2023/2844 este implementat în cadrul unui sistem informatic descentralizat mai extins, bazat pe e-CODEX, denumit JUstice Digital EXchange system (JUDEX), care necesită un schimb eficace de informaţii privind evoluţiile orizontale.
(6)Este necesar să se stabilească norme care să permită statelor membre, precum şi organelor şi agenţiilor Uniunii să îşi adapteze sistemele informatice relevante în scopul conectării la sistemul informatic descentralizat.
(7)Statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea să utilizeze software-ul dezvoltat de Comisie ("software de implementare de referinţă") în locul unui sistem informatic naţional. Pentru a asigura interoperabilitatea cu sistemele informatice naţionale, software-ul de implementare de referinţă ar trebui să poată implementa standardele procedurale digitale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2022/850.
(8)Standardele procedurale digitale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2022/850, ar trebui să fie implementate de sistemele back-end naţionale şi de punctele de acces e-CODEX autorizate în scopul şi în vederea sprijinirii comunicării electronice pentru procedurile stabilite prin actele juridice enumerate la punctele 3 şi 4 din anexa I şi prin actele juridice enumerate la punctele 1, 10 şi 11 din anexa II la Regulamentul (UE) 2023/2844 şi pentru procedura stabilită la articolul 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784 al Parlamentului European şi al Consiliului (4), astfel cum a fost introdus prin articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844 pentru notificarea sau comunicarea electronică a actelor prin intermediul punctului de acces electronic european.
(4)Regulamentul (UE) 2020/1784 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor) (JO L 405, 2.12.2020, p. 40, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/1784/oj).
(9)Nicio dispoziţie din prezentul regulament nu ar trebui interpretată ca o derogare de la dispoziţiile actelor juridice enumerate la articolul 1.
(10)În conformitate cu Decizia (UE) 2024/789 a Comisiei (5), Irlanda participă la prezentul regulament numai în ceea ce priveşte actele juridice enumerate în anexele I şi II la Regulamentul (UE) 2023/2844 la care Irlanda participă şi în temeiul cărora are obligaţii. În conformitate cu articolul 3 şi cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Irlanda şi-a notificat intenţia de a participa la adoptarea şi la aplicarea Regulamentului (UE) 2020/1784.
(5)Decizia (UE) 2024/789 a Comisiei din 6 martie 2024 de confirmare a participării Irlandei la Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European şi al Consiliului privind digitalizarea cooperării judiciare şi a accesului la justiţie în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială şi penală (JO L, 2024/789, 8.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2024/789/oj).
(11)În conformitate cu articolele 1 şi 2 din Protocolul nr. 22 privind poziţia Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru şi nu i se aplică.
(12)Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European şi al Consiliului (6) şi a emis un aviz la 28 noiembrie 2025.
(6)Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 şi a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1725/oj).
(13)Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru digitalizarea cooperării judiciare,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Domeniul de aplicare
Prezentul regulament se aplică:
1.comunicaţiilor electronice din cadrul procedurilor stabilite prin:
(a)Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (7);
(7)Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată (JO L 399, 30.12.2006, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2006/1896/oj).
(b)Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului (8);
(8)Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă (JO L 199, 31.7.2007, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2007/861/oj).
(c)Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului (9);
(9)Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre - Declaraţii făcute de anumite state membre cu privire la adoptarea deciziei-cadru (JO L 190, 18.7.2002, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_framw/2002/584/oj).
(d)Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (10);
(10)Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală (JO L 130, 1.5.2014, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/41/oj).
(e)Regulamentul (UE) 2018/1805 al Parlamentului European şi al Consiliului (11);
(11)Regulamentul (UE) 2018/1805 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind recunoaşterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare şi de confiscare (JO L 303, 28.11.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1805/oj).
2.comunicaţiilor electronice din cadrul procedurii stabilite la articolul 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784, astfel cum a fost introdus prin articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844 pentru notificarea sau comunicarea electronică a actelor prin intermediul punctului de acces electronic european.
Art. 2: Specificaţii tehnice ale sistemului informatic descentralizat
Specificaţiile tehnice, măsurile şi obiectivele sistemului informatic descentralizat menţionate la articolul 10 alineatul (1) literele (a), (b), (c) şi (d) din Regulamentul (UE) 2023/2844 sunt cele stabilite în anexa I la prezentul regulament.
Art. 3: Standardul procedural digital pentru procedura prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1896/2006
Standardul procedural digital aplicabil comunicaţiilor electronice prin intermediul sistemului informatic descentralizat din cadrul procedurii prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 este cel stabilit în anexa II la prezentul regulament.
Art. 4: Standardul procedural digital pentru procedura prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 861/2007
Standardul procedural digital aplicabil comunicaţiilor electronice prin intermediul sistemului informatic descentralizat din cadrul procedurii prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 861/2007 este cel stabilit în anexa III la prezentul regulament.
Art. 5: Standardul procedural digital pentru procedurile prevăzute în Decizia-cadru 2002/584/JAI
Standardul procedural digital aplicabil comunicaţiilor electronice prin intermediul sistemului informatic descentralizat din cadrul procedurilor prevăzute în Decizia-cadru 2002/584/JAI este cel stabilit în anexa IV la prezentul regulament.
Art. 6: Standardul procedural digital pentru procedurile prevăzute în Directiva 2014/41/UE
Standardul procedural digital aplicabil comunicaţiilor electronice prin intermediul sistemului informatic descentralizat din cadrul procedurilor prevăzute în Directiva 2014/41/UE este cel stabilit în anexa V la prezentul regulament.
Art. 7: Standardul procedural digital pentru procedurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1805
Standardul procedural digital aplicabil comunicaţiilor electronice prin intermediul sistemului informatic descentralizat din cadrul procedurilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1805 este cel stabilit în anexa VI la prezentul regulament.
Art. 8: Standardul procedural digital pentru procedura prevăzută la articolul 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784, astfel cum a fost introdus prin articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844
Standardul procedural digital aplicabil comunicaţiilor electronice prin intermediul sistemului informatic descentralizat din cadrul procedurii stabilite la articolul 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784, astfel cum a fost introdus prin articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844 pentru notificarea sau comunicarea electronică a actelor prin intermediul punctului de acces electronic european este cel stabilit în anexa VII la prezentul regulament.
Art. 9: Calendarul de punere în aplicare
Calendarul de punere în aplicare menţionat la articolul 10 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2023/2844 este cel stabilit în anexa VIII la prezentul regulament.
Art. 10: Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 15 ianuarie 2026.

Pentru Comisie

Preşedinta

Ursula VON DER LEYEN

ANEXA I:Specificaţiile tehnice, măsurile şi obiectivele sistemului informatic descentralizat
1.Introducere şi domeniu de aplicare
Prezenta anexă stabileşte specificaţiile tehnice, măsurile şi obiectivele sistemului informatic descentralizat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/2844 pentru actele juridice enumerate la punctele 3 şi 4 din anexa I, pentru actele juridice enumerate la punctele 1, 10 şi 11 din anexa II la regulamentul respectiv şi pentru procedura stabilită la articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844 pentru notificarea sau comunicarea electronică a actelor prin intermediul punctului de acces electronic european.
2.Definiţii

2.1.

"schimb de date" înseamnă schimbul de mesaje şi de documente prin intermediul sistemului informatic descentralizat;

2.2.

"protocol de transfer de hipertext securizat" (HyperText Transfer Protocol Secure) sau "HTTPS" înseamnă canale de comunicaţii criptate şi de conexiuni securizate;

2.3.

"nerepudierea originii" înseamnă măsurile care furnizează dovada integrităţii şi a originii datelor prin metode precum certificarea digitală, infrastructura de chei publice şi semnăturile şi sigiliile electronice;

2.4.

"nerepudierea primirii informaţiilor" înseamnă măsurile care îi furnizează emitentului dovada primirii informaţiilor de către destinatarul vizat prin metode precum certificarea digitală, infrastructura de chei publice şi semnăturile şi sigiliile electronice;

2.5.

"REST" (Representational State Transfer) este un stil arhitectural pentru proiectarea aplicaţiilor în reţea. Acesta se bazează pe un model de comunicare client-server fără menţinere de stare şi utilizează metode standard pentru efectuarea operaţiunilor asupra resurselor, reprezentate de obicei în formate structurate;

2.6.

"SOAP" (Single Object Access Protocol - "protocol simplu de acces la obiecte") înseamnă, în conformitate cu standardele consorţiului World Wide Web, o specificaţie a protocolului de mesagerie pentru schimbul de informaţii structurate cu privire la implementarea serviciilor web în reţelele informatice;

2.7.

"serviciu web" înseamnă un sistem software conceput pentru a permite interacţiunea interoperabilă între calculatoare în cadrul unei reţele; acesta are o interfaţă descrisă într-un format care poate fi prelucrat de un calculator.

3.Metode de comunicare prin mijloace electronice
Sistemul informatic descentralizat utilizează metode de comunicare bazate pe servicii, cum ar fi serviciile web sau alte componente şi soluţii software reutilizabile, în scopul schimbului de mesaje şi documente.
Mai precis, aceasta va implica o comunicare prin intermediul punctelor de acces e-CODEX, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/850.
4.Protocoale de comunicare
Sistemul informatic descentralizat utilizează protocoale de internet securizate, cum ar fi HTTPS, pentru comunicarea în cadrul sistemului informatic descentralizat, precum şi protocoale de comunicare bazate pe standarde, cum ar fi SOAP, sau metode, cum ar fi REST, pentru transmiterea de date şi metadate structurate.
5.Obiective de securitate a informaţiilor şi măsuri tehnice relevante

5.1.

În ceea ce priveşte schimbul de informaţii prin intermediul sistemului informatic descentralizat, printre măsurile tehnice de asigurare a standardelor minime de securitate informatică se numără:

(a) măsuri care să asigure confidenţialitatea informaţiilor, inclusiv prin utilizarea unor canale securizate de comunicare (cum ar fi HTTPS);

(b) măsuri care să asigure integritatea datelor în repaus şi în tranzit;

(c) măsuri care să asigure nerepudierea originii expeditorului informaţiilor în cadrul sistemului informatic descentralizat şi nerepudierea primirii informaţiilor;

(d) măsuri care să asigure păstrarea evidenţei evenimentelor care ar putea compromite securitatea informaţiilor, în conformitate cu recomandările internaţionale recunoscute pentru standardele de securitate informatică (1);

(1) Fără a aduce atingere înregistrării în scopuri de securitate, mecanismele de înregistrare utilizate de componentele sistemului informatic descentralizat permit, după caz, asigurarea conformităţii cu cerinţele prevăzute la articolul 88 din Regulamentul (UE) 2018/1725 şi, după caz, la articolul 25 din Directiva (UE) 2016/680, şi sprijină operatorii de date în îndeplinirea obligaţiilor lor în materie de răspundere.

(e) măsuri care să asigure autentificarea şi autorizarea utilizatorilor şi măsuri de verificare a identităţii sistemelor conectate la sistemul informatic descentralizat.

5.2.

În cazul în care se utilizează TLS în contextul sistemului informatic descentralizat, se va utiliza cea mai recentă versiune stabilă a protocolului sau, în lipsa acesteia, o versiune fără vulnerabilităţi de securitate cunoscute. Sunt permise numai lungimi ale cheilor care asigură un nivel adecvat de securitate criptografică şi nu se vor utiliza suite de cifrare cunoscute ca fiind nesigure sau învechite.

5.3.

În măsura posibilului, certificatele digitale de infrastructură de chei publice (PKI) utilizate în scopul funcţionării sistemului informatic descentralizat sunt eliberate de autorităţile de certificare recunoscute ca prestatori de servicii de încredere calificaţi în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014. Se pun în aplicare măsuri pentru a se asigura că astfel de certificate sunt utilizate exclusiv în scopurile pentru care au fost concepute, la nivelul necesar de încredere şi în conformitate cu cerinţele aplicabile din Regulamentul (UE) nr. 910/2014.

5.4.

Componentele sistemului informatic descentralizat sunt dezvoltate în conformitate cu principiul protecţiei datelor începând cu momentul conceperii şi în mod implicit şi se pun în aplicare măsuri administrative, organizatorice şi tehnice adecvate pentru a asigura un nivel ridicat de securitate cibernetică.

5.5.

Comisia proiectează, dezvoltă şi întreţine software-ul de implementare de referinţă în conformitate cu cerinţele şi principiile privind protecţia datelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725. Software-ul de implementare de referinţă furnizat de Comisie permite statelor membre să îşi respecte obligaţiile care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) şi, respectiv, al Directivei (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului (3), după caz.

(2) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj).

(3) Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2016/680/oj).

5.6.

Statele membre care utilizează un sistem informatic naţional diferit de software-ul de implementare de referinţă pun în aplicare măsurile necesare pentru a se asigura că acesta respectă cerinţele Regulamentului (UE) 2016/679 şi ale Directivei (UE) 2016/680, după caz.

5.7.

Având în vedere participarea lor la sistemul informatic descentralizat, Eurojust şi Parchetul European pun în aplicare măsurile necesare pentru a se asigura că sistemele lor informatice respectă cerinţele Regulamentului (UE) 2018/1725 şi ale actelor lor de instituire.

5.8.

Pentru sistemele informatice care fac parte din sistemul informatic descentralizat şi care se află în responsabilitatea lor, statele membre, Eurojust şi Parchetul European instituie mecanisme solide de detectare a ameninţărilor şi de răspuns la incidente cibernetice cu scopul de a asigura identificarea şi atenuarea incidentelor de securitate cibernetică şi redresarea în timp util în urma acestora, în conformitate cu politicile lor relevante.

6.Obiective minime de disponibilitate

6.1.

Statele membre asigură disponibilitatea componentelor sistemului informatic descentralizat aflate în responsabilitatea lor 24 de ore din 24, şapte zile din şapte, cu o rată ţintă de disponibilitate tehnică de cel puţin 98 % pe an, cu excepţia operaţiunilor de întreţinere programate.

6.2.

Comisia asigură disponibilitatea bazei de date a instanţelor (autorităţilor) competente (CDB) 24 de ore din 24, şapte zile din şapte, cu o rată ţintă de disponibilitate tehnică de peste 99 % pe an, cu excepţia operaţiunilor de întreţinere programate.

6.3.

În măsura posibilului, operaţiunile de întreţinere sunt planificate în afara zilelor lucrătoare sau în zilele lucrătoare între orele 20.00 şi 7.00 CET.

6.4.

Statele membre notifică Comisiei şi celorlalte state membre activităţile de întreţinere după cum urmează:

(a) cu 5 zile lucrătoare înainte pentru operaţiunile de întreţinere care pot duce la o perioadă de indisponibilitate de până la 4 ore;

(b) cu 10 zile lucrătoare înainte pentru operaţiunile de întreţinere care pot duce la o perioadă de indisponibilitate cuprinsă între 4 şi 12 ore;

(c) cu 30 de zile lucrătoare înainte pentru operaţiunile de întreţinere care pot duce la o perioadă de indisponibilitate de peste 12 ore.

6.5.

În cazul în care statele membre au stabilit ferestre de întreţinere periodică, acestea informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la ora şi ziua (zilele) în care sunt planificate astfel de ferestre fixe de întreţinere periodică. Fără a afecta obligaţiile prevăzute la punctul 6.4, în cazul în care componentele sistemului informatic descentralizat aflate sub responsabilitatea statelor membre devin indisponibile într-o astfel de fereastră fixă de întreţinere periodică, statele membre pot alege să nu notifice Comisia de fiecare dată.

6.6.

În cazul unei defecţiuni tehnice neprevăzute a componentelor sistemului informatic descentralizat aflate în responsabilitatea statelor membre, acestea din urmă informează fără întârziere Comisia şi celelalte state membre cu privire la defecţiune, precizând şi intervalul de timp preconizat pentru restabilirea serviciului, dacă acesta se cunoaşte.

6.7.

În cazul unei defecţiuni tehnice neprevăzute a bazei de date a instanţelor (autorităţilor) competente (CDB), Comisia informează fără întârziere statele membre cu privire la indisponibilitate, precizând şi intervalul de timp preconizat pentru restabilirea serviciului, dacă acesta se cunoaşte.

6.8.

Statele membre asigură disponibilitatea datelor, inclusiv a datelor cu caracter personal, prelucrate în cadrul componentelor sistemului informatic descentralizat aflate în responsabilitatea lor. Se pun în aplicare măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru a preveni pierderea datelor şi pentru a asigura restabilirea în timp util a accesului la date în cazul unui incident. Astfel de măsuri pot include, după caz, o politică privind copia de rezervă şi recuperarea, testarea periodică a integrităţii copiei de rezervă şi a procedurilor de restaurare, precum şi mecanisme de redundanţă a stocării datelor.

7.Baza de date a instanţelor (autorităţilor) competente (CDB) (4)
(4)Din motive istorice, sistemul este denumit "baza de date a instanţelor competente". Cu toate acestea, pentru a oferi mai multă claritate, baza de date oficială va include, de asemenea, informaţii privind alte tipuri de autorităţi, cum ar fi parchetele, executorii judecătoreşti şi ministerele justiţiei.

7.1.

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2023/2844, sistemul informatic descentralizat permite comunicarea electronică între autorităţile competente, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din regulamentul respectiv, din state membre diferite şi între o autoritate competentă naţională şi un organ sau o agenţie a Uniunii. În temeiul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul respectiv, un stat membru poate decide, de asemenea, să utilizeze sistemul informatic descentralizat pentru comunicarea dintre autorităţile sale naţionale. În plus, sistemul informatic descentralizat permite, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) 2023/2844, comunicarea electronică directă între persoane fizice sau juridice ori reprezentanţii acestora şi autorităţile competente în contextul Regulamentelor (CE) nr. 1896/2006 şi (CE) nr. 861/2007.

Prin urmare, ţinând seama de obligaţiile statelor membre de a notifica şi de a actualiza lista autorităţilor lor competente, astfel cum se prevede în dispoziţiile relevante ale actelor juridice menţionate la articolul 1 din prezentul regulament, şi în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2023/2844, este esenţial să se creeze o bază de date oficială cu informaţii referitoare la autorităţile respective în scopul sistemului informatic descentralizat.

7.2.

Baza de date oficială a autorităţilor competente conţine următoarele informaţii într-un format structurat:

(a) în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) şi, după caz, al articolului 3 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2023/2844, informaţii privind autorităţile competente în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1896/2006, în special al articolului 29 alineatul (1) din regulamentul respectiv, precum şi cele care fac obiectul unor notificări suplimentare în temeiul articolului 17 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2023/2844;

(b) în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) şi, după caz, al articolului 3 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2023/2844, informaţii privind autorităţile competente în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2007, în special al articolului 25 alineatul (1) din regulamentul respectiv, precum şi cele care fac obiectul unor notificări suplimentare în temeiul articolului 17 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2023/2844;

(c) în sensul articolului 3 alineatul (1) şi, după caz, al articolului 3 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2023/2844, informaţii privind autorităţile notificate în temeiul Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului, în special al articolului 6 alineatul (3), al articolului 7 alineatul (2) şi al articolului 25 alineatul (2) din decizia respectivă, precum şi cele care fac obiectul unor notificări suplimentare în temeiul articolului 17 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2023/2844;

(d) în sensul articolului 3 alineatul (1) şi, după caz, al articolului 3 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2023/2844, informaţii privind autorităţile notificate în temeiul Directivei 2014/41/UE, în special al articolului 33 alineatul (1) literele (a) şi (c) din aceasta, precum şi cele care fac obiectul unor notificări suplimentare în temeiul articolului 17 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2023/2844;

(e) în sensul articolului 3 alineatul (1) şi, după caz, al articolului 3 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2023/2844, informaţii privind autorităţile notificate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1805, în special al articolului 24 alineatele (1) şi (2), precum şi cele care fac obiectul unor notificări suplimentare în temeiul articolului 17 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2023/2844;

(f) în sensul articolului 4 alineatul (4) şi al articolului 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844, informaţii privind autorităţile competente care fac obiectul notificărilor suplimentare în temeiul articolului 17 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2023/2844 în sensul articolului 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784;

(g) autorităţile menţionate la literele (c)-(e) includ:

(i) membrii naţionali ai Eurojust, inclusiv în ceea ce priveşte cazurile în care, în temeiul articolului 8 alineatele (3) şi (4) din Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European şi al Consiliului (5), în conformitate cu dreptul intern, aceştia pot să emită sau să execute o cerere de asistenţă juridică reciprocă sau de recunoaştere reciprocă sau pot să dispună, să solicite sau să execute măsuri de investigare, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2014/41/UE;

(5) Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală (Eurojust) şi de înlocuire şi abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului (JO L 295, 21.11.2018, p. 138, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1727/oj).

(ii) în ceea ce priveşte Decizia-cadru 2002/584/JAI, procurorii europeni delegaţi, în sensul articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Parlamentului European şi al Consiliului (6);

(6) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1939/oj).

(iii) procurorii europeni delegaţi şi procurorii europeni, în cazul în care sunt notificaţi de statele membre în conformitate cu articolul 105 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/1939 în calitate de autoritate emitentă sau de executare competentă (sau ambele);

(h) informaţiile necesare pentru a permite comunicarea cu biroul central al EPPO prin intermediul sistemului informatic descentralizat, după caz;

(i) după caz, informaţiile necesare pentru a stabili zonele geografice de competenţă ale autorităţilor sau alte criterii relevante necesare pentru stabilirea competenţei acestora;

(j) informaţiile necesare pentru direcţionarea corectă a mesajelor tehnice în cadrul sistemului informatic descentralizat.

7.3.

Comisia este responsabilă cu dezvoltarea, întreţinerea, operarea şi sprijinirea bazei de date oficiale.

7.4.

Baza de date a instanţelor (autorităţilor) competente (CDB) permite statelor membre să actualizeze informaţiile din aceasta, iar autorităţilor care participă la sistemul informatic descentralizat să acceseze şi să extragă informaţii în mod programat.

7.5.

Accesul la baza de date a instanţelor (autorităţilor) competente (CDB) este posibil prin intermediul unui protocol comun de comunicare, indiferent dacă autorităţile conectate la sistemul informatic descentralizat operează un sistem back-end sau o versiune a software-ului de implementare de referinţă.

7.6.

Statele membre se asigură că informaţiile privind autorităţile lor din baza de date oficială, astfel cum se prevede la punctul 7.2, sunt complete, exacte şi menţinute actualizate.

ANEXA II:Standardul procedural digital pentru digitalizarea Regulamentului (CE) nr. 1896/2006
1.Introducere şi domeniu de aplicare
- Articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2022/850 privind un sistem informatizat pentru schimbul electronic transfrontalier de date în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală (sistemul e-CODEX) defineşte "standardul procedural digital" ca fiind specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale şi pentru schemele de date, care stabilesc structura electronică a datelor transmise prin intermediul punctelor de acces e-CODEX. Modelul de procese operaţionale este dezvoltat, menţinut şi actualizat prin aplicarea modelului şi notaţiei proceselor operaţionale (Business Process Model and Notation - BPMN) sau a altor standarde la nivel de sector pentru modelarea proceselor operaţionale.
Schemele de date permit schimburi de date interoperabile prin intermediul e-CODEX.
Prin urmare, în scopul digitalizării Regulamentului (CE) nr. 1896/2006, prezenta anexă stabileşte specificaţiile tehnice pentru:
(a)modelele de procese operaţionale;
(b)schemele de date.
2.Specificaţii tehnice pentru modelele de procese operaţionale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1896/2006
Specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale sunt considerate specificaţii minime şi stabilesc aspectele-cheie necesare pentru a permite comunicarea electronică în sensul Regulamentului (CE) nr. 1896/2006 prin intermediul sistemului informatic descentralizat şi includ atât instanţele de comunicare transfrontalieră, cât şi, în cazul în care statele membre aleg să utilizeze sistemul informatic descentralizat în acest scop, cele dintre actorii naţionali (de exemplu, în cazul unei transmiteri către o altă instanţă sau autoritate competentă).
Acestea sunt următoarele:
Cerere de instituire a unei proceduri de somaţie europeană de plată
- Înaintarea cererii - reclamantul trimite formularul A către instanţă.
- Cererea instanţei adresată reclamantului de a completa şi/sau de a rectifica formularul de cerere - instanţa trimite reclamantului formularul B.
- Propunere adresată reclamantului de modificare a cererii de somaţie europeană de plată - instanţa trimite reclamantului formularul C.
- Instanţa respinge cererea - instanţa trimite reclamantului formularul D.
- Reclamantul îşi retrage cererea - reclamantul comunică instanţei că cererea este retrasă.
- Plăţi - părţile şi instanţa comunică cu privire la plata taxelor.
- Transmitere către instanţa competentă - instanţa transmite cererea instanţei competente.
Desfăşurarea procedurii de somaţie europeană de plată
- Prelungirea unui termen - reclamantul şi/sau pârâtul solicită o prelungire a unui termen stabilit de instanţă, iar instanţa comunică o decizie cu privire la cerere.
- Instanţa emite şi notifică somaţia europeană de plată pârâtului - instanţa emite şi notifică pârâtului somaţia europeană de plată (formularul E).
- Pârâtul se opune somaţiei europene de plată - pârâtul formulează opoziţie la somaţia europeană de plată (formularul F) în faţa instanţei.
Etapa ulterioară somaţiei europene de plată
- Instanţa trimite reclamantului declaraţia conform căreia somaţia europeană de plată este executorie - instanţa trimite reclamantului hotărârea de încuviinţare a executării (formularul G).
- Cale de atac - reclamantul sau pârâtul poate introduce o cale de atac, dacă acest lucru este posibil în temeiul dreptului intern.
- Reexaminare - pârâtul solicită reexaminarea în cazuri excepţionale.
3.Specificaţii tehnice pentru schemele de date
Următoarele puncte prezintă dispoziţiile privind specificaţiile tehnice care trebuie să servească drept bază pentru elaborarea definiţiilor schemelor XML (XSD). Aceste specificaţii definesc componentele-cheie şi orice alte informaţii pentru a furniza o descriere cuprinzătoare a elaborării acestor scheme.
Descrierea se doreşte a fi generică, permiţând ca XSD-urile elaborate să fie modificate şi extinse fără a necesita modificări ale prezentelor specificaţii.
Specificaţiile sunt prevăzute pentru formularele statutare, mesajele predefinite sau mesajele cu text liber utilizate în schimburile efectuate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1896/2006.
3.1.Consideraţii generale
Pentru toate schemele care trebuie furnizate, se aplică următoarele dispoziţii:
Gestionarea versiunilor
Trebuie inclus un atribut de versiune pentru a facilita gestionarea versiunilor de scheme. Acest lucru va permite actualizarea schemei în iteraţiile viitoare în conformitate cu cerinţele operaţionale, indicând dacă noua versiune este compatibilă retroactiv atunci când se introduc noi caracteristici sau îmbunătăţiri.
Declaraţia privind schema şi metadatele
După caz, schema utilizează standardele sau vocabularele relevante, aplicate de e-CODEX pentru a asigura interoperabilitatea, care sunt necesare pentru validarea corespunzătoare a elementelor şi tipurilor definite în cadrul acestei scheme. Acestea pot include:
- vocabularul de bază al UE în domeniul e-justiţiei;
- tipurile de date necalificate;
- o listă de coduri pentru codurile lingvistice ale Uniunii Europene.
De asemenea, după caz, schema poate include standarde ETSI relevante pentru a utiliza definiţiile acestora.
Adnotări şi documentaţie
Adnotări: Fiecare element al schemei trebuie, de regulă, să fie însoţit de adnotări. Ele oferă informaţii lizibile pentru om cu privire la element, definind adesea scopul sau utilizarea acestuia într-un mod clar şi concis.
Utilizare şi adaptabilitate
Structură modulară: Fiecare secţiune este proiectată cu funcţionalitate specifică şi poate fi reutilizată sau adaptată în mod independent. Astfel, schema va fi uşor de adaptat pentru diferite cazuri de utilizare.
Extensibilitate: Schema este concepută astfel încât să sprijine includerea de noi elemente sau atribute în cazul în care vor fi necesare informaţii suplimentare în viitor. Acest lucru se realizează prin utilizarea de elemente şi secvenţe opţionale care pot fi extinse fără a afecta implementările existente.
Structură adaptabilă: Schema este concepută cu scopul de a permite adăugarea sau modificarea elementelor sau a tipurilor de date, după caz. Structura formularului poate include modificări ale cerinţelor fără reconfigurări majore.
Elemente opţionale: Elementele din cadrul unui formular pot fi marcate ca opţionale, ceea ce înseamnă că pot fi incluse sau omise în funcţie de circumstanţe specifice.
Schema este concepută pentru a sprijini colectarea de date structurate pentru cereri specifice.
Modificări
Structura schemei evidenţiază flexibilitatea, modularitatea şi uşurinţa adaptării. Utilizarea unor tipuri complexe şi a unor elemente opţionale asigură faptul că schema poate gestiona diverse scenarii, rămânând în acelaşi timp uşor de modificat şi de extins.
3.2.Formulare statutare
Specificaţiile tehnice pentru schemele de date definesc un cadru structurat pentru reprezentarea formularelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1896/2006, în format XML.
3.3.Mesaje predefinite
Mesajele predefinite sunt reprezentări ale schimburilor instituite prin regulament, dar pentru care nu a fost prevăzut niciun format specific în actul juridic. Tipurile şi numărul lor vor fi determinate în cursul analizei operaţionale şi tehnice.
Schemele lor sunt concepute astfel încât să definească o structură de definiţii ale schemelor XML (XSD) care să asigure coerenţa, structura şi conformitatea cu nevoile operaţionale.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- secţiunea de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj definit;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
3.4.Mesaje cu text liber
Mesajele cu text liber sunt reprezentări ale schimburilor care permit un conţinut nestructurat sau parţial structurat, permiţând flexibilitatea şi respectând în acelaşi timp cerinţele de reglementare şi operaţionale. Această schemă este concepută pentru a defini structura definiţiilor schemelor XML (XSD) pentru aceste mesaje, asigurând coerenţa şi formatarea adecvată.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- secţiunea de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj cu text liber definit;
- schema defineşte structura necesară pentru mesajul cu text liber, permiţând în acelaşi timp ordonarea adecvată a elementelor, după caz;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj cu text liber se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
ANEXA III:Standardul procedural digital pentru digitalizarea Regulamentului (CE) nr. 861/2007
1.Introducere şi domeniu de aplicare
- Articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2022/850 privind un sistem informatizat pentru schimbul electronic transfrontalier de date în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală (sistemul e-CODEX) defineşte "standardul procedural digital" ca fiind specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale şi pentru schemele de date, care stabilesc structura electronică a datelor transmise prin intermediul punctelor de acces e-CODEX. Modelul de procese operaţionale este dezvoltat, menţinut şi actualizat prin aplicarea modelului şi notaţiei proceselor operaţionale (Business Process Model and Notation - BPMN) sau a altor standarde la nivel de sector pentru modelarea proceselor operaţionale.
Schemele de date permit schimburi de date interoperabile prin intermediul e-CODEX.
Prin urmare, în scopul digitalizării Regulamentului (CE) nr. 861/2007, prezenta anexă stabileşte specificaţiile tehnice pentru:
(a)modelele de procese operaţionale;
(b)schemele de date.
2.Specificaţii tehnice pentru modelele de procese operaţionale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2007
Specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale sunt considerate specificaţii minime şi stabilesc aspectele-cheie necesare pentru a permite comunicarea electronică în sensul Regulamentului (CE) nr. 861/2007 prin intermediul sistemului informatic descentralizat şi includ atât instanţele de comunicare transfrontalieră, cât şi, în cazul în care statele membre aleg să utilizeze sistemul informatic descentralizat în acest scop, cele dintre actorii naţionali (de exemplu, în cazul unei transmiteri către o altă instanţă sau autoritate competentă).
Acestea sunt următoarele:
Solicitarea unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă
- Depunerea unei cereri - reclamantul completează şi depune un formular de cerere (formularul A) înaintea instanţei.
- Cererea nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului - instanţa informează reclamantul în cazul în care cererea nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului.
- Reclamantul îşi retrage cererea - reclamantul comunică instanţei că cererea este retrasă.
- Reclamantul informează instanţa că nu îşi retrage cererea - reclamantul informează instanţa că nu doreşte să îşi retragă cererea.
- Cererea instanţei adresată reclamantului de a completa şi/sau de a rectifica formularul de cerere - instanţa trimite reclamantului formularul B în vederea completării şi/sau rectificării.
- Instanţa respinge cererea - instanţa poate, de asemenea, să respingă cererea.
- Plăţi - părţile şi instanţa comunică cu privire la plata taxelor.
- Transmitere către instanţa competentă - instanţa transmite cererea instanţei competente.
Desfăşurarea procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă
- Instanţa notifică sau comunică pârâtului formularul de cerere - instanţa notifică sau comunică pârâtului formularul de cerere şi formularul C.
- Pârâtul depune un memoriu în răspuns la cerere - pârâtul depune un memoriu în răspuns la cerere (formularul C).
- Pârâtul formulează o cerere reconvenţională - pârâtul formulează o cerere reconvenţională (formularul A).
- Instanţa solicită traducerea unui document - instanţa solicită traducerea unui document de la reclamant sau de la pârât.
- Audiere - reclamantul şi/sau pârâtul solicită o audiere care ar putea fi decisă de instanţă sau aceasta decide să organizeze o audiere din proprie iniţiativă.
- Prelungirea unui termen - reclamantul şi/sau pârâtul solicită o prelungire a unui termen stabilit de instanţă, iar instanţa ia o decizie cu privire la cerere.
- Hotărâre a instanţei - hotărâre a instanţei adresată pârâtului şi reclamantului.
După pronunţarea hotărârii
- Cale de atac - în cazul în care o cale de atac împotriva hotărârii este posibilă în temeiul dreptului intern, reclamantul sau pârâtul poate introduce o cale de atac.
- Reexaminarea hotărârii - pârâtul poate solicita o reexaminare în cazuri excepţionale, iar instanţa decide cu privire la cererea de reexaminare.
- Solicitarea certificatului - reclamantul sau pârâtul solicită certificatul (formularul D) de la instanţă.
3.Specificaţii tehnice pentru schemele de date
Următoarele puncte prezintă dispoziţiile privind specificaţiile tehnice care trebuie să servească drept bază pentru elaborarea definiţiilor schemelor XML (XSD). Aceste specificaţii definesc componentele-cheie şi orice alte informaţii pentru a furniza o descriere cuprinzătoare a elaborării acestor scheme.
Descrierea se doreşte a fi generică, permiţând ca XSD-urile elaborate să fie modificate şi extinse fără a necesita modificări ale prezentelor specificaţii.
Specificaţiile de mai jos sunt prevăzute pentru formularele statutare, mesajele predefinite sau mesajele cu text liber utilizate în schimburile efectuate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2007.
3.1.Consideraţii generale
Pentru toate schemele care trebuie furnizate, se aplică următoarele dispoziţii:
Gestionarea versiunilor
Trebuie inclus un atribut de versiune pentru a facilita gestionarea versiunilor de scheme. Acest lucru va permite actualizarea schemei în iteraţiile viitoare în conformitate cu cerinţele operaţionale, indicând dacă noua versiune este compatibilă retroactiv atunci când se introduc noi caracteristici sau îmbunătăţiri.
Declaraţia privind schema şi metadatele
După caz, schema utilizează standardele sau vocabularele relevante, aplicate de e-CODEX pentru a asigura interoperabilitatea, care sunt necesare pentru validarea corespunzătoare a elementelor şi tipurilor definite în cadrul acestei scheme. Acestea pot include:
- vocabularul de bază al UE în domeniul e-justiţiei;
- tipurile de date necalificate;
- o listă de coduri pentru codurile lingvistice ale Uniunii Europene.
De asemenea, după caz, schema poate include standarde ETSI relevante pentru a utiliza definiţiile acestora.
Adnotări şi documentaţie
Adnotări: Fiecare element al schemei trebuie, de regulă, să fie însoţit de adnotări. Ele oferă informaţii lizibile pentru om cu privire la element, definind adesea scopul sau utilizarea acestuia într-un mod clar şi concis.
Utilizare şi adaptabilitate
Structură modulară: Fiecare secţiune este proiectată cu funcţionalitate specifică şi poate fi reutilizată sau adaptată în mod independent. Astfel, schema va fi uşor de adaptat pentru diferite cazuri de utilizare.
Extensibilitate: Schema este concepută astfel încât să sprijine includerea de noi elemente sau atribute în cazul în care vor fi necesare informaţii suplimentare în viitor. Acest lucru se realizează prin utilizarea de elemente şi secvenţe opţionale care pot fi extinse fără a afecta implementările existente.
Structură adaptabilă: Schema este concepută cu scopul de a permite adăugarea sau modificarea elementelor sau a tipurilor de date, după caz. Structura formularului poate include modificări ale cerinţelor fără reconfigurări majore.
Elemente opţionale: Elementele din cadrul unui formular pot fi marcate ca opţionale, ceea ce înseamnă că pot fi incluse sau omise în funcţie de circumstanţe specifice.
Schema este concepută pentru a sprijini colectarea de date structurate pentru cereri specifice.
Modificări
Structura schemei evidenţiază flexibilitatea, modularitatea şi uşurinţa adaptării. Utilizarea unor tipuri complexe şi a unor elemente opţionale asigură faptul că schema poate gestiona diverse scenarii, rămânând în acelaşi timp uşor de modificat şi de extins.
3.2.Formulare statutare
Specificaţiile tehnice pentru schemele de date definesc un cadru structurat pentru reprezentarea formularelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 861/2007, în format XML.
3.3.Mesaje predefinite
Mesajele predefinite sunt reprezentări ale schimburilor instituite prin regulament, dar pentru care nu a fost prevăzut niciun format specific în actul juridic. Tipurile şi numărul lor vor fi determinate în cursul analizei operaţionale şi tehnice.
Schemele lor sunt concepute astfel încât să definească o structură de definiţii ale schemelor XML (XSD) care să asigure coerenţa, structura şi conformitatea cu nevoile operaţionale.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- elementul de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj definit;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
3.4.Mesaje cu text liber
Mesajele cu text liber sunt reprezentări ale schimburilor care permit un conţinut nestructurat sau parţial structurat, permiţând flexibilitatea şi respectând în acelaşi timp cerinţele de reglementare şi operaţionale. Această schemă este concepută pentru a defini structura definiţiilor schemelor XML (XSD) pentru aceste mesaje, asigurând coerenţa şi formatarea adecvată.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- secţiunea de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj cu text liber definit;
- schema defineşte structura necesară pentru mesajul cu text liber, permiţând în acelaşi timp ordonarea adecvată a elementelor, după caz;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj cu text liber se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
ANEXA IV:Standardul procedural digital pentru digitalizarea Deciziei-cadru 2002/584/JAI
1.Introducere şi domeniu de aplicare
- Articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2022/850 privind un sistem informatizat pentru schimbul electronic transfrontalier de date în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală (sistemul e-CODEX) defineşte "standardul procedural digital" ca fiind specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale şi pentru schemele de date, care stabilesc structura electronică a datelor transmise prin intermediul punctelor de acces e-CODEX. Modelul de procese operaţionale este dezvoltat, menţinut şi actualizat prin aplicarea modelului şi notaţiei proceselor operaţionale (Business Process Model and Notation - BPMN) sau a altor standarde la nivel de sector pentru modelarea proceselor operaţionale.
Schemele de date permit schimburi de date interoperabile prin intermediul e-CODEX.
Prin urmare, în scopul digitalizării Deciziei-cadru 2002/584/JAI, prezenta anexă stabileşte specificaţiile tehnice pentru:
(a)modelele de procese operaţionale;
(b)schemele de date.
2.Specificaţii tehnice pentru modelele de procese operaţionale în temeiul Deciziei-cadru 2002/584/JAI
Specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale sunt considerate specificaţii minime şi stabilesc aspectele-cheie necesare pentru a permite comunicarea electronică în sensul Deciziei-cadru 2002/584/JAI prin intermediul sistemului informatic descentralizat şi includ atât instanţele de comunicare transfrontalieră, cât şi, în cazul în care statele membre aleg să utilizeze sistemul informatic descentralizat în acest scop, cele dintre actorii naţionali (de exemplu, în cazul unei transmiteri sau primiri prin intermediul unei autorităţi centrale, după caz).
Pentru a asigura respectarea articolelor 9 şi 10 din Decizia-cadru 2002/584/JAI, fluxurile de lucru care sprijină modelele de procese operaţionale descrise mai jos ţin seama de posibilitatea de a transmite un MEA în afara sistemului informatic descentralizat, inclusiv prin intermediul Sistemului de informaţii Schengen (SIS). Cu toate acestea, procesul efectiv de comunicare prin intermediul unor astfel de canale nu intră în domeniul de aplicare al prezentului standard de procedură digitală.
Specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale sunt după cum urmează:
Emiterea şi transmiterea modelului de proces MEA
Autoritatea judiciară emitentă emite şi trimite un MEA autorităţii judiciare de executare competente din statul membru în care (se presupune că) se află persoana căutată.
Primirea şi executarea modelului de proces MEA
La primirea MEA, autoritatea judiciară de executare evaluează cererea şi decide dacă să predea sau să refuze predarea persoanei căutate către statul emitent.
Modelul de proces de predare a persoanei căutate
Când decide să predea persoana căutată, autoritatea judiciară de executare informează autorităţile statului emitent. Acest proces operaţional abordează, de asemenea, predarea condiţionată şi amânarea, precum şi tranzitul pe teritoriul unui alt stat membru, după caz.
Modelul de proces de refuz de a preda persoana căutată
Când decide să refuze predarea persoanei căutate, autoritatea judiciară de executare informează autoritatea judiciară emitentă.
Modelul de proces de retragere a MEA
Dacă autoritatea judiciară emitentă decide să retragă MEA, informează în acest sens autoritatea judiciară de executare, în cazul în care persoana căutată a fost privată de libertate. Retragerea poate avea loc după emiterea şi transmiterea MEA până la efectuarea predării.
Modelul de proces de urmărire penală pentru alte infracţiuni
În cazul în care o autoritate judiciară emitentă intenţionează să urmărească penal o persoană căutată pentru alte infracţiuni (a se vedea articolul 27 din Decizia-cadru 2002/584/JAI) şi cu condiţia să nu existe o situaţie de consimţământ prezumat în temeiul articolului 27 alineatul (1) din Decizia-cadru 2002/584/JAI, autoritatea judiciară emitentă formulează o cerere în sensul articolului 27 alineatul (4) din Decizia-cadru 2002/584/JAI.
Modelul de proces de predare către un al treilea stat membru
Un al treilea stat membru poate solicita predarea unei persoane care a fost predată anterior dintr-un stat membru în altul. În astfel de cazuri, ultimul stat de executare a MEA trebuie să îşi dea consimţământul.
Modelul de proces de extrădare către o ţară terţă
În conformitate cu articolul 28 alineatul (4), o persoană predată pe baza unui MEA nu poate fi extrădată către un stat terţ fără consimţământul autorităţii statului membru care a predat-o.
3.Specificaţii tehnice pentru schemele de date
Următoarele puncte prezintă dispoziţiile privind specificaţiile tehnice care trebuie să servească drept bază pentru elaborarea definiţiilor schemelor XML (XSD) pentru digitalizarea Deciziei-cadru 2002/584/JAI. Aceste specificaţii definesc componentele-cheie şi orice alte informaţii pentru a furniza o descriere cuprinzătoare a elaborării acestor scheme.
Descrierea se doreşte a fi generică, permiţând ca XSD-urile elaborate să fie modificate şi extinse fără a necesita modificări ale prezentelor specificaţii.
Specificaţiile sunt prevăzute pentru formularele statutare anexate Deciziei-cadru 2002/584/JAI, mesajele predefinite sau mesajele cu text liber utilizate în schimburile efectuate în temeiul Deciziei-cadru 2002/584/JAI.
3.1.Consideraţii generale
Pentru toate schemele care trebuie furnizate, se aplică următoarele dispoziţii:
Gestionarea versiunilor
Trebuie inclus un atribut de versiune pentru a facilita gestionarea versiunilor de scheme. Acest lucru va permite actualizarea schemei în iteraţiile viitoare în conformitate cu cerinţele operaţionale, indicând dacă noua versiune este compatibilă retroactiv atunci când se introduc noi caracteristici sau îmbunătăţiri.
Declaraţia privind schema şi metadatele
După caz, schema utilizează standardele sau vocabularele relevante, aplicate de e-CODEX pentru a asigura interoperabilitatea, care sunt necesare pentru validarea corespunzătoare a elementelor şi tipurilor definite în cadrul acestei scheme. Acestea pot include:
- vocabularul de bază al UE în domeniul e-justiţiei;
- componente agregate;
- tipurile de date necalificate;
- o listă de coduri pentru codurile lingvistice ale Uniunii Europene.
De asemenea, după caz, schema poate include standarde ETSI relevante pentru a utiliza definiţiile acestora.
Adnotări şi documentaţie
Adnotări: Fiecare element al schemei trebuie, de regulă, să fie însoţit de adnotări. Ele oferă informaţii lizibile pentru om cu privire la element, definind adesea scopul sau utilizarea acestuia într-un mod clar şi concis.
Utilizare şi adaptabilitate
Structură modulară: Fiecare secţiune este proiectată cu funcţionalitate specifică şi poate fi reutilizată sau adaptată în mod independent. Astfel, schema va fi uşor de adaptat pentru diferite cazuri de utilizare.
Extensibilitate: Schema este concepută astfel încât să sprijine includerea de noi elemente sau atribute în cazul în care vor fi necesare informaţii suplimentare în viitor. Acest lucru se realizează prin utilizarea de elemente şi secvenţe opţionale care pot fi extinse fără a afecta implementările existente.
Structură adaptabilă: Schema este concepută cu scopul de a permite adăugarea sau modificarea elementelor sau a tipurilor de date, după caz. Structura formularului poate include modificări ale cerinţelor fără reconfigurări majore.
Elemente opţionale: Elementele din cadrul unui formular pot fi marcate ca opţionale, ceea ce înseamnă că pot fi incluse sau omise în funcţie de circumstanţe specifice.
Schema este concepută pentru a sprijini colectarea de date structurate pentru cereri specifice.
Modificări
Structura schemei evidenţiază flexibilitatea, modularitatea şi uşurinţa adaptării. Utilizarea unor tipuri complexe şi a unor elemente opţionale asigură faptul că schema poate gestiona diverse scenarii, rămânând în acelaşi timp uşor de modificat şi de extins.
3.2.Formulare statutare
Specificaţiile tehnice pentru schemele de date definesc un cadru structurat pentru reprezentarea formularelor, astfel cum se prevede în Decizia-cadru 2002/584/JAI, în format XML.
3.3.Mesaje predefinite
Mesajele predefinite sunt reprezentări ale schimburilor instituite prin Decizia-cadru 2002/584/JAI, dar pentru care nu a fost prevăzut niciun format specific în actul juridic. Tipurile şi numărul lor vor fi determinate în cursul analizei operaţionale şi tehnice.
Schemele lor sunt concepute astfel încât să definească o structură de definiţii ale schemelor XML (XSD) care să asigure coerenţa, structura şi conformitatea cu nevoile operaţionale.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- elementul de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj definit;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
3.4.Mesaje cu text liber
Mesajele cu text liber sunt reprezentări ale schimburilor care permit un conţinut nestructurat sau parţial structurat, permiţând flexibilitatea şi respectând în acelaşi timp cerinţele de reglementare şi operaţionale. Această schemă este concepută pentru a defini structura definiţiilor schemelor XML (XSD) pentru aceste mesaje, asigurând coerenţa şi formatarea adecvată.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- secţiunea de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj cu text liber definit;
- schema defineşte structura necesară pentru mesajul cu text liber, permiţând în acelaşi timp ordonarea adecvată a elementelor, după caz;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj cu text liber se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
ANEXA V:Standardul procedural digital pentru digitalizarea Directivei 2014/41/UE
1.Introducere şi domeniu de aplicare
- Articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2022/850 privind un sistem informatizat pentru schimbul electronic transfrontalier de date în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală (sistemul e-CODEX) defineşte "standardul procedural digital" ca fiind specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale şi pentru schemele de date, care stabilesc structura electronică a datelor transmise prin intermediul punctelor de acces e-CODEX. Modelul de procese operaţionale este dezvoltat, menţinut şi actualizat prin aplicarea modelului şi notaţiei proceselor operaţionale (Business Process Model and Notation - BPMN) sau a altor standarde la nivel de sector pentru modelarea proceselor operaţionale.
Schemele de date permit schimburi de date interoperabile prin intermediul e-CODEX.
Prin urmare, în scopul digitalizării Directivei 2014/41/UE, prezenta anexă stabileşte specificaţiile tehnice pentru:
(a)modelele de procese operaţionale;
(b)schemele de date.
2.Specificaţii tehnice pentru modelele de procese operaţionale în temeiul Directivei 2014/41/UE
Specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale sunt considerate specificaţii minime şi stabilesc aspectele-cheie necesare pentru a permite comunicarea electronică în sensul Directivei 2014/41/UE prin intermediul sistemului informatic descentralizat şi includ atât instanţele de comunicare transfrontalieră, cât şi, în cazul în care statele membre aleg să utilizeze sistemul informatic descentralizat în acest scop, cele dintre actorii naţionali (de exemplu, în cazul unei transmiteri sau primiri prin intermediul unei autorităţi centrale, după caz).
Acestea sunt următoarele:
2.1.Ordinul european de anchetă
Modelul de proces de emitere şi transmitere a ordinului european de anchetă
- Emiterea şi transmiterea unui ordin european de anchetă (anexa A): autoritatea emitentă emite un ordin european de anchetă şi îl transmite autorităţii de executare (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Furnizarea de informaţii suplimentare: autoritatea emitentă furnizează informaţii suplimentare autorităţii de executare (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Modificarea ordinului european de anchetă (anexa A): autoritatea emitentă înlocuieşte ordinul european de anchetă iniţial cu un ordin european de anchetă modificat şi îl transmite autorităţii de executare (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Emiterea şi transmiterea ordinului european de anchetă suplimentar (anexa A): autoritatea emitentă emite un ordin european de anchetă care completează un ordin european de anchetă anterior şi îl transmite autorităţii de executare (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Trimiterea unui mesaj de notificare: autoritatea emitentă trimite autorităţii de executare (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate) o notificare cu privire la căile de atac introduse împotriva emiterii unui ordin european de anchetă.
- Retragerea unui ordin european de anchetă: autoritatea emitentă informează autoritatea de executare cu privire la retragerea integrală a ordinului european de anchetă (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Solicitarea unei actualizări a stadiului: autoritatea emitentă solicită autorităţii de executare (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate) o actualizare a stadiului cu privire la evoluţia recunoaşterii şi executării unui ordin european de anchetă.
- Trimiterea şi primirea oricărei alte comunicări necesare în contextul unui ordin european de anchetă către/de la autoritatea de executare sau, după caz, către/de la autoritatea centrală desemnată.
Modelul de proces de primire şi de executare a ordinului european de anchetă
- Primirea unui ordin european de anchetă şi trimiterea confirmării de primire (anexa B): autoritatea de executare primeşte ordinul european de anchetă emis de autoritatea emitentă şi trimite confirmarea de primire (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate). În cazul transmiterii unui ordin european de anchetă, această obligaţie se aplică atât autorităţii care a primit iniţial ordinul european de anchetă, inclusiv autorităţii centrale desemnate, cât şi autorităţii căreia i-a fost transmis ordinul european de anchetă.
- Transmiterea unui ordin european de anchetă şi informarea autorităţii emitente cu privire la transmitere (anexa B): în cazul în care autoritatea care a primit ordinul european de anchetă nu este cea competentă sau este doar parţial competentă sau în cazul în care ordinul european de anchetă este primit de autoritatea centrală desemnată (după caz), ordinul european de anchetă este transmis autorităţii de executare competente din statul de executare, iar autoritatea care transmite ordinul european de anchetă informează autoritatea emitentă cu privire la transmitere (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Returnarea unui ordin european de anchetă: în cazul în care un ordin european de anchetă nu a fost emis de o autoritate emitentă, astfel cum se prevede la articolul 2 litera (c) din Directiva 2014/41/UE, autoritatea de executare returnează ordinul european de anchetă autorităţii emitente (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Trimiterea unui mesaj de notificare: autoritatea de executare notifică autoritatea emitentă cu privire la o anumită situaţie în temeiul următoarelor dispoziţii ale Directivei 2014/41/UE: considerentul 22, articolul 10 alineatele (4) şi (5), articolul 12 alineatele (5) şi (6), articolul 14 alineatul (5), articolul 15, articolul 16 alineatul (2) literele (a), (b) şi (c), articolul 16 alineatul (3) litera (b), articolul 19 alineatul (2), articolul 32 alineatele (2) şi (5) (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Solicitarea de informaţii suplimentare: autoritatea de executare solicită informaţii suplimentare de la autoritatea emitentă (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Informarea cu privire la evoluţia unui ordin european de anchetă: autoritatea de executare informează autoritatea emitentă cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte recunoaşterea şi executarea ordinului european de anchetă (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Trimiterea rezultatelor executării unui ordin european de anchetă: autoritatea de executare transmite rezultatele executării ordinului european de anchetă (integral sau parţial) autorităţii emitente (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Refuzarea unui ordin european de anchetă: autoritatea emitentă informează autoritatea de executare cu privire la retragerea integrală a ordinului european de anchetă (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Încheierea procesului la retragerea unui ordin european de anchetă de către autoritatea emitentă.
- Trimiterea şi primirea oricărei alte comunicări necesare în contextul unui ordin european de anchetă către/de la autoritatea de executare sau, după caz, către/de la autoritatea centrală desemnată.
Modelul de proces de emitere şi de transmitere a unei cereri de tranzit
- Emiterea şi transmiterea unei cereri de tranzit: autoritatea care solicită tranzitul (o autoritate a statului emitent competentă să emită o cerere de tranzit) emite o cerere de tranzit şi o transmite autorităţii care acordă tranzitul (o autoritate a statului membru de tranzit competentă să acorde tranzitul).
- Furnizarea de informaţii suplimentare: autoritatea care solicită tranzitul furnizează informaţii suplimentare autorităţii care acordă tranzitul.
- Retragerea unei cereri de tranzit: autoritatea care solicită tranzitul informează autoritatea care acordă tranzitul cu privire la retragerea integrală a cererii de tranzit.
- Trimiterea şi primirea oricărei alte comunicări necesare în contextul cererii de tranzit către/de la autoritatea care acordă tranzitul.
Modelul de proces de primire a cererii de tranzit şi de răspuns la aceasta
- Primirea unei cereri de tranzit: autoritatea care acordă tranzitul primeşte o cerere de tranzit de la autoritatea care solicită tranzitul.
- Transmiterea unei cereri de tranzit: în cazul în care autoritatea care a primit cererea de tranzit nu este cea competentă, aceasta transmite cererea de tranzit autorităţii competente care acordă tranzitul.
- Solicitarea de informaţii suplimentare: autoritatea care acordă tranzitul solicită informaţii suplimentare de la autoritatea care solicită tranzitul.
- Trimiterea unui răspuns la cererea de tranzit: autoritatea care acordă tranzitul trimite răspunsul la cererea de tranzit (informând autoritatea care solicită tranzitul cu privire la decizia sa de a acorda sau nu tranzitul).
- Încheierea procesului la retragerea cererii de tranzit de către autoritatea care solicită tranzitul.
- Trimiterea şi primirea oricărei alte comunicări necesare în contextul cererii de tranzit către/de la autoritatea care solicită tranzitul.
2.2.Notificarea de interceptare a telecomunicaţiilor (NIT)
Modelul de proces de emitere şi de transmitere a NIT
- Emiterea şi transmiterea unei NIT (anexa C): autoritatea competentă a statului membru de interceptare emite o notificare cu privire la interceptarea telecomunicaţiilor şi o transmite autorităţii competente a statului membru notificat.
- Furnizarea de informaţii suplimentare: autoritatea competentă a statului membru de interceptare furnizează informaţii suplimentare autorităţii competente a statului membru notificat.
- Modificarea NIT (anexa C): autoritatea competentă a statului membru de interceptare înlocuieşte NIT iniţială cu o NIT modificată şi o transmite autorităţii competente a statului membru notificat.
- Retragerea unei NIT: autoritatea competentă a statului membru de interceptare informează autoritatea competentă a statului membru notificat cu privire la retragerea integrală a NIT.
- Trimiterea şi primirea oricărei alte comunicări necesare în contextul NIT către/de la autoritatea competentă a statului membru notificat.
Modelul de proces de primire a NIT şi de răspuns la aceasta
- Primirea unei NIT: autoritatea competentă a statului membru notificat primeşte o NIT de la autoritatea competentă a statului membru de interceptare.
- Transmiterea unei NIT: în cazul în care autoritatea care a primit NIT nu este cea competentă, aceasta transmite NIT autorităţii competente a statului membru notificat.
- Solicitarea de informaţii suplimentare: autoritatea competentă a statului membru notificat solicită informaţii suplimentare de la autoritatea competentă a statului membru de interceptare.
- Trimiterea unui mesaj de notificare: autoritatea competentă a statului membru notificat trimite o notificare autorităţii competente a statului membru de interceptare prin care informează cu privire la o decizie luată conform căreia interceptarea nu poate fi efectuată sau trebuie să înceteze şi, dacă este necesar, că orice material deja interceptat în timp ce subiectul interceptării se afla pe teritoriul său nu poate fi utilizat sau poate fi utilizat numai în condiţii pe care le specifică.
- Încheierea procesului la retragerea NIT de către autoritatea competentă a statului membru de interceptare.
- Trimiterea şi primirea oricărei alte comunicări necesare în contextul NIT către/de la autoritatea competentă a statului membru de interceptare.
3.Specificaţii tehnice pentru schemele de date
Următoarele puncte prezintă dispoziţiile privind specificaţiile tehnice care trebuie să servească drept bază pentru elaborarea definiţiilor schemelor XML (XSD) pentru digitalizarea Directivei 2014/41/UE. Aceste specificaţii definesc componentele-cheie şi orice alte informaţii pentru a furniza o descriere cuprinzătoare a elaborării acestor scheme.
Descrierea se doreşte a fi generică, permiţând ca XSD-urile elaborate să fie modificate şi extinse fără a necesita modificări ale prezentelor specificaţii.
Specificaţiile sunt prevăzute pentru formularele statutare, mesajele predefinite sau mesajele cu text liber utilizate în schimburile efectuate în temeiul Directivei 2014/41/UE.
3.1.Consideraţii generale
Pentru toate schemele care trebuie furnizate, se aplică următoarele dispoziţii:
Gestionarea versiunilor
Trebuie inclus un atribut de versiune pentru a facilita gestionarea versiunilor de scheme. Acest lucru va permite actualizarea schemei în iteraţiile viitoare în conformitate cu cerinţele operaţionale, indicând dacă noua versiune este compatibilă retroactiv atunci când se introduc noi caracteristici sau îmbunătăţiri.
Declaraţia privind schema şi metadatele
După caz, schema utilizează standardele sau vocabularele relevante, aplicate de e-CODEX pentru a asigura interoperabilitatea, care sunt necesare pentru validarea corespunzătoare a elementelor şi tipurilor definite în cadrul acestei scheme. Acestea pot include:
- vocabularul de bază al UE în domeniul e-justiţiei;
- componente agregate;
- tipurile de date necalificate;
- o listă de coduri pentru codurile lingvistice ale Uniunii Europene.
De asemenea, după caz, schema poate include standarde ETSI relevante pentru a utiliza definiţiile acestora.
Adnotări şi documentaţie
Adnotări: Fiecare element al schemei trebuie, de regulă, să fie însoţit de adnotări. Adnotările trebuie să ofere informaţii lizibile pentru om cu privire la element, definind adesea scopul sau utilizarea acestuia într-un mod clar şi concis.
Utilizare şi adaptabilitate
Structură modulară: Fiecare secţiune este proiectată cu funcţionalitate specifică şi poate fi reutilizată sau adaptată în mod independent. Astfel, schema ar trebui să fie uşor de adaptat pentru diferite cazuri de utilizare.
Extensibilitate: Schema este concepută astfel încât să sprijine includerea de noi elemente sau atribute în cazul în care vor fi necesare informaţii suplimentare în viitor. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea de elemente şi secvenţe opţionale care pot fi extinse fără a afecta implementările existente.
Structură adaptabilă: Schema este concepută cu scopul de a permite adăugarea sau modificarea elementelor sau a tipurilor de date, după caz. Structura formularului poate include modificări ale cerinţelor fără reconfigurări majore.
Elemente opţionale: Mai multe elemente din cadrul unui formular pot fi marcate ca opţionale, ceea ce înseamnă că pot fi incluse sau omise în funcţie de circumstanţe specifice.
Schema este concepută pentru a sprijini colectarea de date structurate pentru cereri specifice.
Modificări
Structura schemei evidenţiază flexibilitatea, modularitatea şi uşurinţa adaptării. Utilizarea unor tipuri complexe şi a unor elemente opţionale asigură faptul că schema poate gestiona diverse scenarii, rămânând în acelaşi timp uşor de modificat şi de extins.
3.2.Formulare statutare
Specificaţiile tehnice pentru schemele de date definesc un cadru structurat pentru reprezentarea formularelor, astfel cum se prevede în Directiva 2014/41/UE, în format XML.
3.3.Mesaje predefinite
Mesajele predefinite sunt reprezentări ale schimburilor instituite prin Directiva 2014/41/UE, dar pentru care nu a fost prevăzut niciun format specific în actul juridic. Tipurile şi numărul lor vor fi determinate în cursul analizei operaţionale şi tehnice.
Schemele lor sunt concepute astfel încât să definească o structură de definiţii ale schemelor XML (XSD) care să asigure coerenţa, structura şi conformitatea cu nevoile operaţionale.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- elementul de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj definit;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
3.4.Mesaje cu text liber
Mesajele cu text liber sunt reprezentări ale schimburilor care permit un conţinut nestructurat sau parţial structurat, permiţând flexibilitatea şi respectând în acelaşi timp cerinţele de reglementare şi operaţionale. Această schemă este concepută pentru a defini structura definiţiilor schemelor XML (XSD) pentru aceste mesaje, asigurând coerenţa şi formatarea adecvată.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- secţiunea de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj cu text liber definit;
- schema defineşte structura necesară pentru mesajul cu text liber, permiţând în acelaşi timp ordonarea adecvată a elementelor, după caz;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj cu text liber se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
ANEXA VI:Standardul procedural digital pentru digitalizarea Regulamentului (UE) 2018/1805
1.Introducere şi domeniu de aplicare
- Articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2022/850 privind un sistem informatizat pentru schimbul electronic transfrontalier de date în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală (sistemul e-CODEX) defineşte "standardul procedural digital" ca fiind specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale şi pentru schemele de date, care stabilesc structura electronică a datelor transmise prin intermediul punctelor de acces e-CODEX. Modelul de procese operaţionale este dezvoltat, menţinut şi actualizat prin aplicarea modelului şi notaţiei proceselor operaţionale (Business Process Model and Notation - BPMN) sau a altor standarde la nivel de sector pentru modelarea proceselor operaţionale.
Schemele de date permit schimburi de date interoperabile prin intermediul e-CODEX.
Prin urmare, în scopul digitalizării Regulamentului (UE) 2018/1805, prezenta anexă stabileşte specificaţiile tehnice pentru:
(a)modelele de procese operaţionale;
(b)schemele de date.
2.Specificaţii tehnice pentru modelele de procese operaţionale în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1805
Specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale sunt considerate specificaţii minime şi stabilesc aspectele-cheie necesare pentru a permite comunicarea electronică în sensul Regulamentului (UE) 2018/1805 prin intermediul sistemului informatic descentralizat şi includ atât instanţele de comunicare transfrontalieră, cât şi, în cazul în care statele membre aleg să utilizeze sistemul informatic descentralizat în acest scop, cele dintre actorii naţionali (de exemplu, în cazul unei transmiteri sau primiri prin intermediul unei autorităţi centrale, după caz).
Acestea sunt următoarele:
2.1.Ordinul de indisponibilizare
Modelul de proces de emitere şi transmitere a certificatului/ordinului de indisponibilizare
- Emiterea şi transmiterea unui ordin de indisponibilizare: autoritatea emitentă emite un ordin de indisponibilizare şi transmite respectivul certificat de indisponibilizare [inclusiv o copie (certificată) a ordinului de indisponibilizare sau un exemplar original digital al ordinului de indisponibilizare, în cazul în care statul de executare solicită acest lucru] autorităţii (autorităţilor) de executare relevante (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Furnizarea de informaţii suplimentare: autoritatea emitentă furnizează informaţii suplimentare autorităţii de executare (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Retragerea unui ordin de indisponibilizare: în cazul în care ordinul de indisponibilizare nu mai poate fi recunoscut şi executat sau nu mai este valabil, autoritatea emitentă retrage ordinul de indisponibilizare (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Răspunsul la cererea de limitare a perioadei de indisponibilizare: autoritatea emitentă răspunde cererii de limitare a perioadei de indisponibilizare.
- Trimiterea şi primirea oricărei alte comunicări necesare în contextul unui ordin de indisponibilizare către/de la autoritatea de executare sau, după caz, către/de la autoritatea centrală desemnată.
Modelul de proces de primire a certificatului/ordinului de indisponibilizare şi de decizie cu privire la acesta
- Primirea unui ordin de indisponibilizare: autoritatea de executare primeşte ordinul de îngheţare (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale a statului de executare) şi trebuie să evalueze cererea pentru a lua o decizie cu privire la recunoaşterea şi executarea ordinului.
- Transmiterea unui ordin de indisponibilizare: în cazul în care ordinul de indisponibilizare a fost transmis unei autorităţi centrale a statului de executare, autoritatea centrală respectivă transmite ordinul de indisponibilizare autorităţii de executare corecte şi informează autoritatea emitentă în consecinţă.
- Solicitarea de informaţii suplimentare: autoritatea de executare solicită informaţii suplimentare de la autoritatea emitentă (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Prelungirea termenelor: autoritatea de executare informează autoritatea emitentă că nu este în măsură să respecte termenele (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Notificarea cu privire la decizia de recunoaştere şi executare: autoritatea de executare recunoaşte un ordin de indisponibilizare transmis (integral sau parţial). Aceasta ia măsurile necesare pentru executarea ordinului respectiv şi informează autoritatea emitentă cu privire la decizia sa (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate). Executarea poate fi amânată pentru unul dintre motivele prevăzute de lege.
- Informarea cu privire la amânare: autoritatea de executare informează autoritatea emitentă cu privire la amânarea ordinului de indisponibilizare (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale).
- Informarea cu privire la căile de atac: autoritatea de executare informează autoritatea emitentă cu privire la căile de atac invocate (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale).
- Trimiterea raportului de executare: în urma executării cu succes a ordinului de indisponibilizare, autoritatea de executare trimite raportul de executare autorităţii emitente (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale).
- Cerere de limitare a perioadei de indisponibilizare: în orice moment după executarea unui ordin de indisponibilizare, autoritatea de executare poate trimite autorităţii emitente o cerere de limitare a perioadei de indisponibilizare.
- Notificarea cu privire la imposibilitatea executării: autoritatea de executare notifică autorităţii emitente imposibilitatea de a executa certificatul/ordinul de indisponibilizare (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale).
- Notificarea cu privire la decizia de a nu recunoaşte şi de a nu executa: autoritatea de executare informează autoritatea emitentă cu privire la decizia sa de a nu recunoaşte şi de a nu executa ordinul de indisponibilizare (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale).
- Încheierea procesului la retragerea unui ordin de indisponibilizare de către autoritatea emitentă (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Trimiterea şi primirea oricărei alte comunicări necesare în contextul unui ordin de indisponibilizare către/de la autoritatea de executare sau, după caz, către/de la autoritatea centrală desemnată.
2.2.Ordinul de confiscare
Emiterea şi transmiterea certificatului/ordinului de confiscare
- Emiterea şi transmiterea ordinului de confiscare: autoritatea emitentă emite un ordin de confiscare şi transmite certificatul de confiscare corespunzător (inclusiv o copie a ordinului de confiscare sau un exemplar original digital al ordinului de confiscare, în cazul în care statul de executare solicită acest lucru) autorităţii (autorităţilor) de executare relevante (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Furnizarea de informaţii suplimentare: autoritatea emitentă furnizează informaţii suplimentare autorităţii de executare (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Retragerea unui ordin de confiscare: în cazul în care ordinul de confiscare nu mai poate fi executat sau nu mai este valabil, autoritatea emitentă retrage ordinul de confiscare (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Trimiterea şi primirea oricărei alte comunicări necesare în contextul unui certificat/ordin de confiscare către/de la autoritatea de executare sau, după caz, către/de la autoritatea centrală desemnată.
Primirea certificatului/ordinului de confiscare şi luarea unei decizii cu privire la acesta
- Primirea unui certificat/ordin de confiscare: la primirea ordinului de confiscare (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale a statului de executare), autoritatea de executare evaluează cererea în vederea recunoaşterii şi executării sale.
- Transmiterea unui ordin de confiscare: în cazul în care ordinul de confiscare a fost transmis unei autorităţi centrale a statului de executare, autoritatea centrală respectivă transmite ordinul de confiscare autorităţii de executare corecte şi informează autoritatea emitentă cu privire la transmitere.
- Solicitarea de informaţii suplimentare: autoritatea de executare solicită informaţii suplimentare de la autoritatea emitentă (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Prelungirea termenelor: autoritatea de executare informează autoritatea emitentă cu privire la motivele nerespectării termenelor şi ambele convin asupra unui calendar adecvat (după caz, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Notificarea cu privire la decizia de recunoaştere şi executare: autoritatea de executare recunoaşte un ordin de confiscare transmis, ia măsurile necesare pentru executarea acestuia şi informează autoritatea emitentă cu privire la hotărârea sa (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale). Executarea poate fi amânată pentru unul dintre motivele prevăzute de lege.
- Informarea cu privire la amânare: autoritatea de executare informează autoritatea emitentă cu privire la amânarea ordinului de confiscare (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale).
- Informarea cu privire la căile de atac: autoritatea de executare informează autoritatea emitentă cu privire la căile de atac invocate (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale).
- Trimiterea rezultatelor privind executarea: în urma executării cu succes a ordinului de confiscare, autoritatea de executare transmite rezultatele executării autorităţii emitente (fie direct, fie prin intermediul unei autorităţi centrale).
- Informarea cu privire la imposibilitatea de a executa ordinul de confiscare: autoritatea de executare notifică autorităţii emitente imposibilitatea de a executa ordinul de confiscare (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Notificarea cu privire la decizia de a nu recunoaşte şi/sau executa: autoritatea de executare informează autoritatea emitentă cu privire la decizia sa de a nu recunoaşte şi de a nu executa ordinul de confiscare.
- Încheierea procesului la retragerea unui ordin de confiscare de către autoritatea emitentă (dacă este cazul, prin intermediul autorităţii centrale desemnate).
- Trimiterea şi primirea oricărei alte comunicări necesare în contextul unui ordin de confiscare către/de la autoritatea de executare sau, după caz, către/de la autoritatea centrală desemnată.
3.Specificaţii tehnice pentru schemele de date
Următoarele puncte prezintă dispoziţiile privind specificaţiile tehnice care trebuie să servească drept bază pentru elaborarea definiţiilor schemelor XML (XSD) pentru digitalizarea Regulamentului (UE) 2018/1805. Aceste specificaţii definesc componentele-cheie şi orice alte informaţii pentru a furniza o descriere cuprinzătoare a elaborării acestor scheme.
Descrierea se doreşte a fi generică, permiţând ca XSD-urile elaborate să fie modificate şi extinse fără a necesita modificări ale prezentelor specificaţii.
Specificaţiile sunt prevăzute pentru formularele statutare, orice mesaj predefinit sau mesaj cu text liber utilizat în schimburile efectuate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1805.
3.1.Consideraţii generale
Pentru toate schemele care trebuie furnizate, se aplică următoarele dispoziţii:
Gestionarea versiunilor
Trebuie inclus un atribut de versiune pentru a facilita gestionarea versiunilor de scheme. Acest lucru va permite actualizarea schemei în iteraţiile viitoare în conformitate cu cerinţele operaţionale, indicând dacă noua versiune este compatibilă retroactiv atunci când se introduc noi caracteristici sau îmbunătăţiri.
Declaraţia privind schema şi metadatele
După caz, schema utilizează standardele şi vocabularele relevante, impuse de e-CODEX pentru a asigura interoperabilitatea, care sunt necesare pentru validarea corespunzătoare a elementelor şi tipurilor definite în cadrul acestei scheme. Acestea pot include:
- vocabularul de bază al UE în domeniul e-justiţiei;
- componente agregate;
- tipurile de date necalificate;
- o listă de coduri pentru codurile lingvistice ale Uniunii Europene.
De asemenea, după caz, schema poate include standarde ETSI relevante pentru a utiliza definiţiile acestora.
Adnotări şi documentaţie
Adnotări: Fiecare element al schemei trebuie, de regulă, să fie însoţit de adnotări. Ele oferă informaţii lizibile pentru om cu privire la element, definind adesea scopul sau utilizarea acestuia într-un mod clar şi concis.
Utilizare şi adaptabilitate
Structură modulară: Fiecare secţiune este proiectată cu funcţionalitate specifică şi poate fi reutilizată sau adaptată în mod independent. Astfel, schema va fi uşor de adaptat pentru diferite cazuri de utilizare.
Extensibilitate: Schema este concepută astfel încât să sprijine includerea de noi elemente sau atribute în cazul în care vor fi necesare informaţii suplimentare în viitor. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea de elemente şi secvenţe opţionale care pot fi extinse fără a afecta implementările existente.
Structură adaptabilă: Schema este concepută cu scopul de a permite adăugarea sau modificarea elementelor sau a tipurilor de date, după caz. Structura formularului poate include modificări ale cerinţelor fără reconfigurări majore.
Elemente opţionale: Elementele din cadrul formularului pot fi marcate ca opţionale, ceea ce înseamnă că pot fi incluse sau omise în funcţie de circumstanţe specifice.
Schema este concepută pentru a sprijini colectarea de date structurate pentru cereri specifice.
Modificări
Structura schemei evidenţiază flexibilitatea, modularitatea şi uşurinţa adaptării. Utilizarea unor tipuri complexe şi a unor elemente opţionale asigură faptul că schema poate gestiona diverse scenarii, rămânând în acelaşi timp uşor de modificat şi de extins.
3.2.Formulare statutare
Specificaţiile tehnice pentru schemele de date definesc un cadru structurat pentru reprezentarea formularelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1805, în format XML.
3.3.Mesaje predefinite
Mesajele predefinite sunt reprezentări ale schimburilor instituite prin Regulamentul (UE) 2018/1805, dar pentru care nu a fost prevăzut niciun format specific în actul juridic. Tipurile şi numărul lor vor fi determinate în cursul analizei operaţionale şi tehnice.
Schemele lor sunt concepute astfel încât să definească o structură de definiţii ale schemelor XML (XSD) care să asigure coerenţa, structura şi conformitatea cu nevoile operaţionale.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- elementul de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj definit;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
3.4.Mesaje cu text liber
Mesajele cu text liber sunt reprezentări ale schimburilor care permit un conţinut nestructurat sau parţial structurat, permiţând flexibilitatea şi respectând în acelaşi timp cerinţele de reglementare şi operaţionale. Această schemă este concepută pentru a defini structura definiţiilor schemelor XML (XSD) care se stabileşte pentru aceste mesaje, asigurând coerenţa şi formatarea adecvată.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- secţiunea de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj cu text liber definit;
- schema defineşte structura necesară pentru mesajul cu text liber, permiţând în acelaşi timp ordonarea adecvată a elementelor, după caz;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj cu text liber se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
ANEXA VII:Standardul procedural digital pentru digitalizarea procedurii prevăzute la articolul 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784, astfel cum a fost introdus prin articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844
1.Introducere şi domeniu de aplicare
- Articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2022/850 privind un sistem informatizat pentru schimbul electronic transfrontalier de date în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală (sistemul e-CODEX) defineşte "standardul procedural digital" ca fiind specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale şi pentru schemele de date, care stabilesc structura electronică a datelor transmise prin intermediul punctelor de acces e-CODEX. Modelul de procese operaţionale este dezvoltat, menţinut şi actualizat prin aplicarea modelului şi notaţiei proceselor operaţionale (Business Process Model and Notation - BPMN) sau a altor standarde la nivel de sector pentru modelarea proceselor operaţionale.
Schemele de date permit schimburi de date interoperabile prin intermediul e-CODEX.
Prin urmare, în scopul digitalizării procedurii prevăzute la articolul 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784, astfel cum a fost introdus prin articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844, prezenta anexă stabileşte specificaţiile tehnice pentru:
(a)modelele de procese operaţionale;
(b)schemele de date.
2.Specificaţii tehnice pentru modelele de procese operaţionale în cadrul procedurii prevăzute la articolul 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784, astfel cum a fost introdus prin articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844
Specificaţiile tehnice pentru modelele de procese operaţionale sunt considerate specificaţii minime şi stabilesc aspectele-cheie necesare pentru a permite comunicarea electronică în sensul articolului 19a din Regulamentul (UE) 2020/1784, astfel cum a fost introdus prin articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844 prin intermediul sistemului informatic descentralizat şi includ atât cazurile de comunicare transfrontalieră, cât şi, în cazul în care statele membre aleg să utilizeze sistemul informatic descentralizat în acest scop, pe cele dintre actorii naţionali.
Acestea sunt următoarele:
Servicii furnizate prin intermediul punctului de acces electronic european
Instanţa notifică sau comunică documente destinatarului prin intermediul punctului de acces electronic european - Instanţa notifică sau comunică documente destinatarului care fie confirmă primirea, fie refuză notificarea sau comunicarea în funcţie de limba utilizată.
3.Specificaţii tehnice pentru schemele de date
Următoarele puncte prezintă dispoziţiile privind specificaţiile tehnice care trebuie să servească drept bază pentru elaborarea definiţiilor schemelor XML (XSD). Aceste specificaţii definesc componentele-cheie şi orice alte informaţii pentru a furniza o descriere cuprinzătoare a elaborării acestor scheme.
Descrierea se doreşte a fi generică, permiţând ca XSD-urile elaborate să fie modificate şi extinse fără a necesita modificări ale prezentelor specificaţii.
Specificaţiile de mai jos sunt prevăzute pentru formularele statutare, mesajele predefinite sau mesajele cu text liber utilizate în schimburile efectuate în temeiul procedurii prevăzute la articolul 24 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2844.
3.1.Consideraţii generale
Pentru toate schemele care trebuie furnizate, se aplică următoarele dispoziţii:
Gestionarea versiunilor
Trebuie inclus un atribut de versiune pentru a facilita gestionarea versiunilor de scheme. Acest lucru va permite actualizarea schemei în iteraţiile viitoare în conformitate cu cerinţele operaţionale, indicând dacă noua versiune este compatibilă retroactiv atunci când se introduc noi caracteristici sau îmbunătăţiri.
Declaraţia privind schema şi metadatele
După caz, schema utilizează standardele sau vocabularele relevante, aplicate de e-CODEX pentru a asigura interoperabilitatea, care sunt necesare pentru validarea corespunzătoare a elementelor şi tipurilor definite în cadrul acestei scheme. Acestea pot include:
- vocabularul de bază al UE în domeniul e-justiţiei;
- tipurile de date necalificate;
- o listă de coduri pentru codurile lingvistice ale Uniunii Europene.
De asemenea, după caz, schema poate include standarde ETSI relevante pentru a utiliza definiţiile acestora.
Adnotări şi documentaţie
Adnotări: Fiecare element al schemei trebuie, de regulă, să fie însoţit de adnotări. Ele oferă informaţii lizibile pentru om cu privire la element, definind adesea scopul sau utilizarea acestuia într-un mod clar şi concis.
Utilizare şi adaptabilitate
Structură modulară: Fiecare secţiune este proiectată cu funcţionalitate specifică şi poate fi reutilizată sau adaptată în mod independent. Astfel, schema va fi uşor de adaptat pentru diferite cazuri de utilizare.
Extensibilitate: Schema este concepută astfel încât să sprijine includerea de noi elemente sau atribute în cazul în care vor fi necesare informaţii suplimentare în viitor. Acest lucru se realizează prin utilizarea de elemente şi secvenţe opţionale care pot fi extinse fără a afecta implementările existente.
Structură adaptabilă: Schema este concepută cu scopul de a permite adăugarea sau modificarea elementelor sau a tipurilor de date, după caz. Structura formularului poate include modificări ale cerinţelor fără reconfigurări majore.
Elemente opţionale: Elementele din cadrul unui formular pot fi marcate ca opţionale, ceea ce înseamnă că pot fi incluse sau omise în funcţie de circumstanţe specifice.
Schema este concepută pentru a sprijini colectarea de date structurate pentru cereri specifice.
Modificări
Structura schemei evidenţiază flexibilitatea, modularitatea şi uşurinţa adaptării. Utilizarea unor tipuri complexe şi a unor elemente opţionale asigură faptul că schema poate gestiona diverse scenarii, rămânând în acelaşi timp uşor de modificat şi de extins.
3.2.Formulare statutare
Specificaţiile tehnice pentru schemele de date definesc un cadru structurat pentru reprezentarea formularului L, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/1784, în format XML.
3.3.Mesaje predefinite
Mesajele predefinite sunt reprezentări ale schimburilor instituite prin regulament, dar pentru care nu a fost prevăzut niciun format specific în actul juridic. Tipurile şi numărul lor vor fi determinate în cursul analizei operaţionale şi tehnice.
Schemele lor sunt concepute astfel încât să definească o structură de definiţii ale schemelor XML (XSD) care să asigure coerenţa, structura şi conformitatea cu nevoile operaţionale.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- elementul de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj definit;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
3.4.Mesaje cu text liber
Mesajele cu text liber sunt reprezentări ale schimburilor care permit un conţinut nestructurat sau parţial structurat, permiţând flexibilitatea şi respectând în acelaşi timp cerinţele de reglementare şi operaţionale. Această schemă este concepută pentru a defini structura definiţiilor schemelor XML (XSD) pentru aceste mesaje, asigurând coerenţa şi formatarea adecvată.
Schiţa componentelor-cheie ale acestor scheme este următoarea:
- secţiunea de nivel superior din această schemă se denumeşte în funcţie de tipul specific de mesaj cu text liber definit;
- schema defineşte structura necesară pentru mesajul cu text liber, permiţând în acelaşi timp ordonarea adecvată a elementelor, după caz;
- câmpurile necesare pentru tipul specific de mesaj cu text liber se adaugă şi se definesc în cadrul acestei structuri, asigurându-se reprezentarea corespunzătoare a elementelor de date.
ANEXA VIII:Calendarul de punere în aplicare
Calendarul de punere în aplicare menţionat la articolul 10 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2023/2844 este stabilit după cum urmează:
(a)Comisia pune la dispoziţia statelor membre, cel târziu cu patru luni înainte de data aplicării articolelor 3 şi 4 din Regulamentul (UE) 2023/2844, stabilită la articolul 26 alineatul (3) din regulamentul respectiv, o versiune a software-ului de implementare de referinţă care este suficient de dezvoltată, testată şi stabilă pentru a fi implementată într-un mediu real în care utilizatorii finali pot avea acces la aceasta, inclusiv documentaţia însoţitoare;
(b)în ceea ce priveşte actele juridice care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament de punere în aplicare, Comisia pune la dispoziţia statelor membre, cel târziu cu patru luni înainte de data aplicării articolelor 3 şi 4 din Regulamentul (UE) 2023/2844, stabilită la articolul 26 alineatul (3) din regulamentul respectiv, o versiune a bazei de date a instanţelor (autorităţilor) competente (CDB) care este pe deplin dezvoltată, testată şi suficient de stabilă pentru a fi implementată într-un mediu real în care utilizatorii finali pot avea acces la aceasta, inclusiv documentaţia însoţitoare;
(c)în ceea ce priveşte actele juridice care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament de punere în aplicare, datele din baza de date a instanţelor (autorităţilor) competente (CDB) sunt actualizate integral de către statele membre cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de o lună înainte de data aplicării articolelor 3 şi 4 din Regulamentul (UE) 2023/2844, stabilită la articolul 26 alineatul (3) din regulamentul respectiv;
(d)instalarea software-ului de implementare de referinţă de către autorităţile competente se încheie cel târziu cu o lună înainte de data aplicării articolelor 3 şi 4 din Regulamentul (UE) 2023/2844, stabilită la articolul 26 alineatul (3) din regulamentul respectiv;
(e)ajustările sistemelor informatice naţionale necesare pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele sistemului informatic descentralizat se finalizează cel târziu cu o lună înainte de data aplicării articolelor 3 şi 4 din Regulamentul (UE) 2023/2844, stabilită la articolul 26 alineatul (3) din regulamentul respectiv.
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 16 ianuarie 2026