Regulamentul 1005/16-sept-2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon (reformare) (Text cu relevanţă pentru SEE)

Acte UE

Jurnalul Oficial 286L

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 11 Martie 2024

Dată act: 16-sept-2009

Emitent: Parlamentul European;Consiliul Uniunii Europene

(2)Se cunoaşte faptul că emisiile permanente de substanţe care diminuează stratul de ozon au repercusiuni considerabile asupra acestuia. Există dovezi concrete care arată că substanţele care diminuează stratul de ozon sunt prezente în concentraţii mai reduse în atmosferă şi au fost deja observate primele semne ale reconstituirii stratului de ozon stratosferic. Cu toate acestea, refacerea stratului de ozon la nivelul de concentrări existent anterior anului 1980 nu este preconizată înainte de jumătatea secolului XXI. În consecinţă, radiaţiile UV-B, crescute ca urmare a diminuării stratului de ozon, reprezintă în continuare o ameninţare serioasă pentru sănătate şi pentru mediu. În acelaşi timp, cele mai multe dintre aceste substanţe au un potenţial ridicat de încălzire globală şi reprezintă factori care contribuie la creşterea temperaturii planetei. Este prin urmare necesar să se ia măsuri suplimentare în scopul protejării sănătăţii umane şi a mediului împotriva efectelor negative ale acestor emisii şi pentru a evita noi întârzieri în refacerea stratului de ozon.

(4)Multe substanţe care diminuează stratul de ozon sunt gaze cu efect de seră, care însă nu sunt reglementate de Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi nici de Protocolul de la Kyoto, deoarece se presupune că aceste substanţe care diminuează stratul de ozon vor fi eliminate progresiv în temeiul protocolului. În ciuda progresului înregistrat prin respectivul protocol, este necesară, în continuare, finalizarea eliminării progresive a substanţelor care diminuează stratul de ozon atât în Uniunea Europeană, cât şi la nivel mondial, ţinând totodată seama de faptul că, la ora actuală, multe dintre alternativele la substanţele care diminuează stratul de ozon prezintă un potenţial ridicat de încălzire generală a planetei. Prin urmare, este necesară reducerea la minimum şi eliminarea producţiei şi a utilizării substanţelor care diminuează stratul de ozon, în măsura în care sunt disponibile alternative viabile din punct de vedere tehnic şi care prezintă potenţialuri scăzute de încălzire globală.

(5)Măsurile suplimentare pentru protecţia stratului de ozon au fost adoptate de către părţile la protocol, cel mai recent în cursul reuniunii de la Montreal în septembrie 2007 şi al reuniunii de la Doha în noiembrie 2008. Se impune întreprinderea unor acţiuni la nivelul Comunităţii pentru respectarea obligaţiilor ce revin Comunităţii în temeiul protocolului şi în special cu privire la punerea în aplicare a procesului de eliminare progresivă accelerată a hidroclorofluorocarburilor, ţinându-se seama, în mod corespunzător, de riscurile introducerii unor substanţe alternative care prezintă potenţialuri ridicate de încălzire globală.

(6)Ca urmare a preocupărilor formulate de către Comitetul de evaluare ştiinţifică în raportul său pe 2006 referitor la creşterea rapidă a producţiei şi a consumului de hidroclorofluorocarburi în ţările în curs de dezvoltare, părţile la protocol au adoptat, în 2007, în cadrul celei de-a 19-a reuniuni, Decizia XIX/6 cu privire la calendarul de eliminare progresivă accelerată a hidroclorofluorocarburilor. Ca urmare a deciziei respective, data încetării producţiei ar trebui devansată de la 2025, cât este în prezent, la 2020.

(7)În temeiul Regulamentului (CE) nr. 2037/2000, începând cu 2010, hidroclorofluorocarburile nou produse nu mai pot fi utilizate pentru întreţinerea sau alimentarea echipamentelor frigorifice şi de condiţionare a aerului. Pentru a reduce la minimum riscul utilizării ilegale a hidroclorofluorocarburilor nou produse în locul materialelor reciclate sau regenerate, ar trebui ca pentru operaţiunile de întreţinere sau de alimentare să se utilizeze numai substanţe regenerate sau reciclate. Revânzarea hidroclorofluorocarburilor reciclate ar trebui interzisă şi hidroclorofluorocarburile reciclate ar trebui utilizate numai dacă au fost recuperate din acest echipament şi numai de întreprinderea care a realizat sau a mandatat recuperarea. Din motive de coerenţă, această scutire ar trebui să se aplice şi echipamentului de încălzire.

(9)În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, producţia şi introducerea pe piaţă de clorofluorocarburi, alte clorofluorocarburi complet halogenate, haloni, tetraclorură de carbon, 1,1,1-tricloretan, hidrobromofluorocarburi, bromclormetan şi bromură de metal au fost eliminate şi, prin urmare, introducerea pe piaţă a acelor substanţe şi a produselor şi echipamentelor ce conţin aceste substanţe este interzisă. În continuare, este adecvată, de asemenea, generalizarea treptată a interdicţiei şi asupra utilizării substanţelor respective în scopul întreţinerii sau al alimentării unor astfel de echipamente.

(10)După data eliminării substanţelor reglementate, în anumite condiţii, Comisia ar trebui să stabilească derogări pentru utilizări esenţiale de laborator şi analitice, în condiţii specifice. În special Decizia X/14 a părţilor la protocol stabileşte criteriile de acordare a derogărilor pentru aceste utilizări. Comisia ar trebui autorizată să stabilească condiţiile pentru utilizările esenţiale de laborator şi analitice. Pentru a evita o creştere a cantităţilor utilizate în aceste scopuri, producătorii şi importatorii nu ar trebui autorizaţi să crească în mod semnificativ cantităţile introduse pe piaţă. În prezentul regulament ar trebui integrate condiţii specifice stabilite de către părţi, cu privire la introducerea pe piaţă a substanţelor utilizate în aceste scopuri, pentru a asigura respectarea acestor condiţii.

(11)Disponibilitatea tehnologiilor alternative la bromura de metil a fost reflectată în reducerea mai substanţială a producţiei şi a consumului acestei substanţe, în comparaţie cu dispoziţiile protocolului, precum şi în Decizia 2008/753/CE a Comisiei din 18 septembrie 2008 privind neincluderea bromurii de metil în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului şi retragerea autorizaţiilor pentru produsele de protecţie a plantelor care conţin această substanţă (¹) şi în Directiva 98/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biocide (²). Derogările pentru utilizările critice de bromură de metil ar trebui complet interzise, acordându-se totodată, temporar, posibilitatea de a prevedea derogări pentru situaţii de urgenţă, precum proliferarea neaşteptată a unor paraziţi sau boli, când o astfel de utilizare de urgenţă este permisă în temeiul Directivei 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piaţă a produselor de uz fitosanitar (³) şi al Directivei 98/8/CE. În astfel de cazuri, ar trebui prevăzute măsuri pentru a reduce la minimum emisiile, precum utilizarea foliilor impermeabile pentru fumigaţia solului.

(12)În lumina Regulamentului (CE) nr. 2032/2003 al Comisiei din 4 noiembrie 2003 privind a doua etapă a programului de lucru pe 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor biocide (⁴) prin care se interzice utilizarea bromurii de metil ca biocid până la data de 1 septembrie 2006, precum şi a Deciziei 2008/753/CE prin care se interzice utilizarea bromurii de metil ca produs fitosanitar până la data de 18 martie 2010, se interzice, de asemenea, utilizarea bromurii de metil pentru aplicaţii de carantină şi preexpediere până la data de 18 martie 2010.

(13)Articolul 2^F alineatul (7) din protocol solicită părţilor să ia măsuri pentru a se asigura că utilizarea de hidroclorofluorocarburi este limitată la acele operaţiuni pentru care nu există substanţe sau tehnologii alternative mai bine adaptate la mediu. Având în vedere existenţa unor tehnologii alternative, introducerea pe piaţă şi utilizarea hidroclorofluorocarburilor, precum şi a produselor şi a echipamentelor care conţin sau care depind de hidroclorofluorocarburi poate fi limitată şi mai mult. Decizia VI/13 a părţilor la protocol prevede că evaluarea alternativelor la hidroclorofluorocarburi ar trebui să ia în considerare factori cum ar fi potenţialul de diminuare a ozonului, eficienţa energetică, gradul de inflamabilitate, gradul de toxicitate, potenţialul de încălzire generală a planetei, precum şi impactul posibilelor efecte ale utilizării şi eliminarea treptată a clorofluorocarburilor şi halonilor. În decizia respectivă, părţile au concluzionat că, în temeiul protocolului, reglementarea hidroclorofluorocarburilor ar trebui sporită considerabil, pentru a proteja stratul de ozon şi pentru a reflecta existenţa produşilor de înlocuire.

(14)Măsurile de reglementare cu privire la produsele sau echipamentele care conţin substanţe reglementate ar trebui extinse la produsele şi echipamentele care depind de aceste substanţe pentru a preveni eludările restricţiilor prevăzute de prezentul regulament. Prin includerea în domeniul de aplicare a produselor şi echipamentelor a căror proiectare, utilizare şi bună funcţionare necesită prezenţa substanţelor reglementate, se elimină posibilitatea introducerii pe piaţă, a importului sau a exportului de produse sau echipamente care nu conţin substanţe reglementate în acel stadiu, dar care vor trebui realimentate ulterior. De asemenea, derogările pentru produsele şi echipamentele fabricate anterior intrării în vigoare a măsurilor de reglementare ar trebui suprimate, întrucât acestea nu mai sunt relevante şi ar putea reprezenta un risc de introducere ilegală pe piaţă sau de comerţ ilicit.

(15)Se interzice importul de substanţe reglementate, precum şi de produse şi echipamente care conţin sau depind de substanţe reglementate provenind din state care nu sunt parte la protocol. De asemenea, ulterior intrării în vigoare a unei interdicţii de utilizare a acestor produse şi echipamente sau a substanţelor reglementate în scopul întreţinerii sau alimentării acestora în Comunitate, ar trebui interzis exportul de produse şi echipamente care conţin sau depind de hidroclorofluorcarburi, pentru a evita constituirea de stocuri de astfel de substanţe în ţările care nu dispun de suficiente instalaţii de distrugere.

(17)Pentru a îmbunătăţi monitorizarea şi controlul comerţului, acordarea licenţelor ar trebui să vizeze nu numai intrarea mărfurilor pe teritoriul vamal pentru punerea în liberă circulaţie în Comunitate, ci şi intrarea sub alte regimuri vamale sau pentru anumite destinaţii şi utilizări vamale. Tranzitul pe teritoriul vamal al Comunităţii, depozitarea temporară, antrepozitarea vamală şi procedura zonei libere ar trebui să rămână posibile fără licenţă, pentru a evita aplicarea unor sarcini inutile operatorilor şi autorităţilor vamale. Expedierile către sau dintr-un teritoriu al unui stat membru care nu face parte din teritoriul vamal al Comunităţii sau care nu intră sub incidenţa prezentului regulament, dar care intră sub incidenţa ratificării de către statul membru a protocolului nu ar trebui să creeze o sarcină administrativă inutilă statelor membre în ceea ce priveşte acordarea licenţelor şi raportarea, cu condiţia respectării obligaţiilor din prezentul regulament şi din protocol.

(19)Directiva 67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (¹) Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 mai 1999 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor periculoase (²) şi Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor (³) prevăd etichetarea substanţelor clasificate ca substanţe care diminuează stratul de ozon şi etichetarea amestecurilor care conţin aceste substanţe. Deoarece substanţele care diminuează stratul de ozon produse pentru a fi utilizate ca intermediari de sinteză sau ca agenţi de proces, precum şi pentru utilizări de laborator şi analitice pot fi puse în liberă circulaţie pe teritoriul Comunităţii, ar trebui să se facă o distincţie între acestea şi substanţele produse pentru alte utilizări, astfel încât să se evite orice deturnări ale substanţelor reglementate destinate utilizării ca intermediari de sinteză, agenţi de proces sau destinate utilizărilor de laborator şi analitice spre alte utilizări decât acelea care sunt reglementate în temeiul prezentului regulament. De asemenea, pentru a informa utilizatorii finali şi a facilita asigurarea aplicării prezentului regulament, produsele şi echipamentele care conţin sau depind de astfel de substanţe ar trebui să fie etichetate în timpul întreţinerii sau al alimentării.

(21)Protocolul prevede obligativitatea raportării datelor cu privire la comerţul cu substanţe care diminuează stratul de ozon. În consecinţă, producătorii, importatorii şi exportatorii de substanţe reglementate sunt obligaţi să comunice rapoarte anuale. Pentru a permite Comisiei să raţionalizeze procedurile de raportare în vederea respectării protocolului şi a evitării suprapunerilor în timpul procesului, ar trebui ca şi instalaţiile de distrugere să raporteze direct Comisiei. În vederea respectării obligaţiilor de raportare în temeiul protocolului şi pentru a îmbunătăţi aplicarea practică a acestora, Comisia ar trebui abilitată să modifice cerinţele de raportare pentru statele membre şi întreprinderi. Având în vedere că este prevăzută dezvoltarea unor instrumente de comunicare a datelor prin intermediul internetu-lui, Comisia va elabora, în funcţie de nevoile sale, o serie de măsuri vizând adaptarea cerinţelor aplicabile în acest domeniu, de îndată ce vor fi instituite instrumentele pertinente de raportare.

(22)Protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către statele membre este reglementată de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (¹), în timp ce protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către Comisie este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date (²), mai ales în ceea ce priveşte cerinţele de confidenţialitate şi securitate a prelucrărilor, transferul de date personale de la Comisie către statele membre, legitimitatea prelucrării, precum şi drepturile persoanelor vizate de a fi informate, de a avea acces la propriile date personale şi de a le rectifica.

(23)Statele membre ar trebui să efectueze inspecţii conform unei abordări bazate pe riscuri, pentru a asigura conformitatea cu toate dispoziţiile regulamentului, concentrându-se totodată asupra acelor activităţi care prezintă cel mai ridicat risc de comerţ ilegal sau de emisii de substanţe reglementate. În vederea realizării inspecţiilor respective, statele membre ar trebui să utilizeze elementele de orientare cuprinse în Recomandarea 2001/331/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 aprilie 2001 de prevedere a unor criterii minime pentru inspecţiile de mediu în statele membre (³).

(24)Având în vedere inovaţiile continue în sectoarele care intră sub incidenţa prezentului regulament, Comisia ar trebui să îl revizuiască cu regularitate şi să prezinte, dacă este cazul, propuneri, în special cu privire la scutirile şi derogările prevăzute, atunci când sunt disponibile alternative acceptabile din punct de vedere tehnic şi economic la utilizarea de substanţe reglementate, pentru a întări şi mai mult protecţia stratului de ozon şi, în paralel, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În vederea asigurării conformităţii cu protocolul, Comisia ar trebui să fie împuternicită să alinieze anexele prezentului regulament la deciziile părţilor, în special cele referitoare la metodele de distrugere aprobate, la condiţiile pentru introducerea pe piaţă a substanţelor reglementate destinate utilizărilor esenţiale de laborator şi analitice şi la procesele în care substanţele reglementate ar putea fi utilizate ca agenţi de proces.

(26)În special, Comisia ar trebui împuternicită să stabilească forma şi conţinutul etichetelor pentru substanţele reglementate produse, introduse pe piaţă sau utilizate ca intermediari de sinteză, ca agenţi de proces sau destinate utilizărilor de laborator şi analitice; să modifice cantitatea maximă de substanţe reglementate care pot fi utilizate ca agenţi de proces sau care pot fi emise din utilizarea agenţilor de proces; să modifice anexa V în ceea ce priveşte condiţiile de introducere pe piaţă şi de distribuţie a substanţelor reglementate destinate utilizărilor de laborator şi analitice; să determine un mecanism de alocare a cotelor pentru substanţele reglementate destinate utilizărilor de laborator şi analitice; să modifice anexa VI; să adopte modificări şi să stabilească termenele pentru eliminarea treptată a utilizărilor critice de haloni; să modifice lista elementelor care trebuie menţionate într-o cerere de licenţă; să adopte măsuri suplimentare de monitorizare a comerţului cu substanţe reglementate sau cu substanţe noi, precum şi cu produse şi echipamente care conţin sau depind de substanţe reglementate; să adopte normele aplicabile punerii în liberă circulaţie pe teritoriul Comunităţii a produselor şi echipamentelor importate din orice stat care nu este parte la protocol, care au fost fabricate utilizându-se substanţe reglementate; să modifice anexa VII cu privire la tehnologiile de distrugere; să stabilească o listă cu produsele şi echipamentele pentru care recuperarea pentru distrugere sau distrugerea fără recuperare prealabilă a substanţelor reglementate ar trebui considerată fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic şi, prin urmarea, ar trebui să fie obligatorie; să adopte cerinţele minime de calificare pentru personal; să stabilească o listă a tehnologiilor sau a practicilor care urmează să fie folosite de întreprinderi pentru a preveni şi a reduce la minimum orice emisii fugitive şi emisiile de substanţe reglementate; să includă noi substanţe în anexa II şi să modifice cerinţele de raportare pentru statele membre şi întreprinderi. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare şi sunt destinate să modifice elementele neesenţiale ale prezentului regulament, printre altele prin completarea acestuia cu noi elemente neesenţiale, acestea trebuie să se adopte în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5^a din Decizia 1999/468/CE.

(27)Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deşeurile (¹) şi Directiva 91/689/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind deşeurile periculoase (²) stabilesc măsuri cu privire la eliminarea şi recuperarea raţională din punct de vedere ecologic a deşeurilor şi la controalele privind deşeurile periculoase. În această privinţă, o atenţie deosebită ar trebui acordată substanţelor care diminuează stratul de ozon din deşeurile rezultate din construcţii şi demolări şi din echipamentele care intră sub incidenţa Directivei 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (³). În conformitate cu protocolul, numai tehnologiile aprobate de către părţi pot fi utilizate pentru distrugerea substanţelor reglementate. În consecinţă, deciziile relevante ale părţilor ar trebui incluse în prezentul regulament pentru a garanta că numai aceste tehnologii sunt aplicate, cu condiţia ca aplicarea lor să fie compatibilă cu legislaţia comunitară şi naţională referitoare la deşeuri.

(28)Ar trebui instituit un mecanism flexibil astfel încât să se introducă obligaţii de raportare cu privire la substanţele identificate ca substanţe care diminuează stratul de ozon, în vederea evaluării impactului acestora asupra mediului şi pentru a asigura faptul că substanţele noi care au fost identificate ca având un potenţial semnificativ de diminuare a stratului de ozon fac obiectul unor măsuri de reglementare. În acest context, ar trebui acordată o atenţie deosebită rolului substanţelor cu durată foarte scurtă de viaţă, având în vedere, în special, evaluarea ozonului realizată în 2006 în cadrul Programului privind Mediul al Organizaţiei Naţiunilor Unite/Organizaţia Meteorologică Mondială (UNEP/WMO), care a ajuns la concluzia că potenţialul substanţelor respective de a contribui la diminuarea stratului de ozon este mai mare decât fusese estimat în evaluările anterioare.

(30)Deoarece obiectivele prezentului regulament, şi anume asigurarea respectării de către Comunitate a obligaţiilor sale în calitate de parte la protocol şi abordarea unei probleme transfrontaliere de mediu cu impact global, reglementând totodată schimburile comerciale intracomunitare şi externe cu substanţe care diminuează stratul de ozon şi cu produse şi echipamente care conţin sau depind de aceste substanţe, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre şi, prin urmare, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

CAPITOLUL IV:REGIMUL COMERCIAL

Art. 18: Acordarea de licenţe de import şi de export

(3)Cererea de obţinere a licenţei conţine următoarele elemente:

c)în cazul importurilor sau al exporturilor de substanţe reglementate, o descriere a fiecărei substanţe reglementate, precizându-se:

d)în cazul importurilor sau al exporturilor de produse şi echipamente care conţin sau depind de substanţe reglementate:

j)prin derogare de la literele (a)-(h), în cazul importurilor şi al exporturilor de produse şi echipamente care conţin sau depind de haloni pentru utilizările critice în aeronave prevăzute la punctele 4.1-4.6 din anexa VI:

(6)În cazuri speciale, în măsura în care este necesar, Comisia poate comunica informaţiile transmise autorităţilor competente ale părţilor în cauză şi poate respinge cererea de licenţă dacă este respectată vreuna dintre obligaţiile relevante prevăzute în prezentul regulament sau din următoarele motive: