Recomandarea 790/25-apr-2018 privind accesul la informaţiile ştiinţifice şi conservarea acestora
Acte UE
Jurnalul Oficial 134L
În vigoare Versiune de la: 31 Mai 2018
Recomandarea 790/25-apr-2018 privind accesul la informaţiile ştiinţifice şi conservarea acestora
Dată act: 25-apr-2018
Emitent: Comisia Europeana
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
(1)În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat un pachet de informaţii ştiinţifice, care constă dintr-o comunicare intitulată "Către un acces mai bun la informaţiile ştiinţifice: Sporirea beneficiilor rezultate din investiţiile publice în cercetare" (1), şi Recomandarea 2012/417/UE (2). Recomandarea 2012/417/UE prevede că progresele înregistrate în întreaga Uniune vor fi examinate de către Comisie pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor stabilite în respectiva recomandare.
(1)COM(2012) 401 final din 17 iulie 2012.
(2)Recomandarea 2012/417/UE a Comisiei din 17 iulie 2012 privind accesul la informaţiile ştiinţifice şi conservarea acestora (JO L 194, 21.7.2012, p. 39).
(2)Comunicarea "O strategie privind piaţa unică digitală pentru Europa" (3) subliniază importanţa difuzării de date ca un catalizator pentru creştere economică, inovare şi digitalizare în toate sectoarele economice, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (şi pentru întreprinderile nou-înfiinţate), precum şi pentru societate, în ansamblu. În comunicare se recunoaşte că volumele mari de date (Big Data) şi calculul de înaltă performanţă (High Performance Computing) modifică modul în care se realizează cercetarea şi se face schimb de cunoştinţe, ca parte a tranziţiei către o "ştiinţă deschisă" mai eficientă şi cu o mai mare capacitate de reacţie (4). Comunicarea anunţă că accesul la datele publice va fi încurajat de Comisie pentru a contribui la stimularea inovării şi a avansa în direcţia unui cloud pentru cercetare destinat ştiinţei deschise ca parte din Iniţiativa europeană în domeniul cloud computingului. În evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind piaţa unică digitală (5), Comisia îşi anunţă intenţia de a îmbunătăţi în continuare "accesibilitatea şi reutilizarea datelor publice şi a celor finanţate în mod public".
(3)COM(2015) 192 final din 6 mai 2015.
(4)Ştiinţa deschisă se referă la o nouă abordare a proceselor ştiinţifice, bazată pe cooperare şi pe noi modalităţi de diseminare a cunoştinţelor, îmbunătăţirea accesibilităţii şi a reutilizării rezultatelor cercetării cu ajutorul tehnologiilor digitale şi al noilor instrumente de colaborare.
(5)COM(2017) 228 final din 10 mai 2017.
(3)Comunicarea privind iniţiativa europeană în domeniul cloud computingului, şi anume "Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date şi pe cunoaştere în Europa" (6) prezintă planul raţional şi amplu pentru dezvoltarea cloudului european pentru ştiinţa deschisă (EOSC) ca mediu de încredere, deschis, care să permită comunităţii ştiinţifice să stocheze, să facă schimb şi să reutilizeze datele şi rezultatele ştiinţifice. De asemenea, comunicarea anunţă revizuirea de către Comisie a Recomandării 2012/417/UE privind accesul la informaţiile ştiinţifice şi conservarea acestora pentru a încuraja schimbul de date ştiinţifice şi crearea de sisteme de stimulare, de sisteme de recompensare şi de programe de educaţie şi de formare care să permită cercetătorilor şi întreprinderilor să facă schimb de date. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei - "Foaie de parcurs privind punerea în aplicare EOSC" (7) - prezintă rezultatele explorării, împreună cu state membre şi cu părţi interesate, a unor posibile mecanisme de guvernanţă şi de finanţare pentru EOSC şi detalii suplimentare privind liniile de acţiune pentru dezvoltarea EOSC ca o grupare de infrastructuri de date în domeniul cercetării.
(6)COM(2016) 178 final din 19 aprilie 2016.
(7)SWD(2018) 83 final din 14 martie 2018.
(4)Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (8) stabileşte principiul conform căruia toate datele disponibile deţinute de un organism din sectorul public trebuie să fie, de asemenea, reutilizabile în scopuri comerciale şi necomerciale de către toate părţile interesate, în condiţii nediscriminatorii în ceea ce priveşte categoriile comparabile de reutilizare şi la costurile marginale legate de distribuirea datelor, la maxim.
(8)Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public (JO L 345, 31.12.2003, p. 90).
(5)Politicile privind liberul acces (1) urmăresc să ofere cercetătorilor şi publicului larg un acces gratuit la publicaţiile ştiinţifice evaluate inter pares, la datele cercetărilor şi la alte rezultate ale cercetării în mod deschis şi nediscriminatoriu, cât mai rapid posibil în cadrul procesului de diseminare şi să permită utilizarea şi reutilizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice. Accesul liber contribuie la îmbunătăţirea calităţii, la reducerea necesităţii de a se duplica în mod inutil cercetarea, la accelerarea progresului ştiinţific, contribuie la combaterea fraudei în domeniul ştiinţei şi, în ansamblu, poate favoriza creşterea economică şi inovarea. Pe lângă accesul liber, planificarea gestionării datelor devine o practică ştiinţifică standard.
(1)Accesul liber se referă la posibilitatea de a se accesa şi reutiliza rezultatele cercetării digitale cu cât mai puţine restricţii.
(6)Accesul liber este un mijloc de difuzare pentru cercetători, care pot decide să publice rezultatele activităţii lor, în special în contextul cercetării finanţate din fonduri publice. Soluţiile privind acordarea de licenţe ar trebui să vizeze facilitarea difuzării şi reutilizării publicaţiilor ştiinţifice.
(7)Conservarea rezultatelor ştiinţifice este de interes public. Prin tradiţie, aceasta a fost responsabilitatea bibliotecilor sau a arhivelor, în special a Serviciului de depozit legal al bibliotecilor naţionale. Volumul rezultatelor generate de cercetare creşte în mod constant. Ar trebui instituite mecanisme, infrastructuri şi soluţii de software care să permită conservarea pe termen lung a rezultatelor cercetării sub formă digitală. Finanţarea sustenabilă a conservării reprezintă un imperativ, deoarece costurile curării conţinutului digital sunt încă relativ ridicate. Având în vedere rolul important al conservării pentru utilizarea viitoare a rezultatelor cercetării, ar trebui ca statelor membre să le fie adresată o recomandare privind instituirea sau consolidarea unor politici în acest domeniu.
(8)Progresul tehnologic a permis crearea unor infrastructuri de cercetare online instituite de către guvernele naţionale, universităţi şi organizaţii de cercetare. Acestea sprijină obiectivele prezentei recomandări, ajutând cercetătorii să gestioneze rezultatele activităţilor lor de cercetare şi diseminare. Comunicarea privind iniţiativa europeană în materie de cloud computing a anunţat că acest "cloud european destinat ştiinţei deschise va începe prin unificarea infrastructurilor existente de date ştiinţifice, care în prezent sunt dispersate între diferite discipline şi în diferite state membre." Este oportun să se identifice şi să se recomande măsuri la nivel naţional de natură să permită funcţionarea corespunzătoare a EOSC.
(9)Progresul tehnologic a determinat o schimbare majoră în timp în lumea ştiinţifică în sensul creşterii metodelor de colaborare şi a contribuit în mod constant la sporirea volumului de material ştiinţific. În cadrul unei abordări ştiinţifice în care cooperarea şi transparenţa sunt tot mai pregnante, ar trebui să se asigure că cercetătorii au acces, în toate etapele educaţiei şi carierei lor, la dezvoltare profesională, inclusiv prin programe de învăţământ superior. Aceştia ar trebui să aibă, de asemenea, posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele corespunzătoare care să le permită să se implice pe deplin în ştiinţa deschisă, astfel cum se subliniază în "Planul de acţiune pentru educaţie digitală" (2).
(2)COM(2018) 22 final.
(10)Stimulentele şi recompensele reprezintă aspecte esenţiale pentru o carieră profesională. Chiar dacă cercetătorii sunt încurajaţi să se deplaseze dincolo de frontiere, discipline şi sectoare, şi să participe la cultura partajării rezultatelor obţinute, adeseori acestea nu sunt recompensate sau reflectate în dezvoltarea carierei lor profesionale. Se elaborează indicatori transparenţi şi responsabili în scopul de a se sprijini punerea în aplicare a practicilor moderne ale ştiinţei deschise în universităţile moderne. Ar putea fi utilizate mecanisme modernizate de recompensare care să ia în considerare indicatori de nouă generaţie pentru a se aprecia mai bine calitatea cercetării europene şi pentru a stimula cercetătorii să împărtăşească rezultatele cercetării lor, iar universităţile să devină mai antreprenoriale, încurajând în acelaşi timp concurenţa în cadrul pieţei interne.
(11)Statele membre ar trebui să sprijine în continuare ştiinţa deschisă şi accesul liber, după cum se precizează în concluziile Consiliului privind "c cercetarea deschisă, interconectată şi care utilizează în mod intensiv datele, ca motor pentru o inovare mai rapidă şi mai extinsă" (3) şi privind "tranziţia către un sistem al ştiinţei deschise" (4).
(3)Concluziile Consiliului 9360/15 din 29 mai 2015.
(4)Concluziile Consiliului 9526/16 din 27 mai 2016.
(12)Trecerea la accesul liber este o tendinţă la nivel mondial. Statele membre contribuie la acest efort şi ar trebui să fie sprijinite prin stimularea unui mediu de cercetare deschis şi bazat pe cooperare şi pe reciprocitate la scară mondială. Ştiinţa deschisă este o caracteristică esenţială a politicilor statelor membre pentru o cercetare responsabilă şi inovare deschisă. Pe măsură ce devin disponibile, noile tehnologii digitale, politicile în materie de cercetare şi finanţare trebuie să se adapteze acestui nou mediu.
(13)Comisia a fost un model de urmat în ceea ce priveşte maximizarea accesului şi reutilizarea rezultatelor generate de cercetare într-un mediu al ştiinţei deschise, inclusiv în programele-cadru, precum şi prin aplicarea unei politici a datelor deschise cu privire la datele de cercetare a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei.
(14)S-au înregistrat numeroase progrese în domeniile abordate în Recomandarea 2012/417/UE şi în alte documente menţionate la considerentele precedente, dar nu toate obiectivele au fost îndeplinite, iar progresele înregistrate au fost inegale între statele membre. Este necesar un efort mai mare al tuturor statelor membre în vederea valorificării la maximum a potenţialului de cercetare şi inovare al Europei.
(15)Prezenta recomandare valorifică şi înlocuieşte Recomandarea 2012/417/UE,
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
-****-
I.Accesul liber la publicaţiile ştiinţifice
1.Statele membre ar trebui să definească şi să pună în aplicare politici clare (astfel cum sunt detaliate în planurile naţionale de acţiune) pentru diseminarea şi accesul liber la publicaţiile ştiinţifice rezultate din cercetarea finanţată din fonduri publice. Aceste politici şi planuri de acţiune ar trebui să prevadă:
- obiective şi indicatori concreţi pentru măsurarea progreselor înregistrate;
- planuri de punere în aplicare, inclusiv repartizarea responsabilităţilor şi licenţele corespunzătoare;
- planificarea financiară aferentă.
Statele membre ar trebui să se asigure, în conformitate cu acquis-ul UE privind drepturile de autor şi drepturile conexe, ca rezultat al acestor politici sau planuri de acţiune:
- toate publicaţiile ştiinţifice rezultate din cercetarea finanţată din fonduri publice să fie disponibile în regim de acces liber, începând cu 2020 cel târziu;
- indiferent de canalul de publicare (revistă ştiinţifică, infrastructură digitală, canale multimedia sau orice metode noi şi experimentale de comunicare academică), accesul liber la publicaţiile rezultate din cercetarea finanţată din fonduri publice trebuie acordat cât mai curând posibil, de preferinţă în momentul publicării şi, în orice caz, în termen de cel mult şase luni de la data publicării (cel mult douăsprezece luni în cazul ştiinţelor sociale şi umaniste);
- ţinând seama de evoluţiile tehnologice, condiţiile de acordare a licenţelor utilizate pe piaţă nu restricţionează în mod nejustificat extragerile de text şi de date din publicaţii rezultate din cercetarea finanţată din fonduri publice, în conformitate cu legislaţia aplicabilă privind drepturile de autor şi fără a se aduce atingere acesteia;
- atunci când încheie acorduri contractuale cu editorii de materiale ştiinţifice, cercetătorii îşi păstrează drepturile de proprietate intelectuală necesare, printre altele pentru a se conforma cerinţelor politicii privind accesul liber. Acest lucru se referă, în special, la autoarhivare şi la reutilizare (în special prin extragere de text şi de date);
- se publică informaţii referitoare la acordurile dintre instituţiile publice sau grupurile de instituţii publice şi edituri privind furnizarea informaţiilor ştiinţifice în scopul de a se intensifica transparenţa pieţei şi concurenţa loială, fără a se aduce atingere protecţiei know-how-ului şi informaţiilor comerciale confidenţiale (secrete comerciale). Aceasta ar trebui să includă toate tipurile de acorduri care acoperă în special aşa-numitele "big deals" (şi anume, pachete de abonament care includ versiuni ale revistelor pe suport de hârtie şi electronic oferite la preţuri reduse) şi "acordurile de compensare" aferente care vizează obţinerea unor taxe reduse de publicare în regim de acces liber pentru consorţii;
- societăţile inovatoare, în special întreprinderile mici şi mijlocii, cercetătorii independenţi (de exemplu, cercetătorii neprofesionişti), sectorul public, presa şi cetăţenii, în general, în mod transparent şi nediscriminatoriu, accesul cât mai larg posibil la publicaţiile ştiinţifice rezultate din cercetarea finanţată din fonduri publice în vederea inovării, responsabilizării sectorului public şi a informării cetăţenilor.
2.Statele membre ar trebui să se asigure că instituţiile de finanţare a cercetării responsabile cu gestionarea finanţării publice a activităţilor de cercetare şi instituţiile academice care beneficiază de finanţare publică pun în aplicare politicile şi planurile naţionale de acţiune menţionate la punctul 1 la nivel naţional într-un mod coordonat prin:
- definirea politicilor instituţionale privind diseminarea publicaţiilor ştiinţifice şi liberul acces la acestea;
- includerea cerinţelor privind accesul liber, ca o condiţie pentru acordarea de granturi sau de alte tipuri de sprijin financiar pentru cercetare, împreună cu mecanismele de monitorizare a conformităţii cu aceste cerinţe, precum şi acţiuni subsecvente pentru remedierea cazurilor de neconformitate;
- punerea la dispoziţie a fondurilor necesare pentru diseminare (inclusiv liberul acces şi reutilizarea), într-un mod transparent şi nediscriminatoriu, permiţând existenţa mai multor canale, inclusiv, după caz, a infrastructurilor digitale şi a unor metode noi şi experimentale de comunicare academică;
- furnizarea de orientări cercetătorilor cu privire la modul în care trebuie să se conformeze politicilor privind accesul liber, în special în ceea ce priveşte gestionarea propriilor drepturi de proprietate intelectuală pentru a asigura accesul liber la propriile publicaţii;
- desfăşurarea de negocieri comune cu editorii pentru a obţine cele mai bune condiţii posibile şi de transparenţă în ceea ce priveşte accesul la publicaţii, inclusiv utilizarea şi reutilizarea acestora;
- garantarea faptului că publicaţiile finanţate din fonduri publice sunt uşor de identificat prin mijloace tehnice adecvate, inclusiv prin metadate asociate versiunilor electronice ale rezultatelor cercetării.
II.Gestionarea datelor ştiinţifice, inclusiv accesul liber
3.Statele membre ar trebui să stabilească şi să pună în aplicare politici clare (astfel cum sunt detaliate în planurile naţionale de acţiune) pentru gestionarea datelor cercetării rezultate din cercetarea finanţată din fonduri publice, inclusiv accesul liber la acestea. Aceste politici şi planuri de acţiune ar trebui să prevadă:
- obiective şi indicatori concreţi pentru măsurarea progreselor înregistrate;
- planuri de punere în aplicare, inclusiv repartizarea responsabilităţilor şi acordarea licenţelor corespunzătoare;
- planificarea financiară aferentă.
În continuarea aplicării acestor politici sau planuri de acţiune, statele membre ar trebui să se asigure că:
- planificarea gestionării datelor devine o practică ştiinţifică standard la începutul procesului de cercetare atunci când se generează ori se colectează datele, inclusiv prin cerinţa de elaborare a planurilor de gestionare a datelor;
- datele de cercetare rezultate din cercetarea finanţată din fonduri publice devin şi rămân uşor de găsit, accesibile, interoperabile şi reutilizabile ("principiile FAIR") într-un mediu sigur şi fiabil, prin infrastructuri digitale [inclusiv cele grupate în Cloudul european pentru ştiinţa deschisă (EOSC), după caz], cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil sau nu este compatibil cu exploatarea în continuare a rezultatelor cercetării ("cât mai deschis cu putinţă, dar atât de închis cât este necesar"). Aceasta ar putea fi, în special, din motive de respectare a vieţii private, a secretelor comerciale, a securităţii naţionale, a intereselor comerciale legitime şi a drepturilor de proprietate intelectuală ale părţilor terţe. Toate datele, know-how-ul şi/sau informaţiile, indiferent de forma sau de natura lor care, anterior activităţii de cercetare, erau deţinute de părţi de drept privat în cadrul unui parteneriat public-privat nu ar trebui să fie afectate de aceste politici sau de planurile de acţiune naţionale;
- ţinând seama de evoluţiile tehnologice [inclusiv de dinamica datelor (în timp real)], condiţiile de acordare a licenţelor utilizate pe piaţă nu restricţionează în mod nejustificat extragerile de text şi de date rezultate din cercetarea finanţată din fonduri publice, în conformitate cu legislaţia aplicabilă privind drepturile de autor şi fără a se aduce atingere acesteia;
- societăţile inovatoare, în special întreprinderile mici şi mijlocii, cercetătorii independenţi (de exemplu, cercetătorii neprofesionişti), sectorul public, presa şi cetăţenii, în general, au, în mod transparent şi nediscriminatoriu, acces cât mai larg posibil la datele rezultate din cercetarea finanţată din fonduri publice în vederea inovării, responsabilizării sectorului public şi informării cetăţenilor.
4.Statele membre ar trebui să se asigure că instituţiile de finanţare a cercetării care sunt responsabile cu gestionarea finanţării publice a activităţilor de cercetare şi instituţiile academice care beneficiază de finanţare publică pun în aplicare politicile şi planurile naţionale de acţiune, menţionate la punctul 3, în mod coordonat, prin:
- stabilirea unor politici instituţionale pentru gestionarea datelor cercetării, precum şi prin elaborarea unor planuri de punere în aplicare;
- includerea - în acordurile de grant şi alte tipuri de sprijin financiar pentru cercetare - a unor cerinţe privind planurile de gestionare a datelor şi a accesului liber la datele ştiinţifice ca principiu ("cât mai deschis cu putinţă, dar atât de închis cât este necesar") pentru proiectele care produc date ştiinţifice, împreună cu mecanisme de monitorizare a conformităţii cu aceste cerinţe, precum şi întreprinderea de acţiuni subsecvente de natură să remedieze cazurile de neconformitate;
- alocarea finanţării necesare pentru gestionarea datelor;
- furnizarea de orientări cercetătorilor cu privire la modul în care trebuie să se conformeze politicilor de gestionare a datelor ştiinţifice şi sprijinirea lor în acest sens, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea unor competenţe viabile de planificare a gestionării datelor şi a infrastructurilor digitale care sprijină accesul la datele cercetării şi conservarea acestora;
- asigurarea faptului că seturile de date sunt uşor de identificat prin mecanisme specifice şi că pot fi conectate cu alte seturi de date şi publicaţii prin intermediul unor mecanisme adecvate şi că sunt furnizate informaţii suplimentare necesare evaluării şi utilizării corecte a acestora;
III.Conservarea şi reutilizarea informaţiilor ştiinţifice
5.Statele membre ar trebui să stabilească şi să pună în aplicare politici clare (astfel cum sunt detaliate în planurile naţionale de acţiune) pentru consolidarea conservării şi reutilizării informaţiilor ştiinţifice (publicaţii, seturi de date şi alte rezultate ale cercetării). Aceste politici şi planuri de acţiune ar trebui să prevadă:
- obiective şi indicatori concreţi pentru măsurarea progreselor înregistrate;
- planuri de punere în aplicare, inclusiv repartizarea responsabilităţilor şi acordarea licenţelor corespunzătoare;
- planificarea financiară aferentă.
Statele membre ar trebui să se asigure că, prin aplicarea acestor politici sau planuri de acţiune:
- instituţiile academice care beneficiază de finanţare publică elaborează politici privind conservarea rezultatelor ştiinţifice;
- a fost instituit un sistem eficient de arhivare electronică a informaţiilor ştiinţifice care să acopere publicaţiile create pe suport digital şi datele aferente rezultate din cercetare;
- informaţiile ştiinţifice selectate pentru conservarea pe termen lung beneficiază de suportul adecvat, împreună cu hardware-ul şi software-ul necesare pentru a permite reutilizarea informaţiilor;
- identificarea unică (interconectarea rezultatelor cercetării, a cercetătorilor, a afilierii şi a finanţatorilor acestora, şi a contributorilor) este promovată prin intermediul unei game largi de identificatori permanenţi, pentru a permite trasabilitatea, reproductibilitatea şi conservarea pe termen lung a rezultatelor cercetării;
- au fost create sisteme şi condiţii de acordare a licenţelor, compatibile cu actualele licenţe deschise, şi care permit reutilizarea informaţiilor ştiinţifice rezultate din cercetarea finanţară din bugetul public în conformitate cu legislaţia aplicabilă privind drepturile de autor şi fără a se aduce atingere acesteia, pentru a permite reutilizarea şi conservarea informaţiilor în mod legal;
- se promovează condiţii care permit părţilor interesate să furnizeze servicii cu valoare adăugată bazate pe reutilizarea informaţiilor ştiinţifice.
IV.Infrastructurile pentru ştiinţa deschisă
6.Statele membre ar trebui să stabilească şi să pună în aplicare politici clare (astfel cum sunt detaliate în planurile naţionale de acţiune) pentru dezvoltarea în continuare a infrastructurilor care stau la baza sistemului de acces, conservare, partajare şi reutilizare a informaţiilor ştiinţifice, precum şi pentru promovarea grupării lor în cadrul EOSC. Aceste politici şi planuri de acţiune ar trebui să prevadă:
- obiective şi indicatori concreţi pentru măsurarea progreselor înregistrate;
- planuri de punere în aplicare, inclusiv repartizarea responsabilităţilor şi acordarea licenţelor corespunzătoare;
- planificarea financiară aferentă.
Statele membre ar trebui să asigure faptul că, prin aplicarea acestor politici sau planuri de acţiune:
- resursele sunt alocate, mobilizate şi structurate în aşa fel încât să fie eficiente din punct de vedere economic şi să inoveze, încurajând în acelaşi timp concurenţa în cadrul pieţei interne;
- se asigură calitatea şi fiabilitatea infrastructurii, inclusiv prin utilizarea unor mecanisme de certificare, specificaţii şi standarde recunoscute pe scară largă;
- cercetătorii au un acces sporit, într-un mod transparent şi nediscriminatoriu, la resursele cercetării şi la servicii pentru stocarea, gestionarea, analizarea, partajarea şi reutilizarea informaţiilor ştiinţifice, inclusiv prin EOSC, atunci când acesta este disponibil;
- prin utilizarea unor indicatori şi parametri suplimentari, infrastructurile sunt apte să colecteze informaţii care stau la baza sistemului de monitorizare şi evaluare a deschiderii şi a ştiinţei deschise, precum şi a sistemelor de evaluare a cercetării şi a carierei.
7.Statele membre ar trebui să asigure sinergii între infrastructurile naţionale, cu EOSC şi alte iniţiative globale prin:
- implicarea în definirea standardelor pentru date şi servicii, care să poată fi accesate prin intermediul EOSC, precum şi indicatori şi parametri de măsurare a impactului cercetării în cadrul EOSC;
- garantarea interoperabilităţii infrastructurilor nou-dezvoltate sau modernizate, astfel încât să ţină seama de dezvoltarea EOSC şi, astfel, să prevină apariţia unor unităţi izolate, contribuind la reducerea fragmentării şi la promovarea descoperirilor ştiinţifice şi a colaborării între discipline şi ţări;
- pregătirea terenului pentru utilizarea serviciilor şi partajarea informaţiilor ştiinţifice prin intermediul EOSC.
V.Aptitudini şi competenţe
8.Statele membre ar trebui să stabilească şi să pună în aplicare politici clare (astfel cum sunt detaliate în planurile naţionale de acţiune) privind aptitudinile şi competenţele cercetătorilor şi a personalului din instituţiile academice cu privire la informaţiile ştiinţifice. Aceste politici şi planuri de acţiune ar trebui să prevadă:
- obiective şi indicatori concreţi pentru măsurarea progreselor înregistrate;
- planuri de punere în aplicare, inclusiv repartizarea responsabilităţilor;
- planificarea financiară aferentă.
Statele membre ar trebui să se asigure că, prin aplicarea acestor politici sau planuri de acţiune:
- se oferă educaţia şi formarea necesare cu privire la accesul liber, datele ştiinţifice, gestionarea datelor, utilizarea datelor, conservarea datelor, păstrarea datelor şi ştiinţa deschisă, ca parte a sistemului de învăţământ superior şi de formare în toate etapele carierei şi se dobândeşte cea mai bună practică la locul de muncă în acest sector;
- se promovează ori se pun în aplicare - sau ambele, programe de un nivel avansat pentru profiluri profesionale noi în domeniul tehnologiilor de prelucrare a datelor;
- se sprijină crearea şi formarea de informaticieni experţi în ştiinţa computerizării fluxului intens de date, inclusiv a unor specialişti, tehnicieni şi administratori de date;
VI.Stimulente şi recompense
9.Statele membre ar trebui să stabilească şi să pună în aplicare politici clare (astfel cum sunt detaliate în planurile naţionale de acţiune) pentru adaptarea, cu privire la informaţiile ştiinţifice, a sistemului de recrutare şi de evaluare a carierei cercetătorilor, a sistemului de evaluare pentru acordarea de granturi de cercetare pentru cercetători, precum şi a sistemelor de evaluare pentru instituţiile de cercetare. Aceste politici şi planuri de acţiune ar trebui să prevadă:
- obiective şi indicatori concreţi pentru măsurarea progreselor înregistrate;
- planuri de punere în aplicare, inclusiv repartizarea responsabilităţilor;
- planificarea financiară aferentă.
Statele membre ar trebui să se asigure că, prin aplicarea acestor politici sau planuri de acţiune:
- sistemul carierelor academice sprijină şi recompensează cercetătorii care aderă la o cultură a partajării rezultatelor propriilor cercetări, în special prin asigurarea partajării timpurii şi a accesului liber la propriile publicaţii şi la alte rezultate ale cercetării;
- instituţiile responsabile cu gestionarea finanţării din fonduri publice a cercetării şi instituţiile academice finanţate din fonduri publice acordă asistenţă la punerea în aplicare a politicii naţionale, prin instituirea unor mecanisme care permit, măsoară şi recompensează partajarea informaţiilor ştiinţifice;
- sistemele de evaluare a cercetării şi a carierei sunt îmbogăţite prin introducerea unor indicatori şi parametri suplimentari care pot contribui la evaluarea privind deschiderea, inclusiv, dar nu numai, cu privire la impactul social mai amplu al cercetării şi la nivelul individual al unui cercetător (indicatori de "nouă generaţie").
VII.Dialog multipartit la nivel naţional, european şi internaţional
10.Statele membre ar trebui să participe la dialogurile între părţile interesate (multipartite) privind tranziţia către ştiinţa deschisă, desfăşurate la nivel naţional, european şi internaţional cu privire la fiecare dintre aspectele abordate la punctele 1 şi 9.
Statele membre ar trebui să se asigure că:
- aceste dialoguri consolidează un mediu tehnologic conectat în domeniul ştiinţei deschise, care acoperă toate rezultatele cercetării din toate etapele ciclului de viaţă al cercetării (date, publicaţii, software, metode, protocoale etc.);
- se realizează treptat o schimbare sistemică spre ştiinţa deschisă cuprinzând, în afară de schimbările şi eficienţa tehnologică, principiul reciprocităţii, schimbarea culturii la nivelul cercetătorilor, precum şi schimbări instituţionale în domeniul cercetării în cadrul instituţiilor academice şi al entităţilor finanţatoare spre ştiinţa deschisă, inclusiv, după caz, aspecte precum integritatea şi etica în domeniul cercetării.
VIII.Coordonare structurată a statelor membre la nivelul UE şi măsurile de punere în aplicare a recomandării
11.Statele membre ar trebui să dispună de un punct de referinţă naţional, ale cărui sarcini să fie următoarele:
- coordonarea măsurilor enumerate/cuprinse în prezenta recomandare;
- îndeplinirea rolului de interlocutor al Comisiei cu privire la chestiuni legate de accesul la informaţiile ştiinţifice şi de conservarea acestora, în special o mai bună definire a principiilor şi a standardelor comune, măsuri de punere în aplicare şi modalităţi noi de diseminare şi partajare a rezultatelor cercetării în Spaţiul European al Cercetării;
- elaborarea de rapoarte privind aplicarea prezentei recomandări.
12.Statele membre ar trebui să informeze Comisia în termen de 18 de luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, ulterior, o dată la doi ani, cu privire la măsurile întreprinse ca răspuns la prezenta recomandare. Pe această bază, Comisia ar trebui să examineze progresele înregistrate în întreaga Uniune, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare în vederea atingerii obiectivelor stabilite în prezenta recomandare.
-****-
Adoptată la Bruxelles, 25 aprilie 2018.
Pentru Comisie Mariya GABRIEL Membru al Comisiei Carlos MOEDAS Membru al Comisiei |
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 134L din data de 31 mai 2018