Recomandarea 2337/28-nov-2022 privind Lista europeană a bolilor profesionale

(1)Prin Recomandarea 2003/670/CE a Comisiei din 19 septembrie 2003 privind Lista europeană a bolilor profesionale (¹), Comisia a recomandat statelor membre să pună în aplicare o serie de măsuri în vederea actualizării şi a îmbunătăţirii diverselor aspecte ale politicilor lor referitoare la bolile profesionale. Aceste măsuri se referă la recunoaşterea, despăgubirea şi prevenirea bolilor profesionale, stabilirea de obiective naţionale pentru reducerea bolilor profesionale, raportarea şi înregistrarea bolilor profesionale, colectarea de date privind epidemiologia bolilor, promovarea cercetării în domeniul afecţiunilor legate de o activitate profesională, îmbunătăţirea diagnosticării bolilor profesionale, diseminarea datelor statistice şi epidemiologice privind bolile profesionale şi promovarea unui rol activ pentru sistemele naţionale de sănătate publică şi îngrijiri de sănătate în prevenirea bolilor profesionale.

(2)Pandemia de COVID-19 a afectat toate statele membre de la începutul anului 2020, cauzând perturbări majore în toate sectoarele şi serviciile şi afectând sănătatea şi siguranţa lucrătorilor din întreaga Uniune Europeană (UE). În prezent, situaţia epidemiologică din UE legată de COVID-19 s-a îmbunătăţit, în principal datorită disponibilităţii pe scară largă a vaccinurilor, dar rămâne dificilă, în special având în vedere posibilele noi valuri de COVID-19 şi apariţia unor variante ale virusului SARS-CoV-2, precum şi a unor cazuri de COVID de lungă durată.

(3)În acest context, printre alte măsuri, Comisia a anunţat, în comunicarea sa intitulată "Cadrul strategic al UE privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă 2021-2027 – Securitatea şi sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare" (²) ("Cadrul strategic al UE"), că va actualiza Recomandarea 2003/670/CE a Comisiei pentru a include COVID-19, cu scopul de a promova recunoaşterea COVID-19 ca boală profesională de către statele membre şi de a încuraja convergenţa.

(4)În urma adoptării cadrului strategic al UE, Comitetul consultativ pentru securitate şi sănătate la locul de muncă (CCSS) a instituit un grup de lucru dedicat cu mandatul de a pregăti un proiect de aviz în vederea adoptării de către CCSS pe tema actualizării Recomandării 2003/670/CE pentru a include COVID-19. La 18 mai 2022, CCSS a adoptat avizul aferent, care recomandă includerea COVID-19 în anexa I la Recomandarea 2003/670/CE prin adăugarea unei noi rubrici nr. 408 referitoare la COVID-19 cauzată de activitatea de prevenire a bolilor, de asistenţă medicală şi socială şi de asistenţă la domiciliu sau, în contextul pandemiei, în sectoarele în care există o epidemie în activităţi în care s-a dovedit existenţa unui risc de infectare.

(5)Prezenta recomandare ia în considerare avizul CCSS şi introduce COVID-19 în anexa I la recomandare. Este necesar ca termenul "asistenţă medicală şi socială" să fie înţeles ca referindu-se la activităţile economice din secţiunea Q din nomenclatorul statistic NACE Rev. 2 (³). În ceea ce priveşte activităţile economice, cu excepţia celor care intră sub incidenţa secţiunii Q din nomenclatorul statistic NACE Rev. 2, este necesar ca respectivele condiţii şi anume, existenţa unui "context pandemic" şi existenţa unei "epidemii în activităţi în care s-a dovedit existenţa unui risc de infectare", să fie înţelese ca fiind stabilite cumulativ. În acest sens, este necesar ca un "context pandemic" să fie înţeles ca situaţia în care organismele internaţionale competente, cum ar fi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), declară anumite epidemii de boală ca fiind pandemie. Este necesar ca, în sensul noii dispoziţii din recomandare, statele membre să definească o "epidemie" în conformitate cu legislaţia sau practicile naţionale. Există un risc "dovedit" de infectare în activităţile pentru care, în conformitate cu legislaţia sau practica naţională, s-a stabilit o legătură de cauzalitate între activitatea desfăşurată în cadrul acestor activităţi şi expunerea crescută la SARS-CoV-2.

(6)În conformitate cu principiul subsidiarităţii şi având în vedere competenţele respective ale UE şi ale statelor membre în domeniul sănătăţii publice şi al politicii sociale în temeiul tratatelor, este necesar ca stabilirea măsurilor de sănătate publică care trebuie luate în contextul oricărei pandemii, inclusiv a celor care se aplică locurilor de muncă şi întreprinderilor, precum şi constatarea existenţei unei epidemii în activităţi în care s-a dovedit existenţa unui risc de infectare, să fie la latitudinea statelor membre, acţionând în deplină conformitate cu legislaţia UE, inclusiv cu legislaţia UE privind securitatea şi sănătatea în muncă. În acest context, este necesar să se ţină seama în special de regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate şi de abrogare a Deciziei 1082/2013/UE [2020/0322 (COD)] (⁴).

(7)Raportul Eurostat din 2021 intitulat "Posibilitatea de a recunoaşte COVID-19 ca fiind de origine profesională la nivel naţional în UE şi în ţările AELS" (⁵) arată că majoritatea statelor membre recunosc COVID-19 ca boală profesională sau ca accident de muncă, în conformitate cu condiţiile definite la nivel naţional.

(8)Deşi recunoaşterea bolilor profesionale este o chestiune strâns legată de conceperea sistemelor de securitate socială, care este o competenţă a statelor membre, Comisia promovează recunoaşterea de către statele membre a bolilor profesionale enumerate în Lista europeană a bolilor profesionale. Astfel cum se menţionează în cadrul strategic al UE, este în continuare necesar să se pună un accent mai mare pe bolile profesionale. În conformitate cu principiile generale de prevenire care constituie nucleul Directivei-cadru din 1989 privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă (⁶) şi al directivelor conexe privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă, este necesar ca prezenta recomandare să fie un instrument principal pentru prevenirea bolilor profesionale la nivelul UE. În plus, este, de asemenea, important să fie sprijiniţi lucrătorii infectaţi, în special cei suferinzi de COVID-19, precum şi familiile care au pierdut membri ai familiei din cauza expunerii profesionale.

(9)În conformitate cu cadrul strategic al UE, este necesar ca statele membre să fie invitate să implice activ toţi actorii, în special partenerii sociali, în elaborarea de măsuri pentru prevenirea eficientă a bolilor profesionale.

(10)Cadrul strategic al UE se referă la necesitatea unei baze de dovezi mai solide care să stea la baza legislaţiei şi a politicilor, precum şi a cercetării şi a colectării de date, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional, ca o condiţie prealabilă pentru prevenirea bolilor profesionale şi a accidentelor de muncă. Cooperarea şi schimbul de informaţii, experienţa şi bunele practici sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea analizei şi a prevenirii în întreaga UE.

(11)Recomandarea adresată statelor membre de a transmite Comisiei şi de a pune la dispoziţia părţilor interesate date statistice şi epidemiologice privind bolile profesionale recunoscute la nivel naţional rămâne relevantă, ţinând seama de Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 (⁷), precum şi având în vedere evoluţiile legate de lucrările-pilot referitoare la Statisticile europene privind bolile profesionale (EODS).

(12)Rolul Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, instituită prin Regulamentul (UE) 2019/126 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸), este, printre altele, de a furniza instituţiilor şi organismelor Uniunii şi statelor membre informaţiile tehnice, ştiinţifice şi economice obiective disponibile şi expertiza calificată de care au nevoie pentru a formula şi a pune în aplicare politici judicioase şi eficace menite să protejeze securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi de a colecta, analiza şi disemina informaţii tehnice, ştiinţifice şi economice în statele membre. În consecinţă, este în plus necesar ca agenţia să joace un rol important în schimbul de informaţii, de experienţă şi de bune practici privind prevenirea bolilor profesionale.

(13)Sistemele naţionale de sănătate publică şi de îngrijiri de sănătate pot juca un rol important în îmbunătăţirea prevenirii bolilor profesionale, de exemplu prin creşterea nivelului de informare a personalului medical în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor şi a diagnosticării acestor boli.

(14)Având în vedere consideraţiile de mai sus şi ţinând seama, pe de o parte, de faptul că includerea COVID-19 în anexa I la prezenta recomandare este sensibilă la factorul temporal, în special având în vedere posibilele noi valuri de COVID-19 şi apariţia unor variante ale virusului SARS-CoV-2 şi, pe de altă parte, de faptul că Recomandarea 2003/670/CE rămâne în mare măsură relevantă şi adecvată scopului urmărit, este necesar ca prezenta recomandare să includă COVID-19 în anexa sa I şi să reitereze conţinutul Recomandării 2003/670/CE, fără a aduce atingere actualizărilor ulterioare ale prezentei recomandări,

Jurnalul Oficial 309L