Recomandarea 2003/361/CE/06-mai-2003 privind definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 5 Decembrie 2024
Recomandarea 2003/361/CE/06-mai-2003 privind definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii
Dată act: 6-mai-2003
Emitent: Comisia Comunitatilor Europene
[notificată cu numărul C(2003) 1422]
(Text cu relevanţă pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 211 a doua liniuţă,
întrucât:
(1)Într-un raport prezentat Consiliului în 1992 la cererea Consiliului "Industrie" din 28 mai 1990, Comisia a propus limitarea proliferării definiţiilor întreprinderilor mici şi mijlocii aflate în uz la nivel comunitar. Recomandarea nr. 96/280/CE a Comisiei din 3 aprilie 1996 privind definiţia întreprinderilor mici şi mijlocii (1) s-a bazat pe ideea că existenţa unor definiţii diferite la nivel comunitar şi la nivel naţional poate crea inconsistenţe. În logica pieţei unice fără frontiere interne, tratarea întreprinderilor trebuie să se bazeze pe un set de norme comune. O astfel de abordare este cu atât mai necesară având în vedere interacţiunea extensivă între măsurile naţionale şi cele comunitare de asistare a microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), de exemplu în legătură cu Fondurile structurale sau cercetarea. Aceasta înseamnă că trebuie evitate situaţiile în care Comunitatea îşi concentrează atenţia asupra unei categorii date de IMM-uri, iar statele membre, asupra alteia. Pe lângă aceasta, s-a considerat că aplicarea aceleiaşi definiţii de către Comisie, statele membre, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Fondul European de Investiţii (FEI) va îmbunătăţi consistenţa şi eficienţa politicilor adresate IMM-urilor şi va limita, prin urmare, riscul de denaturare a concurenţei.
(1)JO L 107, 30.4.1996, p. 4.
(2)Recomandarea 96/280/CE a fost aplicată la scară largă de către statele membre, iar definiţia conţinută în anexa la aceasta a fost preluată în Regulamentul (CE) nr. 70/2001 din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE ajutorului de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii (2). Pe lângă necesitatea adaptării Recomandării 96/280/CE la evoluţiile economice, în conformitate cu articolul 2 din anexa la aceasta, trebuie luate în considerare o serie de dificultăţi de interpretare apărute în aplicarea acesteia, precum şi observaţiile primite din partea întreprinderilor. Având în vedere numărul de amendamente care trebuie aduse în prezent Recomandării 96/280/CE şi în scopul clarităţii, este adecvată înlocuirea recomandării.
(2)JO L 10, 13.1.2001, p. 33.
(3)Trebuie, de asemenea, clarificat faptul că, în conformitate cu articolele 48, 81 şi 82 din tratat, astfel cum au fost interpretate de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, trebuie considerată întreprindere orice entitate, indiferent de forma sa juridică, care este angajată în activităţi economice, inclusiv, în special, entităţile angajate într-o activitate artizanală sau în orice alte activităţi în mod individual sau în familie, parteneriatele şi asociaţiile angajate în mod regulat în activităţi economice.
(4)Criteriul numărului personalului ("criteriul numărului de angajaţi") rămâne fără îndoială unul dintre cele mai importante şi trebuie respectat ca şi criteriu principal; introducerea unui criteriu financiar constituie însă o completare necesară pentru a percepe scala reală şi performanţa unei întreprinderi, precum şi poziţia acesteia în comparaţie cu concurenţii săi. Cu toate acestea, nu este de dorit utilizarea cifrei de afaceri ca unic criteriu financiar, în special deoarece întreprinderile din domeniul comerţului şi distribuţiei au prin natura lor valori ale cifrei de afaceri mai ridicate decât întreprinderile din sectorul manufacturier. Astfel, criteriul cifrei de afaceri trebuie combinat cu cel al bilanţului contabil total, un criteriu care reflectă prosperitatea pe ansamblu a unei afaceri, cu posibilitatea depăşirii unuia dintre aceste două criterii.
(5)Pragurile cifrei de afaceri se referă la întreprinderi care desfăşoară tipuri foarte diferite de activitate economică. Pentru a nu restricţiona în mod inadecvat utilitatea aplicării definiţiei, aceasta trebuie actualizată pentru a ţine cont de modificări atât ale preţurilor cât şi ale productivităţii.
(6)În ceea ce priveşte pragul pentru bilanţul contabil total, în absenţa oricărui element nou, se justifică menţinerea abordării prin care pragurile cifrei de afaceri sunt supuse unui coeficient bazat pe raportul statistic dintre cele două variabile. Tendinţa statistică impune o creştere mai mare a pragului cifrei de afaceri. Deoarece tendinţa diferă în funcţie de categoria de mărime a întreprinderii, este de asemenea adecvată ajustarea coeficientului pentru a reflecta tendinţa economică cât mai fidel posibil şi pentru a nu penaliza microîntreprinderile şi întreprinderile mici spre deosebire de întreprinderile mijlocii. Coeficientul în cauză este foarte aproape de 1 în cazul microîntreprinderilor şi al întreprinderilor mici. Prin urmare, în scopul simplificării, pentru categoriile respective trebuie aleasă o singură valoare pentru pragul cifrei de afaceri şi pragul bilanţului contabil total.
(7)Astfel cum prevede Recomandarea 96/280/CE, pragurile financiare şi pragurile de personal reprezintă limite maxime, iar statele membre, BEI şi FEI pot fixa praguri mai joase dacă doresc să îşi direcţioneze măsurile către o anumită categorie de IMM-uri. În interesul simplificării administrative, statele membre, BEI şi FEI pot utiliza un singur criteriu - numărul de angajaţi - pentru punerea în aplicare a unora dintre politicile lor. Aceasta nu se aplică însă diferitelor norme ale dreptului concurenţei, unde criteriul financiar trebuie instituit şi utilizat.
(8)Ca urmare a susţinerii Cartei europene pentru întreprinderile mici de către Consiliul European de la Santa Maria da Feira din iunie 2000, microîntreprinderile - o categorie de întreprinderi mici deosebit de importantă pentru dezvoltarea antreprenoriatului şi crearea de locuri de muncă - ar trebui de asemenea mai bine definite.
(9)Pentru a dobândi o mai bună înţelegere a poziţiei economice reale a IMM-urilor şi pentru a exclude din această categorie grupurile de întreprinderi a căror putere economică o poate depăşi pe cea a IMM-urilor autentice, trebuie făcută o distincţie între diferite tipuri de întreprinderi în funcţie de faptul dacă acestea sunt autonome, dacă deţin participări care nu implică o poziţie de control (întreprinderi partenere) sau dacă sunt legate de alte întreprinderi. Limita actuală indicată în Recomandarea 96/280/CE, de o participare de 25 % sub care o întreprindere este considerată autonomă, este menţinută.
(10)Pentru a încuraja înfiinţarea de întreprinderi, finanţarea cu capital propriu a IMM-urilor şi dezvoltarea rurală şi locală, întreprinderile pot fi considerate autonome în pofida unei participări de 25 % sau mai mari deţinute de anumite categorii de investitori care au un rol pozitiv în înfiinţarea şi finanţarea afacerilor. Cu toate acestea, condiţiile pentru aceşti investitori nu au fost specificate anterior. Cazul investitorilor providenţiali ("business angels" - persoane sau grupuri de persoane care exercită în mod regulat o activitate de investiţii cu capital de risc) merită o menţiune specială deoarece - în comparaţie cu alţi investitori de capital de risc - capacitatea acestora de a acorda consiliere adecvată noilor antreprenori este extrem de valoroasă. Investiţia acestora în capitalul propriu completează, de asemenea, activitatea companiilor cu capital de risc, deoarece furnizează sume mai mici într-o etapă mai timpurie a vieţii întreprinderii.
(11)Pentru simplificare, în special pentru statele membre şi întreprinderi, la definirea întreprinderilor legate trebuie să se utilizeze condiţiile prevăzute la articolul 1 din Directiva 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din Tratatul privind conturile consolidate (3), astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (4), în măsura în care condiţiile în cauză sunt adecvate scopurilor prezentei recomandări. În scopul întăririi stimulentelor pentru investirea în finanţarea prin capital propriu a unui IMM, a fost introdusă prezumţia de absenţă a influenţei dominate asupra întreprinderii în cauză, în conformitate cu criteriile de la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat privind conturile anuale ale anumitor forme de societăţi (5), astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 2001/65/CE.
(3)JO L 193, 18.7.1983, p. 1.
(4)JO L 283, 27.10.2001, p. 28.
(5)JO L 222, 14.8.1978, p. 11.
(12)Trebuie, de asemenea, să se ţină cont, în cazurile corespunzătoare, de relaţiile stabilite între întreprinderi prin intermediul persoanelor fizice, în vederea asigurării faptului că doar acele întreprinderi care au într-adevăr nevoie de avantajele conferite IMM-urilor prin diferite norme sau măsuri în favoarea lor beneficiază în realitate de acestea. Pentru a limita examinarea acestor situaţii la strictul necesar, considerarea unor astfel de relaţii a fost restricţionată la piaţa relevantă sau la pieţele adiacente - făcându-se referire, acolo unde este cazul, la definiţia dată de Comisie "pieţelor relevante" în comunicarea Comisiei privind definiţia pieţei relevante în scopurile dreptului comunitar al concurenţei (6).
(6)JO C 372, 9.12.1997, p. 5.
(13)Pentru evitarea distincţiilor arbitrare între diferite organisme publice ale unui stat membru şi dată fiind necesitatea siguranţei juridice, se consideră necesară confirmarea faptului că o întreprindere la care 25 % sau mai mult din capitalul social sau drepturile de vot sunt controlate de un organism public nu este un IMM.
(14)Pentru uşurarea sarcinii administrative a întreprinderilor şi pentru simplificarea şi accelerarea prelucrării administrative a cazurilor pentru care este necesar statutul de IMM, este adecvat să se permită întreprinderilor să utilizeze declaraţii pe proprie răspundere pentru certificarea anumitor caracteristici ale acestora.
(15)Este necesar să se stabilească în detaliu alcătuirea numărului de angajaţi în scopurile definirii IMM-ului. Pentru promovarea dezvoltării formării profesionale şi a cursurilor comasate, este de dorit, la calcularea numărului personalului, să nu se ţină cont de ucenicii şi studenţii cu contract de formare profesională. În mod similar, perioadele de concediu de maternitate sau parental nu trebuie luate în considerare.
(16)Diferitele tipuri de întreprinderi definite pe baza relaţiei acestora cu alte întreprinderi corespund unor grade de integrare care diferă în mod obiectiv. Este, prin urmare, adecvată aplicarea de proceduri distincte pentru fiecare dintre aceste tipuri de întreprinderi la calcularea cantităţilor care reprezintă activităţile şi puterea economică a acestora,
RECOMANDĂ:
-****-
Art. 1
(1)Prezenta recomandare priveşte definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii utilizată în politicile comunitare aplicate în cadrul Comunităţii şi în Spaţiul Economic European.
(2)Statele membre, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Fondul European de Investiţii (FEI) sunt invitate:
a)să respecte titlul 1 din anexă în programele lor direcţionate către întreprinderile mijlocii, întreprinderile mici şi microîntreprinderi;
b)să întreprindă toţi paşii necesari în vederea utilizării claselor de mărime prevăzute la articolul 7 din anexă, în special în cazurile care privesc monitorizarea utilizării de către acestea a instrumentelor financiare comunitare.
Art. 2
Pragurile indicate la articolul 2 din anexă trebuie considerate valori maxime. Statele membre, BEI şi FEI pot fixa praguri mai scăzute. În punerea în aplicare a unora dintre politicile lor, acestea pot, de asemenea, opta numai pentru criteriul numărului de angajaţi, cu excepţia domeniilor guvernate de diferite norme privind ajutorul de stat.
Art. 4
Prezenta recomandare se adresează statelor membre, BEI şi FEI.
Acestea sunt invitate să informeze Comisia până la 31 decembrie 2004 în legătură cu orice măsuri pe care le-au luat ca urmare a recomandării şi, nu mai târziu de 30 septembrie 2005, să o informeze despre primele rezultate privind punerea în aplicare a acesteia.
-****-
Adoptată la Bruxelles, 6 mai 2003.
Pentru Comisie Erkki LIIKANEN Membru al Comisiei |
ANEXĂ:
TITLUL 1:DEFINIŢIA MICROÎNTREPRINDERILOR ŞI A ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCIIADOPTATĂ DE CĂTRE COMISIE
Art. 1: Întreprindere
Se consideră întreprindere orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de forma sa juridică. Din această categorie fac parte, în special, lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă şi întreprinderile familiale care desfăşoară activităţi de artizanat sau alte activităţi, precum şi parteneriatele sau asociaţiile care desfăşoară în mod regulat o activitate economică.
Art. 2: Numărul de angajaţi şi pragurile financiare pe baza cărora se stabilesc categoriile de întreprinderi
(1)Categoria microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) este formată din întreprinderi care au mai puţin de 250 de angajaţi şi a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 50 de milioane EUR şi/sau al căror bilanţ anual total nu depăşeşte 43 de milioane EUR.
(2)În categoria IMM-urilor, o întreprindere mică este definită ca fiind o întreprindere care are mai puţin de 50 de angajaţi şi a cărei cifră de afaceri anuală şi/sau al cărei bilanţ anual total nu depăşeşte 10 milioane EUR.
(3)În categoria IMM-urilor, o microîntreprindere este definită ca fiind o întreprindere care are mai puţin de 10 angajaţi şi a cărei cifră de afaceri şi/sau al cărei bilanţ anual total nu depăşeşte 2 milioane EUR.
Art. 3: Tipuri de întreprindere luate în considerare la calcularea numărului personalului şi a valorilor financiare
(1)O "întreprindere autonomă" este o întreprindere care nu este clasificată ca întreprindere partener în sensul alineatului (2) sau ca întreprindere legată în sensul alineatului (3).
(2)"Întreprinderi partenere" sunt toate întreprinderile care nu sunt clasificate ca întreprinderi legate în sensul alineatului (3) şi între care există următoarea relaţie: o întreprindere (întreprindere în amonte) deţine fie singură, fie împreună cu una sau mai multe întreprinderi legate în sensul alineatului (3), 25 % sau mai mult din capitalul social sau drepturile de vot la o altă întreprindere (întreprindere în aval).
Cu toate acestea, o întreprindere poate fi clasificată drept autonomă şi deci ca neavând nicio întreprindere parteneră chiar dacă plafonul de 25 % este atins sau depăşit de către următorii investitori, cu condiţia ca aceştia să nu fie legaţi în sensul alineatului (3), care participă fie individual, fie împreună la întreprinderea în cauză:
a)corporaţii de investiţii publice, companii cu capital de risc, persoane fizice sau grupuri de persoane fizice care exercită în mod regulat o activitate de investiţii cu capital de risc şi care investesc capital propriu în afaceri necotate la bursă (investitori providenţiali - "business angels"), cu condiţia ca investiţia totală a investitorilor providenţiali în cauză în aceeaşi întreprindere să nu depăşească 1 250 000 EUR;
b)universităţi şi centre de cercetare non-profit;
c)investitori instituţionali, inclusiv fonduri regionale de dezvoltare;
d)autorităţi locale autonome cu un buget anual sub 10 milioane EUR şi cu mai puţin de 5 000 de locuitori.
(3)"Întreprinderile legate" sunt întreprinderi care prezintă între ele una dintre următoarele relaţii:
a)o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau membrilor la o altă întreprindere;
b)o întreprindere are dreptul de a numi sau demite majoritatea membrilor organului de administrare, gestionare sau supervizare al unei alte întreprinderi;
c)o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra unei alte întreprinderi în temeiul unui contract încheiat de cealaltă întreprindere sau al unei dispoziţii din statutul sau contractul de societate al celeilalte întreprinderi;
d)o întreprindere, care este acţionar sau membru la o altă întreprindere, controlează singură, în temeiul unui acord încheiat cu ceilalţi acţionari sau membri ai celeilalte întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau membrilor la cealaltă întreprindere.
Se acordă prezumţia inexistenţei unei influenţe dominante dacă investitorii enumeraţi la al doilea paragraf din alineatul (2) nu se implică ei înşişi direct sau indirect în gestionarea întreprinderii în cauză, fără a aduce atingere drepturilor de acţionari ale acestora.
Întreprinderile implicate în una dintre relaţiile descrise la primul paragraf prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi, sau al oricăruia dintre investitorii menţionaţi la alineatul (2), sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate.
Întreprinderile implicate în una dintre relaţiile în cauză prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează în comun sunt de asemenea considerate întreprinderi legate dacă se angajează în activitatea lor sau într-o parte a activităţii lor pe aceeaşi piaţă relevantă sau pe pieţe adiacente.
O "piaţă adiacentă" este considerată a fi piaţa unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte sau în aval de piaţa relevantă.
(4)Cu excepţia cazurilor prevăzute la alineatul (2) al doilea paragraf, o întreprindere nu poate fi considerată IMM dacă 25 % sau mai mult din capitalul social sau drepturile de vot sunt controlate direct sau indirect, împreună sau individual, de către unul sau mai multe organisme publice.
(5)Întreprinderile pot da o declaraţie privind statutul lor de întreprindere autonomă, întreprindere parteneră sau întreprindere legată, inclusiv privind datele referitoare la pragurile prevăzute la articolul 2. Declaraţia se poate da chiar şi atunci când capitalul este astfel divizat încât nu se poate determina exact cine îl deţine, caz în care întreprinderea poate declara cu bună credinţă că presupune în mod legitim că nu este deţinută în procent de 25 % sau mai mult de către o singură întreprindere sau în comun de întreprinderi legate între ele. Astfel de declaraţii se dau fără a aduce atingere verificărilor şi investigaţiilor prevăzute de normele naţionale şi comunitare.
Art. 4: Date utilizate pentru numărul de angajaţi şi valorile financiare şi perioada de referinţă
(1)Datele care trebuie aplicate pentru numărul de angajaţi şi valorile financiare sunt cele care fac referire la ultima perioadă contabilă aprobată şi calculată în bază anuală. Acestea sunt luate în calcul de la data închiderii conturilor. Valoarea selectată pentru cifra de afaceri se calculează cu excluderea taxei pe valoare adăugată (TVA) şi a altor taxe indirecte.
(2)În cazurile în care, la data închiderii conturilor, o întreprindere constată faptul că, în bază anuală, a depăşit sau a scăzut sub numărul de angajaţi sau pragurile financiare menţionate la articolul 2, acest fapt nu va avea ca rezultat pierderea sau dobândirea statutului de întreprindere mijlocie, mică sau microîntreprindere decât dacă pragurile în cauză sunt depăşite pe parcursul a două perioade contabile consecutive.
(3)În cazul întreprinderilor nou-înfiinţate ale căror conturi nu au fost încă aprobate, datele care trebuie aplicate sunt derivate dintr-o estimare făcută cu bună credinţă în cursul anului financiar.
Art. 5: Numărul de angajaţi
Numărul de angajaţi corespunde numărului de unităţi de muncă anuale (UMA), adică numărului de persoane care au lucrat cu normă întreagă în cadrul întreprinderii în cauză sau în beneficiul acesteia pe durata întregului an de referinţă luat în calcul. Activitatea persoanelor care nu au lucrat întregul an, activitatea celor care au lucrat cu normă parţială, indiferent de durată, precum şi activitatea lucrătorilor sezonieri sunt calculate ca fracţii din UMA. Personalul constă din:
(a)angajaţi;
(b)persoane care lucrează pentru întreprindere fiind subordonate acesteia şi considerate drept angajaţi în temeiul legislaţiei naţionale;
(c)proprietarii-administratori;
(d)parteneri angajaţi într-o activitate regulată în cadrul întreprinderii şi care beneficiază de avantaje financiare din partea întreprinderii.
Ucenicii şi studenţii angajaţi în formare profesională având un contract de ucenicie sau formare profesională nu sunt incluşi ca angajaţi. Durata concediilor de maternitate sau parentale nu se ia în calcul.
Art. 6: Stabilirea datelor unei întreprinderi
(1)În cazul unei întreprinderi autonome, datele, inclusiv numărul de angajaţi, se stabilesc exclusiv pe baza conturilor întreprinderii.
(2)Datele, inclusiv numărul de angajaţi, ale unei întreprinderi care are întreprinderi partenere sau întreprinderi legate se stabilesc pe baza conturilor şi a altor date ale întreprinderii sau, dacă există, a conturilor consolidate ale întreprinderii sau a conturilor în care este inclusă întreprinderea prin consoliare.
La datele la care se face referire la primul paragraf se adaugă datele oricărei întreprinderi partenere a întreprinderii în cauză situate imediat în amonte sau în aval de aceasta. Agregarea este proporţională cu procentul deţinut din capitalul social sau drepturile de vot (care valoare este mai mare). În cazul participărilor încrucişate, se aplică procentul mai mare.
(3)Pentru aplicarea alineatului (2), datele întreprinderilor partenere ale întreprinderii în cauză se derivă din conturile şi din alte date ale acestora, consolidate dacă există. La acestea se adaugă 100 % din datele întreprinderilor care sunt legate de întreprinderile partenere, cu excepţia cazului în care datele conturilor acestora nu au fost deja incluse prin consolidare.
(4)În cazul în care în conturile consolidate nu apar date privind personalul pentru o anumită întreprindere, numărul personalului se calculează prin agregarea proporţională a datelor de la întreprinderile partenere ale acesteia şi prin adăugarea datelor întreprinderilor cu care întreprinderea în cauză este legată.
TITLUL 2:DISPOZIŢII DIVERSE
Art. 7: Statistici
Comisia ia măsurile necesare pentru prezentarea statisticilor pe care le elaborează în conformitate cu următoarele clase de mărime a întreprinderilor:
(a)0-1 persoană;
(b)2-9 persoane;
(c)10-49 persoane;
(d)50-249 persoane.
Art. 8: Referinţe
(1)Întreaga legislaţie comunitară şi orice program comunitar care trebuie modificat sau adoptat şi în care apare termenul de "IMM", "microîntreprindere", "întreprindere mică" sau "întreprindere mijlocie" sau orice alt termen similar va face trimitere la definiţia cuprinsă în prezenta recomandare.
(2)Ca măsură de tranziţie, programele comunitare actuale care utilizează definiţia IMM-urilor din Recomandarea 96/280/CE vor continua să fie puse în aplicare în beneficiul întreprinderilor care au fost considerate IMM-uri la adoptarea programelor în cauză. Angajamentele obligatorii din punct de vedere legal asumate de Comisie pe baza unor astfel de programe rămân neatinse.
Fără a aduce atingere primului paragraf, orice modificare a definiţiei IMM-urilor în cadrul programelor poate fi făcută doar în sensul adoptării definiţiei cuprinse în prezenta recomandare în conformitate cu alineatul (1).
Art. 9: Revizuire
Pe baza unei revizuiri a aplicării definiţiei cuprinse în prezenta recomandare, care trebuie elaborată până la 31 martie 2006, şi luând în considerare eventuale modificări ale articolului 1 din Directiva 83/349/CEE privind definiţia întreprinderilor legate în sensul directivei, Comisia, dacă va fi necesar, va adapta definiţia cuprinsă în prezenta recomandare şi, în special, pragurile pentru cifra de afaceri şi bilanţul contabil total pentru a ţine cont de experienţa şi evoluţiile economice din cadrul Comunităţii.
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 5 decembrie 2024