Recomandarea 1099/21-mai-2025 privind definiţia întreprinderilor mici cu capitalizare medie

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 28 Mai 2025

Dată act: 21-mai-2025

Emitent: Comisia Europeana

(1)Orientările politice (¹) au anunţat intenţia noii Comisii de a introduce o nouă categorie de întreprinderi mici cu capitalizare medie şi de a evalua cazurile în care reglementările existente care se aplică întreprinderilor mari sunt prea împovărătoare, disproporţionate sau împiedică dezvoltarea lor competitivă. În comunicarea sa intitulată "O Busolă pentru competitivitatea UE" (²), Comisia s-a angajat să propună o nouă definiţie a întreprinderilor mici cu capitalizare medie pentru a asigura o reglementare proporţională, adaptată la dimensiunea întreprinderilor. Prin crearea acestei noi categorii de întreprinderi, mai mari decât IMM-urile, dar mai mici decât întreprinderile mari, mii de întreprinderi din UE vor beneficia de măsuri personalizate.

(2)În comunicarea sa intitulată "Pachetul de măsuri de ajutorare a IMM-urilor" (³), Comisia a prezentat un număr mare de acţiuni care acoperă patru domenii principale: facilitarea activităţilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), îmbunătăţirea accesului acestora la finanţare şi la forţă de muncă calificată şi sprijinirea acestora pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă. Concomitent cu furnizarea unui ajutor pe termen scurt, stimularea competitivităţii şi a rezilienţei pe termen lung şi promovarea unui mediu de afaceri echitabil şi favorabil IMM-urilor, obiectivul este de a permite IMM-urilor să concureze şi să se dezvolte. Prin urmare, Comisia se angajează să răspundă nevoilor întreprinderilor care depăşesc pragurile din definiţia IMM-urilor prevăzută în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (⁴) precum şi nevoilor gamei mai largi a întreprinderilor mici cu capitalizare medie (small mid-caps), şi să elaboreze o definiţie armonizată pentru aceste întreprinderi.

(3)Studiu pentru cartografierea, măsurarea şi prezentarea peisajului întreprinderilor cu capitalizare medie din UE (Study to map, measure and portray the EU mid-cap landscape) (⁵), a arătat că întreprinderile cu capitalizare medie (mid-caps) reprezintă un segment al sectorului de afaceri care se distinge în mod clar de IMM-uri, dar şi de întreprinderile mari. Deşi întreprinderile cu capitalizare medie sunt mai puternice, cresc de obicei mai rapid, sunt mai inovatoare şi acceptă mai bine digitalizarea decât IMM-urile, ele se confruntă cu unele provocări similare, cum ar fi sarcina administrativă sau lipsa de angajaţi calificaţi. Pe de altă parte, în comparaţie cu întreprinderile mari, ele înregistrează decalaje în domenii-cheie de performanţă. O astfel de definiţie este necesară şi pentru a îmbunătăţi coerenţa între măsurile de politică care abordează nevoile specifice ale întreprinderilor mici cu capitalizare medie. Prin urmare, este oportun să se elaboreze o definiţie oficială a întreprinderilor mici cu capitalizare medie la nivelul Uniunii, care ar putea deschide calea pentru măsuri de politică axate pe respectivul segment de afaceri specific al întreprinderilor.

(4)O definiţie a întreprinderilor mici cu capitalizare medie este deja utilizată în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (⁶) şi în Orientările privind finanţarea de risc (⁷), în scopul identificării disfuncţionalităţilor pieţei susceptibile de a fi abordate prin sprijin financiar public specific din resurse naţionale. Cu toate acestea, scopul unei definiţii generale a întreprinderilor mici cu capitalizare medie nu este de a reproduce definiţia utilizată în normele privind ajutoarele de stat în sine, ci de a servi drept bază pentru un sprijin politic specific care să ajute întreprinderile să se extindă în sectoare relevante şi importante. Definiţia întreprinderilor mici cu capitalizare medie din prezenta recomandare nu aduce atingere pragurilor considerate adecvate în contextul ajutoarelor de stat.

(5)Mai multe state membre, cum ar fi Franţa şi Germania (⁸) au introdus deja definiţii pentru întreprinderile care nu sunt mici sau mijlocii, dar nici nu sunt întreprinderi mari. Urmând logica unei pieţe unice a UE fără frontiere interne, utilizarea unui set comun de criterii atunci când se face referire la întreprinderile mici cu capitalizare medie ar contribui la asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile în ceea ce priveşte tratamentul aplicat întreprinderilor în întreaga UE.

(⁸)Franţa clasifică întreprinderile cu un număr de angajaţi cuprins între 250 şi 4 999 drept "Entreprises de Taille intermédiaire" (https://www.insee.fr/fr/metadonnees/definition/c2034). Germania acoperă întreprinderile cu un număr de angajaţi cuprins între 50 şi 499 de angajaţi sub denumirea "Mittlere Unternehmen" [Deutschland - Institut für Mittelstandsforschung Bonn (ifm-bonn.org)] şi utilizează frecvent termenul "Mittelstand" pentru a acoperi întreprinderile care se definesc mai puţin prin numărul de angajaţi, ci mai degrabă prin valori comune, ca de exemplu independenţa, unitatea acţionariatului şi gestionarea (https://www.kfw.de).

(6)Există o interacţiune extinsă între măsurile naţionale şi cele ale Uniunii de sprijinire a întreprinderilor mici cu capitalizare medie, de exemplu în ceea ce priveşte fondurile structurale sau cercetarea. Prin urmare, este necesar să se evite situaţiile în care Uniunea îşi concentrează acţiunea pe o anumită categorie de întreprinderi, iar statele membre pe alta. De asemenea, este necesar să se recomande utilizarea unei definiţii comune de către Comisie, statele membre, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Fondul European de Investiţii (FEI) pentru a îmbunătăţi coerenţa şi eficacitatea politicilor care vizează întreprinderile mici cu capitalizare medie. Utilizarea unei definiţii comune este, de asemenea, necesară pentru a atenua riscurile potenţiale de denaturare a concurenţei.

(7)Articolul 2 punctul 103e din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (⁹) şi Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat pentru promovarea investiţiilor de finanţare de risc (¹⁰) conţin deja o definiţie pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie. Se consideră că este important să se valorifice experienţa şi cunoştinţele de specialitate dobândite atunci când se continuă integrarea sprijinului pentru acest segment specific de întreprinderi. Cu toate acestea, în contextul economic actual, pentru a însoţi mai bine extinderea întreprinderilor şi pentru a acoperi un număr mai mare de întreprinderi, definiţia ar trebui să acopere întreprinderi cu o dimensiune de trei ori mai mare decât a IMM-urilor (¹¹).

(8)Accentul pus pe întreprinderile mici cu capitalizare medie a fost considerat justificat, deoarece evaluarea impactului din 2014 referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată "Orientări privind ajutoarele de stat pentru promovarea investiţiilor de finanţare de risc" (¹²) a identificat "deficitul de finanţare" drept o disfuncţionalitate a pieţei, care afectează nu numai IMM-urile aflate în stadiile incipiente de înfiinţare şi de demarare, ci şi în etapele lor ulterioare de extindere şi de creştere. Raportul a clarificat faptul că, în unele cazuri, întreprinderile mici cu capitalizare medie s-ar putea confrunta cu aceeaşi disfuncţionalitate a pieţei ca IMM-urile, în măsura în care ele se află încă în stadiul lor de creştere.

(9)Pentru a permite întreprinderilor să se desprindă fără probleme de segmentul IMM-urilor şi să intre în segmentul întreprinderilor mici cu capitalizare medie, este important ca definiţiile atât pentru IMM-uri, cât şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie să se bazeze pe aceleaşi principii şi să nu existe nicio suprapunere între cele două definiţii. Stabilirea a ceea ce constituie întreprinderi mici cu capitalizare medie este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerenţa între politici şi pentru a facilita tranziţia pentru întreprinderile care ies din definiţia IMM-urilor.

(11)Criteriul numărului de angajaţi ("criteriul numărului personalului") este considerat cel mai important şi trebuie să fie considerat drept criteriu principal. Cu toate acestea, introducerea unor criterii financiare complementare este necesară pentru a exclude din definiţie întreprinderile cu o amploare financiară excepţional de mare a operaţiunilor, măsurată în funcţie de cifra lor de afaceri, şi cu active excepţional de mari, măsurate prin bilanţ. Nu ar fi de dorit să se utilizeze cifra de afaceri ca unic criteriu financiar, deoarece întreprinderile din sectorul comercial şi de distribuţie au prin natura activităţilor lor valori ale cifrei de afaceri mai mari decât întreprinderile din sectorul de producţie. Astfel, criteriul cifrei de afaceri trebuie combinat cu totalul bilanţului, un criteriu care reflectă patrimoniul global al unei întreprinderi, iar o întreprindere trebuie exclusă din definiţia întreprinderilor mici cu capitalizare medie numai în cazul în care atât cifra sa de afaceri, cât şi bilanţul său depăşesc plafoanele.

(12)Este necesar ca plafoanele financiare şi plafoanele pentru personal să reprezinte limite maxime. Statele membre, BEI şi FEI pot stabili plafoane mai mici decât plafoanele Uniunii prevăzute la punctul 2 din anexă, dacă doresc să îşi direcţioneze măsurile către un anumit segment de întreprinderi mici cu capitalizare medie. În interesul simplificării administrative, statele membre, BEI şi FEI pot utiliza numărul personalului ca unic criteriu pentru punerea în aplicare a politicilor lor, după caz, şi fără a aduce atingere normelor dreptului Uniunii privind dreptul concurenţei şi ajutoarele de stat.

(13)Pentru o mai bună înţelegere a poziţiei economice a întreprinderilor mici cu capitalizare medie şi pentru a elimina din această categorie grupurile de întreprinderi a căror putere economică o poate depăşi pe cea a adevăratelor întreprinderi mici cu capitalizare medie, trebuie să se facă o deosebire între diferitele tipuri de întreprinderi, în funcţie de gradul lor de autonomie, dacă deţin participaţii la alte întreprinderi care nu implică o poziţie de control (întreprinderi partenere) sau dacă sunt legate de alte întreprinderi. Limita stabilită în Recomandarea 2003/361/CE, şi anume o participaţie de 25 % sub care o întreprindere trebuie considerată autonomă, trebuie menţinută şi pentru definiţia întreprinderilor mici cu capitalizare medie.

(14)Pentru a facilita ieşirea întreprinderilor din segmentul IMM-urilor, finanţarea prin capitaluri proprii a întreprinderilor mici cu capitalizare medie şi dezvoltarea rurală şi locală, întreprinderile trebuie considerate autonome în ciuda unei participaţii de 25 % sau mai mari, deţinute de anumite categorii de investitori care au un rol pozitiv în finanţarea şi crearea de întreprinderi. Acest lucru trebuie să se aplice şi investiţiilor de până la 5 000 000 EUR efectuate de "investitori providenţiali" (persoane fizice sau grupuri de persoane fizice care desfăşoară în mod regulat activităţi de investiţii de capital de risc) din cauza experienţei în gestiunea afacerilor, a competenţelor şi a contactelor pe care le aduc întreprinzătorului în comparaţie cu alţi investitori de capital de risc. Investiţiile lor în capital propriu completează, de asemenea, activitatea investitorilor cu capital de risc.

(15)Pentru a menţine capacitatea întreprinderilor inovatoare de a obţine finanţare din fonduri de investiţii alternative, cum ar fi fondurile cu capital de risc sau fondurile de investiţii în societăţi necotate, pentru a-şi finanţa operaţiunile sau dezvoltarea, aceste entităţi nu ar trebui să se califice drept întreprinderi legate în sensul calculării numărului de angajaţi şi a plafoanelor financiare stabilite în prezenta recomandare. Pentru a ţine seama de practicile actuale de piaţă de a investi în întreprinderi inovatoare prin fonduri cu capital de risc sau fonduri de investiţii în societăţi necotate, este oportun să se precizeze că, în cazul în care întreprinderile şi fondul de investiţii alternative, precum şi administratorul acestuia ţin evidenţe contabile separate şi în cazul în care fondul de investiţii alternative are o strategie de investiţii predefinită pentru a ieşi din întreprindere, inclusiv prin realizarea valorii sale prin vânzarea întreprinderii sau prin alte mijloace, aceste entităţi nu ar trebui să se califice drept întreprinderi legate.

(16)Pentru a simplifica lucrurile, statele membre şi întreprinderile trebuie să utilizeze condiţiile prevăzute la articolul 22 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹³) atunci când definesc întreprinderile legate, în măsura în care condiţiile respective sunt adecvate în sensul prezentei recomandări. Pentru a stimula investiţiile de capital în întreprinderile mici cu capitalizare medie, trebuie să existe prezumţia absenţei influenţei dominante asupra întreprinderii în cauză pentru anumite tipuri de investitori, în cazul în care aceştia nu se implică direct sau indirect în gestionarea întreprinderii, în conformitate cu dispoziţiile articolului 2 alineatul (15) din Directiva 2013/34/UE.

(17)De asemenea, trebuie să se ţină seama, după caz, de relaţiile stabilite între întreprinderi prin intermediul persoanelor fizice, pentru a se asigura că avantajele întreprinderilor mici cu capitalizare medie care decurg din diferite norme sau măsuri sunt doar în beneficiul acelor întreprinderi care au cu adevărat nevoie de ele. Pentru a limita examinarea acestor situaţii la strictul necesar, examinarea unor astfel de relaţii trebuie limitată la piaţa relevantă sau la pieţele adiacente - făcându-se referire la Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei (¹⁴).

(20)Este necesar să se stabilească în detaliu componenţa numărului personalului pentru a putea considera o întreprindere drept întreprindere mică cu capitalizare medie. Pentru a promova dezvoltarea formării profesionale, este necesar să nu se ia în considerare ucenicii şi studenţii cu contract de formare profesională atunci când se calculează numărul de angajaţi. De asemenea, atunci când se calculează numărul de angajaţi nu trebuie luate în calcul perioadele de concediu de maternitate sau pentru creşterea copilului.

2.Statele membre, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Fondul European de Investiţii (FEI) sunt invitate:

ANEXĂ:Definiţia întreprinderilor mici cu capitalizare medie

3.Tipuri de întreprinderi luate în considerare la calcularea numărului de angajaţi şi a valorilor financiare

3.4.Prin derogare de la punctul 3.2, o întreprindere poate fi clasificată ca autonomă şi, prin urmare, ca neavând întreprinderi partenere, chiar dacă un procentaj de 25 % sau mai mult din capitalul sau din drepturile sale de vot este deţinut de următorii investitori, cu condiţia ca investitorii respectivi să nu fie legaţi, în sensul punctului 3.5, nici individual, nici în comun, de întreprinderea în cauză:

(a)corporaţii de investiţii publice, fonduri cu capital de risc sau fonduri de investiţii în societăţi necotate, persoane fizice sau grupuri de persoane fizice care exercită în mod regulat o activitate de investiţii cu capital de risc şi care investesc capital propriu în afaceri necotate la bursă (investitori providenţiali - "business angels"), cu condiţia ca investiţia totală a investitorilor providenţiali în cauză în aceeaşi întreprindere să nu depăşească 5 000 000 EUR;

3.5."Întreprinderi legate" sunt întreprinderi care prezintă între ele una dintre următoarele relaţii:

3.5.2.Întreprinderile implicate în una sau alta dintre relaţiile descrise la punctul 3.5 de mai sus prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează în comun sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate dacă se angajează în activitatea lor sau într-o parte a activităţii lor pe aceeaşi piaţă relevantă sau pe pieţe adiacente. În sensul prezentului punct, "piaţă adiacentă" înseamnă piaţa unui produs sau a unui serviciu care este situată direct în amonte sau în aval de piaţa relevantă.

3.5.3.În cazul în care un fond de investiţii alternative, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹), a investit într-o întreprindere, următoarele nu ar trebui considerate "întreprinderi legate" în sensul punctului 3.5:

(c)întreprinderea respectivă şi o altă întreprindere în care a investit respectivul fond de investiţii alternative.

4.Declaraţia se poate da chiar şi atunci când capitalul este astfel divizat încât nu se poate determina exact cine îl deţine, caz în care întreprinderea poate declara cu bună credinţă că presupune în mod legitim că nu este deţinută în procent de 25 % sau mai mult de către o singură întreprindere sau în comun de întreprinderi legate între ele. Astfel de declaraţii se dau fără a aduce atingere verificărilor şi investigaţiilor prevăzute de normele naţionale şi de normele Uniunii. Date utilizate pentru numărul de angajaţi şi valorile financiare şi perioada de referinţă

5.Numărul de angajaţi

5.1.Numărul de angajaţi corespunde numărului de persoane care au lucrat cu normă întreagă în cadrul întreprinderii în cauză sau în beneficiul acesteia pe durata întregului an de referinţă luat în calcul ("unităţi de muncă anuale"). Activitatea persoanelor care nu au lucrat întregul an, activitatea celor care au lucrat cu normă parţială, indiferent de durată, precum şi activitatea lucrătorilor sezonieri sunt calculate ca fracţiune de unităţi de muncă anuale. Personalul constă din:

6.Stabilirea datelor unei întreprinderi

6.2.Datele, inclusiv numărul de angajaţi, ale unei întreprinderi care are întreprinderi partenere sau întreprinderi legate menţionate la punctul 3 se stabilesc pe baza conturilor şi a altor date ale întreprinderii sau, dacă există, a conturilor consolidate ale întreprinderii sau a conturilor consolidate în care este inclusă întreprinderea prin consolidare.

6.3.Pentru aplicarea punctului 6.2, datele întreprinderilor partenere ale întreprinderii în cauză se deduc din conturile şi din alte date ale acestora, consolidate dacă există. La acestea se adaugă 100% din datele întreprinderilor care sunt legate de întreprinderile partenere respective, cu excepţia cazului în care datele conturilor acestora au fost deja incluse prin consolidare.

Pentru aplicarea punctului 6.2, datele întreprinderilor care sunt legate de întreprinderea în cauză se deduc din conturile şi din alte date ale acestora, consolidate dacă există. La acestea se adaugă, pro rata, datele oricărei eventuale întreprinderi partenere ale respectivei întreprinderi legate, situată imediat în amonte sau în aval de aceasta, cu excepţia cazului în care au fost deja incluse în conturile consolidate într-un procent cel puţin proporţional cu procentajul identificat la punctul 6.2 al doilea paragraf.