Directiva 77/541/CEE/28-iun-1977 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la centurile de siguranţă şi la sistemele de reţinere ale autovehiculelor
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 1 Iulie 2013
Directiva 77/541/CEE/28-iun-1977 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la centurile de siguranţă şi la sistemele de reţinere ale autovehiculelor
Dată act: 28-iun-1977
Emitent: Consiliul Comunitatilor Europene
CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene şi, în special, articolul 100 al acestuia,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Adunării parlamentare (1),
(1)JOC 76, 7.4.1975, p. 37.
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social (2),
(2)JOC 263, 17.11.1975, p. 37.
întrucât cerinţele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele în temeiul legislaţiilor naţionale se referă, inter alia, la centurile de siguranţă şi la sistemele de reţinere;
întrucât aceste cerinţe diferă de la un stat membru la altul; întrucât este necesar ca aceleaşi cerinţe să fie adoptate de către toate statele membre, fie în completarea, fie în locul propriilor reglementări actuale, în special pentru a permite punerea în aplicare, pentru fiecare tip de vehicul, a procedurii de omologare CEE de tip care face obiectul Directivei 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la omologarea autovehiculelor şi a remorcilor acestora (3);
(3)JO L 42, 23.2.1970, p. 1.
întrucât cerinţele comune privind părţile interioare ale habitaclului, dispunerea comenzilor, plafonul, spătarul şi partea din spate a scaunelor au fost adoptate prin Directiva 74/60/CEE (4); întrucât cele care se referă la amenajarea interioară referitoare la protecţia conducătorului auto faţă de dispozitivul de conducere în caz de şoc au fost adoptate prin Directiva 74/297/CEE (5); întrucât cele care se referă la rezistenţa scaunelor şi a ancorărilor acestora au fost adoptate prin Directiva 74/408/CEE (6); întrucât cele privind ancorările centurilor de siguranţă au fost adoptate prin Directiva 76/115/CEE (7); întrucât sunt prevăzute ulterior celelalte cerinţe privind amenajarea interioară şi în special cele referitoare la rezemătorile pentru cap şi la identificarea comenzilor;
(4)JOL 38, 11.2.1974, p. 2.
(5)JOL 165, 20.6.1974, p. 16.
(6)JOL 221, 12.8.1974, p. 1.
(7)JO L 24, 30.1.1976, p. 6.
întrucât o reglementare privind centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere include nu numai prevederi privind construcţia acestor dispozitive, dar şi privind montarea lor în vehicule;
întrucât, prin procedura de omologare armonizată privind centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere, fiecare stat membru are obligaţia să constate respectarea prevederilor comune de construcţie şi de testare şi să informeze celelalte state membre asupra constatărilor făcute prin trimiterea unei copii a certificatului de omologare întocmit pentru fiecare tip al acestor dispozitive; întrucât aplicarea unei mărci de omologare CEE pe toate dispozitivele fabricate în conformitate cu tipul omologat face inutil un control tehnic al acestor dispozitive în celelalte state membre;
întrucât prevederile armonizate au ca scop principal asigurarea siguranţei circulaţiei rutiere şi, în acest scop, în ceea ce priveşte vehiculele avute în vedere de prezenta directivă, trebuie să se introducă obligaţia de a le echipa cu centuri de siguranţă şi cu sisteme de reţinere;
întrucât apropierea legislaţiilor naţionale privind autovehiculele presupune o recunoaştere între statele membre a controalelor efectuate de fiecare dintre ele pe baza prevederilor comune,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
-****-
Art. 1
(1)Fiecare stat membru acordă omologarea CEE oricărui tip de centură de siguranţă în trei puncte sau subabdominală, dacă acesta este conform specificaţiilor de construcţie şi de încercare prevăzute la punctul 2 din anexa I şi în anexele IV-XIV.
(2)Statul membru care a acordat omologarea CEE de tip ia măsurile corespunzătoare pentru a verifica, atât cât este necesar, conformitatea producţiei cu tipul omologat, după caz în colaborare şi cu autorităţile competente din celelalte state membre.
(3)În scopul aplicării alineatului (2), este suficient ca statul membru să se asigure că se aplică procedurile de control al calităţii prevăzute la punctul 2.8.1 din anexa I.
Dacă, cu toate acestea, controalele se efectuează direct de către statul membru sau de laboratoare autorizate de către acesta, metodele utilizate trebuie să fie de natură a oferi cel puţin o fiabilitate a rezultatelor echivalentă cu procedurile prevăzute la primul paragraf. Îndeosebi procedura prevăzută la punctul 2.8.2 din anexa I reprezintă o metodă adecvată.
Art. 2
Statele membre atribuie constructorului o marcă de omologare CEE conformă cu modelele prevăzute la anexa III, pentru fiecare tip de centură de siguranţă sau sistem de reţinere pe care îl omologhează în temeiul articolului 1.
Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea mărcilor care pot genera confuzii între centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere al căror tip a fost omologat în temeiul articolului 1 şi alte dispozitive.
Art. 2a
(1)Statele membre pot, în temeiul legislaţiei interne, să permită instalarea de centuri de siguranţă sau sisteme de reţinere, altele decât cele reglementate de prezenta directivă, cu condiţia ca acestea să fie destinate persoanelor cu handicap.
(2)De asemenea, statele membre pot excepta de la respectarea dispoziţiilor prezentei directive sistemele de reţinere concepute în conformitate cu dispoziţiile anexei VII la Directiva 2001/85/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2001 privind dispoziţiile speciale aplicabile vehiculelor destinate transportului de pasageri care au mai mult de opt locuri pe scaune în plus faţă de locul conducătorului auto (*).
(*)JO L 42, 13.2.2002, p. 1.
(3)Cerinţele de la punctul 3.2.1 din anexa I la prezenta directivă nu se aplică la centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere reglementate de alineatele (1) şi (2).
Art. 3
(1)Statele membre nu pot interzice introducerea pe piaţă a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de reţinere din motive legate de construcţia şi funcţionarea lor, dacă acestea poartă marca de omologare CEE.
(2)Cu toate acestea, un stat membru poate interzice introducerea pe piaţă a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de reţinere purtând marca de omologare CEE dar care, în mod sistematic, nu sunt conforme cu tipul omologat.
Acest stat informează de îndată celelalte state membre şi Comisia în legătură cu măsurile luate, precizând motivele deciziei sale.
Art. 4
Autorităţile competente din statele membre se informează reciproc, prin intermediul procedurii stabilite în articolul 4 alineatul (6) din Directiva 70/156/CEE, cu privire la fiecare tip de centură de siguranţă şi sistem de reţinere pentru care se acordă, se refuză sau se retrage o omologare.
Art. 5
(1)Dacă statul membru care a acordat omologarea CEE de tip constată că mai multe centuri de siguranţă sau sisteme de reţinere purtând aceeaşi marcă de omologare CEE nu sunt conforme cu tipul pe care l-a omologat, acesta adoptă măsurile necesare pentru a asigura conformitatea producţiei cu tipul omologat. Autorităţile competente ale acestui stat le informează pe cele din celelalte state membre despre măsurile luate, care pot merge, în cazul în care neconformitatea este sistematică, până la retragerea omologării CEE de tip. Autorităţile menţionate adoptă aceleaşi măsuri în cazul în care sunt informate de autorităţile competente dintr-un alt stat membru asupra unei asemenea lipse de conformitate.
(2)Autorităţile competente ale statelor membre se informează reciproc, în termen de o lună, despre retragerea unei omologări CEE acordate, ca şi despre motivele care justifică această măsură.
(3)Dacă statul membru care a acordat omologarea CEE de tip contestă defectul de conformitate asupra căruia a fost informat, statele membre interesate depun eforturi pentru soluţionarea diferendului. Comisia trebuie informată în acest sens. Comisia procedează, dacă este necesar, la consultări corespunzătoare în vederea identificării unei soluţii.
Art. 6
Orice decizie luată în temeiul dispoziţiilor adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive, prin care se refuză sau se retrage omologarea de tip ori se interzice introducerea pe piaţă sau utilizarea, trebuie să precizeze motivele pe care se întemeiază. Orice decizie se notifică părţii interesate, cu arătarea căilor de atac de care aceasta dispune în conformitate cu legislaţia în vigoare în statele membre, precum şi a termenelor în care acestea pot fi exercitate.
Art. 7
Statele membre nu pot refuza acordarea omologării CEE de tip sau a omologării naţionale unui vehicul din motive legate de centurile de siguranţă sau la sistemele de reţinere cu care este echipat, dacă acestea poartă marca de omologare CEE şi sunt montate în conformitate cu specificaţiile prevăzute la punctul 3 din anexa I.
Art. 8
Statele membre nu pot refuza sau interzice vânzarea, înmatricularea, introducerea în circulaţie sau utilizarea unui vehicul din motive legate de centurile de siguranţă şi la sistemele de reţinere dacă acestea poartă marca de omologare CEE şi sunt montate în conformitate cu specificaţiile prevăzute la punctul 3 din anexa I.
Art. 9
În sensul prezentei directive, prin «vehicul» se înţelege orice autovehicul din categoriile M şi N, în conformitate cu anexa II A la Directiva 70/156/CEE , destinat circulaţiei rutiere, care are cel puţin patru roţi şi o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h.
Vehiculele din categoriile M2 şi M3 se împart în clase în conformitate cu definiţiile de la punctul 2 din anexa I la Directiva 2001/85/CE.
Art. 10
Modificările necesare pentru adaptarea specificaţiilor din anexe la progresul tehnic se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva 70/156/CEE.
Art. 11
(1)Statele membre pun în aplicare dispoziţiile necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de 18 luni de la notificarea sa şi informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
(2)Statele membre asigură comunicarea către Comisie a textului principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat prin prezenta directivă.
-****-
Adoptată la Luxemburg, 28 iunie 1977.
Pentru Consiliu Preşedintele W. RODGERS |
ANEXĂ:
LISTĂ A ANEXELOR Anexa I: Domeniul de aplicare, definiţii, omologarea CE de tip pentru componente, cerinţe de instalare Anexa II: Documente pentru omologarea de tip Apendice 1: Fişă de informaţii (componentă) Apendice 2: Fişă de informaţii (vehicul) Apendice 3: Certificat de omologare de tip (componentă) Apendice 4: Certificat de omologare de tip (vehicul) Anexa III: Marcajul omologării CE de tip a componentelor Anexa IV: Exemplul unui aparat pentru încercarea durabilităţii mecanismului retractor Anexa V: Exemplul unui aparat pentru încercarea închiderii retractoarelor cu blocare de urgenţă Anexa VI: Exemplul unui aparat pentru încercarea rezistenţei la praf a retractoarelor Anexa VII: Descrierea căruciorului, a scaunului, a ancorărilor şi a dispozitivului de oprire Anexa VIII: Descrierea manechinului Anexa IX: Descrierea curbei decelerării căruciorului în raport cu timpul Anexa X: Instrucţiuni de utilizare Anexa XI: Încercarea cataramei duble Anexa XII: încercarea de abraziune şi de microalunecare Anexa XIII: Încercarea de coroziune Anexa XIV: Ordinea cronologică a încercărilor Anexa XV: Cerinţele minime pentru centurile de siguranţă şi pentru retractoare Anexa XVI: Controlul conformităţii producţiei Anexa XVII: Cerinţe pentru sistemele de reţinere pentru copii Anexa XVIII: Cerinţele de instalare pentru sistemele de reţinere pentru copii Apendice: Textul anexei 13 (punctul 5.2 şi apendicele 2) al Rezoluţiei Comune CEE-ONU R.E. 3 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ANEXA I:DOMENIUL DE APLICARE, DEFINIŢII, OMOLOGAREA CE DE TIP PENTRU COMPONENTE, CERINŢE DE INSTALARE
0. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta directivă se aplică centurilor de siguranţă şi sistemelor de reţinere care sunt proiectate pentru instalarea în vehicule în conformitate cu definiţia dată în anexa II la Directiva 70/156/CEE şi care sunt destinate utilizărilor separate, cum ar fi accesoriile de fixare individuale, de către persoanele de statura unui adult ce ocupă locurile orientate spre înainte sau spre înapoi, precum şi sistemelor de reţinere pentru copii destinate instalării în vehicule de categoria M1, N1.
1.DEFINIŢII
În sensul prezentei directive:
1.1.«centură de siguranţă (centură de scaun, centură)» înseamnă un ansamblu de curele cu o cataramă de siguranţă, cu dispozitive de reglare şi accesorii, ansamblu care poate fi ancorat pe un autovehicul şi care este destinat diminuării riscului de vătămare corporală a utilizatorului său, în caz de coliziune sau de decelerare bruscă a autovehiculului, prin limitarea mobilităţii corpului utilizatorului. Acest ansamblu este numit, în general, «ansamblul centurii de siguranţă», termen care include, de asemenea, orice dispozitiv de absorbţie de energie sau de retractare a centurii de siguranţă;
1.1.1.«centură de siguranţă subabdominală» înseamnă centura de siguranţă care trece peste regiunea pelviană frontală a purtătorului;
1.1.2.«centură de siguranţă diagonală» înseamnă centura de siguranţă care trece în diagonală peste partea frontală a pieptului, de la şold la umărul opus;
1.1.3.«centură de siguranţă în trei puncte» înseamnă centura de siguranţă care este, de fapt, o combinaţie între centura de siguranţă subabdominală şi centura de siguranţă diagonală;
1.1.4.«centură de siguranţă cu bretele» înseamnă ansamblul de centuri de siguranţă ce cuprinde o centură de siguranţă subabdominală şi bretele;
1.2.«tip de centură» înseamnă o categorie de centuri de siguranţă care nu prezintă diferenţe esenţiale între ele, ca de exemplu:
1.2.1.elementele rigide (cataramă, elemente de fixare, retractor etc.);
1.2.2.materialul, ţesătura, dimensiunile şi culoarea curelelor;
1.2.3.geometria ansamblului centurii de siguranţă;
1.3.«curea» înseamnă o componentă flexibilă destinată să susţină corpul şi să transmită efortul la ancorările centurii de siguranţă;
1.4.«cataramă» înseamnă un dispozitiv cu eliberare rapidă care permite utilizatorului să fie susţinut de centură. Catarama poate include dispozitivul de reglare a centurii, cu excepţia cazului unei catarame pentru centura de siguranţă cu bretele;
1.5.«dispozitiv de reglare a centurii» înseamnă dispozitivul care permite centurii de siguranţă să fie reglată în conformitate cu cerinţele fiecărui utilizator şi cu poziţia scaunului. Dispozitivul de reglare poate face parte din cataramă, retractor sau din oricare componentă a centurii de siguranţă;
1.6.«elemente de fixare» înseamnă părţile ansamblului centurii de siguranţă, inclusiv componentele de securitate necesare care permit acestuia să fie fixat de ancorările centurii de siguranţă;
1.7.«dispozitiv de absorbire a energiei» înseamnă dispozitivul destinat să disperseze energia independent de centură sau împreună cu aceasta şi care formează o parte a ansamblului centurii de siguranţă;
1.8.«retractor» înseamnă un dispozitiv pentru fixarea unei părţi sau a ansamblului curelei centurii de siguranţă;
1.8.1.«retractor fără blocare (tip 1)» înseamnă un retractor din care se derulează centura de siguranţă pe toată lungimea acesteia printr-o uşoară forţă exterioară şi care nu permite nici un reglaj al lungimii centurii de siguranţă derulate;
1.8.2.«retractor cu deblocare manuală (tip 2)» înseamnă un retractor pe care utilizatorul trebuie să îl deblocheze prin intermediul unui dispozitiv activat manual pentru a putea derula cureaua pe lungimea dorită şi care se blochează automat când operaţiunea descrisă anterior încetează;
1.8.3.«retractor cu blocare automată (tip 3)» înseamnă un retractor care permite derularea curelei pe lungimea dorită şi care, atunci când catarama este închisă, reglează în mod automat cureaua utilizatorului. Derularea ulterioară a curelei nu este posibilă fără intervenţia deliberată din partea utilizatorului;
1.8.4.«retractor cu blocare de urgenţă (tip 4)» înseamnă un retractor care, în condiţii normale de conducere, nu limitează libertatea de mişcare a utilizatorului centurii de siguranţă. Retractorul cuprinde un dispozitiv de reglare a lungimii care ajustează automat cureaua purtătorului şi un mecanism de închidere declanşat în caz de urgenţă de:
1.8.4.1.decelerarea vehiculului (sensibilitate unică);
1.8.4.2.o combinaţie a decelerării vehiculului, a mişcării chingilor sau a oricăror alte mijloace automate (sensibilitate multiplă);
1.8.5.«retractor cu blocare de urgenţă cu prag de răspuns ridicat (tip 4N)» înseamnă un retractor de tipul definit la punctul 1.8.4, dar care are proprietăţi speciale privind utilizarea la vehiculele din categoriile M2, M3, N1, N2 şi N3 (1);
(1)Categoriile de vehicule definite în anexa IIA la Directiva 70/156/CEE.
1.8.6.«dispozitiv de reglare a centurii de siguranţă pentru înălţime» înseamnă un dispozitiv care permite poziţionarea înălţimii la orificiul cel mai de sus pentru a fi ajustată conform cerinţelor utilizatorului şi a poziţiei locului. Acest dispozitiv poate fi considerat ca parte a centurii sau ca parte a ancorării centurii de siguranţă;
1.9.«ancorările centurii de siguranţă» înseamnă părţile din structura vehiculului sau a scaunului sau a oricărei componente a vehiculului la care se fixează centura de siguranţă;
1.10.«tipul de vehicul», în ceea ce priveşte centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere, înseamnă o categorie de autovehicule rutiere care nu prezintă diferenţe esenţiale între ele, precum dimensiunile, liniile şi materiale constituente ale componentelor structurii vehiculului sau ale structurii scaunului sau ale oricărei părţi a vehiculului la care sunt fixate centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere;
1.11.«sistem de reţinere» înseamnă un sistem care combină un scaun, fixat pe structura vehiculului prin mijloace adecvate, şi o centură de siguranţă la care cel puţin un punct de ancorare este fixat pe structura scaunului;
1.12.«scaun» înseamnă structura care este sau nu parte integrantă din structura vehiculului, inclusiv finisajele, destinat să fie utilizat de o persoană adultă pentru a sta. Termenul desemnează atât un scaun individual, cât şi o parte a unei banchete care corespunde unui loc de stat;
1.12.1. «loc al pasagerului din faţă» înseamnă orice loc în care «cel mai avansat punct H» al scaunului în chestiune se află în planul transversal vertical sau în faţa acestuia prin punctul (R) al şoferului;
1.13.«grup de scaune» înseamnă fie un loc de tip banchetă, fie scaune separate, dar alăturate (adică fixate astfel încât ancorările din faţă ale unuia dintre scaune să fie în linie cu ancorările din faţă sau din spate ale celuilalt sau să se afle între ancorările celuilalt loc) şi care oferă unul sau mau multe locuri de stat pentru adulţi;
1.14.«scaun banchetă» înseamnă o structură completă cu finisaje, oferind cel puţin două locuri de stat pentru adulţi;
1.15.«sistem de reglare» înseamnă dispozitivul care permite reglarea scaunului sau a părţilor acestuia în vederea unei poziţii a ocupantului adaptată morfologiei acestuia. Acest dispozitiv de reglare poate permite în special:
1.15.1. o deplasare longitudinală;
1.15.2. o deplasare verticală;
1.15.3. o deplasare unghiulară;
1.16.«ancorarea scaunului» înseamnă sistemul prin care ansamblul scaunului este fixat la structura vehiculului, inclusiv părţile afectate ale structurii vehiculului;
1.17.«tip de scaun» înseamnă o categorie de scaune care nu diferă în următoarele aspecte esenţiale:
1.17.1. structura, forma, dimensiunile şi materialul scaunului;
1.17.2. tipul şi dimensiunile sistemelor de reglare şi blocare;
1.17.3. tipul şi dimensiunile ancorărilor centurii de siguranţă pe scaun, ale ancorării scaunului şi ale părţilor afectate ale structurii vehiculului;
1.18.«sistem de deplasare» înseamnă un dispozitiv care permite scaunului sau unei părţi a acestuia să fie deplasate unghiular sau longitudinal, fără poziţie intermediară fixă, pentru a facilita accesul pasagerilor;
1.19.«sistem de blocare» înseamnă un dispozitiv care asigură menţinerea scaunului şi a părţilor sale în orice poziţie de utilizare;
1.20.«buton de deschidere a centurii de siguranţă încastrat»: nu trebuie să fie posibilă eliberarea cataramei utilizând o sferă cu diametrul de 40 mm;
1.21.«buton de deschidere a centurii de siguranţă neîncastrat»: trebuie să fie posibilă eliberarea cataramei utilizând o sferă cu diametrul de 40 mm;
1.22.«dispozitiv de pretensionare» înseamnă un dispozitiv adiţional sau integrat care strânge cureaua în vederea reducerii jocului centurii de siguranţă în timpul unei ciocniri;
1.23.«zonă de referinţă» înseamnă spaţiul dintre două planuri verticale longitudinale, la 400 mm distanţă şi simetrice faţă de punctul (H), definite prin rotaţia aparatului, descris în anexa II la Directiva 74/60/CEE a Consiliului (1), din plan vertical în orizontal. Aparatul va fi poziţionat aşa cum este descris în anexa respectivă şi fixat la lungimea maximă de 840 mm;
(1)JO L 38, 11.2.1974, p. 2.
1.24.«pernă de aer» înseamnă un dispozitiv instalat pentru a suplimenta centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere la autovehicule, adică sistemele care, în eventualitatea unui impact sever ce afectează autovehiculul, desfăşoară automat o structură flexibilă menită să limiteze, prin compresia gazului din interior, gravitatea contactelor uneia sau mai multor părţi ale corpului ocupantului vehiculului cu interiorul compartimentului pentru pasageri;
1.25.«pernă de aer pentru ocupant» înseamnă o pernă de aer destinată să protejeze ocupantul (ocupanţii) din alte scaune decât cel al şoferului, în eventualitatea unei coliziuni frontale;
1.26.«dispozitiv de reţinere pentru copii» înseamnă un aranjament de componente care poate cuprinde o combinaţie de curele sau componente flexibile cu o cataramă de siguranţă, dispozitive de reglare, elemente de fixare şi, în unele cazuri, un scaun suplimentar şi/sau un scut pentru impact, ce poate fi ancorat la un autovehicul. De asemenea, acesta este proiectat astfel încât să diminueze riscul de rănire al celui care îl poartă, în eventualitatea unei coliziuni sau a unei decelerări bruşte a vehiculului, prin limitarea mobilităţii corpului utilizatorului;
1.27.«orientare spre înapoi» înseamnă orientarea în direcţia opusă direcţiei normale de mers a vehiculului.
2.OMOLOGAREA CE DE TIP PENTRU COMPONENTE
2.1.Cererea de omologarea CE de tip pentru componente
2.1.1.Cererea de omologare CE de tip pentru componente în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Directiva 70/156/CEE pentru un tip de centură de siguranţă trebuie depusă de constructor.
Cererea de omologare CE de tip pentru componente în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Directiva 70/156/CEE pentru un tip de sistem de reţinere trebuie depusă de constructor sau de constructorul vehiculului în care va fi instalat.
2.1.2.Apendicele 1 la anexa II prezintă un model al fişei de informaţii.
2.1.3.Următoarele eşantioane trebuie depuse la serviciul tehnic ce efectuează încercările de omologare.
2.1.3.1.Şase eşantioane din care unul pentru referinţă.
2.1.3.2.10 m din fiecare tip de curea utilizată la tipul de centură de siguranţă.
2.1.3.3.Serviciul tehnic care efectuează încercările de omologare a componentelor poate solicita eşantioane suplimentare.
2.1.4.În cazul sistemelor de reţinere, două eşantioane vor fi depuse de solicitant la serviciul tehnic care efectuează încercările pentru sistemul de reţinere. Acestea pot include două dintre eşantioanele centurilor de siguranţă menţionate la punctul 2.1.2.1 şi, la alegerea constructorului, fie un vehicul reprezentativ pentru tipul de vehicul ce va fi omologat, fie o parte sau părţi ale vehiculului considerate esenţiale de serviciul respectiv.
2.1.5.În cazul sistemelor de reţinere pentru copii, vor fi furnizate patru eşantioane:
2.1.5.1.10 m din fiecare categorie de curea utilizată pentru fixarea copilului, cu excepţia curelei de ramificare din care vor fi furnizaţi doi metri; şi
2.1.5.2.Instrucţiunile şi detaliile de ambalare în conformitate cu alineatul (14) din anexa XVII.
2.1.5.3.Serviciul tehnic care efectuează încercările de omologare a componentelor va putea solicita eşantioane suplimentare.
2.1.5.4.În cazul scaunelor pentru copii, dacă dispozitivul de reţinere a scaunului pentru copii poate fi utilizat în combinaţie cu un număr de tipuri de scaune pentru copii, constructorul dispozitivului de fixare va furniza o listă cu acestea din urmă.
2.1.5.5.În cazul în care se utilizează o centură de siguranţă omologată pentru adulţi la asigurarea sistemului de reţinere a copilului, solicitarea trebuie să stipuleze categoria centurii de siguranţă pentru adulţi ce va fi utilizată, cum ar fi, de exemplu, centura de siguranţă subabdominală statică.
2.1.6.Autoritatea competentă va verifica existenţa unor înţelegeri satisfăcătoare pentru asigurarea controlului efectiv al conformităţii producţiei înainte de acordarea omologării.
2.2.Marcajele.
2.2.1.Eşantioanele unui tip de centură de siguranţă sau ale unui tip de sistem de reţinere prezentate pentru omologarea CE de tip pentru componente, în conformitate cu punctul 2.1.3 sau 2.1.4, vor fi marcate clar şi indelebil cu numele, marca sau numele comercial al constructorului.
2.2.2.Eşantioanele din sistemul de reţinere pentru copii prezentate în vederea obţinerii omologării în conformitate cu punctele 2.1.5 şi 2.1.5.1 vor fi marcate clar şi indelebil cu numele, iniţialele sau marca de comerţ a constructorului.
2.2.2.1.Una dintre părţile din plastic ale dispozitivului de reţinere pentru copii (cum ar fi învelişul, scutul pentru impact, perna auxiliară etc.), cu excepţia curelei (curelelor) sau a hamurilor, va fi marcată clar (şi indelebil) cu anul fabricaţiei.
2.2.2.2.În cazul în care sistemul de reţinere va fi utilizat în combinaţie cu o centură de siguranţă pentru adulţi, traiectoria corectă a curelei va fi indicată clar printr-un desen ataşat permanent la sistemul de reţinere. Dacă sistemul de reţinere este ţinut în loc de către centura de siguranţă pentru adulţi, traiectoriile curelei pentru înainte şi înapoi vor fi indicate clar pe produs printr-un sistem de codificare colorată. Culoarea pentru traiectoria centurii de siguranţă ce va fi utilizată când dispozitivul este instalat spre înainte va fi roşu, iar când va fi instalat spre înapoi va fi albastru. Aceleaşi culori vor fi utilizate pe etichetele dispozitivului care ilustrează metodele de utilizare. Traiectoriile separate ale secţiunilor pentru abdomen şi umeri vor fi diferenţiate pe produs, fiecare prin utilizarea unei codificări colorate şi/sau prin cuvinte. Marcajul definit mai sus va fi vizibil cu sistemul din vehicul. Pentru sistemele din Grupa 0, acest marcaj va fi vizibil şi cu copilul în sistemul de reţinere.
2.2.2.3.Sistemele de reţinere pentru copii din spate vor avea permanent ataşate o etichetă, vizibilă în poziţia instalată, cu avertizarea:
PERICOL EXTREM A nu se utiliza pentru scaunele de pasageri echipate cu pernă de aer |
această etichetă va fi furnizată în limba ţării unde este comercializat dispozitivul.
2.2.2.4.În cazul sistemelor de reţinere ce pot fi utilizate pe locurile orientate spre înainte şi spre înapoi se vor include cuvintele:
IMPORTANT A NU SE UTILIZA ÎN FAŢĂ ÎNAINTE CA GREUTATEA COPILULUI SĂ DEPĂŞEASCĂ... |
(A se vedea instrucţiunile)
2.3.Specificaţii generale
2.3.1.Fiecare eşantion depus în conformitate cu punctul 2.1 va respecta specificaţiile menţionate la punctele 2.3-2.7.
2.3.2.în cazul sistemelor de reţinere pentru copii, fiecare eşantion depus în conformitate cu punctul 2.1 va respecta cerinţele relevante cuprinse în anexa XVII.
2.3.3.Centura de siguranţă sau sistemul de reţinere vor fi proiectate şi construite în aşa fel încât, atunci când sunt instalate corect şi utilizate corespunzător de către ocupant, să funcţioneze în mod satisfăcător şi să reducă riscul vătămărilor corporale în eventualitatea unui accident.
2.4.Elementele rigide
2.4.1.Specificaţii generale
2.4.1.1.Elementele rigide ale centurii de siguranţă, cum ar fi cataramele, dispozitivele de reglare, elementele
de fixare şi altele, nu vor avea marginile ascuţite de natură să provoace uzura sau ruperea curelelor prin frecare.
2.4.1.2.Toate părţile ansamblului centurii de siguranţă susceptibile să fie afectate de coroziune vor fi protejate în mod corespunzător. După executarea încercării de coroziune prevăzută la punctul 2.7.2, nu trebuie să fie vizibil cu ochiul liber pentru un observator calificat nici un semn de deteriorare ce ar putea dăuna funcţionării adecvate a dispozitivului şi nici o coroziune semnificativă.
2.4.1.3.Elementele rigide destinate absorbirii energiei sau preluării sau transmiterii unei sarcini nu trebuie să fie fragile.
2.4.1.4.Elementele rigide şi elementele din plastic ale unei centuri de siguranţă trebuie să fie amplasate şi instalate astfel încât să nu poată fi blocate, în timpul unei utilizări normale a autovehiculului, sub un scaun culisant sau în portiera vehiculului. Dacă unul din aceste elemente nu întruneşte cerinţele de mai sus, el trebuie supus unei încercări de şoc la frig prevăzută la punctul 2.7.6.4. După încercare, dacă sunt prezente crăpături vizibile în învelişurile de plastic sau pe suporturile elementelor rigide, aceste elemente din plastic vor fi scoase şi se va verifica dacă restul ansamblului mai prezintă aceeaşi siguranţă. Dacă restul ansamblului rămâne sigur sau dacă nici o crăpătură vizibilă nu este constatată, se va verifica din nou dacă acesta corespunde condiţiilor prevăzute la punctele 2.4.2, 2.4.3 şi 2.6.
2.4.1.5.Utilizarea materialelor cu proprietăţile poliamidei 6 din punct de vedere al retenţiei apei este interzisă pentru toate elementele mecanice pentru care acest fenomen poate avea un efect advers asupra funcţionării lor.
2.4.2.Catarama
2.4.2.1.Catarama trebuie proiectată astfel încât să înlăture orice posibilitate de utilizare incorectă: aceasta înseamnă, inter alia, că nu trebuie să fie posibilă lăsarea cataramei într-o poziţie parţial închisă. Procedura pentru deschiderea cataramei trebuie să fie evidentă. Părţile cataramei ce pot avea contact cu corpul utilizatorului vor prezenta o secţiune nu mai mică de 20 cm2şi cel puţin 46 mm în lăţime, măsurată într-un plan situat la o distanţă maximă de 2,5 mm de suprafaţa de contact.
În cazul cataramelor de la centurile de siguranţă cu bretele, cerinţa este considerată ca fiind îndeplinită dacă suprafaţa de contact a cataramei cu corpul utilizatorului este cuprinsă între 20 şi 40 cm2.
2.4.2.2.Catarama, chiar şi atunci când nu este supusă unei sarcini, rămâne închisă, oricare ar fi poziţia sa. Nu trebuie să fie posibilă desfacerea acesteia cu o forţă mai mică de 1 daN.
Catarama trebuie proiectată astfel încât să fie uşor de utilizat şi de prins. Aceasta trebuie să poată fi eliberată când se află sub sarcina specificată la punctul 2.7.9.2.
Catarama va fi eliberată prin apăsarea fie a unui buton, fie a unui dispozitiv similar. Suprafaţa la care va fi aplicată această presiune trebuie să aibă următoarele dimensiuni cu butonul în poziţia de eliberare şi atunci când este proiectată pe un plan perpendicular cu direcţia iniţială de mişcare a butonului:
- pentru dispozitivele încastrate, o suprafaţă minimă de 4,5 cm2 şi o lăţime minimă de 15 mm;
- pentru dispozitivele neîncastrate, o suprafaţă minimă de 2,5 cm2 şi o lăţime minimă de 10 mm.
Această suprafaţă trebuie să fie de culoare roşie. Nici o altă parte a cataramei nu va avea această culoare.
2.4.2.3.Această cataramă trebuie să poată rezista unei funcţionări repetate şi, înaintea încercării dinamice menţionate la punctul 2.7.8, trebuie să suporte 5 000 de cicluri de deschidere şi închidere în condiţii normale de utilizare. În cazul cataramelor centurii de siguranţă cu bretele, această încercare trebuie executat fără să fie fixate toate limbile cataramei.
2.4.2.4.Catarama, atunci când este supusă unei încercări în conformitate cu punctul 2.7.6.3, trebuie să funcţioneze normal.
2.4.2.5.Forţa necesară pentru a deschide catarama la efectuarea încercării prevăzute la punctul 2.7.9 nu trebuie să depăşească 6 daN.
2.4.2.6.Catarama este supusă unei încercări de rezistenţă, conform cerinţelor de la punctele 2.7.6.1 şi 2.7.6.5, dacă este necesar. Ea nu trebuie să se rupă, să se deformeze grav sau să se desprindă atunci când este supusă sarcinii prevăzute.
2.4.2.7.În cazul cataramelor care cuprind o componentă comună pentru două ansambluri, dacă o cataramă a unui ansamblu poate fi asamblată utilizând partea pereche a acelui ansamblu sau pe aceea a celuilalt ansamblu, încercările de rezistenţă şi de deschidere menţionate la punctele 2.7.8 şi 2.7.9 sunt executate pentru ambele posibilităţi de asamblare.
2.4.3.Dispozitiv de reglare a curelei
2.4.3.1.Două eşantioane din fiecare dispozitiv de reglare a curelei vor fi încercate în conformitate cu cerinţele de la punctul 2.7.4. Alunecarea curelei nu trebuie să depăşească 25 mm pentru fiecare eşantion din dispozitivul de reglare, iar suma deplasărilor pentru toate dispozitivele de reglare a curelei nu trebuie să depăşească 40 mm.
2.4.3.2.Toate dispozitivele de reglare sunt supuse la încercări de rezistenţă în conformitate cu punctul 2.7.6.1. Acestea nu trebuie nici să se rupă, nici să se desprindă atunci când sunt supuse sarcinii prevăzute.
2.4.3.3.Atunci când încercarea este efectuată în conformitate cu punctul 2.7.6.6, forţa necesară pentru a face să funcţioneze dispozitivul de reglare manuală nu trebuie să depăşească 5 daN.
2.4.4.Elementele de fixare şi dispozitivele de reglare a centurii de siguranţă pentru înălţime
Elementele de fixare sunt supuse unor încercări de rezistenţă în conformitate cu punctele 2.7.6.1 şi 2.7.6.2. Dispozitivele de reglare a centurii de siguranţă pentru înălţime sunt supuse unor încercări de rezistenţă, în conformitate cu punctul 2.7.6.2 din prezenta directivă, în cazul în care acestea nu au fost încercate pe vehicul, în cadrul aplicării Directivei 76/115/CEE (1) a Consiliului privind ancorajul centurilor de siguranţă, astfel cum a fost modificată. Aceste elemente nu trebuie să se rupă sau să se desprindă sub tensiunea creată de sarcina prevăzută.
(1)JO L 24, 30.1.1976, p. 6.
2.4.5.Retractoarele
Retractoarele trebuie să îndeplinească cerinţele specificate mai jos, inclusiv încercările de rezistenţă prevăzute la punctele 2.7.6.1 şi 2.7.6.2.
2.4.5.1.Retractoare cu blocare automată
2.4.5.1.1. Cureaua unei centuri de siguranţă echipate cu un retractor cu blocare automată nu trebuie să se deplaseze mai mult de 30 mm între poziţiile de blocare ale retractorului. După o mişcare în spate a purtătorului, centura de siguranţă trebuie fie să rămână în poziţia sa iniţială, fie să se întoarcă automat la această poziţie ca urmare a mişcării utilizatorului spre înainte.
2.4.5.1.2. Dacă retractorul face parte dintr-o centură de siguranţă subabdominală, forţa de retractare a curelei nu trebuie să fie inferioară valorii de 0,7 daN, această forţă fiind măsurată pe lungimea liberă între manechin şi retractor în conformitate cu punctul 2.7.7.4. Dacă retractorul face parte din cureaua diagonală, forţa de retractare a curelei nu trebuie să fie inferioară valorii de 0,2 daN şi nu trebuie să depăşească 0,7 daN atunci când este măsurată de o manieră analogă. Dacă cureaua trece printr-un element de ghidare sau fulie, forţa de retractare trebuie măsurată pe lungimea liberă între manechin şi elementul de ghidare sau fulie. Dacă ansamblul cuprinde un mecanism manual sau automat care împiedică centura de siguranţă să se retracteze complet, acest mecanism nu trebuie să fie în funcţiune în momentul evaluării forţei de retractare.
2.4.5.1.3. Cureaua trebuie derulată de pe retractor şi lăsată să se retracteze din nou conform metodei descrise la punctul 2.7.7.1, până când se realizează o serie de 5 000 de cicluri de derulare şi retractare. Retractorul trebuie apoi supus încercării de coroziune prevăzută la punctul 2.7.2 şi apoi la încercarea de rezistenţă la praf descrisă la punctul 2.7.7.3. El trebuie apoi să parcurgă într-un mod satisfăcător o altă serie de 5 000 de cicluri, după care trebuie să corespundă dispoziţiilor de la punctele 2.4.5.1.1 şi 2.4.5.1.2. După încercările menţionate, retractorul trebuie să funcţioneze corect în continuare şi să strângă din nou cureaua fără dificultăţi.
2.4.5.2.Retractoare cu blocare de urgenţă
2.4.5.2.1. Un retractor de blocare de urgenţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii atunci când este încercat în conformitate cu punctul 2.7.7.2. În cazul sensibilităţii unice, în conformitate cu punctul 1.8.4.1, doar specificaţiile privitoare la decelerarea vehiculului sunt valabile.
2.4.5.2.1.1. Acesta trebuie să se blocheze când decelerarea vehiculului atinge o valoare de 0,45 g în cazul tipului 4 sau 0,85 g în cazul retractoarelor de tipul 4N.
2.4.5.2.1.2. Acesta nu trebuie să se blocheze la accelerările curelei, măsurate în direcţia de derulare, mai mici de 0,8 g în cazul tipului 4 sau mai mici de 1,0 g în cazul retractoarelor de tipul 4N.
2.4.5.2.1.3. În plus, acesta nu trebuie să se blocheze atunci când senzorul este înclinat la un unghi ce nu depăşeşte 12° în orice direcţie de la poziţia de instalare specificată de constructor.
2.4.5.2.1.4. Acesta trebuie să se blocheze când senzorul este înclinat la un unghi nu mai mic de 27° în cazul tipului 4 şi nu mai mic de 40° în cazul retractoarelor de tipul 4N în orice direcţie de la poziţia de instalare specificată de constructor.
2.4.5.2.1.5. Dacă funcţionarea retractorului depinde de un semnal extern sau de o sursă de energie, dispozitivul trebuie să asigure închiderea automată a retractorului în eventualitatea unei defecţiuni sau a întreruperii semnalului sau a sursei de energie. Cu toate acestea, această cerinţă nu trebuie să fie întrunită în cazul unui retractor cu sensibilitate multiplă, cu condiţia ca doar o singură sensibilitate să fie dependentă de un semnal extern sau de o sursă de energie, iar defecţiunea semnalului sau a sursei de energie să fie indicată şoferului prin mijloace optice şi/sau acustice.
2.4.5.2.2. Atunci când este încercat în conformitate cu punctul 2.7.7.2, retractorul cu blocare de urgenţă cu sensibilitate multiplă, inclusiv sensibilitatea curelei, trebuie să respecte cerinţele specifice şi să se blocheze când accelerarea curelei măsurată în direcţia de derulare nu este mai mică de 2,0 g.
2.4.5.2.3. La fiecare încercare dintre cele indicate la punctele 2.4.5.2.1 şi 2.4.5.2.2, lungimea curelei care poate fi derulată înainte ca retractorul să se blocheze nu poate fi mai mare de 50 mm pornind de la lungimea prevăzută la punctul 2.7.7.2.1. Pentru respectarea dispoziţiilor de la punctul 2.4.5.21.2, un retractor este considerat ca satisfăcător dacă, pentru valorile de accelerare ale curelei stabilite la acest punct, blocarea nu are loc pe parcursul primilor 50 mm din derularea curelei, pornind de la lungimea prevăzută la punctul 2.7.7.2.1.
2.4.5.2.4. Dacă retractorul face parte dintr-o centură de siguranţă subabdominală, forţa de retractare a curelei nu trebuie să fie inferioară valorii de 0,7 decanewtoni, această forţă fiind măsurată pe lungimea liberă între manechin şi retractor, în conformitate cu punctul 2.7.7.4. Dacă retractorul face parte dintr-o curea diagonală, forţa de retractare a curelei nu trebuie să fie inferioară valorii de 0,2 daN şi nu trebuie să depăşească 0,7 daN atunci când este măsurată de o manieră analoagă. Dacă cureaua trece printr-un element de ghidare sau fulie, forţa de retractare trebuie măsurată pe lungimea liberă între manechin şi elementul de ghidare; dacă ansamblul cuprinde un mecanism manual sau automat care împiedică centura de siguranţă să se retracteze complet, acest mecanism nu trebuie să fie în funcţiune în momentul evaluării forţei de retractare.
2.4.5.2.5. Cureaua trebuie derulată de pe retractor şi lăsată să se retracteze conform metodei descrise la punctul 2.7.7.1, până când se realizează o serie de 40 000 de cicluri de derulare şi retractare. Retractorul trebuie apoi supus încercării de coroziune prevăzută la punctul 2.7.2 şi apoi la încercarea de rezistenţă la praf descrisă la punctul 2.7.7.3. El trebuie apoi să parcurgă în mod satisfăcător o altă serie de 5 000 de cicluri de derulare şi retractare, după care trebuie să corespundă dispoziţiilor de la punctele 2.4.5.2.1, 2.4.5.2.2, 2.4.5.2.3 şi 2.4.5.2.4. După efectuarea încercărilor de mai sus, retractorul trebuie să funcţioneze corect în continuare şi să strângă cureaua în mod eficient.
2.4.6.Dispozitiv de pretensionare
2.4.6.1.După ce a fost supus încercării de coroziune în conformitate cu punctul 2.7.2, dispozitivul de pretensionare (inclusiv senzorul de impact conectat la dispozitiv prin prizele originale, dar fără să treacă curent prin acestea) trebuie să funcţioneze normal.
2.4.6.2.Acesta va fi verificat pentru ca funcţionarea inadecvată a dispozitivului să nu implice nici un risc de vătămare corporală pentru utilizator.
2.4.6.3.În cazul dispozitivelor pirotehnice de pretensionare
2.4.6.3.1. După ce a fost supus condiţionării de la punctul 2.7.10.2, funcţionarea dispozitivului de pretensionare nu trebuie să fi fost activată de temperatură, iar dispozitivul va funcţiona normal.
2.4.6.3.2. Vor fi luate măsuri de precauţie pentru a împiedica eliminarea gazelor fierbinţi din materialele adiacente inflamabile, care ard.
2.5.Curele.
2.5.1.Generalităţi.
2.5.1.1.Curelele trebuie să aibă anumite caracteristici, astfel încât presiunea pe care o exercită asupra corpului utilizatorului să fie repartizată cât de uniform posibil pe toată lăţimea şi să nu se răsucească, chiar sub tensiune. Ele trebuie să aibă capacitate de absorbţie şi de disipare a energiei. Curelele trebuie să aibă margini finisate care să nu se desfacă în timpul utilizării.
2.5.1.2.Lăţimea curelelor sub o sarcină de 980 daN nu trebuie să fie mai mică de 46 mm. Această dimensiune va fi măsurată în timpul încercării de rezistenţă la rupere prevăzută la punctul 2.7.5, fără ca maşina să fie oprită.
2.5.2.Rezistenţa după condiţionarea într-o cameră
Pentru două eşantioane de curele condiţionate în conformitate cu punctul 2.7.3.1, sarcina de rupere a centurii de siguranţă determinate conform punctului 2.7.5 nu trebuie să fie mai mică de 1 470 daN. Diferenţa dintre sarcinile la rupere între cele două eşantioane nu trebuie să depăşească 10 % din sarcina la rupere cea mai mare măsurată.
2.5.3.Rezistenţa după condiţionarea specială
Pentru cele două eşantioane de curele condiţionate conform uneia din dispoziţiile punctului 2.7.3 (cu excepţia punctului 2.7.3.1), sarcina la rupere a curelei trebuie să fie egală cu cel puţin 75 % din media sarcinilor determinate la încercarea prevăzută la punctul 2.5.2, fără a fi mai mică de 1 470 daN. Serviciul tehnic poate elimina una sau mai multe din aceste încercări, dacă compoziţia materialului utilizat sau informaţiile deja disponibile le fac inutile.
2.6.Ansamblul centurii de siguranţă sau sistemul de reţinere 2.6.1. Cerinţe pentru încercarea dinamică
2.6.1.1.Ansamblul centurii de siguranţă sau sistemul de reţinere trebuie supus unui încercări dinamice în conformitate cu punctul 2.7.8.
2.6.1.2.Încercarea dinamică se efectuează pe două ansambluri care nu au fost supuse unei sarcini în prealabil, cu excepţia cazului în care ansamblurile fac parte din sistemul de reţinere; în acest caz, încercarea dinamică este efectuată pe sisteme de reţinere prevăzute pentru un grup de scaune care nu au fost supuse în prealabil unei sarcini. Cataramele ansamblului pentru încercare trebuie să respecte dispoziţiile punctului 2.4.2.3. În cazul centurilor de siguranţă cu retractoare, acestea trebuie să fi trecut încercările de rezistenţă la praf prevăzute la punctul 2.7.7.3; în plus, în cazul centurilor de siguranţă sau a sistemului de reţinere echipat cu un dispozitiv de pretensionare care cuprinde mijloace pirotehnice, dispozitivul trebuie să fi fost supus condiţionării specificate la punctul 2.7.10.2.
2.6.1.2.1. Centurile de siguranţă trebuie să fi fost supuse încercării de coroziune definită la punctul 2.7.2, după care cataramele vor fi supuse unor cicluri ulterioare de 500 deschideri şi închideri, în condiţii normale de utilizare.
2.6.1.2.2. În cazul centurilor de siguranţă cu retractoare, acestea din urmă trebuie să fi fost supuse încercărilor descrise la punctul 2.4.5.1 sau punctul 2.4.5.2. Dacă, totuşi, un retractor a fost supus deja încercării de coroziune conform prevederilor de la punctul 2.6.1.21, această încercare nu va mai fi repetată.
2.6.1.2.3. În cazul unei centuri de siguranţă destinate pentru folosirea cu un dispozitiv de reglare pentru înălţime, încercarea trebuie executată cu dispozitivul reglat în poziţia (poziţiile) cea mai nefavorabilă (cele mai nefavorabile), alese de serviciul tehnic responsabil cu încercările. Cu toate acestea, dacă dispozitivul de reglare pentru înălţime constă chiar din ancorare, aşa cum este permis de Directiva 76/115/CEE (1) a Consiliului, serviciul tehnic responsabil cu încercările poate, dacă doreşte acest lucru, să aplice prevederile punctului 2.7.8.1, care urmează.
(1)JO L 24, 30.1.1976, p. 6.
2.6.1.2.4. În cazul unei centuri de siguranţă cu un dispozitiv de pretensionare, deplasarea minimă specificată la punctul 2.6.1.4.1 de mai jos poate fi redusă la jumătate. În sensul prezentului text, dispozitivul de pretensionare va fi în funcţiune.
2.6.1.3.În timpul încercării vor fi îndeplinite următoarele cerinţe:
2.6.1.3.1. nici o parte dintr-un ansamblu sau dintr-un sistem de reţinere care asigură susţinerea ocupantului vehiculului nu trebuie să se rupă şi nici o închizătoare a sistemului de blocare sau de deplasare nu trebuie să se deschidă; şi
2.6.1.3.2. deplasarea spre înainte a manechinului trebuie să fie cuprinsă între 80 şi 200 mm la înălţimea bazinului, pentru centurile de siguranţă subabdominale. În cazul centurii de siguranţă cu bretele, deplasarea minimă specificată pentru bazin poate fi redusă la jumătate. În cazul altor tipuri de centuri de siguranţă, deplasarea spre înainte trebuie să fie cuprinsă între 80 şi 200 mm la nivelul bazinului şi între 100 şi 300 mm la nivelul toracelui. Aceste deplasări se raportează la nivelul punctelor de măsură menţionate în anexa VIII, figura 6.
2.6.1.3.3. În cazul unei centuri de siguranţă ce va fi utilizată într-o poziţie frontală de aşezare, protejată de o pernă de aer în faţă, deplasarea punctului de referinţă al pieptului o poate depăşi pe cea specificată la punctul 2.6.1.32 de mai sus, dacă viteza sa la această valoare nu depăşeşte 24 km/h.
2.6.1.4.În cazul unui sistem de reţinere:
2.6.1.4.1. mişcarea punctului de referinţă toracic poate fi superioară celei indicate la punctul 2.6.1.3.2 dacă a fost demonstrat, prin calcule sau printr-o încercare anterioară, că nici o parte a torsului sau a capului manechinului utilizat în încercarea dinamică nu a putut intra în contact cu oricare element rigid din partea anterioară a vehiculului, cu excepţia situaţiei în care are loc un contact între torace şi dispozitivul de conducere, dacă acesta corespunde prevederilor din Directiva 74/297/CEE (1) şi cu condiţia ca contactul să nu aibă loc la o viteză mai mare de 24 km/h. În sensul acestei evaluări, scaunul este luat în considerare în poziţia sa definită la punctul 2.7.8.1.5.
(1)JO L 165, 20.6.1976, p. 16.
2.6.1.4.2. În vehiculele unde sunt utilizate aceste dispozitive, deplasarea şi sistemele de blocare ce dau posibilitatea ocupanţilor tuturor scaunelor să părăsească vehiculul trebuie să poată fi acţionate manual după încercarea dinamică.
2.6.1.5.Prin derogare, în cazul sistemului de reţinere, deplasările pot fi mai mari decât cele specificate la punctul 2.6.1.3.2 în cazul în care ancorarea superioară fixată scaunului beneficiază de derogarea prevăzută la punctul 5.5.4 din anexa I la Directiva 76/115/CEE. Detaliile sistemului de reţinere în cauză vor fi incluse în addendumul la certificatul de omologare menţionat în apendicele 3 şi 4 la anexa II.
2.6.2.Rezistenţa după procedura de abraziune.
2.6.2.1.Pentru cele două eşantioane condiţionate conform punctului 2.7.3.6, sarcina de rupere trebuie evaluată conform punctelor 2.5.2 şi 2.7.6. Ea trebuie să fie cel puţin egală cu 75 % din media sarcinilor de rupere determinate pe parcursul încercărilor pe centuri de siguranţă neabrazate, fără a fi inferioară sarcinii minime stipulate pentru piesele verificate. Diferenţa între sarcinile de rupere ale celor două eşantioane nu trebuie să depăşească 20 % din valoarea celei mai mari sarcini de rupere măsurate. La procedurile de tip 1 şi tip 2, încercarea de rezistenţă la întindere va fi efectuat doar pe eşantioanele de curea (punctul 2.7.5). La procedurile de tip 3, încercarea de rezistenţă la întindere va fi efectuat pe curea şi pe elementele rigide relevante (punctul 2.7.6).
2.6.2.2.Tabelul de mai jos prezintă lista elementelor care trebuie supuse unei proceduri de abraziune şi a procedurilor la care trebuie supuse. Pentru fiecare procedură trebuie utilizat un eşantion nou.
Procedura de tip 1 | Procedura de tip 2 | Procedura de tip 3 | |
Elemente de fixare | - | - | X |
Culisă sau roată de curea | - | X | - |
Bucla cataramei | - | X | X |
Dispozitiv de reglare | X | - | X |
Elemente cusute pe curea | - | - | X |
2.7.Încercări.
2.7.1.Utilizarea eşantioanelor prezentate pentru omologarea CE a unui tip de centură de siguranţă sau sistem de reţinere (vezi anexa XIV).
2.7.1.1.Sunt necesare două centuri de siguranţă sau sisteme de reţinere pentru încercarea cataramei, pentru încercarea cataramei la temperatură joasă, descrise la punctul 2.7.6.4, încercarea de durabilitate a cataramei, încercarea de coroziune a centurii de siguranţă, încercarea de funcţionare a retractorului şi încercarea de deschidere a cataramei după încercarea dinamică. Unul dintre aceste eşantioane va fi utilizat pentru verificarea centurii de siguranţă sau a sistemului de reţinere.
2.7.1.2.Este necesară o centură de siguranţă sau un sistem de reţinere pentru încercarea cataramei şi pentru încercările de rezistenţă ale cataramei, garniturilor elementelor de fixare, dispozitivelor de reglare a centurii de siguranţă şi, dacă este necesar, a retractoarelor.
2.7.1.3.Sunt necesare două centuri de siguranţă sau sisteme de reţinere pentru încercarea cataramei, pentru încercarea de microalunecare şi încercarea de abraziune. Încercarea de funcţionare a dispozitivului de reglare a centurii de siguranţă va fi efectuată pe unul dintre aceste eşantioane.
2.7.1.4.Eşantionul de curea va fi utilizat pentru încercarea rezistenţei la rupere a curelei. O parte din această eşantion va fi păstrat atât timp cât va fi valabilă omologarea pentru componente.
2.7.2.Încercarea de coroziune
2.7.2.1.Un ansamblu complet trebuie plasat într-o cameră de încercare, astfel cum este indicat în anexa XIII. În cazul unui ansamblu care cuprinde un retractor, centura de siguranţă trebuie derulată pe toată lungimea ei, mai puţin 300 ± 3 mm. Cu excepţia unor scurte întreruperi care pot să se dovedească necesare, de exemplu pentru a controla şi a adăuga soluţie de sare, încercarea de expunere trebuie să continue fără întrerupere pe o perioadă de 50 de ore.
2.7.2.2.La încheierea încercării de expunere, ansamblul trebuie să fie spălat uşor sau imersat în apă curentă limpede, la o temperatură care nu depăşeşte 38 °C pentru a îndepărta toate depunerile de sare care ar fi putut să se formeze, şi apoi este pus la uscat la temperatura camerei timp de 24 de ore înaintea verificării conform punctului 2.4.1.2.
2.7.3.Condiţionarea curelelor pentru încercarea de rezistenţă la rupere
Eşantioane tăiate din curea, după cum se precizează la punctul 2.1.3.2, sunt condiţionate în următorul mod:
2.7.3.1.Condiţionarea într-o cameră.
Cureaua trebuie menţinută timp de cel puţin 24 de ore într-o atmosferă în care temperatura este de 20 + 5 °C şi umiditatea relativă de 65 + 5 %. Dacă încercarea nu este efectuată imediat după condiţionare, eşantionul trebuie pus într-un recipient închis ermetic până la începerea încercării. Sarcina de rupere trebuie determinată în primele cinci minute de după ieşirea din atmosfera de condiţionare sau din recipient.
2.7.3.2.Condiţionarea la lumină.
2.7.3.2.1. Se aplică dispoziţiile Recomandării ISO/R 105-B 02-1978. Cureaua este expusă la lumină pe durata necesară obţinerii unui etalon albastru tip 7 de contrast egal cu numărul 4 al scalei nuanţelor de gri.
2.7.3.2.2. Cureaua trebuie menţinută cel puţin 24 de ore într-o atmosferă cu o temperatură de 20 + 5 °C şi o umiditate relativă de 6 5 + 5 %. Dacă încercarea nu este efectuată imediat după expunere, eşantionul este aşezat într-un recipient închis ermetic până la efectuarea încercării. Rezistenţa la întindere a benzii trebuie determinată în cinci minute de la îndepărtarea curelei din atmosfera de condiţionare sau din recipient.
2.7.3.3.Condiţionarea la frig.
2.7.3.3.1. Cureaua trebuie menţinută cel puţin 24 de ore într-o atmosferă cu o temperatură de 20 + 5 °C şi o umiditate relativă de 6 5 + 5 %.
2.7.3.3.2. Se menţine apoi cureaua timp de o oră şi jumătate pe o suprafaţă plană într-o cameră rece unde temperatura aerului este de - 30 + 5 °C. Apoi este pliată şi se încarcă pliul cu o masă de 2 kg răcită în prealabil la - 30 + 5 °C. După menţinerea curelei sub tensiune timp de 30 de minute în aceeaşi cameră rece, se îndepărtează masa şi se măsoară sarcina de rupere în primele cinci minute de după ieşirea centurii de siguranţă din camera rece.
2.7.3.4.Condiţionarea la căldură.
2.7.3.4.1. Cureaua trebuie menţinută timp de trei ore într-o cameră termică, într-o atmosferă în care temperatura este de 60 + 5 °C şi umiditatea relativă de 65 + 5 %.
2.7.3.4.2. Sarcina de rupere este măsurată în primele cinci minute de la îndepărtarea curelei din camera termică.
2.7.3.5.Expunerea la apă.
2.7.3.5.1. Cureaua trebuie să rămână în întregime imersată timp de trei ore în apă distilată la temperatura de 20 + 5 °C, soluţie în care a fost adăugat un agent de înmuiere. Se poate utiliza orice agent de înmuiere convenabil pentru tipul de fibră respectiv.
2.7.3.5.2. Sarcina de rupere trebuie determinată în zece minute după ieşirea curelei din apă.
2.7.3.6.Condiţionarea prin abraziune.
2.7.3.6.1. Procedura de abraziune este efectuată pe toate dispozitivele la care cureaua este în contact cu un element rigid al centurii de siguranţă. Cu toate acestea, asupra dispozitivului de reglare nu este necesar să se efectueze procedura de abraziune de tip I (punctul 2.7.3.6.4.1) în cazul în care încercarea de microalunecare (2.7.4) indică glisarea curelei cu mai puţin de jumătate din valoarea prevăzută. Montajul pe dispozitivul de încercare trebuie să respecte aproximativ poziţia relativă a curelei şi suprafeţei de contact.
2.7.3.6.2. Eşantioanele supuse abraziunii sunt menţinute cel puţin 24 de ore într-o atmosferă cu o temperatură de 20 + 5 °C şi o umiditate relativă de 65 + 5 %. Temperatura camerei pe perioada încercării este între 15 şi 30 °C.
2.7.3.6.3. Tabelul de mai jos indică cerinţele pentru fiecare procedură de abraziune:
Sarcină (daN) | Frecvenţă (Hz) | Număr de cicluri | Deplasare (mm) | |
Procedura de tip (1) | 2,5 | 0,5 | 5 000 | 300 + 20 |
Procedura de tip 2 | 0,5 | 0,5 | 45 00030 | 300 + 20 |
Procedura de tip 3 (1) | 0-5 | 0,5 | 45 000 | - |
(1)A se vedea 2.7.3.6.4.3. | ||||
Deplasarea indicată în cea de-a cincea coloană a acestui tabel reprezintă amplitudinea mişcării înapoi - înainte aplicate curelei.
2.7.3.6.4. Condiţii speciale de procedură
2.7.3.6.4.1. Procedura de tip 1: pentru cazurile în care cureaua alunecă printr-un dispozitiv de reglare. Sarcina de 2,5 daN este aplicată vertical şi permanent asupra unei secţiuni a curelei. Cealaltă secţiune, aşezată orizontal, este supusă unei mişcării înapoi - înainte.
Dispozitivul de reglare este plasat astfel încât secţiunea orizontală a benzii să rămână sub tensiune (vezi anexa XII, figura 1).
2.7.3.6.4.2. Procedura de tip 2: în cazurile în care cureaua îşi schimbă direcţia o dată la trecerea printr-un element rigid.
Unghiurile formate de capetele curelelor trebuie să fie în conformitate cu anexa XII, figura 2.
Sarcina de 0,5 daN este aplicată permanent. Dacă cureaua îşi schimbă direcţia mai mult de o dată la trecerea printr-un element rigid, sarcina de 0,5 daN poate fi mărită astfel încât să atingă mişcarea prevăzută a curelei de 300 mm prin elementul rigid.
2.7.3.6.4.3. Procedura de tip 3: pentru cazurile în care cureaua este fixată la un element rigid prin coasere sau prin alte mijloace similare.
Deplasarea totală este de 300 + 20 mm şi sarcina de 5 daN este aplicată doar pe perioada ce corespunde unei deplasări de 100 + 20 mm pentru fiecare jumătate de perioadă (vezi anexa XII, figura 3).
2.7.4.Încercarea de microalunecare (vezi anexa XII, figura 3)
2.7.4.1.Componentele sau dispozitivele destinate încercării de microalunecare sunt ţinute cel puţin 24 de ore înaintea încercării într-o atmosferă cu o temperatură de 20 + 5 °C şi o umiditate relativă de 65 + 5 %.
Încercarea este efectuată la o temperatură între 15 şi 30 °C.
2.7.4.2.Se va avea grijă ca secţiunea liberă a dispozitivului de reglare să fie îndreptată în sus sau în josul standului de încercare, ca în vehicul.
2.7.4.3.La extremitatea inferioară a secţiunii curelei se ataşează o sarcină de 5 daN.
Cealaltă extremitate este supusă unei mişcări înapoi - înainte, amplitudinea fiind de 300 + 20 mm (vezi figura).
2.7.4.4.Dacă există o extremitate liberă care serveşte drept rezervă pentru curea, această extremitate nu trebuie sub nici o formă fixată sau prinsă de secţiunea sub tensiune.
2.7.4.5.Se va avea grijă ca, pe standul de încercare, banda, în poziţie lăsată, să coboare într-o curbă concavă din dispozitivul de fixare, ca în vehicul.
Sarcina de 5 daN aplicată standului de încercareva fi ghidată vertical, astfel încât să prevină balansul sarcinii şi răsucirea curelei.
Piesa de fixare este fixată la sarcina de 5 daN, ca şi în vehicul.
2.7.4.6.Înainte de începerea efectivă a încercării, va fi efectuată o serie de 20 de cicluri, astfel încât sistemul de autoînchidere să se poziţioneze corespunzător.
2.7.4.7.Vor fi încheiate 1 000 de cicluri la o frecvenţă de 0,5 cicluri pe secundă, amplitudinea totală fiind de 300 + 20 mm. Sarcina de 5 daN este aplicată doar pe durata ce corespunde unei deplasări de 100 + 20 mm pentru fiecare jumătate din acea durată.
2.7.5.Încercarea de rezistenţă la rupere a curelei (încercare statică)
2.7.5.1.încercarea va fi efectuată de fiecare dată pe două eşantioane noi de curea, de o lungime suficientă, condiţionate conform uneia din dispoziţiile punctului 2.7.3.
2.7.5.2.Fiecare curea trebuie prinsă între clemele unui dispozitiv de încercare a rezistenţei la întindere. Clemele trebuie concepute astfel încât să se evite o ruptură a curelei la punctul de contact cu clemele sau lângă acesta. Viteza de deplasare este de aproximativ 100 mm pe minut. Lungimea liberă a eşantionului între clemele dispozitivului la începutul încercării trebuie să fie de 200 + 40 mm.
2.7.5.3.Când sarcina atinge 980 daN, lăţimea curelei este măsurată fără a se opri dispozitivul.
2.7.5.4.Sarcina va fi apoi mărită până la ruperea curelei şi se notează sarcina de rupere.
2.7.5.5.Dacă cureaua alunecă sau se rupe la punctul de contact cu una dintre cleme sau la 10 mm distanţă de acestea, încercarea nu este valabilă şi se efectuează o alta pe alt eşantion.
2.7.6.Încercarea statică a componentelor centurii de siguranţă care includ elementele rigide
2.7.6.1.Catarama şi dispozitivul de reglare a centurii de siguranţă trebuie să fie conectate la dispozitivul de încercare a rezistenţei la întindere prin accesoriile lor normale şi trebuie aplicată o sarcină de 980 daN. În cazul centurilor de siguranţă cu bretele, catarama va fi conectată la dispozitivul de încercare prin curelele care sunt ataşate cataramei şi limbii sau celor două limbi plasate aproximativ simetric faţă de centrul geometric al cataramei. Dacă dispozitivul de reglare sau catarama constituie o parte din elementul de fixare sau din componenta normală a curelei în trei puncte, catarama sau dispozitivul de reglare trebuie încercate împreună cu elementul de fixare conform punctului 2.7.6.2, cu excepţia cazului retractoarelor cu troliu de întoarcere la ancorarea superioară a curelei. În acest caz, sarcina de încercare trebuie să fie 980 daN, iar lungimea curelei care rămâne pe tambur în momentul blocării trebuie să fie cât mai apropriată de 450 mm.
2.7.6.2.Elementele de fixare şi orice dispozitiv de reglare a centurii de siguranţă pentru înălţime sunt încercare în maniera descrisă la punctul 2.7.6.1, dar sarcina este de 1 470 daN şi este aplicată, sub rezerva dispoziţiilor din teza a doua de la punctul 2.7.8.1, în condiţiile cele mai defavorabile care pot apărea pe un vehicul atunci când centura de siguranţă este corect instalată în acesta. Pentru retractoare, încercarea se efectuează atunci când cureaua este derulată în totalitate de pe tambur.
2.7.6.3.Două eşantioane al ansamblului complet al centurii de siguranţă sunt plasate într-o cameră rece la temperatura de - 10 + 1 °C timp de două ore. Imediat după îndepărtarea din cameră, părţile complementare ale cataramei trebuie apoi să poată fi închise manual.
2.7.6.4.Două eşantioane ale ansamblului complet al centurii de siguranţă sunt plasate într-o cameră rece la temperatura de - 10 + 1 °C timp de două ore. Elementele rigide şi cele de plastic supuse încercării sunt plasate pe rând pe o suprafaţă plană de oţel (care a fost pusă împreună cu eşantioanele în camera rece), aşezată pe suprafaţa unui bloc compact rigid cu masa de cel puţin 100 kg; în primele 30 de secunde care urmează ieşirii din camera rece, se va lăsa să cadă pe ele o masă de oţel de 18 kg, de la înălţimea de 300 mm. Faţa de impact a acestei mase trebuie să aibă o duritate de cel puţin 45 HRC şi forma unei suprafeţe convexe cu o rază transversală de 10 mm şi una în plan longitudinal de 150 mm. Pentru unul din eşantioane se efectuează încercarea plasând axa barei curbe în aliniamentul curelei, iar pentru celălalt eşantion la 90° de curea.
2.7.6.5.Cataramele care au părţi comune cu două centuri de siguranţă sunt supuse unei sarcini astfel încât să simuleze condiţiile de utilizare într-un vehicul ale cărui scaune sunt reglate în poziţia medie. Direcţia de aplicare a sarcinii este stabilită conform punctului 2.7.8.1. O sarcină de 1 470 daN este aplicată simultan fiecăreia dintre curele. Aparatura adecvată pentru încercarea de mai sus este prezentată în anexa XI.
2.7.6.6.În cazul încercării unui dispozitiv cu reglare manuală, cureaua trebuie trasă din dispozitiv în mod regulat, pentru a lua în calcul condiţiile normale de utilizare la o viteză de aproximativ 100 mm/s, iar forţa maximă trebuie măsurată la 0,1 daN puţin după ce s-au derulat primii 25 mm de curea. Încercarea se efectuează în cele două direcţii de mişcare ale curelei prin dispozitivul de reglare, iar cureaua trebuie să suporte 10 cicluri înainte de măsurare.
2.7.7.Încercări suplimentare pentru retractoare.
2.7.7.1.Anduranţa mecanismului retractorului.
2.7.7.1.1. Cureaua este derulată şi lăsată să se deruleze de câte ori este prevăzut, la ritmul maxim de 30 cicluri pe minut. în cazul retractoarelor cu blocare de urgenţă, se aplică un şoc mai puternic la fiecare al cincilea ciclu pentru blocarea retractorului. Se aplică acelaşi număr de şocuri din cinci poziţii diferite, adică 90, 80, 75, 70 şi 65 % din lungimea totală a curelei pe retractor. Cu toate acestea, dacă lungimea este mai mare de 900 mm, procentele menţionate sunt raportate la ultimii 900 mm de curea care rămân rulaţi pe retractor.
2.7.7.1.2. - Anexa IV prezintă descrierea aparaturii necesare încercărilor indicate la punctul 2.7.7.11.
2.7.7.2.Blocarea retractoarelor cu blocare de urgenţă.
2.7.7.2.1. Retractorul este încercat pentru blocare atunci când 300 ± 3 mm din curea rămân rulaţi pe tamburul retractorului.
2.7.7.2.1.1. în cazul unui retractor cu blocare acţionată prin mişcarea curelei, extensia se face în direcţia în care ea se produce în mod normal atunci când retractorul este instalat în vehicul.
2.7.7.2.1.2. Atunci când retractoarele sunt supuse încercărilor de sensibilitate la decelerarea vehiculului, încercările sunt efectuate cu extensia indicată mai sus, pe două axe perpendiculare, care sunt orizontale dacă retractorul este instalat într-un vehicul conform specificaţiilor constructorului centurii de siguranţă. Una din anexe trebuie să fie situată în direcţia aleasă de serviciul tehnic responsabil cu încercările de omologare ca reprezentând condiţiile cele mai defavorabile de funcţionare a mecanismului de blocare.
2.7.7.2.2. - Anexa V prezintă descrierea unui aparat adecvat pentru încercările indicate la punctul 2.7.7.21. Proiectarea unui astfel aparat de încercare va asigura atingerea accelerării necesare înainte ca chingile să fie retrase din retractor cu mai mult de 5 mm, precum şi executarea retragerii la un ritm mediu de creştere a accelerării de cel puţin 25 g/s şi nu mai mult de 150 g/s.
2.7.7.2.3. Pentru a verifica conformitatea cu dispoziţiile de la punctele 2.4.5.2.1.3 şi 2.4.5.2.1.4, retractorul trebuie montat pe o masă orizontală si masa trebuie să fie înclinată la o rată care nu depăşeşte 2° pe secundă până în momentul blocării. Încercarea trebuie repetată în alte direcţii, astfel încât să se asigure respectarea dispoziţiilor.
2.7.7.3.Rezistenţa la praf
2.7.7.3.1. Retractorul este plasat într-o cameră de încercare, aşa cum se arată în anexa VI. Poziţia sa relativă este identică cu cea în care acesta este montat în vehicul. Camera de încercare conţine o cantitate de praf care întruneşte cerinţele de la punctul 2.7.7.3.2. Cureaua retractorului este derulată pe o lungime de 500 mm şi menţinută în această poziţie, cu excepţia a 10 cicluri complete de derulare şi retractare la care este expusă în timpul primului minut sau a celor două minute de după fiecare agitare a prafului.
Pentru o perioadă de cinci ore, praful este agitat la fiecare 20 de minute timp de cinci secunde cu ajutorul aerului comprimat uscat şi fără ulei lubrifiant, ce trece printr-o deschidere cu diametru de 1,5 + 0,1 mm, la o presiune etalon de 5,5 x 105+ 0,5 x 105 Pa.
2.7.7.3.2. Praful folosit în încercarea descrisă la punctul 2.7.7.31 este alcătuit din aproximativ 1 kg de cuarţ uscat. Distribuţia mărimii particulelor trebuie să fie următoarea:
a)trecând printr-o deschidere de 150 
m, diametrul firului 104 
m: 99 p
nă la 100 %.
m, diametrul firului 104 m: 99 pnă la 100 %.b)trecând printr-o deschidere de 105 
m, diametrul firului 64 
m: 76 până la 86 %.
m, diametrul firului 64 m: 76 până la 86 %.c)trecând printr-o deschidere de 75 
m, diametrul firului 52 
m: 60 p
nă la 70 %.
m, diametrul firului 52 m: 60 pnă la 70 %.2.7.7.4.Forţa de retractare.
2.7.7.4.1. Forţa de retractare este măsurată cu ansamblul centurii de siguranţă fixat pe un manechin, ca în încercarea dinamică prevăzută la punctul 2.7.8. Tensiunea din curea este măsurată cât mai aproape posibil de punctele de contact cu manechinul (dar nu pe el), în timp ce cureaua este retrasă cu o viteză aproximativă de 0,6 m pe minut.
2.7.8.Încercări dinamice pe ansamblul centurii de siguranţă sau pe sistemul de reţinere
2.7.8.1.Ansamblul centurii de siguranţă este fixat pe un cărucior echipat cu un scaun şi prezentând punctele de ancorare definite în anexa VIL Dacă totuşi ansamblul este destinat unui vehicul determinat sau unor tipuri determinate, distanţele între manechin şi ancorări sunt determinate de serviciul care realizează încercările, fie conform instrucţiunilor de instalare furnizate împreună cu centura de siguranţă, fie conform indicaţiilor furnizate de constructorul vehiculului. În acest caz, când a fost efectuată încercarea dinamică pentru un tip de vehicul, nu este necesar să fie repetată pentru alte tipuri de vehicule, unde fiecare punct de ancorare este la o distanţă mai mică de 50 mm de punctul de ancorare corespunzător al centurii de siguranţă verificate. În mod alternativ, constructorii pot determina o poziţie de ancorare ipotetică pentru încercare în vederea cuprinderii numărului maxim de puncte reale de ancorare. Dacă centura de siguranţă este prevăzută cu un dispozitiv de reglare pentru înălţime, aşa cum este definit la punctul 1.8.6, poziţia dispozitivului şi mijloacele de fixare sunt aceleaşi ca cele din proiectul vehiculului.
2.7.8.1.1. În cazul unei centuri de siguranţă sau al unui sistem de reţinere cu dispozitive de pretensionare ce depind de alte componente decât cele cuprinse în ansamblul centurii de siguranţă, acest ansamblu este montat în legătură cu componentele suplimentare necesare ale vehiculului pe căruciorul de încercare în modul prevăzut la punctele 2.7.8.1.2-2.7.8.1.6.
În mod alternativ, în cazul în care nu pot fi încercate aceste dispozitive pe căruciorul de încercare, constructorul poate demonstra printr-o încercare de impact frontal convenţional la 50 km/h, conform procedurii ISO 3560 (1975/11/1 - Autovehicule - Metoda încercării coliziunii cu o barieră fixă frontală) că dispozitivul îndeplineşte cerinţele directivei.
Dacă o centură de siguranţă face parte dintr-un ansamblu care face obiectul unei solicitări pentru omologarea tip pentru componente ca sistem de reţinere, această centură trebuie fixată pe partea structurii vehiculului pe care se montează în mod normal, iar acea parte trebuie ataşată căruciorului de încercare, după cum urmează.
2.7.8.1.2. Metoda utilizată pentru a fixa vehiculul în timpul încercării nu trebuie să aibă ca efect punerea în tensiune a ancorărilor scaunelor sau a centurilor de siguranţă sau să atenueze deformarea normală a structurii.
Nu va fi utilizată nici o parte din faţă a vehiculului care, limitând mişcările spre înainte ale manechinului, cu excepţia picioarelor, ar reduce sarcinile impuse asupra sistemului de reţinere în timpul încercării. Părţile structurale eliminate pot fi înlocuite de părţi cu rezistenţă echivalentă, cu condiţia ca ele să nu limiteze nici o mişcare spre înainte a manechinului.
2.7.8.1.3. Un dispozitiv de fixare este considerat satisfăcător atunci când nu exercită nici un efect asupra unei suprafeţe care acoperă întreaga lăţime a structurii şi dacă vehiculul sau structura este blocat sau imobilizat spre înainte pe o distanţă care nu este mai mică de 500 mm de la punctul de ancorare a sistemului de reţinere supus încercării. În spate, structura trebuie fixată la o distanţă suficientă în spatele punctelor de ancoraj pentru a respecta cerinţele punctului 2.7.8.1.2.
2.7.8.1.4. Scaunele sunt reglate şi plasate în poziţia de condus sau de călătorie considerată de serviciul tehnic responsabil cu încercările de omologare ca oferind condiţiile cele mai defavorabile de rezistenţă, compatibile cu instalarea manechinului în vehicul. Poziţiile scaunelor sunt consemnate în raport. Dacă scaunul are un spătar cu înclinare reglabilă, acest spătar trebuie blocat astfel încât să formeze un unghi real cât mai aproape posibil de 25°, în cazul vehiculelor din categoriile M1 şi N1; şi cât mai aproape posibil de 15°, în cazul vehiculelor de alte categorii.
2.7.8.1.5. Pentru evaluarea cerinţelor de la punctul 2.6.1.4.1, scaunul este considerat ca fiind în poziţia sa de condus sau de călătorie cea mai avansată, ţinând cont de dimensiunile manechinului.
2.7.8.1.6. Toate scaunele din acelaşi grup sunt verificate simultan.
2.7.8.2.Ansamblul centurii de siguranţă este fixat în următorul mod pe manechinul specificat în anexa VIII. O placă de 25 mm grosime este pusă între spatele manechinului şi spătarul scaunului. Centura de siguranţă trebuie bine reglată pe manechin. Placa trebuie apoi îndepărtată şi manechinul plasat astfel încât spatele lui să fie în contact pe toată lungimea cu spătarul scaunului. Va fi efectuată o verificare pentru a se asigura că modalitatea de angajare a celor două părţi ale cataramei nu implică nici un risc de reducere a siguranţei închiderii.
2.7.8.3.Extremităţile libere ale curelelor se vor întinde suficient de mult, dincolo de dispozitivele de ajustare, pentru a permite alunecarea.
2.7.8.4.Căruciorul este apoi propulsat astfel încât, la momentul impactului, viteza sa liberă de rulare să fie 50 + 1 km/h şi manechinul să rămână stabil. Distanţa de oprire a căruciorului trebuie să fie de 400 + 50 mm. Căruciorul trebuie să rămână orizontal pe durata decelerării. Decelerarea căruciorului este obţinută prin utilizarea dispozitivului descris în anexa VII, sau a oricărui alt dispozitiv care dă rezultate echivalente. Aparatul trebuie să fie conform cu cerinţele de performanţă indicate în anexa IX.
2.7.8.5.Se măsoară viteza căruciorului imediat înaintea impactului, deplasarea în faţă a manechinului şi viteza pieptului la o deplasare de 300 mm a acestuia.
2.7.8.6.După impact, ansamblul centurii de siguranţă sau sistemul de reţinere şi părţile sale rigide sunt inspectate vizual, fără deschiderea cataramei, pentru a determina dacă au intervenit deteriorări sau defecţiuni. În cazul sistemelor de reţinere, trebuie făcută o verificare după încercare, pentru a stabili dacă părţile componente ale structurii vehiculului legate de cărucior au suferit o deformare permanentă. Orice deformare găsită este luată în considerare în orice calcul efectuat în conformitate cu punctul 2.6.1.4.1.
2.7.9.Încercarea de deschidere a cataramei
2.7.9.1.Pentru această încercare, trebuie utilizate ansambluri care au fost deja supuse încercării dinamice în conformitate cu punctul 2.7.8.
2.7.9.2.Ansamblul centurii de siguranţă trebuie demontat de pe căruciorul de încercare, fără deschiderea cataramei. Pe cataramă se aplică o sarcină de tracţiune directă prin intermediul curelelor legate de aceasta, astfel încât toate curelele să fie supuse unei forţe de 60/n daN; «n» este numărul curelelor legate de cataramă, atunci când se află în poziţie închisă, valoarea minimă fiind 2. Dacă această cataramă este legată de o parte rigidă, trebuie să se ţină cont, când se aplică forţa, şi de unghiul format de cataramă şi de partea rigidă pe durata încercării dinamice. La o viteză de 400 + 200 mm/min, trebuie aplicată o sarcină centrului geometric al butonului de eliberare a cataramei de-a lungul unei axe fixe paralelă cu direcţia iniţială de mişcare a butonului. Catarama trebuie ţinută pe loc printr-un suport rigid, atunci când se aplică forţa necesară pentru deschiderea cataramei. Sarcina menţionată mai sus nu trebuie să depăşească limita specificată la punctul 2.4.2.5. Punctul de contact al ansamblului de încercare trebuie să fie sferic, cu o rază de 2,5 + 0,1 mm. Acesta trebuie să aibă o suprafaţă metalică netedă.
2.7.9.3.Se măsoară forţa de deschidere a cataramei şi se notează orice defecţiune a cataramei.
2.7.9.4.După încercarea de deschidere a cataramei, părţile componente ale ansamblului sau ale sistemului de reţinere care au fost supuse încercărilor prevăzute la punctul 2.7.8 sunt verificate, iar nivelul defecţiunilor suferite de ansamblu sau de sistemul de reţinere pe parcursul încercării dinamice este consemnat în raport.
2.7.10. Încercări suplimentare ale centurilor de siguranţă cu dispozitive de pretensionare - Condiţionarea.
Dispozitivul de pretensionare poate fi separat de centura de siguranţă care va fi încercată şi ţinut 24 de ore la o temperatură de 60 + 5 °C. Temperatura este apoi ridicată la 100 + 5 °C timp de două ore. Apoi, acesta va fi ţinut 24 de ore la o temperatură de - 30 + 5 °C. După ce aceste condiţii de temperatură sunt înlăturate, dispozitivul este încălzit la temperatura mediului ambient. Dacă a fost separat, va fi montat din nou la centura de siguranţă.
2.7.11. Raportul de încercare.
Raportul de încercare trebuie să consemneze rezultatele încercărilor prevăzute la punctul 2.7 şi, mai ales, viteza căruciorului, deplasarea maximă spre înainte a manechinului, amplasarea cataramei, forţa de deschidere a acesteia, ca şi orice defecţiune sau ruptură. Dacă, în temeiul punctului 2.7.8.1, amplasarea ancorărilor prevăzute de anexa VII nu a fost respectată, raportul trebuie să descrie montajul ansamblului sau al sistemului de reţinere, dar şi unghiurile şi dimensiunile importante. Raportul trebuie de asemenea să menţioneze orice deformare sau ruptură a cataramei survenită pe parcursul încercării.
În cazul unui sistem de reţinere, raportul de încercare specifică de asemenea modul de ataşare a structurii vehiculului la cărucior, poziţia scaunelor şi înclinarea spătarelor acestora. Dacă deplasarea spre înainte a manechinului a depăşit valorile prevăzute la punctul 2.6.1.3, raportul trebuie să indice dacă au fost respectate cerinţele punctului 2.6.1.4.1.
2.8.Conformitatea producţiei
2.8.1.Orice centură de siguranţă sau sistem de reţinere din această directivă vor fi produse astfel încât să se conformeze tipului omologat prin întrunirea cerinţelor menţionate la punctele 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 şi 2.7 de mai sus.
2.8.2.Pentru a verifica dacă sunt îndeplinite cerinţele de la punctul 2.8.1, vor fi efectuate controale adecvate ale producţiei.
2.8.3.Ca regulă generală, măsurile care asigură conformitatea produselor sunt luate în conformitate cu prevederile menţionate în articolul 10 din Directiva 70/156/CEE.
2.8.3.1.Dispoziţiile speciale care detaliază încercările care trebuie efectuate şi frecvenţa lor sunt menţionate în anexa XVI la prezenta directivă sau în anexa 16 la documentul menţionat în anexa XVII, dacă este cazul.
2.9.Instrucţiuni.
2.9.1.În cazul unei centuri de siguranţă furnizate separat de vehicul, instrucţiunile de ambalare şi instalare trebuie să precizeze clar tipul (tipurile) de vehicule cărora le este destinată.
2.9.2.Fiecare sistem de reţinere pentru copii va fi însoţit de instrucţiunile prevăzute în anexa X.
3.CERINŢELE PRIVIND INSTALAREA ÎN VEHICUL
3.1.Echiparea vehiculului (1)
[textul din punctul 3., subpunctul 3.1.. din anexa I a fost abrogat la 01-ian-2007 de Art. 1, punctul 3., litera A. din Directiva 2005/40/CE/07-sep-2005]
3.1.1.Cu excepţia locurilor destinate exclusiv utilizării pe perioada de staţionare a vehiculului, scaunele vehiculelor care aparţin categoriilor M1, M2 (din clasa III sau B), M3 (din clasa III sau B) şi N sunt echipate cu centuri de siguranţă şi/sau sisteme de reţinere în conformitate cu cerinţele prezentei directive.
Vehiculele din clasa I, II sau A care aparţin categoriei M2 sau M3 pot fi echipate cu centuri de siguranţă şi/sau sisteme de reţinere, cu condiţia să fie în conformitate cu cerinţele prezentei directive.
3.1.2.Tipurile de centuri de siguranţă sau sisteme de reţinere pentru fiecare loc pe scaun, unde este necesară instalarea, vor fi acelea specificate în anexa XV [cu care nu pot fi utilizate nici retractoarele fără sistem de blocare (1.8.2) şi nici cele cu sistem manual de deblocare (1.8.1)]. Pentru toate locurile pe scaun pentru care sunt specificate în anexa XV centuri de siguranţă subabdominale de tip B, sunt permise şi centurile de siguranţă subabdominale de tip Br3, cu excepţia cazului în care, pe durata folosirii, acestea se retrag atât de mult încât reduc în mod semnificativ confortul după prinderea normală.
3.1.3.Dacă un autovehicul este dotat cu un sistem integrat de reţinere pentru copii, acesta trebuie să respecte cerinţele relevante cuprinse în anexa XVII.
3.1.4.Dacă nu este necesară nici o centură de siguranţă, orice tip de centură de siguranţă sau sistem de reţinere care se conformează prezentei directive poate fi furnizat, la alegerea constructorului. Centurile de siguranţă de tip A din cadrul tipurilor permise în anexa XV pot fi furnizate ca o alternativă la centurile de siguranţă subabdominale pentru acele locuri pe scaun pentru care sunt specificate centuri de siguranţă subabdominale în anexa XV.
3.1.5.La centurile de siguranţă în trei puncte dotate cu retractoare, un retractor trebuie să funcţioneze cel puţin pe o curea diagonală.
3.1.6.Cu excepţia vehiculelor din categoria M, un retractor cu blocare de urgenţă de tipul 4N (punctul 1.8.5) poate fi permis în locul unui retractor de tipul 4 (punctul 1.8.4), dacă s-a demonstrat în mod satisfăcător serviciului responsabil cu încercările că accesoriile retractorului de tip 4 nu ar fi practice.
3.1.7.Pentru locurile de stat faţă şi centru faţă indicate în anexa XV, marcate cu simbolul *, centurile de siguranţă subabdominale de tipul specificat în anexa respectivă sunt considerate adecvate în cazul în care parbrizul este localizat în exteriorul zonei de referinţă definite în anexa II la Directiva 74/60/CEE.
În ceea ce priveşte centurile de siguranţă, parbrizul este considerat ca parte a zonei de referinţă dacă poate intra în contact static cu aparatul de încercare conform metodei descrise în anexa II la Directiva 74/60/CEE.
3.1.8.Pentru toate locurile pe scaun din anexa XV marcate cu simbolul #, centurile de siguranţă de tipurile specificate în anexa XV trebuie prevăzute când există «un loc pe scaun expus», definit la punctul 3.1.9.
3.1.9.Un «loc pe scaun expus» este acela unde nu există nici un «ecran de protecţie» în faţa scaunului din următorul spaţiu definit:
- între două planuri orizontale, unul prin punctul (H) şi celălalt la 400 mm deasupra acestuia;
- între două planuri longitudinale verticale care sunt simetrice faţă de punctul (H) şi depărtate la 400 mm;
- în spatele unui plan transversal vertical la 1,30 m de punctul (H).
În sensul acestei cerinţe, «ecran de protecţie» înseamnă o suprafaţă cu o rezistenţă adecvată, care nu are discontinuităţi astfel încât, dacă o sferă cu un diametru de 16 5 mm este proiectată geometric într-o direcţie orizontală longitudinală prin orice punct al spaţiului definit mai sus şi prin centrul sferei, nu există nicăieri în ecranul de protecţie o deschidere prin care poate trece proiecţia geometrică a sferei.
Un scaun este considerat «un loc pe scaun expus», dacă ecranele protectoare din cadrul spaţiului definit mai sus au o suprafaţă combinată mai mică de 800 cm2.
3.1.10. La fiecare loc de stat din anexa XV marcat cu simbolul 
sunt prevăzute centuri de siguranţă în trei puncte de tipul specificat în anexa XV, dacă nu este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
sunt prevăzute centuri de siguranţă în trei puncte de tipul specificat în anexa XV, dacă nu este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:- există un scaun sau alte părţi ale vehiculului în conformitate cu punctul 3.5 din apendicele 1 din anexa III la Directiva 74/408/CEE a Consiliului (1)
(1)JO L 221, 12.8.1974, p. 1.
direct în faţă, sau
- nici o parte a vehiculului nu poate fi în zona de referinţă sau, când vehiculul este în mişcare, nu poate ajunge în această zonă, sau
- părţi ale vehiculului din cadrul zonei de referinţă îndeplinesc cerinţele de absorbţie a energiei menţionate în apendicele 6 la anexa III la Directiva 74/408/CEE,
în acest caz pot fi prevăzute centuri de siguranţă în două puncte de tipul specificat în anexa XV.
3.1.11. Cu excepţia situaţiei prevăzute la punctul 3.1.12, fiecare loc pe scaun pentru ocupanţi echipat cu pernă de aer este prevăzut cu o avertizare împotriva utilizării unui sistem de reţinere pentru copii cu faţa orientat spre înapoi. Eticheta de avertizare, sub forma unei pictograme ce poate include un text explicativ, este ataşată în mod durabil şi localizată astfel încât să fie vizibilă cu uşurinţă de o persoană aflată pe punctul de a instala un sistem de reţinere pentru copii orientat spre înapoi pe scaunul respectiv. Un exemplu al unui posibil model de pictogramă este prezentat în anexa 1. Un reper permanent ar trebui să fie vizibil în orice moment, în cazul în care avertizarea nu este vizibilă, atunci când uşa autovehiculului este închisă.
3.1.12. Cerinţele de la punctul 3.1.11 nu se aplică dacă vehiculul este prevăzut cu un mecanism care detectează în mod automat prezenţa unui sistem de reţinere pentru copii orientat spre înapoi şi are grijă să nu se declanşeze perna de aer când este instalat un sistem de reţinere pentru copii.
3.1.13. În cazul scaunelor ce pot fi întoarse sau îndreptate în alte direcţii pentru utilizare când vehiculul este în staţionare, cerinţele de la punctul 3.1.1 se aplică doar pentru acele orientări destinate utilizării normale atunci când vehiculul este în mişcare, în conformitate cu prezenta directivă. În acest sens va fi inclusă o notă în fişa de informaţii.
3.2.Cerinţe generale
3.2.1.Centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere trebuie fixate prin ancorări în conformitate cu prevederile Directivei 76/115/CEE.
3.2.2.Centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere trebuie instalate astfel încât, atunci când sunt purtate în mod adecvat, să funcţioneze în mod satisfăcător şi să reducă riscul de vătămare corporală în eventualitatea unui accident. În special, ele trebuie montate astfel încât:
3.2.2.1.curelele să nu poată lua o configuraţie periculoasă;
3.2.2.2.să reducă la minim riscul de alunecare a curelei de pe umărul utilizatorului atunci când aceasta este purtată corect;
3.2.2.3.să reducă la minim riscul de deteriorare a curelei prin contactul cu părţile rigide proeminente ale vehiculului sau ale structurii scaunului.
3.2.2.4.Proiectarea şi instalarea fiecărei centuri de siguranţă furnizate pentru fiecare loc pe scaun sunt de asemenea natură încât asigură imediat disponibilitatea pentru utilizare. Mai mult, în cazul în care scaunul complet sau perna scaunului şi/sau spătarul scaunului sunt rabatabile pentru a permite accesul în spatele vehiculului sau pentru a transporta bunuri sau bagaje, după rabatarea şi revenirea acelor scaune la poziţia de stat, centurile de siguranţă prevăzute pentru acele scaune trebuie să fie accesibile pentru utilizare sau să se poată recupera repede din partea de jos sau din spatele scaunului de către o persoană, conform instrucţiunilor din manualul de utilizare a vehiculului, fără să fie nevoie ca acea persoană să fie instruită în acest sens sau să aibă experienţă.
3.2.2.5.Atunci când limba cataramei este în cataramă şi nici un ocupant nu se află pe scaun, serviciul tehnic controlează dacă:
- posibila slăbire a centurii de siguranţă nu împiedică instalarea corectă a sistemelor de reţinere pentru copii recomandate de constructor şi
- în cazul centurilor de siguranţă în trei puncte, se poate stabili o tensiune de cel puţin 50 N în secţiunea subabdominală a centurii prin aplicarea externă a tensiunii în secţiunea diagonală a centurii.
3.3.Cerinţe speciale pentru părţile rigide încorporate în centurile de siguranţă sau în sistemele de reţinere
3.3.1.Părţile rigide, cum ar fi cataramele, dispozitivele de reglare şi elementele de fixare, nu trebuie să crească riscul de vătămare corporală a utilizatorului sau al altor ocupanţi ai vehiculului în eventualitatea unui accident.
3.3.2.Dispozitivul de deblocare a cataramei trebuie să fie vizibil şi uşor accesibil pentru purtător şi astfel proiectat încât să nu poată fi deschis din greşeală sau accidental. Catarama trebuie să fie plasată într-o poziţie care să o facă uşor accesibilă unui salvator care trebuie să elibereze purtătorul într-un caz de urgenţă.
Catarama trebuie montată astfel încât să poată fi deblocată de utilizator, atât fără sarcină, dar şi când este sub tensiunea greutăţii utilizatorului, printr-o mişcare simplă şi unică, în direcţia unei mâini sau a celeilalte. în cazul centurilor de siguranţă şi a sistemelor de reţinere pentru scaunele laterale faţă, cu excepţia centurilor de siguranţă cu bretele, este obligatoriu ca această cataramă să fie blocată în acelaşi fel.
Trebuie verificat dacă, atunci când catarama este în contact cu utilizatorul, suprafaţa de contact respectă cerinţele de la punctul 2.4.2.1 din prezenta anexă.
3.3.3.Atunci când centura de siguranţă este purtată de utilizator, ea trebuie fie să se regleze pe el automat, fie să fie concepută astfel încât dispozitivul de reglare manuală să fie accesibil pentru utilizatorul aşezat şi să fie uşor de folosit. Ea trebuie de asemenea să poată fi închisă cu o singură mână pentru a se adapta corpolenţei utilizatorului şi poziţiei scaunului în vehicul.
3.3.4.Centurile de siguranţă sau sistemele de reţinere care cuprind retractoare trebuie montate astfel încât retractoarele să funcţioneze corect şi să ruleze cureaua înapoi în mod eficient.
3.4.Pentru a informa utilizatorul (utilizatorii) vehiculului de dispoziţia privind transportul copiilor, trebuie respectate cerinţele din anexa XVIII.
4.CEREREA PENTRU OMOLOGAREA CE DE TIP PENTRU UN TIP DE VEHICUL ÎN CEEA CE PRIVEŞTE INSTALAREA CENTURILOR DE SIGURANŢĂ ŞI A SISTEMELOR DE REŢINERE
4.1.Cererea pentru omologare în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Directiva 70/156/CEE pentru un tip de vehicul în ceea ce priveşte instalarea centurilor de siguranţă şi a sistemelor de reţinere este depusă de către constructorul vehiculului
4.2.Anexa II, apendicele 2 prezintă un model pentru fişa de informaţii.
4.3.Un vehicul reprezentativ pentru tipul ce va fi omologat este trimis serviciului tehnic care realizează încercările de omologare.
5.ACORDAREA OMOLOGĂRII CE DE TIP
5.1.Dacă sunt îndeplinite cerinţele relevante, se acordă omologarea CE de tip în temeiul articolului 4 alineatul (3), şi, dacă este cazul, al articolului 4 alineatul (4) din Directiva 70/156/CEE.
5.2.Un model pentru certificatul de omologare CE de tip este prezentat în:
5.2.1.Anexa II, apendicele 3 pentru cererile menţionate la punctul 2.1;
5.2.2.Anexa II, apendicele 4 pentru cererile menţionate la punctul 4;
5.3.Un număr de omologare conform anexei VII la Directiva 70/156/CEE este repartizat fiecărui tip de centură de siguranţă sau sistem de reţinere şi fiecărui tip de vehicul omologat. Acelaşi stat membru nu va acorda acelaşi număr altui tip de centură de siguranţă sau sistem de reţinere sau altui tip de vehicul.
6.MODIFICAREA TIPULUI ŞI MODIFICĂRI ALE OMOLOGĂRILOR DE TIP
6.1.În cazul modificărilor aduse fie tipului de vehicul, fie centurii de siguranţă sau sistemului de reţinere aprobate în temeiul prezentei directive, se aplică prevederile articolului 5 din Directiva 70/156/CEE.
Figura 1
Pictogramă
(a se vedea punctul 3.1.11)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA II:DOCUMENTELE DE OMOLOGARE DE TIP
DOCUMENTELE DE OMOLOGARE DE TIP
ANEXA II1:Apendicele 1 - FIŞĂ DE INFORMAŢII nr. ... privind omologarea CE de tip a componentelor pentru centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere (77/541/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/.../CE
Următoarele informaţii trebuie transmise, după caz, în trei exemplare şi trebuie să conţină un cuprins. Orice desen trebuie transmis la scara corespunzătoare şi cu suficiente detalii, în format A4 sau într-un dosar format A4. Dacă există fotografii, acestea trebuie să fie suficient de detaliate.
Dacă sistemele, componentele sau unităţile tehnice separate posedă elemente de control electronice, trebuie transmise informaţii privind performanţele acestora.
0. INFORMAŢII GENERALE
0.1. Marca (numele comercial al constructorului):
0.2. Tipul şi descrierea sau descrierile comerciale generale:
0.5. Denumirea şi adresa constructorului:
0.7. în cazul componentelor şi al unităţilor tehnice separate, amplasarea şi metoda de aplicare a mărcii de omologare CE:
0.8. Adresa (adresele) fabricii (fabricilor) de asamblare:
1.LISTA VEHICULELOR LA CARE SE MONTEAZĂ DISPOZITIVUL (dacă este cazul)
2.DESCRIEREA DISPOZITIVULUI
2.1.Centura de siguranţă
2.1.1.Configuraţia centurii de siguranţă (centură de siguranţă în două puncte, centură de siguranţă în trei puncte, centură de siguranţă statică, centură de siguranţă automată):
2.1.2.Detalii despre chingi (material, ţesătură, dimensiuni şi culoare):
2.1.3.Tipul de retractor (indicarea retractorului conform punctului 1.1.3.2.2 din anexa III la Directiva 77/541/CEE):
2.1.3.1.Informaţii privind funcţiile suplimentare, dacă este cazul:
2.1.4.Desene ale părţilor rigide (conform punctului 1.2.1 din anexa I la Directiva 77/541/CEE):
2.1.5.Diagrama ansamblului centurii de siguranţă ce permite identificarea şi localizarea părţilor rigide: IX 6. Instrucţiuni de montare ce arată, inter alia, instalarea retractorului şi a dispozitivului de detectare:
2.1.7.Dacă este prezent un dispozitiv de reglare a înălţimii centurii de siguranţă, să se menţioneze dacă se consideră ca făcând parte din centură:
2.1.8.În cazul unui dispozitiv sau sistem de pretensionare, o descriere completă tehnică a construcţiei şi a funcţiei ce include orice dispozitiv de detectare, descriind metoda de activare şi orice metodă necesară pentru a evita activarea din greşeală:
2.2.Sistemul de reţinere
În plus faţă de informaţiile solicitate la punctul 2.1 de mai sus
2.2.1.Desene ale părţilor relevante ale structurii vehiculului şi ale tuturor suporturilor ancorărilor de la scaune:
2.2.2.Desene ale scaunului, arătând structura sa, sistemul de reglare şi componentele de fixare, cu indicarea materialelor folosite:
2.2.3.Desenul sau fotografia sistemului de reţinere, astfel cum este instalat: 2.3. Sistemul de reţinere pentru copii
2.3.1.Categorie (categorii):
2.3.2.Grup (grupuri) de masă:
2.3.3.Sistem de reţinere pentru copii faţă / Sistem de fixare pentru copii spate / scaun pentru copii (1)
2.3.4.Pernă auxiliară integrală / neintegrală / parţială / pernă de aer de înălţare (1)
2.3.5.Tipul de centură de siguranţă: centură de siguranţă în trei puncte (pentru adulţi)/centură de siguranţă subabdominală (pentru adulţi)/centură de siguranţă tip specială / retractor (1)
2.3.6.Alte caracteristici: ansamblul scaunului / scutul de impact (1)
__
(1)Se şterg menţiunile necorespunzătoare.
2.3.7.Desene, diagrame şi planuri ale sistemului de reţinere pentru copii, inclusiv toate retractoarele, ansamblul scaunului, scutul de impact instalat:
2.3.8.Declaraţia de toxicitate în conformitate cu punctul 6.1.5 din anexa XVII:
2.3.9.Declaraţia de inflamabilitate în conformitate cu punctul 6.1.6 din anexa XVII:
Data, dosarul
ANEXA II2:Apendicele 2 - FIŞĂ DE INFORMAŢII nr. ... în temeiul Anexei I la Directiva 70/156/CEE a Consiliului (*) privind omologarea CE de tip a unui vehicul privind centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere (77/541/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/.../CE
(*)Numerele punctelor şi notele de subsol utilizate în prezenta fişă de informaţii corespund celor menţionate în anexa I la Directiva 70/156/CEE. Punctele care nu au relevanţă în sensul prezentei directive au fost omise.
Următoarele informaţii trebuie transmise, după caz, în trei exemplare şi trebuie să conţină un cuprins. Orice desen trebuie transmis la scara corespunzătoare şi cu suficiente detalii, în format A4 sau într-un dosar format A4. Dacă există fotografii, acestea trebuie să fie suficient de detaliate.
Dacă sistemele, componentele sau unităţile tehnice separate posedă elemente de control electronice, trebuie transmise informaţii privind performanţele acestora.
0. INFORMAŢII GENERALE
0.1. Marca (numele comercial al constructorului):
0.2. Tipul şi descrierea sau descrierile comerciale generale:
0.3. Mijloace de identificare a tipului, dacă este marcat pe vehicul (b):
0.3.1. Amplasarea marcajului:
0.4. Categoria vehiculului (c):
0.5. Denumirea şi adresa constructorului:
0.8. Adresa (adresele) fabricii (fabricilor) de asamblare:
1.CARACTERISTICI GENERALE DE CONSTRUCŢIE A VEHICULULUI
1.1.Fotografii şi/sau desene ale vehiculului reprezentativ:
9.CAROSERIE
9.10.3. Scaune
9.10.3.1. Număr:
9.10.3.2. Poziţie şi dispunere:
9.10.3.2.1. Loc (locuri) pe scaun conceput(e)pentru utilizare doar când vehiculul staţionează:
9.10.3.4. Caracteristici: pentru scaune neomologate drept componente, descriere şi desene ale:
9.10.3.4.1. scaunelor şi punctelor de fixare:
9.10.3.4.2. sistemului de reglare:
9.10.3.4.3. sistemului de deplasare şi blocare:
9.10.3.4.4. ancorajele centurilor de siguranţă (dacă sunt încorporate în structura scaunului): 9.12. Centurile de siguranţă şi/sau alte sisteme de reţinere
9.12.1. Numărul şi poziţia centurilor de siguranţă şi a sistemelor de reţinere şi a scaunelor pe care pot fi utilizate:
Marca de omologare CE de tip completă | Variantă (dacă este cazul) | Dispozitiv de reglare a centurii pe înălţime (a se indica da /nu /opţional) | ||
Primul rând de scaune | S | |||
C | ||||
D | ||||
Al doilea rând de scaune (1) | P | |||
M | ||||
S | ||||
(1) Tabelul se poate extinde, după caz, pentru vehiculele cu mai mult de două rânduri de scaune sau dacă există mai mult de trei scaune pe lăţimea vehiculului (S = partea stângă, D = partea dreaptă, C = centru) | ||||
9.12.2. Natura şi poziţia sistemelor de reţinere suplimentare (indicaţi da / nu / opţional):
Pernă de aer faţă | Pernă de aer laterală | Dispozitiv de pretensionare al centurii de siguranţă | ||
Primul rând de scaune | S | |||
C | ||||
D | ||||
Al doilea rând de scaune (1) | S | |||
C | ||||
D | ||||
(1) Tabelul se poate extinde, după caz, pentru vehiculele cu mai mult de două rânduri de scaune sau dacă există mai mult de trei scaune pe lăţimea vehiculului (S = partea stângă, D = partea dreaptă, C = centru) | ||||
9.12.3. Numărul şi poziţia punctelor de fixare a centurilor de siguranţă şi dovada conformităţii cu Directiva 76/115/CEE (respectiv numărul de omologare de tip sau raportul de încercare):
Data, dosarul
ANEXA II3:Apendicele 3 - CERTIFICAT DE OMOLOGARE CE DE TIP
MODEL
[format maxim: A4 (210 × 297 mm)]
Ştampila autorităţii |
Comunicare privind
- omologarea de tip (1)
- extinderea omologării de tip (1)
- respingerea omologării de tip (1)
- retragerea omologării de tip (1)
pentru un tip de vehicul / componentă/unităţi tehnice separate (1) în temeiul Directivei.../.../CE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva.../.../CE.
Numărul omologării de tip:
Motivul prelungirii:
SECŢIUNEA 1:
0.1. Marca (numele comercial al constructorului):
0.2. Tipul şi descrierea sau descrierile comerciale generale:
0.3. Mijloace de identificare a tipului, dacă este marcat pe vehicul / componentă / unităţi tehnice separate (1) (2)
(1)Se şterg menţiunile necorespunzătoare.
(2)Dacă mijlocul de identificare a tipului conţine caractere nerelevante pentru descrierea vehiculului, a componentelor sau a tipurilor de unităţi tehnice separate, aceste caractere sunt reprezentate în documentaţie cu simbolul«?»(de exemplu ABC??123??).
0.3.1. Amplasarea marcajului:
0.4. Categoria vehiculului (1) (3)
(3)În conformitate cu anexa IIA la Directiva 70/156/CEE.
0.5. Denumirea şi adresa constructorului:
0.7. în cazul componentelor şi unităţilor tehnice separate, amplasarea şi metoda de aplicare a mărcii de omologare CE de tip:
0.8. Adresa (adresele) fabricii (fabricilor) de asamblare:
SECŢIUNEA II:
1.Informaţii suplimentare (dacă este cazul) (a se vedea addendumul)
2.Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor:
3.Data raportului de încercare:
4.Numărul raportului de încercare:
5.Observaţii (dacă este cazul) (a se vedea addendumul):
6.Locul:
7.Data:
8.Semnătura:
9.Se anexează cuprinsul dosarului de informaţii depus la autoritatea de omologare, care poate fi obţinut la cerere.
ANEXA II3^1:Addendum la certificatul de omologare CE de tip nr. ... privind omologarea de tip a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de reţinere în temeiul Directivei 77/541/CEE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva.../.../CE
1.Informaţii suplimentare
1.1.Configuraţia:
(a se folosi simbolurile şi mărcile prevăzute la punctele 1.3 şi 1.4 din anexa III; dacă este cazul, se indică caracteristicile suplimentare, cum ar fi dispozitivul de reglare a centurii de siguranţă pentru înălţime, dispozitivul de pretensionare etc.)
1.2.Vehiculele pentru care a fost proiectat dispozitivul:
1.3.Poziţia pe vehiculele unde trebuie montat dispozitivul (1)
(1)Dacă o centură este aprobată pe baza dispoziţiilor de la punctul 2.6.1.3.3 din anexa 1 la prezenta directivă, această centură se instalează numai pe un scaun orientat spre înainte protejat de o pernă de aer în faţă, cu condiţia ca vehiculul respectiv să fie aprobat conform Directivei 96/79/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 18, 21.1.1997, p. 7).
1.4.Informaţii suplimentare privind sistemul de reţinere pentru copii:
1.4.1.Categorie (categoriii):
1.4.2.Grupul (grupurile) de masă:
1.4.3.Sistem de reţinere pentru copii faţă / Sistem de reţinere pentru copii spate / scaun pentru copii (2)
1.4.4.Pernă auxiliară integrală / neintegrală / parţială / pernă de aer de înălţare (2):
1.4.5.Tipul de centură de siguranţă: centură de siguranţă în trei puncte (pentru adulţi)/centură de siguranţă subabdominală (pentru adulţi)/centură de siguranţă tip specială/retractor (2):
1.4.6.Alte caracteristici: ansamblul scaunului / scutul de impact (2):
(2)Se şterg menţiunile necorespunzătoare.
5.Observaţii:
ANEXA II4:Apendicele 4 - CERTIFICAT DE OMOLOGARE CE DE TIP
MODEL
[format maxim: A4 (210 × 297 mm)]
Ştampila autorităţii |
Comunicare privind:
- omologarea de tip (1),
- extinderea omologării de tip (1),
- respingerea omologării de tip (1),
- retragerea omologării de tip (1),
pentru un tip de vehicul / componente / unităţi tehnice separate (1) în temeiul Directivei.../.../CE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva.../.../CE.
Numărul omologării de tip:
Motivul prelungirii:
SECŢIUNEA 1:
0.1. Marca (numele comercial al constructorului):
0.2. Tipul şi descrierea sau descrierile comerciale generale:
0.3. Mijloace de identificare a tipului, dacă este marcat pe vehicul / componentă / unităţi tehnice separate (1) (2)
(1)Se şterg menţiunile necorespunzătoare.
(2)Dacă mijlocul de identificare a tipului conţine caractere nerelevante pentru descrierea vehiculului, a componentelor sau a tipurilor de unităţi tehnice separate, aceste caractere sunt reprezentate în documentaţie cu simbolul«?»(de exemplu ABC??123??).
0.3.1. Amplasarea marcajului:
0.4. Categoria vehiculului (1) (3)
(3)În conformitate cu anexa IIA la Directiva 70/156/CEE.
0.5. Denumirea şi adresa constructorului:
0.7. În cazul componentelor şi unităţilor tehnice separate, amplasarea şi metoda de aplicare a mărcii de omologare CE de tip:
0.8. Adresa (adresele) fabricii (fabricilor) de asamblare:
SECŢIUNEA II:
1.Informaţii suplimentare (dacă este cazul) (a se vedea addendumul)
2.Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor:
3.Data raportului de încercare:
4.Numărul raportului de încercare:
5.Observaţii (dacă este cazul) (a se vedea addendumul):
6.Locul:
7.Data:
8.Semnătura:
9.Se anexează cuprinsul dosarului de informaţii depus la autoritatea de omologare, care poate fi obţinut la cerere.
ANEXA II4^1:Addendum la certificatul de omologare CE de tip nr. ... privind omologarea unui vehicul în temeiul Directivei 77/541/CEE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva.../.../CE
1.Informaţii suplimentare
1.1.Denumirea centurilor de siguranţă sau a sistemelor de reţinere care pot fi montate în vehicul:
1.1.1.Marca:
1.1.2.Marca de omologare de tip a componentei:
1.1.3.Poziţia pe vehicul:
1.2.Ancorările centurii de siguranţă:
1.2.1.Numărul omologării de tip:
1.3.Scaune:
1.3.1.Numărul omologării de tip, dacă este cazul:
5.Observaţii:
ANEXA III:MARCA DE OMOLOGARE CE DE TIP A COMPONENTELOR
1.1.Fiecare centură de siguranţă sau sistem de reţinere conforme cu un tip omologat prin aplicarea prezentei directive trebuie să poarte o marcă de omologare CE de tip.
Marca de omologare CE de tip a componentelor este compusă:
1.1.1.dintr-un dreptunghi în interiorul căruia este plasată litera mică «e», urmată de un număr sau grup de litere distinctive pentru statul membru care a acordat omologarea CE de tip pentru componente:
1 pentru Germania,
2 pentru Franţa,
3 pentru Italia,
4 pentru Ţările de Jos,
5 pentru Suedia,
6 pentru Belgia,
9 pentru Spania,
11 pentru Regatul Unit,
12 pentru Austria,
13 pentru Luxemburg,
17 pentru Finlanda,
18 pentru Danemarca,
21 pentru Portugalia,
23 pentru Grecia, IRL pentru Irlanda.
25.pentru Croaţia,
1.1.2.În apropierea dreptunghiului, «numărul de omologare de bază», inclus în secţiunea 4 a numărului de omologare menţionat în anexa VII la Directiva 70/156/CEE, precedat de două cifre ce indică numărul secvenţial acordat celei mai recente modificări tehnice majore la Directiva 77/541/CEE, la data când a fost acordată omologarea CE de tip pentru componente. În prezenta directivă numărul secvenţial este 04 pentru centurile de siguranţă şi sistemele de reţinere pentru adulţi şi 03 pentru sistemele de reţinere pentru copii.
1.1.3.Următorul simbol sau simboluri suplimentare amplasate deasupra dreptunghiului.
1.1.3.1.Litera «A» în cazul unei centuri de siguranţă în trei puncte, litera «B» în cazul unei centuri de siguranţă subabdominale şi litera «S» în cazul unei centuri de siguranţă de tip special.
1.1.3.2.Simbolurile descrise la punctul 1.1.3.1 sunt completate cu următoarele marcaje.
1.1.3.2.1. Litera «e» în cazul unei centuri de siguranţă dotate cu un dispozitiv de absorbţie a energiei.
1.1.3.2.2. Litera «r» în cazul unei centuri de siguranţă dotate cu un retractor, urmată de numărul tipului retractorului utilizat, conform punctului 1.8 din anexa I, şi litera «m», dacă retractorul utilizat este un retractor cu blocare de urgenţă şi sensibilitate multiplă.
1.1.3.2.3. Litera «p» în cazul unei centuri de siguranţă cu un dispozitiv de pretensionare.
1.1.3.3.Simbolurile descrise la punctul 1.1.3.1 vor fi precedate de litera «Z» când centura de siguranţă face parte din sistemul de reţinere.
1.1.4.Centurile de siguranţă dotate cu un retractor de tipul 4N vor purta şi ele un simbol ce constă dintr-un dreptunghi cu un vehicul din categoria M1 tăiat, indicând că este interzisă folosirea acestui tip de retractor în vehiculele din această categorie.
1.1.5.Dacă centura de siguranţă este omologată conform prevederilor punctului 2.6.1.3.3 din anexa I la prezenta directivă, aceasta este marcată prin cuvântul «AIRBAG» («PERNĂ DE AER») într-un dreptunghi.
1.1.6.În cazul sistemelor de reţinere pentru copii, următorul text suplimentar amplasat deasupra dreptunghiului:
1.1.6.1.cuvântul (cuvintele) «universal», «restricţionat», «semiuniversal» sau «specific vehiculului», în funcţie de categoria sistemului de reţinere,
1.1.6.2.intervalul masei pentru care sistemul de reţinere pentru copii a fost proiectat, adică:
mai puţin de 10 kg; mai puţin de 13 kg; de la 9 la 18 kg; de la 15 la 25 kg; de la 22 la 36 kg; mai puţin de 18 kg; de la 9 la 25 kg; de la 15 la 36 kg; mai puţin de 25 kg; de la 9 la 36 kg; mai puţin de 3 6 kg;
1.1.6.2.1. simbolul «Y» în cazul unui dispozitiv care cuprinde o curea de ramificare, 1.1.6.4. simbolul «S» în cazul unui «Sistem de reţinere pentru nevoi speciale».
1.2.Detaliile descrise la punctul 1.1 trebuie să fie clar lizibile şi indelebile şi trebuie afişate cu ajutorul unei etichete sau prin marcaj direct. Eticheta sau marcajul vor fi rezistente la uzură.
2.DIAGRAMELE MĂRCILOR DE OMOLOGARE CE DE TIP PENTRU COMPONENTE
2.1.
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Centura de siguranţă purtând marca de omologare CE de tip pentru componente este o centură de siguranţă în trei puncte «A», dotată cu un dispozitiv de absorbţie a energiei (e) şi omologată în Ţările de Jos (e 4), conform prezentei directive (04), cu numărul de omologare de bază 2439.
2.2.
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Centura de siguranţă purtând marca de omologare CE de tip pentru componente este o centură de siguranţă subabdominală «B», dotată cu un retractor de tip 4 cu sensibilitate multiplă şi omologată în Ţările de Jos (e 4), conform prezentei directive (04), cu numărul de omologare de bază 2439.
2.3.
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Centura de siguranţă purtând marca de omologare CE de tip pentru componente este o centură de siguranţă de tip special «S», dotată cu un dispozitiv de absorbţie a energiei (e), care face parte din sistemul de fixare «Z» şi omologată în Ţările de Jos (e 4), conform prezentei directive (04), cu numărul de omologare de bază 2439.
2.4.
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Centura de siguranţă purtând marca de omologare de mai sus este o centură de siguranţă în trei puncte «A» cu sensibilitate multiplă «m», cu retractor de tip 4N «r4N», pentru care omologarea CE de tip pentru componente a fost acordată în Ţările de Jos (e 4), conform prezentei directive (04), cu numărul de omologare de bază 2439. Această centură de siguranţă nu trebuie montată la vehiculele din categoria M1.
Notă:
Numărul omologării de bază şi simbolul (simbolurile) se amplasează lângă dreptunghi.
2.5.
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Centura de siguranţă purtând această marcă de omologare este o centură de siguranţă în trei puncte «A», dotată cu un dispozitiv de absorbţie a energiei (e), omologată întrucât îndeplineşte cerinţele specifice de la punctul 2.6.1.3.3 din anexa 1 la prezenta directivă, având un retractor cu sensibilitate multiplă «m» de tip 4 «r4», pentru care omologarea CE de tip pentru componente a fost acordată în Ţările de Jos (e 4), conform prezentei directive (04), cu numărul de omologare de bază 2439. Această centură de siguranţă trebuie montată într-un vehicul dotat cu pernă de aer în poziţia dată a locului pe scaun.
ANEXA IV:EXEMPLUL UNUI APARAT PENTRU ÎNCERCAREA DURABILITĂŢII MECANISMULUI RETRACTOR
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA V:EXEMPLUL UNUI APARAT PENTRU ÎNCERCAREA ÎNCHIDERII RETRACTOARELOR CU BLOCARE DE URGENŢĂ
Figura de mai jos reprezintă un aparat adecvat şi se compune dintr-un motor cu came la care volantul este ataşat prin fire de un mic cărucior montat pe o şină. Tachetul prezintă un dispozitiv de «absorbţie a mişcării» care absoarbe orice deplasare atunci când bobina se blochează, dacă cursa completă a tachetului nu a fost terminată. Construcţia camei şi viteza motorului sunt concepute astfel încât să se obţină acceleraţia prevăzută la o rată de creştere indicată la punctul 2.7.7.2.2 din anexa 1, iar cursa să fie superioară deplasării maxime autorizate a curelei înainte de blocare.
Pe cărucior este montat un suport care poate pivota astfel încât să permită retractorului să fie montat în poziţii diferite în raport cu direcţia de deplasare a căruciorului.
Pentru încercările de sensibilitate ale retractoarelor la deplasarea centurii de siguranţă, retractorul este montat pe un suport fix adecvat şi cureaua ataşată la cărucior.
Pentru încercările de mai sus, orice suporturi etc. furnizate de constructor sau de reprezentatul autorizat al acestuia trebuie să fie încorporate la instalare, astfel încât să simuleze cât mai fidel posibil montajul în interiorul vehiculului.
Orice suport suplimentar necesar pentru simularea montajului în interiorul vehiculului trebuie furnizat de constructor sau de reprezentatul autorizat al acestuia.
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA VI:EXEMPLUL UNUI APARAT PENTRU ÎNCERCAREA REZISTENŢEI LA PRAF A RETRACTOARELOR
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA VII:DESCRIEREA CĂRUCIORULUI, A SCAUNULUI, A ANCORĂRILOR ŞI A DISPOZITIVULUI DE OPRIRE
1.CĂRUCIORUL
Pentru încercările asupra centurilor de siguranţă, căruciorul, susţinând doar scaunul, are o masă de 400 ± 200 kg. Pentru încercările asupra sistemelor de reţinere, căruciorul cu structura vehiculului ataşată la acesta are o masă de 800 kg. Cu toate acestea, dacă este necesar, masa totală a căruciorului şi structura vehiculului pot fi mărite treptat cu 200 kg. În nici un caz masa totală nu va diferi de valoarea nominală cu mai mult de 40 ± kg.
2.SCAUNUL
Cu excepţia cazului încercărilor la sistemele de reţinere, scaunul are o structură rigidă şi prezintă o suprafaţă plană. Detaliile prevăzute în figura 1 trebuie respectate, având grijă ca nici o parte metalică să nu intre în contact cu centura de siguranţă.
3.ANCORĂRILE
Ancorările trebuie poziţionate astfel cum este prezentat în figura 1. Marcajele circulare care corespund poziţiei ancorărilor arată unde sunt conectate capetele curelei la cărucior sau la convertorul de sarcină, dacă este cazul. Ancorările pentru utilizarea normală sunt punctele A, B şi K, dacă lungimea curelei dintre marginea de sus a cataramei şi gaura pentru elementele de fixare ale suportului benzii nu este mai mare de 250 mm. Altfel, vor fi utilizate punctele A1 şi B1. Structura care susţine ancorările trebuie să fie rigidă. Ancorarea superioară nu trebuie să se deplaseze cu mai mult de 0,2 mm în direcţia longitudinală, atunci când i se aplică o sarcină de 98 daN în acea direcţie. Căruciorul este construit astfel încât să nu aibă loc nici o deformare permanentă în părţile ce susţin ancorările pe durata încercării.
Toleranţa pentru poziţia punctelor de ancorare este de aşa natură astfel încât fiecare punct al ancorărilor să fie situat la cel mult 50 mm de punctele corespunzătoare A, B şi K, după caz.
Dacă este necesară o a patra ancorare pentru a ataşa retractorul, această ancorare:
- va fi situată în planul longitudinal vertical ce trece prin K;
- va permite retractorului să fie înclinat la unghiul prevăzut de constructor;
- va fi amplasată pe arcul unui cerc cu centrul K şi cu raza KB1 = 790 mm, dacă lungimea dintre ghidajul curelei superioare şi capătul curelei dinspre retractor nu este mai mică de 540 mm sau, în toate celelalte cazuri, pe arcul unui cerc cu centrul K şi cu raza de 350 mm.
3.1.În cazul unei centuri de siguranţă echipate cu un dispozitiv de reglare a centurii de siguranţă pentru înălţime, astfel cum a fost definit la punctul 1.8.6 din prezenta directivă, acesta trebuie fixat fie la un cadru rigid, fie la o parte a vehiculului pe care este montat în mod normal şi care trebuie foarte bine fixat de căruciorul de încercare.
4.DISPOZITIVUL DE OPRIRE
Dispozitivul constă din două dispozitive de absorbţie montate în paralel, cu excepţia cazului sistemelor de reţinere, când se utilizează patru dispozitive de absorbţie pentru o masă nominală de 800 kg Dacă este necesar, un dispozitiv de absorbţie suplimentar este utilizat pentru fiecare creştere de 200 kg de masă nominală.
Fiecare dispozitiv de absorbţie cuprinde:
- un înveliş exterior format dintr-un tub de oţel;
- un tub de poliuretan pentru absorbţia energiei;
- o proeminenţă din oţel laminat în formă de măslină care intră în dispozitivul de absorbţie;
- un ax şi o plăcuţă de impact.
Dimensiunile diverselor părţi ale dispozitivului de absorbţie a energiei sunt indicate în figurile 2, 3 şi 4. Valorile caracteristice ale materialului care absoarbe energia sunt prezentate mai jos. Imediat înaintea fiecărei încercări, tuburile trebuie expuse la o temperatură între 15 şi 25 °C pentru cel puţin 12 ore fără să fie utilizate. Temperatura dispozitivului de oprire pe durata încercării dinamice a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de reţinere trebuie să fie aceeaşi ca cea din timpul încercării de calibrare, adică între + 2 °C.
Cerinţele referitoare la dispozitivele de oprire sunt prezentate în anexa IX.
Se acceptă orice alt dispozitiv care oferă rezultate echivalente.
VALORILE CARACTERISTICE ALE MATERIALULUI DE ABSORBŢIE A ENERGIEI (Metoda ASTM D 735, dacă nu este specificat altceva)
Duritate Shore A | 95 + 2 la 20 + 5 °C |
Rezistenţă la rupere | R0 > = 343 daN / cm2 |
Alungire minimă: | A0 > = 400 % |
Mod: | la alungire de 100 % > = 108 daN / cm2 |
la alungire de 300 % > = 235 daN/ cm2 | |
Sfărâmare la temperatură scăzută (metoda ASTM D736) | cinci ore la - 55 °C: |
Comprimare fixată (metoda B) | 22 ore la 70 °C < = 45 |
Densitatea la 25 °C | 1,05 la 1,10 |
Uzură în aer (metoda ASTM D573):
70 ore la 100 °C | - duritate Shore A: | variaţie maximă + 3 |
- rezistenţă la rupere: | scădere < 10% din R0 | |
- alungire: | scădere < 10 % din A0 | |
- masă | scădere < 1 % |
Imersiune în ulei (Metoda ASTM Nr. 1 Ulei):
70 ore la 100 °C | - duritate în Shore A: | variaţie maximă + 4 |
- rezistenţă la rupere: | scădere < 15 % din R0 | |
- alungire: | scădere < 10 % din A0 | |
- volum: | umflare < 5 % |
Imersare în ulei (Metoda ASTM Nr. 3 Ulei):
70 ore la 100 °C | - rezistenţa la rupere: | scădere < 15 % din R0 |
- alungire: | scădere < 15 % din A0 | |
- volum: | umflare < 20 % |
Imersare în apă distilată:
o săptămână la 70 °C | - rezistenţa la rupere: | scădere < 35 % din R0 |
- alungire: | creştere < 20 % din A0 |
Figura 1
Cărucior, scaun, ancorare
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Figura 2
Dispozitiv de oprire
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Figura 3
Dispozitiv de oprire
(tub de poliuretan)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Figura 4
Dispozitiv de oprire
(proeminenţă în formă de măslină)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA VIII:DESCRIEREA MANECHINULUI
1.SPECIFICAŢIILE MANECHINULUI
1.1.Informaţii generale
Caracteristicile principale ale manechinului sunt indicate în următoarele figuri şi tabele:
Figura 1: vedere laterală a capului, gâtului şi torsului;
Figura 2: vedere frontală a capului, gâtului şi torsului;
Figura 3: vedere laterală a şoldului, coapselor şi a gambei inferioare;
Figura 4: vedere centrală a şoldului, coapselor şi a gambei inferioare;
Figura 5: dimensiuni principale;
Figura 6: manechin în poziţie aşezată arătând:
- localizarea centrului de gravitate;
- localizarea punctelor la care va fi măsurată deplasarea;
- înălţimea umărului;
tabelul 1: masa capului, a gâtului, a torsului, a coapsei şi a gambei inferioare
tabelul 2: referinţe, nume, materiale şi dimensiunile principale ale componentelor manechinului.
1.2.Descrierea manechinului
1.2.1.Structura gambei inferioare (a se vedea figurile 3 şi 4)
Structura gambei inferioare cuprinde trei componente:
- o placă a tălpii (30);
- un tub al tibiei (29);
- un tub al genunchiului (26).
Tubul genunchiului are două scobituri care limitează mişcarea gambei inferioare faţă de coapsă.
Gamba inferioară se poate roti în spate la aproximativ 120° faţă de poziţia dreaptă.
1.2.2.Structura coapsei (a se vedea figurile 3 şi 4)
Structura coapsei cuprinde trei componente:
- un tub al genunchiului (22);
- o bară a coapsei (21);
- un tub al şoldului (20).
Mişcarea genunchiului este limitată de două întrerupătoare în tubul genunchiului (22) care intră în legătură cu scobiturile piciorului.
1.2.3.Structura torsului (a se vedea figurile 1 şi 2)
Structura torsului cuprinde următoarele componente:
- un tub al şoldului (2);
- un lanţ al cilindrului (4);
- coaste (6) şi (7);
- un stern (8);
- elementele de fixare ale lanţului (3 şi, parţial, 7 şi 8)
1.2.4.Gâtul (a se vedea figurile 1 şi 2)
Gâtul cuprinde 7 discuri de poliuretan (9). Gradul de rigiditate al gâtului poate fi reglat prin intermediul unui dispozitiv de tensionare a lanţului.
1.2.5.Capul (a se vedea figurile 1 şi 2)
Capul (15) este gol; poliuretanul este întărit de benzi de oţel (17). Dispozitivul de tensionare al lanţului ce permite gâtului să fie reglat constă dintr-un bloc de poliamidă (10), un distanţier tubular (11) şi o componentă de tensionare (12 şi 13). Capul se poate roti la articulaţie între prima şi a doua vertebră cervicală (articulaţia vertebrei atlas), care constă dintr-un ansamblu al dispozitivului de ajustare (14 şi 18), un distanţier (16) şi un bloc de poliamidă (10).
1.2.6.Articulaţia genunchiului (a se vedea figura 4)
Gamba inferioară şi coapsele sunt conectate printr-un tub (27) şi un dispozitiv de tensionare (28).
1.2.7.Articulaţia şoldului (a se vedea figura 4)
Coapsele şi torsul sunt conectate printr-un tub (23), plăcuţe de fricţiune (24) şi un dispozitiv de tensionare (25).
1.2.8.Poliuretan
Tip: compus PU 123 CH
Duritate: 50-60 Shore A
1.2.9.Costum de protecţie
Manechinul este acoperit cu un costum de protecţie.
2.CORECŢIA MASEI
Pentru a calibra manechinul la anumite valori şi la masa sa totală, distribuţia masei poate fi reglată prin intermediul a şase greutăţi de corecţie de un 1 kg fiecare ce pot fi fixate la articulaţia şoldului. Alte 6 greutăţi de poliuretan de 1 kg fiecare pot fi fixate pe spatele torsului.
3.PERNA
O pernă este poziţionată între pieptul manechinului şi costumul de protecţie. Această pernă trebuie să fie făcută din spumă de polietilenă cu următoarea specificaţie:
- duritate: 7-10 Shore A
- grosime: 25 + 5 mm.
Este înlocuibilă.
4.REGLAREA ARTICULAŢIILOR
4.1.Informaţii generale
Pentru a putea obţine rezultate care pot fi reproduse, este necesar să se specifice şi să se controleze frecarea la fiecare articulaţie.
4.2.Articulaţia genunchiului:
se strânge articulaţia genunchiului;
se aşază în poziţie verticală coapsa şi gamba inferioară;
se roteşte gamba inferioară la 30°;
se slăbeşte treptat dispozitivul de tensionare până ce gamba inferioară începe să cadă sub propria sa greutate;
se blochează dispozitivul de tensionare în această poziţie.
4.3.Articulaţiile şoldului:
se măreşte rigiditatea articulaţiilor şoldului în scopul reglării;
se aşază coapsele în poziţie orizontală şi torsul în poziţie verticală;
se roteşte torsul în faţă până ce formează un unghi de 60° cu coapsele;
se slăbeşte treptat dispozitivul de tensionare până ce gamba inferioară începe să cadă sub propria sa greutate;
se blochează dispozitivul de tensionare în această poziţie.
4.4.Articulaţia vertebrei atlas:
se reglează articulaţia vertebrei atlas astfel încât să reziste propriei sale greutăţi în direcţiile faţă şi spate.
4.5.Gâtul:
gâtul poate fi reglat prin intermediul unui dispozitiv de tensionare cu lanţ (13);
când este reglat gâtul, partea de sus a dispozitivului de tensionare va fi deplasată între 40 şi 60 mm, atunci când este supusă unei sarcini orizontale de 10 daN.
TABELUL 1
Componentele manechinului | Masa în kg |
Capul şi gâtul | 4,6 + 0,3 |
Torsul şi braţele | 40,3 + 1,0 |
Coapsele | 16,2 +0,5 |
Gamba inferioară şi talpa | 9,0 + 0,5 |
Masa totală inclusiv greutăţile de corecţie | 75,5 + 1,0 |
TABELUL 2
Nr. referinţă | Nume | Material | Dimensiuni |
1 | Corp | poliuretan | - |
2 | Tubul şoldului | oţel | 76 × 70 × 100 mm |
3 | Elemente de fixare ale lanţului | oţel | 25 × 10 × 70 mm |
4 | Lanţul cilindrului | oţel | 3/4 mm |
5 | Planul umărului | poliuretan | - |
6 | Coaste (secţiunea rulată) | oţel | 30 × 30 × 3 × 250 mm |
7 | Coaste | tablă de oţel perforată | 400 × 85 × 1,5 mm |
8 | Stern | tablă oţel perforată | 250 × 90 × 1,5 mm |
9 | Discuri (6) | poliuretan | ? 90 x 20 mm, [POZĂ - a se vedea actul modificator] 80 x 20 mm 0 75 × 20 mm, [POZĂ - a se vedea actul modificator]70 × 20 mm 0 65 × 20 mm, [POZĂ - a se vedea actul modificator] 60 × 20 mm |
10 | Bloc | poliamidă | 60 × 60 × 25 mm |
11 | Distanţier tubular | oţel | 40 x 40 x 2 x 50 mm |
12 | Şurubul dispozitivului de tensionare | oţel | M16 × 90 mm |
13 | Piuliţa dispozitivului de tensionare | oţel | M16 |
14 | Dispozitivul de tensionare pentru articulaţia vertebrei atlas | oţel | ? 12 x 130 mm(M 12) |
15 | Cap | poliuretan | - |
16 | Distanţier tubular | oţel | ? 18x13×17 mm |
17 | Placă de întărire | oţel | 30 × 3 × 500 mm |
18 | Piuliţa dispozitivului de tensionare | oţel | M12 |
19 | Coapse | poliuretan | - |
20 | Tubul şoldului | oţel | 76 × 70 × 80 mm |
21 | Bara coapsei | oţel | 30 × 30 × 440 mm |
22 | Tubul genunchiului | oţel | 52 × 46 × 40 mm |
23 | Tubul de conectare al şoldului | oţel | 70 × 64 × 250 mm |
24 | Plăcuţe de frecare (4) | oţel | 160 × 75 × 1 mm |
25 | Ansamblul dispozitivului de tensionare | oţel | M12 x 320 mm table şi şuruburi |
26 | Tubul genunchiului | oţel | 52 × 46 × 160 mm |
27 | Tubul de conectare a genunchiului | oţel | 44 × 39 × 190 mm |
28 | Placa dispozitivului de tensionare | oţel | ? 70 x 4 mm |
29 | Tubul tibiei | oţel | 50 × 50 × 2 × 460 mm |
30 | Placa tălpii | oţel | 100 × 170 × 3 mm |
31 | Greutăţi de corecţie a torsului (6) | poliuretan | 1 kg fiecare |
32 | Pernă | spumă poliuretanică | 350 × 250 × 25 mm |
33 | Costum de protecţie | Bumbac şi bandă poliamidică | |
34 | Greutăţi de corecţie a articulaţiei şoldului (6) | oţel | masă de 1 kg fiecare |
Figura 1
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Figura 2
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Figurile 3 şi 4
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Figurile 5 şi 6
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Manechinul aşezat în poziţia indicată în anexa VII, figura 1.
G = centrul de greutate;
T = punctul de măsurare a torsului (amplasat în faţă pe linia centrală a manechinului);
P = punctul de măsurare a pelvisului (amplasat în spate pe linia centrală a manechinului).
ANEXA IX:DESCRIEREA CURBEI DECELERĂRII CĂRUCIORULUI ÎN RAPORT CU TIMPUL
(Curba pentru încercarea dispozitivelor de oprire)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Curba de decelerare a căruciorului, echilibrată cu masele inerte pentru a produce un total de 455 + 20 kg pentru încercările centurii de siguranţă şi 910 + 40 kg pentru încercările sistemelor de reţinere, unde masa nominală a căruciorului şi a structurii vehiculului este de 800 kg, trebuie să rămână în cadrul ariei haşurate de mai sus. Dacă este necesar, masa nominală a căruciorului şi structura vehiculului ataşat poate fi mărită treptat cu 200 kg şi, în acest caz, o masă suplimentară inertă de 28 kg este adăugată la fiecare creştere. În nici un caz masa totală a căruciorului, structura vehiculului şi masele inerte nu trebuie să fie diferite de valoarea nominală pentru încercările de calibrare cu mai mult de + 40 kg Dispozitivul de oprire pe durata calibrării căruciorului este de 400 + 20 mm, iar viteza căruciorului de 50 + 1 km/h.
În ambele cazuri de mai sus, echipamentele de măsurare trebuie să aibă o reacţie care se apropie de 60 Hz cu o variaţie la 100 Hz. Rezonanţele mecanice asociate cu montajul convertizorului nu trebuie să distorsioneze datele citite. Trebuie să se ţină seama de efectul lungimii cablului şi al temperaturii asupra frecvenţei de răspuns (1).
(1)Aceste cerinţe sunt conforme cu Recomandarea ISO R 6478/1980.
ANEXA X:INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
Fiecare centură de siguranţă este însoţită de instrucţiunile care se referă la următoarele puncte, în limba sau limbile statelor membre în care este comercializată.
1.Instrucţiunile de instalare (nu sunt necesare dacă constructorul furnizează vehiculul cu centuri de siguranţă deja instalate) care specifică pentru ce tipuri de vehicule este adecvat ansamblul, precum şi metoda corectă de fixare a ansamblului la vehicul, inclusiv o avertizare astfel încât curelele să nu se uzeze prin frecare.
2.Instrucţiunile de utilizare (ele pot fi incluse în manualul utilizatorului vehiculului, dacă constructorul furnizează vehiculul cu centurile de siguranţă deja instalate) care cuprind instrucţiunile necesare pentru a asigura obţinerea de către utilizator a beneficiilor maxime de la centura de siguranţă. În aceste instrucţiuni se face referire la:
a)importanţa purtării centurii de siguranţă în toate călătoriile;
b)modalitatea corectă de a purta centura de siguranţă şi, în special:
- poziţia stabilită a cataramei;
- necesitatea ca centurile de siguranţă să fie bine strânse când se utilizează;
- poziţionarea corectă a curelelor şi necesitatea de a evita răsucirea lor;
- faptul că fiecare centură de siguranţă trebuie folosită de un singur ocupant şi că centura nu trebuie fixată în jurul unui copil aşezat în braţele unui pasager;
c)metoda de închidere şi deschidere a cataramei;
d)metoda de reglare a centurii de siguranţă;
e)metoda de a utiliza orice retractor care este încorporat în ansamblu şi metoda de a verifica dacă acesta este blocat;
f)metodele recomandate de curăţare a centurii de siguranţă şi de reasamblare a acesteia după curăţare, dacă este cazul;
g)necesitatea de a înlocui centura de siguranţă când a fost utilizată într-un accident serios sau prezintă semne de uzură severă sau a fost tăiată sau, în cazul în care o centură de siguranţă este echipată cu un dispozitiv de pretensionare, când acesta din urmă a fost activat;
h)faptul că centura nu trebuie modificată în nici un fel, întrucât aceste schimbări pot face centura de siguranţă ineficientă; în special, când designul permite ca părţile să fie dezasamblate, trebuie prezentate instrucţiuni pentru a asigura reasamblarea corectă;
i)faptul că centura de siguranţă este destinată pentru uzul ocupanţilor adulţi;
j)strângerea centurii de siguranţă atunci când nu este în uz.
3.În cazul centurilor de siguranţă dotate cu un retractor de tipul 4N, se indică în instrucţiunile de instalare şi pe fiecare ambalaj că această centură de siguranţă nu este adecvată instalării în vehiculele de pasageri cu mai mult de nouă locuri, inclusiv cel al şoferului.
4.Constructorul autovehiculului trebuie să includă în manualul vehiculului instrucţiuni privind adecvarea fiecărei poziţii a scaunului pentru pasageri pentru transportul copiilor până la 12 ani (sau cu o înălţime de 1,5 m) sau a elementelor de fixare a sistemelor de reţinere pentru copii. Informaţiile trebuie fi furnizate în limba naţională sau cel puţin într-una din limbile naţionale ale ţării în care vehiculul este oferit spre vânzare
4.1.Pentru fiecare poziţie a scaunului pasagerului din faţă, constructorul:
4.1.1.indică faptul că poziţia scaunului este adecvată pentru sistemele de reţinere de categorie universală pentru copii;
4.1.2.furnizează o listă a sistemelor de reţinere de categorie universală sau semiuniversală, restrânsă sau specifică vehiculului, adecvată acelei poziţii de şedere, ce indică vârsta pentru care sunt destinate sistemele de reţinere;
4.1.3.furnizează un sistem încorporat de reţinere ce indică vârsta (vârstele) pentru care este destinat sistemul de reţinere la fiecare configuraţie; sau
4.1.4.orice combinaţie de la punctele 4.1.1, 4.1.2 şi 4.1.3.
4.1.5.Dacă un anumit interval de vârstă nu este acoperit de punctele 4.1.1 - 4.1.4 privind anumite locuri pe scaun, constructorul indică faptul că nu trebuie transportaţi copiii din acea categorie de vârstă pe acel loc.
4.1.6.Apendicele 1 la prezenta anexă oferă formatul adecvat pentru aceste informaţii.
ANEXA X1:Apendicele 1
Grupă vârstă | Loc de stat | |||
Ocupant al unui loc în faţă | Ocupant al unui loc în spate | Ocupant al unui loc centru spate | Locuri suplimentare | |
< 10 kg (0 la 9 luni) | X | U | L | 1 |
< 10 kg (0 la 24 luni) | U | U | L | 1 |
9 la 18 kg (9 la 48 luni) | UV | U | L | 1 |
15 la 36 kg (4 la 12 ani) | U | U | B | 1 |
LEGENDĂ:
U: Adecvat pentru sistemele de reţinere din categoria «universală», omologate pentru această grupă de vârstă
UF: Adecvat pentru sistemele de reţinere din categoria «universală» pentru locurile orientate spre înainte, omologate pentru această grupă de vârstă
L: Adecvat pentru sistemele de reţinere pentru copii menţionate în lista anexată. Aceste sisteme de reţinere pot fi din categoriile «vehicul special», «restricţionat», «semiuniversal» sau «universal».
B: Sistem de reţinere încorporat, omologat pentru această grupă de vârstă. X: Poziţia scaunului neadecvată pentru copiii din această grupă de vârstă.
ANEXA XI:ÎNCERCAREA CATARAMEI DUBLE
(descris la punctul 2.7.6.5 din anexa I)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA XII:ÎNCERCAREA DE ABRAZIUNE ŞI DE MICROALUNECARE
Figura 1
Încercare de tip 1
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Exemple de încercări ale amplasărilor care corespund tipului de dispozitiv de reglare
Figura 2
Încercare de tip 2
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Figura 3
încercare de tip 3 şi încercare de microalunecare
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA XIII:ÎNCERCAREA DE COROZIUNE
1.APARATURA DE ÎNCERCARE
1.1.Aparatura constă dintr-o cameră cu ceaţă, un rezervor de soluţie cu sare, o rezervă de aer comprimat şi condiţionat în mod adecvat, una sau mai multe duze de pulverizare, suporturi pentru eşantioane, sistem de încălzire a camerei şi mijloacele de control necesare. Detaliile de mărime şi de construcţie ale aparaturii sunt opţionale, cu condiţia îndeplinirii condiţiilor de încercare.
1.2.Este important să se aibă grijă ca picăturile de soluţie acumulate pe tavan sau pe învelişul camerei să nu cadă pe eşantioanele de încercare şi
1.3.picăturile de soluţie care cad din eşantioanele de încercare să nu revină în rezervor şi apoi să fie pulverizate din nou.
1.4.Aparatura nu trebuie construită din materiale care afectează corozivitatea cetii.
2.AMPLASAREA EŞANTIOANELOR DE ÎNCERCARE ÎN ÎNCĂPEREA CU CEAŢĂ
2.1.Eşantioanele, cu excepţia retractoarelor, sunt sprijinite sau suspendate între 15°şi 30° faţă de planul vertical, şi preferabil paralel cu direcţia principală a fluxului orizontal al cetii în cameră, în raport cu suprafaţa de bază ce este încercată.
2.2.Retractoarele sunt sprijinite sau suspendate, astfel încât axele rolelor pentru benzi să aibă o poziţie normală faţă de direcţia principală a fluxului orizontal al cetii prin cameră. Cureaua care se deschide în retractor urmează, de asemenea, direcţia principală.
2.3.Fiecare eşantion trebuie amplasat astfel încât să permită cetii să se aşeze liber pe toate eşantioanele.
2.4.Fiecare eşantion trebuie amplasat astfel încât să împiedice soluţia de sare să se scurgă de pe un eşantion pe altul.
3.SOLUŢIA DE SARE
3.1.Soluţia de sare este pregătită prin dizolvarea a 5 ± 1 părţi de clorură de sodiu în 9 5 de părţi de apă distilată. Sarea este clorură de sodiu care nu conţine nichel şi cupru, conţinând în stare uscată nu mai mult de 0,1 % de iodură de sodiu şi o cantitate totală nu mai mare de 0,3 % impurităţi.
3.2.Soluţia este de o asemenea natură încât, atunci când este pulverizată la 35°, soluţia colectată să se încadreze în intervalul de pH de 6,5-7,2.
4.ALIMENTAREA CU AER
Alimentarea duzei sau duzelor cu aer comprimat pentru atomizarea soluţiei de sare nu conţine ulei sau impurităţi şi aerul comprimat este menţinut la o presiune între 70 kN/m2şi 170 kN/m2.
5.CONDIŢIILE DIN CAMERA CU CEAŢĂ
5.1.Zona de expunere a camerei cu ceaţă este menţinută la 35 ± 5 °C. Cel puţin două vase colectoare curate vor fi plasate în cadrul zonei de expunere pentru a preveni acumularea picăturilor de soluţie pe eşantioanele de încercare sau pe orice altă sursă. Colectoarele vor fi plasate lângă eşantioanele de încercare, unul cât mai aproape posibil de duze, iar celălalt cât mai departe posibil de acestea. Pentru fiecare 80 cm2 de suprafaţă colectoare orizontală este colectată o medie între 1,0 şi 2,0 ml de soluţie pe oră în fiecare colector, atunci când se măsoară în cel puţin 16 ore.
5.2.Duza sau duzele sunt direcţionate sau oprite astfel încât stropii să nu cadă direct pe eşantioanele de încercare.
ANEXA XIV:ORDINEA CRONOLOGICĂ A ÎNCERCĂRILOR
Punct corespunzător din directivă | Încercare | Eşantioane | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Centură de siguranţă sau SR nr. | Curea nr. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.2, 2.3.2, 2.4.1.1, 2.5.1.1 | Verificarea centurii de siguranţă sau a SR | X | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.2.1, 2.4.2.2 | Veridicarea cataramei | X | X | X | X | X | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.2.6, 2.4.2.7, 2.7.6.1, 2.7.6.5 | Încercarea de rezistenţă a cataramei | X | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.3.2, 2.7.6.1 | Încercarea de rezistenţă a dispozitivului de reglare (şi, dacă este cazul, la retractoare) | X | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.4, 2.7.6.2 | Încercarea de rezistenţă a elementelor de fixare (şi unde este necesar, al retractoarelor) | X | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.2.4, 2.7.6.3 | Încercarea cu temperatură scăzută pe cataramă | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.1.4, 2.7.6.4 | Încercarea impactulului temperaturii joase pe părţile rigide | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.3.3, 2.7.6.6 | Uşurinţa reglării | X | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Condiţionarea/încercarea centurii de siguranţă sau a sistemului de reţinere înaintea încercării dinamice: | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.2.3, 2.6.1.2 | durabilitatea cataramei | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.1.2, 2.7.2 | rezistenţa la coroziune a părţilor rigide | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
condiţionarea retractoarelor | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.5.1.1, 2.4.5.2.1, 2.4.5.2.2, 2.4.5.2.3, 2.7.7.2 | pragul de închidere | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.5.1.2, 2.4.5.2.4, 2.7.7.4 | forţa de retractare | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.5.1.3, 2.4.5.2.5, 2.7.7.1 | durabilitatea | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.5.1.3, 2.4.5.2.5, 2.7.2 | coroziunea | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.5.1.3, 2.4.5.2.5, 2.7.7.3 | praful | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.5.1.2, 2.7.5 | Încercarea lăţimii curelei | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Încercarea rezistenţei curelei după: | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.5.2, 2.7.5, 2.7.3.1 | condiţionarea în cameră | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.5.3, 2.7.5, 2.7.3.2 | condiţionarea la lumină | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.5.3, 2.7.5, 2.7.3.3 | condiţionarea la temperatură joasă | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.5.3, 2.7.5, 2.7.3.4 | condiţionarea la căldură | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.5.3, 2.7.5, 2.7.3.5 | expunerea la apă | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.3.1, 2.7.4 | Încercarea de microalunecare | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.6.2, 2.7.3.6 | Încercarea de abraziune | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.6.1, 2.7.8 | Încercarea dinamică | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.2.5, 2.4.2.7, 2.7.8, 2.7.9 | Încercarea de deschidere a cataramei | X | X | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.7.1.4 | Reţinerea eşantionului de curea | X | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ANEXA XV:CERINŢELE MINIME PENTRU CENTURILE DE SIGURANŢĂ ŞI PENTRU RETRACTOARE
Categorie vehicul | Scaune orientate frontal | Scaune orientate posterior | |||
Locuri de stat auxiliare | Scaune centrale | ||||
Frontale | Altele decât cele frontale | Frontale | Altele decât cele frontale | ||
M1 | Ar4m | Ar4m | Ar4m | Ar4 Ar4m | B, Br3, Br4m |
M2 < = 3,5 T | Ar4m, Ar4Nm | Ar4m, Ar4Nm | Ar4m, Ar4Nm | Ar4m, Ar4Nm | Br3, Br4m, Br4Nm |
M2 > = 3,5T | Br3, Br4m, Br4Nm sau Ar4m, Ar4Nm [POZĂ - a se vedea actul modificator] | Br3, Br4m, Br4Nm sau Ar4m, Ar4Nm[POZĂ - a se vedea actul modificator] | Br3, Br4m, Br4Nm sau Ar4m, Ar4Nm[POZĂ - a se vedea actul modificator] | Br3, Br4m, Br4Nm sau Ar4m, Ar4Nm [POZĂ - a se vedea actul modificator] | Br3, Br4m, Br4Nm |
M3 | A se vedea punctul 3.1.10 pentru condiţiile în care este permisă o centură de siguranţă subabdominală | A se vedea punctul 3.1.10 pentru condiţiile în care este permisă o centură de siguranţă subabdominală | A se vedea punctul 3.1.10 pentru condiţiile în care este permisă o centură de siguranţă subabdominală | A se vedea punctul 3.1.10 pentru condiţiile în care este permisă o centură de siguranţă subabdominală | |
N1 | Ar4m, Ar4Nm | B, Br3, Br4m, Br4Nm, sau nici una | B, Br3, Br4m, Br4Nm sau A, Ar4m, Ar4Nm* | B,Br3, Br4m, Br4Nm sau nici una | Nici una |
Punctele 3.1.8 şi 9 -centura de siguranţă subabdominală solicitată în locurile de stat expuse | Punctul 3.1.7 -centura de siguranţă subabdominală permisă dacă parbrizul nu este în zona de referinţă | Punctele 3.1.8 şi 9 -centura de siguranţă subabdominală solicitată în locurile de stat expuse | |||
N2 | Br3, Br4m, Br4Nm sau Ar4m, Ar4Nm* | B, Br3, Br4m, Br4Nm, sau nici una # | B, Br3, Br4m, Br4Nm sau A, Ar4m, Ar4Nm* | B, Br3, Br4m, Br4Nm sau nici una# | Nici una |
N3 | Punctul 3.1.7 -centura de siguranţă subabdominală permisă dacă parbrizul nu este în zona de referinţă | Punctele 3.1.8 şi 9 -centura de siguranţă subabdominală solicitată în locurile de stat expuse | Punctul 3.1.7 -centura de siguranţă subabdominală permisă dacă parbrizul nu este în zona de referinţă | Punctele 3.1.8 şi 9 -centura de siguranţă subadominală solicitată în locurile de stat expuse | |
Notă: În toate cazurile se pot instala centuri de siguranţă de tip S în locul unei centuri de tip A sau B, cu condiţia să se utilizeze ancoraje care sunt conforme cu Directiva 76/115/CEE.
A: centură de siguranţă (subabdominală şi diagonală) în trei puncte
B: centură de siguranţă (subabdominală) în două puncte
r: retractor
m: retractor cu blocare de urgenţă cu sensibilitate multiplă
3: retractor cu blocare automată
4: retractor cu blocare de urgenţă
N: prag înalt de reacţie (vezi Anexa 1, punctele 1.8.3 - 1.8.5).
ANEXA XVI:CONTROLUL CONFORMITĂŢII PRODUCŢIEI
1.ÎNCERCĂRI
Trebuie demonstrat că centurile de siguranţă îndeplinesc cerinţele pe care se bazează următoarele încercări.
1.1.Verificarea pragului de închidere şi a rezistenţei retractoarelor cu blocare de urgenţă.
Conform dispoziţiilor de la punctul 2.7.7.2, în cea mai nefavorabilă direcţie după ce s-a efectuat încercarea de rezistenţă detaliată la punctele 2.7.2, 2.7.7.1 şi 2.7.7.3, ca o cerinţă a punctului 2.4.5.2.5.
1.2.Verificarea rezistenţei retractoarelor cu blocare automată
Conform dispoziţiilor de la punctul 2.7.7.1, suplimentate de încercările menţionate la punctele 2.7.2 şi 2.7.7.3, ca o cerinţă a punctului 2.4.5.1.3.
1.3.Încercare privind rezistenţa curelelor după expunerea la anumite condiţii
Conform procedurii descrise la punctul 2.7.5, după condiţionarea în conformitate cu cerinţele de la punctele 2.7.3.1-2.7.3.5.
1.3.1.Încercare privind rezistenţa după abraziune
Conform procedurii descrise la punctul 2.7.5, după condiţionarea în conformitate cu cerinţele de la punctul 2.7.3.6.
1.4.Încercare de microalunecare
Conform procedurii descrise la punctul 2.7.4.
1.5.Încercarea părţilor rigide
Conform procedurii descrise la punctul 2.7.6.
1.6.Verificarea cerinţelor de performanţă a centurii de siguranţă şi a sistemului de reţinere atunci când sunt supuse încercării dinamice.
1.6.1.Încercări de condiţionare
1.6.1.1.Centurile de siguranţă sau sistemele de reţinere dotate cu retractoare cu blocare de urgenţă: conform dispoziţiilor prevăzute la punctele 2.7.8. şi 2.7.9., folosind o centură de siguranţă care a fost supusă anterior la 10 000 cicluri ale încercării de rezistenţă a retractorului prevăzută la punctul 2.7.7.1 şi la încercările prevăzute la punctele 2.4.2.3, 2.7.2 şi 2.7.7.3.
1.6.1.2.Centurile de siguranţă sau sistemele de reţinere dotate cu retractor cu blocare automată: conform dispoziţiilor prevăzute la punctele 2.7.8 şi 2.7.9, folosind o centură de siguranţă care a fost supusă anterior la 10 000 cicluri ale încercării de rezistenţă a retractorului prevăzută la punctul 2.7.7.1 şi la încercările prevăzute la punctele 2.4.2.3, 2.7.2 şi 2.7.7.3.
1.6.1.3.Centura de siguranţă statică: conform dispoziţiilor prevăzute la punctele 2.7.8 şi 2.7.9, pe o centură de siguranţă care a fost supusă încercării prevăzute la punctele 2.4.2.3 şi 2.7.2.
1.6.2.Încercări fără condiţionare
Conform dispoziţiilor prevăzute la punctele 2.7.8 şi 2.7.9.
2.FRECVENŢA ŞI REZULTATELE ÎNCERCĂRII
2.1.Frecvenţa încercărilor conform cerinţelor de la punctele 1.1-1.5 este pe o bază aleatorie şi controlată statistic, conform uneia dintre procedurile regulate de asigurare a calităţii.
2.1.1.Mai mult, în cazul retractoarelor cu blocare de urgenţă se verifică toate ansamblurile:
2.1.1.1.fie conform dispoziţiilor prevăzute la punctele 2.7.7.2.1 şi 2.7.7.2.2, în cea mai nefavorabilă direcţie specificată la punctul 2.7.7.21.2. Rezultatele trebuie să respecte cerinţele de la punctele 2.4.5.2.1.1 şi 2.4.5.2.3,
2.1.1.2.fie conform dispoziţiilor prevăzute la punctul 2.7.7.23, în cea mai nefavorabilă direcţie. Cu toate acestea, viteza de înclinare poate fi mai mare decât viteza prevăzută, în măsura în care acest lucru nu afectează rezultatele încercărilor. Rezultatele trebuie să respecte cerinţele de la punctul 2.4.5.21.4.
2.2.1.Încercările cu condiţionare
2.2.1.1.În cazul centurilor de siguranţă echipate cu un retractor cu blocare de urgenţă,
- acolo unde producţia zilnică este mai mare de 1 000 de centuri de siguranţă: una din 100 000 centuri de siguranţă produse, cu o frecvenţă minimă de o centură de siguranţă la două săptămâni;
- acolo unde producţia zilnică este mai mică sau egală cu 1 000 de centuri de siguranţă: una din 10 000 centuri de siguranţă produse, cu o frecvenţă minimă de o centură de siguranţă pe an, pentru fiecare tip de mecanism de blocare, este supusă încercării prevăzute la punctul 1.6.1.1 din prezenta anexă (1).
(1)În sensul prezentei anexe, «tip de mecanism de blocare» înseamnă toate retractoarele cu blocare de urgenţă ale căror mecanisme diferă doar în unghiurile de avans ale detectorului la sistemul de axe de referinţă al vehiculului.
2.2.1.2.În cazul centurilor de siguranţă echipate cu un retractor cu blocare automată şi al centurilor statice,
- acolo unde producţia zilnică este mai mare de 1 000 de centuri de siguranţă: una din 100 000 centuri de siguranţă produse, cu o frecvenţă minimă de o centură de siguranţă la două săptămâni;
- acolo unde producţia zilnică este mai mică sau egală cu 1 000 de centuri de siguranţă: una din 10 000 centuri de siguranţă produse, cu o frecvenţă minimă de o centură de siguranţă pe an,
este supusă încercării prevăzute la punctul 1.6.1.2 sau 1.6.1.3 din prezenta anexă.
2.2.2.Încercări fără condiţionare
2.2.2.1.În cazul centurilor de siguranţă dotate cu un retractor cu blocare de urgenţă, următorul număr de eşantioane este supus încercării menţionate la punctul 1.6.2 din prezenta anexă:
2.2.2.1.1. pentru o producţie nu mai mică de 5 000 de centuri de siguranţă pe zi, 2 centuri de siguranţă din 25 000 produse, cu o frecvenţă minimă de una pe zi, pe tip de mecanism de blocare;
2.2.2.1.2. pentru o producţie mai mică de 5 000 de centuri de siguranţă pe zi, o centură de siguranţă din 5 000 produse, cu o frecvenţă minimă de una pe an, pe tip de mecanism de blocare.
2.2.2.2.în cazul centurilor dotate cu un retractor cu blocare automată şi al centurilor de siguranţă statice, următorul număr de eşantioane este supus încercării prevăzute la punctul 1.6.2 din prezenta anexă:
2.2.2.2.1. pentru o producţie nu mai mică de 5 000 de centuri de siguranţă pe zi, o centură de siguranţă din 25 000 produse, cu o frecvenţă minimă de una pe zi, pe tip omologat;
2.2.2.2.2. pentru o producţie mai mică de 5 000 de centuri de siguranţă pe zi, o centură de siguranţă din 5 000 produse, cu o frecvenţă minimă de una pe an, pe tip omologat.
2.2.3.Rezultate
Rezultatele încercării trebuie să respecte cerinţele prevăzute la punctul 2.6.1.31 din anexa 1.
Deplasarea înainte a manechinului poate fi controlată în sensul punctului 2.6.1.3.2 din anexa I (sau punctul 2.6.1.4, când este cazul), pe durata unei încercări de condiţionare, în conformitate cu punctul 1.6.1 din prezenta anexă, printr-o metodă adaptată simplificată.
2.2.3.1.În cazul omologării conform punctului 2.6.1.3.3 din anexa I la prezenta directivă şi punctului 1.6.1 din prezenta anexă, se specifică doar că nici o parte a centurii de siguranţă nu trebuie distrusă sau dezasamblată şi că nu se va depăşi viteza de 24 km/h a punctului de referinţă al pieptului la deplasarea de 300 mm.
2.3.Dacă un eşantion nu trece o încercare anume, se efectuează o încercare suplimentară pentru aceleaşi cerinţe pe cel puţin alte trei eşantioane. În cazul încercărilor dinamice, dacă una dintre acestea nu trece încercarea, deţinătorul omologării sau reprezentantul său legal autorizat anunţă autoritatea competentă care a acordat omologarea, indicând ce măsuri au fost luate pentru restabilirea conformităţii producţiei.
ANEXA XVII:CERINŢE PENTRU SISTEMELE DE REŢINERE PENTRU COPII
Cerinţele pentru omologarea sistemelor de fixare sunt prezentate la alineatele (2), (6), (7), (8), (9) şi (14) din Regulamentul nr. 44 al Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite (1), împreună cu anexele 3 - 21, până la seria 03 de amendamente inclusiv.
(1)Reprodusă şi publicată în Jurnalul Oficial.
[Referinţele de la alineatele (6) - (8) de mai sus la Regulamentele nr. 14, 16 şi 21 sunt înţelese ca Directiva 76/115/CEE, prezenta directivă şi Directiva 74/60/CEE.]
ANEXA XVIII:CERINŢELE DE INSTALARE PENTRU SISTEMELE DE REŢINERE PENTRU COPII
Cerinţele pentru instalarea sistemelor de reţinere pentru copii sunt prezentate în anexa 13 la Rezoluţia Comună R.E. 3 a Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, punctul 5.2 şi apendicele 2, reproduse în apendicele la prezenta anexă.
ANEXA XIX:Apendicele 1
Textul reprodus mai jos face referire la anexa 13 (punctul 5.2 şi apendicele 2 din Rezoluţia Comună R.E. 3 a Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite R.E.3. (document TRANS/WP.29/78/Rev. 1 din 11 august 1997).
A)ANEXA 13: RECOMANDARE PRIVIND CERINŢELE PENTRU INSTALAREA CENTURILOR DE SIGURANŢĂ ŞI A SISTEMELOR DE REŢINERE PENTRU OCUPANŢII ADULŢI AI AUTOVEHICULELOR PE SCAUNELE DIN FAŢĂ ŞI DIN SPATE
5.2.Un sistem de reţinere pentru copii din categoria «universală» înseamnă un sistem de reţinere pentru copii aprobat pentru categoria «universală» din Regulamentul EDE Nr. 44, seria 0 3 la amendamente. Poziţiile scaunelor indicate de constructorul vehiculului ca fiind adecvate pentru instalarea sistemelor de reţinere pentru copii din categoria «universală» trebuie să respecte dispoziţiile apendicelui 2 la prezenta anexă.
B)Apendicele 2
Dispoziţii privind instalarea sistemelor de reţinere pentru copii din categoria «universală» montate cu echipamentul centurii de siguranţă al vehiculului
1.GENERALITĂŢI
1.1.Procedura de încercare şi cerinţele din acest apendice sunt utilizate pentru a determina adecvarea poziţiilor scaunelor pentru instalarea sistemelor de fixare pentru copii din categoria «universală».
1.2.încercările pot fi desfăşurate într-un vehicul sau într-o parte reprezentativă a acestuia.
2.PROCEDURA DE ÎNCERCARE
2.1.Ajustaţi scaunul la poziţia sa cea mai de jos şi mai în spate.
2.2.Ajustaţi unghiul spătarului scaunului în poziţia proiectată de constructor. În absenţa oricărei specificaţii, trebuie să se utilizeze un unghi de 25 grade faţă de planul vertical, sau poziţia fixă cea mai apropriată a spătarului scaunului.
2.3.Fixaţi ancorarea umerilor la cea mai joasă poziţie.
2.4.Puneţi o bucată de bumbac pe spătarul scaunului şi pe pernă.
2.5.Montaţi accesoriile (aşa cum au fost descrise în figura 1 din prezentul apendice) pe scaunul vehiculului.
2.6.Dacă locul de stat este destinat să fie utilizată pentru un sistem de reţinere universal orientat spre înainte sau spre înapoi, procedaţi conform punctelor 2.6.1, 2.7, 2.8, 2.9 şi 2.10. Dacă locul de stat este destinat să permită doar un sistem de reţinere universal orientat spre înainte, procedaţi conform punctelor 2.6.2, 2.7, 2.8, 2.9 şi 2.10.
2.6.1.Aranjaţi cureaua centurii de siguranţă în jurul accesoriilor de fixare aproximativ în poziţia corectă din figurile 2 şi 3, apoi închideţi catarama.
2.6.2.Aranjaţi cureaua centurii de siguranţă aproximativ în poziţia corectă în jurul părţii de jos a accesoriilor de fixare cu o rază de 155 mm, aşa cum arată figura 3, apoi închideţi catarama.
2.7.Asiguraţi-vă că accesoriile de fixare sunt localizate cu linia centrului pe linia centrului aparentă a poziţiei scaunului +25 mm, cu linia centrului său paralelă cu linia centrului vehiculului.
2.8.Asiguraţi-vă că aţi îndepărtat jocul chingilor. Utilizaţi forţă suficientă pentru a îndepărta jocul, nu încercaţi să tensionaţi chingile.
2.9.Împingeţi către spate centrul părţii din faţă a accesoriilor de fixare cu o forţă de 100 N + 10N, aplicată paralel cu suprafaţa de jos şi îndepărtaţi forţa.
2.10.împingeţi vertical în spate pe centrul suprafeţei de sus a accesoriilor de fixare cu o forţă de 100 N + 10 N şi îndepărtaţi forţa.
3.CERINŢE
3.1.Baza accesoriilor de fixare intră în contact atât cu părţile din faţă, cât şi cu cele din spate ale suprafeţei pernei scaunului. Dacă acest contact nu are loc datorită întreruperii accesului centurii de siguranţă în accesoriile de fixare pentru încercare, această întrerupere poate fi acoperită în linie cu suprafaţa fundului accesoriilor de fixare pentru încercare.
3.2.Porţiunea abdominală a centurii de siguranţă va atinge accesoriile de fixare pe ambele părţi în spatele traiectoriei centurii de siguranţă subabdominale (a se vedea figura 3).
3.3.În cazul în care cerinţele de mai sus nu respectă ajustările prevăzute la punctele 2.1, 2.2 şi 2.3, scaunul, spătarul scaunului şi ancorările centurii de siguranţă pot fi reglate într-o poziţie alternativă de către constructor, pentru utilizarea normală la care va fi repetată procedura de instalare de mai sus, iar cerinţele vor fi din nou verificate şi respectate.
Figura 1
Specificaţiile accesoriilor de fixare
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Figura 2
Instalarea accesoriilor de fixare pe scaunul vehiculului
(A se vedea punctul 2.6.1)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Figura 3
Verificarea compatibilităţii
(A se vedea punctele 2.6.1 şi 3.2)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Centura de siguranţă este doar arătată