Directiva 72/306/CEE/02-aug-1972 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile preconizate împotriva emisiilor de poluanţi provenind de la motoarele diesel destinate propulsiei vehiculelor
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Directiva 72/306/CEE/02-aug-1972 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile preconizate împotriva emisiilor de poluanţi provenind de la motoarele diesel destinate propulsiei vehiculelor
Dată act: 2-aug-1972
Emitent: Consiliul Comunitatilor Europene
CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene şi, în special, articolul 100 al acestuia,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Adunării parlamentare,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social,
întrucât specificaţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, în conformitate cu legislaţiile naţionale, se referă, inter alia, la emisiile de poluanţi provenind de la motoarele diesel destinate propulsiei vehiculelor;
întrucât aceste specificaţii diferă de la un stat membru la altul; întrucât, în consecinţă, devine necesar ca toate statele membre să adopte aceleaşi specificaţii, fie în completarea, fie în locul normelor existente pentru a permite, în special, aplicarea pentru orice tip de vehicul a procedurii de omologare CEE care face obiectul Directivei Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor şi a remorcilor acestora (1);
(1)JO L 42, 23.2.1970, p. 1.
întrucât, în ceea ce priveşte specificaţiile tehnice, este recomandabilă respectarea celor adoptate de Comisia Economică pentru Europa a ONU în Regulamentul nr. 24 (Prevederi uniforme privind omologarea vehiculelor echipate cu motoare diesel privind emisiile de poluanţi provenind de la motor), care este anexat la Acordul din 20 martie 1958 privind adoptarea unor condiţii uniforme de omologare şi recunoaştere reciprocă a omologării echipamentelor şi componentelor pentru autovehicule (2),
(2)Doc. E/CEE-ONU/324 - E/CEE-ONU/TRANS/505, Rev 1/add 23, 23.8.1971.
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
-****-
Art. 1
În sensul prezentei directive, «vehicul» reprezintă orice vehicul echipat cu motor diesel destinat utilizării pe şosea, cu sau fără caroserie, având cel puţin patru roţi şi o viteză maximă din construcţie de peste 25 km/h, cu excepţia vehiculelor care se deplasează pe şine, a tractoarelor şi maşinilor agricole şi a tuturor maşinilor mobile.
Art. 2
Statele membre nu pot refuza acordarea omologării CEE de tip sau a omologării naţionale unui vehicul din motive legate de poluanţii emişi de motorul diesel care echipează vehiculul respectiv, în cazul în care motorul este în conformitate cucerinţele anexelor corespunzătoare ale prezentei directive.
Art. 3
Statul membru care acordă omologarea de tip adoptă măsurile necesare pentru a fi informat cu privire la orice modificare a uneia dintre componentele sau caracteristicile prevăzute la anexa I punctul 1.1. Autorităţile competente ale acelui stat decid dacă prototipul modificat trebuie supus unor încercări noi şi dacă este necesar un nou buletin de încercări. Dacă din aceste încercări rezultă neîncadrarea în dispoziţiile prezentei directive, modificarea nu se autorizează.
Art. 4
Modificările necesare pentru adaptarea specificaţiilor din anexe la progresul tehnic se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor şi a remorcilor acestora.
Art. 5
(1)Statele membre adoptă prevederile necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de optsprezece luni de la notificarea sa şi informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
(2)De asemenea, de la notificarea prezentei directive, statele membre informează Comisia în timp util pentru ca aceasta să-şi prezinte observaţiile cu privire la cele mai importante acte cu putere de lege sau acte administrative pe care intenţionează să le adopte în domeniul reglementat prin prezenta directivă.
-****-
Adoptată la Bruxelles, 2 august 1972.
Pentru Consiliu Preşedintele T. WESTERTERP |
ANEXĂ:
LISTA ANEXELOR Anexa I:Definiţii, cererea de omologarea CE de tip, acordarea omologării CE de tip, simbolul coeficientului de absorbţie corectat, specificaţii şi încercări, modificări ale tipului, conformitatea producţiei Apendicele 1: Fişă de informaţii Apendicele 2: Certificat de omologare de tip Anexa II: Exemplu de simbol al coeficientului de absorbţie corectat Anexa III: Încercare în regim stabilizat pe toată curba de încărcare Anexa IV: Încercarea la accelerare liberă Anexa V: Valori limită aplicabile pentru încercarea în regim stabilizat Anexa VI: Caracteristicile opacimetrelor Anexa VII: Instalarea şi utilizarea opacimetrului | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ANEXA I:DEFINIŢII, CEREREA DE OMOLOGARE CE DE TIP, ACORDAREA OMOLOGĂRII CE DE TIP, SIMBOLUL COEFICIENTULUI DE ABSORBŢIE CORECTAT, SPECIFICAŢII şl ÎNCERCĂRI, MODIFICĂRI ALE TIPULUI, CONFORMITATEA PRODUCŢIEI
[textul din anexa I^(1) a fost abrogat la 01-ian-2007 de punctul 2. din anexa 1 din Directiva 97/20/CE/18-apr-1997]
[textul din anexa I^(1) a fost abrogat la 01-ian-2007 de punctul 4. din anexa 1 din Directiva 97/20/CE/18-apr-1997]
1.DEFINIŢII
1.1."tip de vehicul clasificat din punctul de vedere al limitării emisiei poluanţilor provenind de la motor" reprezintă autovehicule care nu diferă în privinţa caracteristicilor esenţiale, cum ar fi cele ale vehiculului şi motorului definite în apendicele 1;
1.2."motor diesel" reprezintă un motor care funcţionează după principiul "aprinderii prin compresie";
1.3."dispozitiv de pornire la rece" reprezintă un dispozitiv care, prin funcţionarea sa, măreşte temporar volumul de combustibil din motor şi are scopul de a facilita pornirea acestuia;
1.4."opacimetru" reprezintă un instrument de măsurare continuă a coeficienţilor de absorbţie a luminii de către gazele de eşapament emise de vehicule.
1.1.Fotografii şi/sau desene ale unui vehicul reprezentativ:....................
1.1.Marcă:..........................
1.2.Tip:.............................. (specificaţi procentul de ulei în amestec dacă se amestecă lubrifiantul şi carburantul)
2.CEREREA DE OMOLOGARE CEE DE TIP
2.1.Cererea pentru omologarea CE de tip, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Directiva 70/156/CEE, pentru un tip de vehicul, în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi provenind de la motoarele diesel este depusă de constructor.
2.2.Apendicele 1 prezintă un model de fişă de informaţii
2.3.Motorul şi echipamentul pentru montarea pe vehicul, specificate în apendicele 1, sunt prezentate autorităţii de inspecţie tehnică competente, care efectuează testele de omologare menţionate la punctul 5. Totuşi, la solicitarea producătorului şi cu acordul autorităţii de inspecţie tehnică care efectuează testele de omologare, poate fi efectuat un test pe un vehicul reprezentativ pentru tipul care trebuie omologat.
3.ACORDAREA OMOLOGĂRII CE DE TIP
3.1.Atunci când sunt îndeplinite cerinţele corespunzătoare, se acordă omologarea CE de tip în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) şi, după caz, cu articolul 4 alineatul (4) din Directiva 70/156/CEE.
3.2.Apendicele 2 prezintă un model de certificat de omologare CE de tip.
3.3.Fiecărui tip de vehicul omologat i se atribuie un număr de omologare, în conformitate cu anexa VII la Directiva 70/156/CEE. Acelaşi stat membru nu atribuie acelaşi număr altui tip de vehicul.
4.SIMBOLUL COEFICIENTULUI DE ABSORBŢIE CORECTAT
[textul din punctul 4. din anexa I^(1) a fost abrogat la 01-ian-2007 de punctul 13. din anexa 1 din Directiva 97/20/CE/18-apr-1997]
[textul din punctul 4. din anexa I^(1) a fost abrogat la 01-ian-2007 de punctul 13. din anexa 1 din Directiva 97/20/CE/18-apr-1997]
[textul din punctul 4. din anexa I^(1) a fost abrogat la 01-ian-2007 de punctul 13. din anexa 1 din Directiva 97/20/CE/18-apr-1997]
4.1.Pe fiecare vehicul corespunzător unui tip de vehicul omologat conform prezentei directive se ataşează într-un loc vizibil şi uşor de citit, specificat înAnexa la certificatul de omologare de tip prezentat în apendicele 2, un simbol reprezentând un dreptunghi care înconjoară o cifră ce exprimă în m-1 coeficientul de absorbţie corectat obţinut în momentul omologării, în cursul încercării la acceleraţie liberă şi determinat în momentul omologării prin metoda stabilită la punctul 3.2 din anexa IV.
4.2.Simbolul trebuie să fie uşor de citit şi indelebil.
4.3.Anexa II prezintă un exemplu de schemă a acestui simbol.
5.SPECIFICAŢII ŞI ÎNCERCĂRI
5.1.Generalităţi
Componentele care pot afecta emisiile de poluanţi sunt proiectate, construite şi montate astfel încât să permită vehiculului să respecte dispoziţiile prezentei directive, în condiţii normale de utilizare, în ciuda vibraţiilor la care poate fi supus.
5.2.Specificaţii privind dispozitivele de pornire la rece
5.2.1.Dispozitivul de pornire la rece trebuie proiectat şi construit astfel încât să nu poată fi pornit sau menţinut în funcţiune atunci când vehiculul funcţionează normal.
5.2.2.Prevederile de la punctul 5.2.1 anterior nu se aplică dacă este îndeplinită cel puţin una din următoarele condiţii:
5.2.2.1.Coeficientul de absorbţie a luminii pentru gazele emise de motor la turaţii constante, măsurat prin metoda descrisă în anexa III, cu dispozitivul de pornire la rece în funcţiune, este în limitele menţionate la anexa V.
5.2.2.2.Menţinerea în funcţiune a dispozitivului de pornire la rece determină oprirea motorului într-un interval de timp rezonabil.
5.3.Specificaţii privind emisia poluanţilor
5.3.1.Emisia poluanţilor de către tipul de vehicul supus omologării trebuie măsurată prin cele două metode descrise în anexele III şi IV, privind încercările la turaţie constantă respectiv cele la acceleraţie liberă (1).
(1)Se efectuează un test la acceleraţie liberă, având scopul principal de a oferi o valoare de referinţă pentru autorităţile competente care utilizează această metodă pentru verificarea vehiculelor în funcţiune.
5.3.2.Emisia de poluanţi măsurată prin metoda descrisă în anexa III nu trebuie să depăşească limitele prevăzute la anexa V.
5.3.3.În cazul motoarelor cu turbocompresor de eşapament, coeficientul de absorbţie măsurat la acceleraţie liberă nu trebuie să depăşească limitele prevăzute în anexa VI pentru valoarea fluxului nominal corespunzător coeficientului de absorbţie maximă măsurat în cursul încercării la turaţii constante, plus 0,5 m 1.
5.4.Sunt permise instrumente de măsură echivalente. Dacă este utilizat un instrument diferit de cel descris în anexa VI, trebuie făcută dovada echivalenţei sale pentru motorul examinat.
6.MODIFICĂRI ALE TIPULUI ŞI ALE OMOLOGĂRILOR
6.1.În cazul modificărilor tipului omologat în temeiul prezentei directive, se aplică dispoziţiile articolului 5 din Directiva 70/156/CEE.
7.CONFORMITATEA PRODUCŢIEI
7.1.Se iau măsuri pentru asigurarea conformităţii producţiei în conformitate cu dispoziţiile articolului 10 din Directiva 70/156/CEE.
7.2.Trebuie verificată, în special, conformitatea vehiculului cu tipul omologat în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi provenind de la motoarele diesel pe baza rezultatelor prezentate în anexa la certificatul de omologare de tip prezentat în apendicele 2. În completare:
7.2.1.Atunci când se verifică un vehicul selectat din serie, testele se efectuează după cum urmează:
7.2.1.1.Un vehicul care nu a fost niciodată rulat este supus încercării la acceleraţie liberă descris în anexa IV. Vehiculul este considerat conform cu tipul omologat în cazul în care coeficientul de absorbţie determinat nu depăşeşte cu peste 0,5 m-1 cifra indicată de simbolul de pe valoarea corectată a coeficientului.
7.2.1.2.În cazul în care cifra determinată în încercarea menţionată la punctul 7.3.1. anterior depăşeşte cu peste 0,5 m-1 cifra indicată de simbol, un vehicul de acest tip sau motorul său sunt supuse încercării la turaţii constante pe curba de încărcare completă, conform descrierii din anexa III. Nivelul emisiilor nu trebuie să depăşească limitele prevăzute în anexa V.
Apendicele 1
FIŞĂ DE INFORMAŢII NR. ..... în conformitate cu anexa I la Directiva 70/156/CEE a Consiliului (*) privind omologarea CE de tip a unui vehicul în ceea ce priveşte măsurile preconizate împotriva emisiei de poluanţi provenite de la motoarele diesel (Directiva 72/306/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva .../.../CE)
(*)Numerele punctelor şi notelor de subsol utilizate în prezenta fişă de informaţii corespund celor din anexa I la Directiva 70/156/CEE. Punctele care nu au relevanţă pentru prezenta directivă au fost omise.
Următoarele informaţii sunt furnizate, după caz, în trei exemplare şi sunt însoţite de un cuprins. Orice desen trebuie transmis la scara corespunzătoare şi cu suficiente detalii în format A4 sau într-un dosar de format A4. Fotografiile, dacă există, trebuie să prezinte suficiente detalii.
Dacă sistemele, componentele sau unităţile tehnice separate au elemente de control electronice, trebuie transmise informaţii privind performanţele acestora.
0. INFORMAŢII GENERALE
0.1. Marca (numele comercial al constructorului):.........................
0.2. Tipul şi denumirea sau denumirile comerciale generale:...................
0.3. Modul de identificare a tipului, dacă este marcat pe vehicul (b):................
0.3.1. Amplasarea marcajului:......................
0.4. Categoria vehiculului(c):.........................
0.5. Denumirea şi adresa constructorului:........................
0.8. Adresa (adresele) fabricii (fabricilor) de asamblare:................
1.CARACTERISTICI GENERALE DE CONSTRUCŢIE A VEHICULULUI
3.MOTORUL (q)
3.1.Constructor:........................
3.1.1.Codul constructorului motorului (marcat pe motor sau prin alte mijloace de identificare):......
3.2.1.1.Principiu de funcţionare: aprindere pozitivă/aprindere prin comprimare, în patru timpi/în doi timpi (1)
3.2.1.2.Numărul şi poziţionarea cilindrilor:..................
3.2.1.2.1. Alezaj (r):....................... mm
3.2.1.2.2. Cursă (r):.................... mm
3.2.1.2.3. Ordine de aprindere:..........................................................................................
3.2.1.3.Capacitatea motorului (s):................. cm3
3.2.1.4.Raport volumetric de comprimare (2):...................
3.2.1.5.Desene ale camerei de ardere, coroanei pistonului şi, în cazul motoarelor cu aprindere pozitivă, ale inelelor pistonului:.............
3.2.1.6.Turaţia de mers în gol (2):............. min-1
3.2.1.8.Putere maximă netă (t):............ kW la ......... min-1 (valoarea declarată de constructor)
3.2.1.9.Turaţia maximă admisă a motorului indicată de constructor............. min-1
3.2.4.Alimentarea cu carburant
3.2.4.2.Prin injecţie de carburant (numai aprindere prin comprimare): da/nu (1)
3.2.4.2.1. Descrierea sistemului:....................
3.2.4.2.2. Principiu de funcţionare: injecţie directă/precameră/cameră turbionară (1)
3.2.4.2.3. Pompa de injecţie
3.2.4.2.3.1. Marcă (mărci):...................
3.2.4.2.3.2. Tip (tipuri):...................
3.2.4.2.3.3. Combustibil maxim alimentat (1) (2):......... mm3/cursă sau ciclu la o turaţie a pompei de: ...... min-1 sau, alternativ, o diagramă caracteristică:.............
3.2.4.2.3.4. Temporizarea injecţiei (2):.....................
3.2.4.2.3.5. Curba avansului injecţiei (2):........................
3.2.4.2.3.6. Procedeu de calibrare: stand de încercare/motor (1)
3.2.4.2.4. Dispozitiv de comandă automată
3.2.4.2.4.1. Tip:....................
3.2.4.2.4.2. Punct de întrerupere
3.2.4.2.4.2.1. Punct de întrerupere la încărcare:............................. min-1
3.2.4.2.4.2.2. Punct de întrerupere fără încărcare:.................... min-1
3.2.4.2.5. Tubulatura injecţiei
3.2.4.2.5.1. Lungime:.................. mm
3.2.4.2.5.2. Diametru intern:...................... mm
3.2.4.2.6. Injector/injectoare
3.2.4.2.6.1. Marcă/mărci:...................
3.2.4.2.6.2. Tip (tipuri):.................
3.2.4.2.6.3. Presiune de deschidere (2):............ kPa sau diagramă caracteristică (2):............
3.2.4.2.7.Sistemul de pornire la rece
3.2.4.2.7.1. Marcă (mărci):......................
3.2.4.2.7.2. Tip (tipuri):.......................
3.2.4.2.7.3. Descriere:.............................
3.2.4.2.9. Unitatea de control electronic
3.2.4.2.9.1. Marcă (mărci):............................
3.2.4.2.9.2. Descrierea sistemului:...........................
3.2.4.4.Pompă de alimentare
3.2.4.4.1. Presiune (2):............ kPa sau diagrama caracteristică (2):...............
3.2.7.Sistemul de răcire (cu lichid/cu aer) (1)
3.2.8.Sistemul de admisie
3.2.8.1.Schimbător de presiune: da/nu (1)
3.2.8.1.1. Marcă (mărci):.........................
3.2.8.1.2. Tip (tipuri):........................
3.2.8.1.3. Descrierea sistemului (de exemplu, presiunea maximă de schimbare:...... Pa, pragul de pierdere, dacă există):.................
3.2.8.2.Răcitor intermediar: da/nu (1)
3.2.8.3.Depresurizare admisie la turaţia normală a motorului şi la 100 % încărcare
minimum permis:..................... kPa
maximum permis:.................... kPa
3.2.8.4.Descrierea şi desenele ţevilor de admisie şi accesoriilor acestora (cameră de umplere, dispozitiv de încălzire, prize de aer suplimentare etc.):.................
3.2.8.4.1. Descrierea diferitelor admişii (inclusiv desene şi/sau fotografii):...................
3.2.8.4.2. Filtru de aer, desene:................... sau
3.2.8.4.2.1. Marcă (mărci):..............................
3.2.8.4.2.2. Tip (tipuri):.............................
3.2.8.4.3. Amortizorul admisiei, desene:.................... sau
3.2.8.4.3.1. Marcă (mărci):............................
3.2.8.4.3.2. Tip (tipuri):..........................
3.2.9.Sistemul de evacuare
3.2.9.1.Descrierea şi/sau desenul diferitelor colectoare de evacuare:..................
3.2.9.2.Descrierea şi/sau desenul sistemului de evacuare:...................
3.2.9.3.Presiunea posterioară maximă permisă la turaţia normală a motorului şi încărcare de 100 %: ................ kPa
3.2.10. Ariile minime ale secţiunilor transversale ale admisiei şi evacuării:................
3.2.11. Temporizarea valvei sau date echivalente
3.2.11.1. Deschiderea maximă a valvelor, unghiurile de deschidere şi închidere sau detalii de temporizare a sistemelor de distribuţie alternative, în relaţie cu centrii exacţi:................
3.2.11.2. Setări de referinţă şi/sau normale (1):..................
3.2.12. Măsuri luate împotriva poluării aerului
3.2.12.2. Dispozitive suplimentare antipoluare (dacă există şi nu sunt prezentate în alt capitol)
3.2.12.2.1. Convertor catalitic: da/nu (1)
3.2.12.2.1.1. Numărul convertoarelor şi elementelor catalitice:.................
3.2.12.2.1.2. Dimensiunea, forma şi volumul (convertorului) convertoarelor catalitice:................
3.2.12.2.1.3. Tipul acţiunii catalitice:..........................
3.2.12.2.1.4. Încărcătură totală de metale preţioase:........................
3.2.12.2.1.5. Concentraţie relativă:............................
3.2.12.2.1.6. Substrat (structură şi material):.......................
3.2.12.2.1.7. Densitate celulară:.......................
3.2.12.2.1.8. Tipul carcasei convertoarelor catalitice:.....................
3.2.12.2.1.9. Localizarea convertoarelor catalitice (locul şi distanţa de referinţă în linia de evacuare):......
3.2.12.2.4. Recircularea gazului de evacuare: da/nu (1)
3.2.12.2.4.1. Caracteristici (flux normal etc.):........................
3.2.12.2.6. Filtru pentru particule: da/nu (1)
3.2.12.2.6.1. Dimensiunea, forma şi capacitatea filtrului pentru particule:..................
3.2.12.2.6.2. Tipul şi schema filtrului pentru particule:.......................
3.2.12.2.6.3. Amplasare (distanţa de referinţă în sistemul de evacuare):..................
3.2.12.2.6.4. Metodă sau sistemul de regenerare, descriere şi/sau desen:.................
3.2.12.2.7. Alte sisteme (descriere şi funcţionare):.......................
3.2.13. Amplasarea simbolului coeficientului de absorbţie (numai pentru motoarele cu aprindere prin comprimare):.....................
4.TRANSMISIA(V)
4.3.Momentul de inerţie al volantului motorului:...........................
4.3.1.Momentul suplimentar de inerţie dacă treapta de viteze nu e cuplată:.....................
(Data, dosarul)
(1)Se taie menţiunile necorespunzătoare.
(2)Dacă modul de identificare a tipului conţin caractere care nu sunt relevante pentru descrierea vehiculului, componentei sau unităţii tehnice separate cuprinse în acest certificat de omologare, aceste caractere sunt reprezentate în documentaţie prin simbolul«?» (de exemplu ABC??123??).
- Anexa la apendicele 1
INFORMAŢII PRIVIND CONDIŢIILE DE ÎNCERCARE
1.LUBRIFIANT UTILIZAT
2.PERFORMANŢELE MOTORULUI
2.1.Puterea în cele şase puncte de măsurare menţionate la punctul 2.1 din anexa III:...............
2.1.1.Puterea motorului măsurată pe standul de încercare:....................
2.1.2.Puterea motorului măsurată pe roţile vehiculului:....................
Turaţia motorului (min-1) | Putere măsurată (kW) |
1. .................................................... | |
2. .................................................... | |
3. .................................................... | |
4. .................................................... | |
5. .................................................... | |
6. .................................................... |
Apendicele 2
MODEL
[format maxim: A4 (210 x 297 mm)]
CERTIFICAT CE DE OMOLOGARE DE TIP
Ştampila autorităţii
Comunicare privind:
- omologarea de tip (1);
- prelungirea omologării de tip (1);
- refuzul omologării de tip (1);
- retragerea omologării de tip (1)
pentru un tip de vehicul/componentă/unitate tehnică separată (1) în temeiul Directivei ....../....../CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva .../.../CE.
Numărul omologării de tip:.............................
Motivul prelungirii:.........................
SECŢIUNEA I:
0.1.Marca (numele comercial al constructorului):......................
0.2.Tip şi descriere comercială generală:...........................
0.3.Mod de identificare a tipului dacă este marcat pe vehicul/componentă/unitate tehnică separată (1) (2):
0.3.1.Amplasarea marcajului:.....................
0.4.Categoria vehiculului (1) (3):.............................
0.5.Denumirea şi adresa constructorului:............................
0.7.În cazul componentelor şi unităţilor tehnice distincte, localizarea şi metoda de aplicare a marcajului CE de omologare:....................
0.8.Adresa (adresele) fabricii (fabricilor) de asamblare:........................
SECŢIUNEA II:
1.Informaţii suplimentare (dacă este cazul): a se vedea addendumul
2.Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor:....................
3.Data raportului de încercare:........................
4.Numărul raportului de încercare:............................
5.Observaţii (dacă există): a se vedea addendumul
6.Locul:...........................
7.Data:.....................
8.Semnătura:.........................
9.Se anexează cuprinsul dosarului descriptiv depus la autoritatea de omologare, care poate fi obţinut la cerere.
(1)Se taie menţiunile necorespunzătoare.
(2)Dacă modul de identificare a tipului conţin caractere care nu sunt relevante pentru descrierea vehiculului, componentei sau unităţii tehnice separate cuprinse în acest certificat de omologare, aceste caractere sunt reprezentate în documentaţie prin simbolul«?» (de exemplu ABC??123??).
(3)În conformitate cu definiţiile din anexa II A la Directiva 70/156/CEE.
Addendum la certificatul CE de omologare de tip nr. ... privind omologarea de tip a unui vehicul în temeiul Directivei 72/306/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva .../.../CEE
1.Informaţii suplimentare
1.1.Motorul
1.1.1.Codul constructorului motorului (marcat pe motor sau prin alte mijloace de identificare):............
1.2.Rezultatele încercării
1.2.1.În regim stabilizat:
Turaţia motorului (min-1) | Fluxul nominal G (litri/secundă) | Valori limită de absorbţie (m-1) | Valori de absorbţie măsurate (m-1) |
1. ....................... | |||
2. ....................... | |||
3. ....................... | |||
4. ....................... | |||
5. ....................... | |||
6. ....................... |
1.2.2.La acceleraţie liberă
1.2.2.1.Valoarea măsurată a coeficientului de absorbţie:............... m-1
1.2.2.2.Valoarea corectată a coeficientului de absorbţie:............... m-1
1.2.2.3.Localizarea simbolului coeficientului de absorbţie pe vehicul:.......................
5.Observaţii:......................... .
ANEXA II:EXEMPLU DE SIMBOL DE COEFICIENT DE ABSORBŢIE CORECTAT
ANEXA II:
[textul din anexa II a fost abrogat la 01-ian-2007 de punctul 23. din anexa 1 din Directiva 97/20/CE/18-apr-1997]
POZĂ- a se vedea actul iniţial
Simbolul de mai sus arată că un coeficient de absorbţie corectat este de 1,30 m 1.
ANEXA III:ÎNCERCAREA LA TURAŢII CONSTANTE PE CURBA DE ÎNCĂRCARE COMPLETĂ
1.INTRODUCERE
1.1.Prezenta anexă descrie metoda de stabilire a emisiilor de poluanţi la diferite turaţii constante pe curba de încărcare completă.
1.2.Încercările pot fi efectuate fie pe un motor, fie pe un vehicul.
2.PRINCIPIUL DE MĂSURARE
2.1.Se procedează la măsurarea opacităţii gazelor evacuate produse de motor, cu motorul rulând la încărcarea maximă şi la turaţie constantă. Se efectuează şase măsurări cu turaţii ale motorului distribuite uniform între turaţia corespunzătoare puterii maxime şi cea mai mare dintre următoarele două turaţii:
- 45 % din regimul de turaţie corespunzător puterii maxime şi
- 1 000 rpm.
Punctele limită ale măsurătorii trebuie să fie situate la extremităţile intervalului definit anterior.
2.2.În cazul motoarelor diesel dotate cu turbocompresor care poate fi pornit în orice moment şi pentru care pornirea acestuia din urmă creşte cantitatea de combustibil injectată în motor, măsurările trebuie efectuate atât cu turbocompresorul în funcţiune, cât şi fără acesta în funcţiune.
Pentru fiecare regim de turaţie a motorului, rezultatul măsurării este valoarea cea mai mare dintre cele două obţinute.
3.CONDIŢII DE ÎNCERCARE
3.1.Vehiculul sau motorul
3.1.1.Motorul sau vehiculul trebuie prezentate în stare mecanică bună. Anterior încercării, motorul trebuie să fie rulat.
3.1.2.Motorul trebuie să fie încercat cu echipamentul descris în apendicele 1 la anexa I.
3.1.3.Setările motorului trebuie să fie cele descrise de producător şi de apendicele 1 la anexa I.
3.1.4.Dispozitivul de evacuare nu trebuie să prezinte nici un orificiu prin care să poată fi diluate gazele emise de motor.
3.1.5.Motorul trebuie să fie în starea normală de funcţionare specificată de constructor. Este important mai ales ca apa de răcire şi uleiul să fie la temperatura normală indicată de constructor.
3.2.Carburantul
Se utilizează carburantul de referinţă menţionat în anexa IV la Directiva 88/77/CEE, astfel cum a fost modificată ultima dată, şi care este adecvat pentru limitele pentru emisii pe baza cărora este omologat vehiculul sau motorul.
3.3.Laboratorul de testare
3.3.1.Se măsoară temperatura absolută T a laboratorului, exprimată în grade Kelvin, şi presiunea atmosferică H, exprimată în torri, iar factorul F se determină prin formula
3.3.2.Pentru ca un test să fie validat, factorul F trebuie să fie 0,98 mai mic sau egal cu F mai mic sau egal cu 1,02.
3.4.Aparatul de prelevare de probe şi măsurare
Coeficientul de absorbţie a luminii de către gazele evacuate se măsoară cu un opacimetru care respectă condiţiile prevăzute în anexa VI şi care este instalat în conformitate cu anexa VII.
4.VALORI LIMITĂ
4.1.Pentru fiecare dintre cele şase regimuri de turaţie ale motorului la care este măsurat coeficientul de absorbţie a luminii în conformitate cu punctul 2.1 anterior, fluxul nominal de gaz G, exprimat în litri pe secundă, se calculează cu ajutorul următoarelor formule:
- pentru motoarele în doi G = Vn/60 timpi
- pentru motoarele în patru G =Vn/120 timpi
unde:
V este capacitatea cilindrică a motorului exprimată în litri şi
n este turaţia motorului în rotaţii pe minut.
4.2.Pentru fiecare regim de turaţie a motorului, coeficientul de absorbţie a luminii de către gazul evacuat nu trebuie să depăşească valoarea limită din tabelul prezentat în anexa V. Când valoarea fluxului nominal nu este una dintre cele din tabel, valoarea limită aplicabilă trebuie obţinută prin interpolare după principiul părţilor proporţionale.
ANEXA IV:ÎNCERCAREA LA ACCELERAŢIE LIBERĂ
1.CONDIŢII DE ÎNCERCARE
1.1.Încercarea este efectuată pe un vehicul sau pe un motor pe care a fost efectuată încercarea la turaţii constante menţionată în anexa III.
1.1.1.Dacă motorul este încercat pe banc, încercarea este efectuată cât mai curând posibil după încercarea de măsurare a opacităţii la încărcare maximă la turaţie constantă. În special apa de răcire şi uleiul trebuie să fie la temperaturile normale indicate de producător.
1.1.2.Dacă încercarea este efectuată pe un vehicul staţionar, motorul trebuie adus mai întâi în condiţiile normale de funcţionare prin rularea pe şosea. Încercarea este efectuată cât mai curând posibil după terminarea rulării pe şosea.
1.2.Camera de combustie nu trebuie să fi fost răcită sau încărcată în urma unei perioade prelungite de ralanti înaintea încercării.
1.3.Se aplică condiţiile de încercare menţionate în anexa III punctelel 3.1, 3.2 şi 3.3.
1.4.Sunt aplicate condiţiile de încercare menţionate în anexa III punctul 3.4 cu privire la aparatele de prelevare de probe şi măsură.
2.METODE DE ÎNCERCARE
2.1.Dacă încercarea este efectuată pe banc, motorul trebuie deconectat de la frână, aceasta fiind înlocuită fie de părţi de rotative acţionate când schimbătorul de viteze este în punctul mort, fie de o inerţie echivalentă într-o măsură considerabilă cu cea a părţilor rotative.
2.2.Dacă încercarea este efectuată pe un vehicul, schimbătorul de viteze se plasează în punctul mort şi motorul trebuie să fie turat.
2.3.Cu motorul la ralanti, pedala de acceleraţie se apasă rapid, dar nu în mod violent, astfel încât să se obţină debitul maxim de la pompa de injecţie. Această poziţie trebuie menţinută până când motorul ajunge la turaţia maximă şi regulatorul intră în funcţiune. De îndată ce a fost atinsă această turaţie, pedala de acceleraţie se eliberează până când motorul ajunge la ralanti şi opacimetrul revine la condiţiile corespunzătoare.
2.4.Se repetă operaţiunea menţionată la punctul 2.3 anterior de cel puţin şase ori, în scopul curăţirii sistemului de evacuare şi pentru a permite orice reglare necesară a aparatului. Valorile maxime ale opacităţii citite la fiecare accelerare succesivă trebuie notate până când se obţin valori stabilizate. Nu se ţine cont de valorile citite în timp ce motorul este la ralanti după fiecare accelerare. Valorile citite trebuie considerate ca stabilizate când patru citiri consecutive sunt situate într-o lăţime de bandă de 0,25 m 1şi nu formează o secvenţă descrescătoare. Coeficientul de absorbţie XM care este înregistrat reprezintă media aritmetică a celor patru valori.
2.5.Motoarele prevăzute cu turbocompresor de aer trebuie să fie supuse următoarelor cerinţe speciale, dacă este cazul:
2.5.1.În cazul motoarelor cu turbocompresor de aer care este cuplat cu motorul sau condus mecanic de acesta şi care poate fi decuplat se efectuează două cicluri de măsurare complete cu acceleraţii preliminare, turbocompresorul de aer fiind cuplat într-un caz şi decuplat în celălalt. Rezultatul măsurărilor care se înregistrează este cel mai mare dintre cele două rezultate obţinute;
2.5.2.În cazul motoarelor cu turbocompresor de aer care poate fi decuplat de către şoferul autovehiculului prin intermediul unei derivaţii, încercarea trebuie efectuată cu şi fără decuplare. Rezultatul măsurărilor care se înregistrează trebuie să fie cel mai mare rezultat obţinut.
3.DETERMINAREA VALORII CORECTATE A COEFICIENTULUI DE ABSORBŢIE
3.1.Notaţie
Se denumeşte:
XM = valoarea coeficientului de absorbţie corespunzător acceleraţiei libere, măsurat în conformitate cu prezenta anexă punctul 2.4;
XL = valoarea corectată a coeficientului de absorbţie corespunzător acceleraţiei libere;
SM = valoarea coeficientului de absorbţie măsurat la turaţie constantă (anexa III punctul 2.1) care este cea mai apropiată de valoarea limită prescrisă corespunzătoare aceluiaşi flux nominal;
SL = valoarea coeficientului de absorbţie (anexa III punctul 4.2) pentru fluxul nominal corespunzător punctului de măsurare care a furnizat valoarea SM;
L = lungimea efectivă a căii luminoase a opacimetrului.
3.2.Atunci când coeficienţii de absorbţie sunt exprimaţi în m-1, iar lungimea efectivă a căii luminoase este exprimată în metri, valoarea corectată XL este dată de cea mai mică dintre următoarele expresii:
X'L = SL/SM . XMsau X"L = XM + 0.5
ANEXA V:
[textul din anexa V a fost abrogat la 01-ian-2007 de litera C., punctul 4. din anexa 1 din Directiva 2005/21/CE/07-mar-2005]
ANEXA V:VALORILE LIMITĂ APLICABILE ÎN ÎNCERCAREA LA TURAŢII CONSTANTE
Fluxul nominal G litri/secundă | Coeficientul de absorbţie km-1 |
mai mic sau egal cu 42 | 2.26 |
45 | 2.19 |
50 | 2.08 |
55 | 1.985 |
60 | 1.90 |
65 | 1.84 |
70 | 1.775 |
75 | 1.72 |
80 | 1.665 |
85 | 1.62 |
90 | 1.575 |
95 | 1.535 |
100 | 1.495 |
105 | 1.465 |
110 | 1.425 |
115 | 1.395 |
120 | 1.37 |
125 | 1.345 |
130 | 1.32 |
135 | 1.30 |
140 | 1.27 |
145 | 1.25 |
150 | 1.225 |
155 | 1.205 |
160 | 1.19 |
165 | 1.17 |
170 | 1.155 |
175 | 1.14 |
180 | 1.125 |
185 | 1.11 |
190 | 1.095 |
195 | 1.08 |
<</u> 200 | 1.065 |
Notă: Deşi valorile de mai sus sunt rotunjite către cea mai apropiată valoare 0,01 sau 0,005, acest lucru nu înseamnă că măsurările trebuie întreprinse cu acest grad de precizie.
ANEXA VI:CARACTERISTICILE OPACIMETRELOR
1.DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta anexă defineşte condiţiile care trebuie îndeplinite de opacimetrele utilizate în încercările menţionate în anexele III şi IV.
2.SPECIFICAŢII DE BAZĂ PENTRU OPACIMETRE
2.1.Gazul măsurat trebuie închis într-un dispozitiv care are o suprafaţă internă non-reflexivă.
2.2.În determinarea lungimii efective a căii luminoase prin gazul de măsurat trebuie să se ţină seama de posibila influenţă a dispozitivelor de protecţie a sursei luminoase şi a celulei fotoelectrice. Această lungime efectivă este indicată pe instrument.
2.3.Acul indicator al opacimetrului trebuie să aibă două scale de măsură, una în unităţi absolute de absorbţie a luminii de la 0 la infinit (m-1) şi cealaltă liniară de la 0 la 100; ambele scale trebuie să cuprindă intervalul de la 0 pentru fluxul luminos total până la punctul maxim al scalei pentru opacitate completă.
3.SPECIFICAŢII DE CONSTRUCŢIE
3.1.Generalităţi
Designul trebuie să fie de aşa natură încât, în condiţii de funcţionare la turaţie constantă, camera de fum să fie umplută cu fum de o opacitate uniformă.
3.2.Camera de fum şi carcasa opacimetrului
3.2.1.Influenţa luminii parazite asupra celulei fotoelectrice datorită reflexiilor interne sau efectelor de difuziune trebuie redusă la minim (cum ar fi prin finisarea suprafeţei interne cu negru mat şi printr-o amplasare generală corespunzătoare).
3.2.2.Caracteristicile optice trebuie să fie de aşa natură încât efectele combinate ale difuziei şi reflexiei să nu depăşească o unitate pe scara liniară atunci când camera de fum este umplută cu fum având un coeficient de absorbţie aproape de 1,7 m 1.
3.3.Sursa luminoasă
Sursa luminoasă trebuie să fie o lampă cu incandescenţă cu o temperatură indicată de culoare în intervalul 2 800-3 250 K sau o diodă electroluminescentă (LED) cu lumină verde cu un vârf spectral situat între 5 50 şi 5 70 nm. Sursa luminoasă trebuie să fie protejată împotriva ancrasării prin mijloace care să nu afecteze drumul optic peste specificaţiile producătorului.
3.4.Receptorul
3.4.1.Receptorul constă într-o celulă fotoelectrică având o curbă de răspuns spectral similară curbei fotopice a ochiului uman (răspunsul maxim în intervalul 550/570 nm; mai puţin de 4 % din acel răspuns maxim sub 430 nm şi peste 680 nm).
3.4.2.Construcţia circuitului electric, incluzând acul indicator, trebuie să fie astfel încât curentul de ieşire din celula fotoelectrică să fie o funcţie liniară a intensităţii luminii primite de-a lungul unui interval de temperatură de funcţionare a celulei fotoelectrice.
3.5.Scale de măsură
3.5.1.Coeficientul de absorbţie a luminii k se calculează prin formula 
= 
0 . e-kL, unde L este lungimea efectivă a căii luminoase prin gazul care urmează să fie măsurat, 
0 este fluxul incident şi O fluxul emergent. Atunci când lungimea efectivă L a unui tip de opacimetru nu poate fi obţinută direct din geometria sa, lungimea efectivă L trebuie determinată
= 0 . e-kL, unde L este lungimea efectivă a căii luminoase prin gazul care urmează să fie măsurat, 0 este fluxul incident şi O fluxul emergent. Atunci când lungimea efectivă L a unui tip de opacimetru nu poate fi obţinută direct din geometria sa, lungimea efectivă L trebuie determinată- fie prin metoda stabilită la punctul 4 din prezenta anexă;
- fie prin comparaţie cu un alt tip de opacimetru a cărui lungime efectivă este cunoscută.
3.5.2.Relaţia dintre scala liniară 0-100 şi coeficientul de absorbţie a luminii k este dată de formula K = -loge (1 -)
k = - 1/L loge (1- N/100)
unde N reprezintă rezultatul citirii pe scala liniară, iar k este valoarea corespunzătoare a coeficientului de absorbţie.
3.5.3.Acul indicator al opacimetrului trebuie să permită citirea unui coeficient de absorbţie de 1,7 m- 1 cu o precizie de 0,025 m-1.
3.6.Reglarea şi verificarea aparatului de măsură
3.6.1.Circuitul electric al celulei fotoelectrice şi al acului indicator trebuie să fie reglabile, astfel încât indicatorul să poată fi adus la zero atunci când fluxul luminos trece prin camera de fum umplută cu aer curat sau printr-o cameră care are caracteristici identice.
3.6.2.Cu lampa stinsă şi circuitul electric de măsură deschis sau scurt-circuitat, valoarea citită pe scala coeficientului de absorbţie este infinit şi trebuie să rămână tot infinit atunci când circuitul de măsurare este reconectat.
3.6.3.Se efectuează o verificare intermediară prin plasarea în camera de fum a unui filtru sub forma unui gaz al cărui coeficient de absorbţie cunoscut k, măsurat conform prevederilor de la punctul 3.5.1, se situează între 1,6 m1şi 1,8 m 1. Valoarea lui k trebuie să fie în intervalul 0,025 m 1. Verificarea constă în confirmarea faptului că această valoare nu diferă cu mai mult de 0,05 m-1 faţă de valoarea citită de acul indicator al opacimetrului, atunci când filtrul este introdus între sursa de lumină şi celula fotoelectrică.
3.7.Răspunsul opacimetrului
3.7.1.Timpul de răspuns al circuitului electric de măsurare, adică timpul necesar pentru acul indicator să ajungă la 90 % din scala de deflecţie totală la introducerea unui ecran care să determine obscuritatea totală în celula fotoelectrică, trebuie să fie între 0,9 şi 1,1 secunde.
3.7.2.Stabilizarea circuitului electric de măsură trebuie să fie astfel încât balansul iniţial deasupra valorii ultimei citiri constante după orice variaţie momentană de intrare (cum ar fi ecranul de calibrare) să nu depăşească 4 % din citirea respectivă în unităţi liniare de scală.
3.7.3.Timpul de răspuns al opacimetrului datorat fenomenelor fizice din camera de fum este timpul dintre intrarea gazului în aparatul de măsură şi umplerea completă a camerei de fum; nu trebuie să depăşească 0,4 secunde.
3.7.4.Prezentele dispoziţii se aplică numai opacimetrelor utilizate pentru măsurarea opacităţii în cazul acceleraţiei libere.
3.8.Presiunea gazului de măsurat şi a aerului de baleiaj
3.8.1.Presiunea gazului evacuat în camera de fum nu trebuie să difere cu mai mult de 75 mm coloană de apă de presiunea atmosferică.
3.8.2.Variaţiile de presiune ale gazului care urmează să fie măsurat şi ale aerului de baleiaj nu trebuie să cauzeze variaţii ale coeficientului de absorbţie mai mari de 0,05 m-1 în cazul unui gaz cu un coeficient de absorbţie de 1,7 m-1.
3.8.3.Opacimetrul se echipează cu dispozitive corespunzătoare pentru măsurarea presiunii din camera de fum.
3.8.4.Limitele de variaţie ale presiunii gazului şi ale aerului de baleiaj din camera de fum sunt indicate de producătorul aparatului.
3.9.Temperatura gazului care urmează să fie măsurat
3.9.1.În fiecare punct al camerei de fum, temperatura gazului în momentul măsurării trebuie să fie între 70 °C şi o temperatură maximă specificată de producătorul opacimetrului, astfel încât citirile din acest interval de temperatură să nu varieze cu mai mult de 0,1 m-1 în cazul în care camera este umplută cu un gaz având un coeficient de absorbţie de 1,7 m 1.
3.9.2.Opacimetrul se echipează cu dispozitive corespunzătoare pentru măsurarea temperaturii din camera de fum.
4.LUNGIMEA EFECTIVĂ "L" A OPACIMETRULUI
4.1.Generalităţi
4.1.1.La unele tipuri de opacimetre, gazul care separă sursa luminoasă de celula fotoelectrică sau de părţile transparente care protejează sursa şi celula fotoelectrică nu este de o opacitate constantă. În aceste cazuri, lungimea efectivă L este aceea a coloanei de gaz de opacitate uniformă care oferă aceeaşi absorbţie a luminii ca şi aceea obţinută când gazul este admis în mod normal în opacimetru.
4.1.2.Lungimea efectivă a căii luminoase este obţinută prin compararea citirii N a opacimetrului funcţionând normal cu citirea N0 obţinută cu opacimetrul modificat astfel încât gazul de încercare să umple o lungime bine definită L0.
4.1.3.Se va proceda la efectuarea unor citiri comparative, într-o succesiune rapidă, pentru determinarea corecţiei care trebuie făcute pentru modificările lui zero.
4.2.Metoda de evaluare a lui L
4.2.1.Gazul de încercare trebuie să fie un gaz de evacuare de opacitate constantă sau un gaz absorbant de lumină cu o densitate gravimetrică similară cu cea a gazului evacuat.
4.2.2.Se determină cu precizie o coloană de lungime L0 a opacimetrului care poate fi umplută uniform cu gaze de încercare şi ale cărei capete formează unghiuri drepte cu calea luminoasă. Această lungime L0 trebuie să fie apropiată de lungimea efectivă presupusă a opacimetrului.
4.2.3.Se măsoară temperatura medie a gazului de încercare în camera de fum.
4.2.4.Dacă este necesar, poate fi încorporat în linia de prelevare de probe, cât mai aproape posibil de sondă, un rezervor de expansiune cu o construcţie compactă şi o capacitate suficientă pentru a determina stabilizarea pulsaţiilor. Poate fi montat, de asemenea, un dispozitiv de răcire. Adăugarea unui rezervor de expansiune şi a unui dispozitiv de răcire nu trebuie să influenţeze nefavorabil compoziţia gazului de evacuare.
4.2.5.Încercarea pentru determinarea lungimii efective constă în trecerea alternativă a unei probe de gaz de încercare prin opacimetrul funcţionând normal şi, respectiv, prin acelaşi aparat modificat conform indicaţiilor de la punctul 4.1.2.
4.2.5.1.Valorile citite ale opacimetrului se înregistrează continuu în cursul încercării cu un dispozitiv de înregistrare al cărui timp de răspuns este mai mic sau egal cu cel al opacimetrului.
4.2.5.2.Cu opacimetrul funcţionând normal, citirea pe scala liniară a opacităţii este N, iar cea a temperaturii principale a gazului, exprimată în grade Kelvin, este T.
4.2.5.3.Cu lungimea cunoscută L0 umplută cu acelaşi gaz de încercare, citirea pe scala liniară a opacităţii este N0, iar aceea a temperaturii principale a gazului, exprimată în grade Kelvin, este T0.
4.2.6.Lungimea efectivă este:
4.2.7.Se repetă încercarea cu cel puţin patru gaze de încercare care oferă citiri distribuite egal între 20 şi 80 pe scala liniară.
4.2.8.Lungimea efectivă L a opacimetrului este media aritmetică a lungimilor efective obţinute conform punctului 4.6 pentru fiecare din gazele de încercare.
ANEXA VII:INSTALAREA ŞI UTILIZAREA OPACIMETRULUI
1.DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta anexă descrie instalarea şi utilizarea opacimetrelor destinate încercărilor specificate în anexele III şi IV.
2.OPACIMETRUL DE PRELEVARE DE PROBE
2.1.Instalarea pentru încercările la turaţie constantă
2.1.1.Raportul dintre secţiunea transversală a sondei şi cea a ţevii de eşapament nu trebuie să fie sub 0,05. Contra-presiunea măsurată în ţeava de eşapament la admisia sondei nu trebuie să depăşească 75 mm coloană de apă.
2.1.2.Sonda trebuie să fie un tub cu un capăt deschis orientat înspre axul ţevii de eşapament sau al ţevii de extensie, dacă aceasta este necesară. Sonda se plasează într-o secţiune unde distribuţia fumului este aproximativ uniformă. În acest scop, sonda trebuie plasată cât mai în aval posibil în ţeava de eşapament sau, dacă este necesar, în ţeava de extensie, astfel încât, dacă D este diametrul ţevii de eşapament la ieşire, capătul sondei să fie situat pe o porţiune dreaptă cu cel puţin 6D în amonte faţă de punctul de prelevare şi cu cel puţin 3D în aval. Dacă este utilizată o ţeava de extensie nu trebuie permisă admisia aerului la îmbinarea dintre ţeava şi probă.
2.1.3.Presiunea în ţeava de eşapament şi caracteristicile scăderii presiunii din linia de prelevare de probe trebuie să fie de o asemenea natură încât sonda să colecteze o mostră echivalentă celei obţinute prin prelevarea de probe izocinetică.
2.1.4.Dacă este necesar, poate fi încorporat în linia de prelevare de probe şi cât mai aproape posibil de sondă un rezervor de expansiune cu o construcţie compactă şi o capacitate suficientă pentru stabilizarea pulsaţiilor. Poate fi montat, de asemenea, un dispozitiv de răcire. Construcţia rezervorului de expansiune şi a dispozitivului de răcire nu trebuie să influenţeze nefavorabil compoziţia gazului evacuat.
2.1.5.Pe ţeava de evacuare poate fi plasată o vană fluture sau alte mijloace de creştere a presiunii la prelevarea de probe, la o distanţă de cel puţin 3D în aval faţă de sonda de prelevare.
2.1.6.Ţevile de racordare dintre sondă, dispozitivul de răcire, rezervorul de expansiune (dacă este necesar) şi opacimetru trebuie să fie cât mai scurte posibil şi să se conformeze cerinţelor de presiune şi temperatură stabilite în anexa VI punctele 3.8 şi 3.9. Ţevile trebuie înclinate în sus de la punctul de prelevare către opacimetru şi trebuie evitate coturile în unghi ascuţit unde se poate acumula funinginea. Trebuie prevăzută o valvă în derivaţie care să permită trecerea în sus, în cazul în care nu este încorporată în opacimetru.
2.1.7.În cursul încercării se efectuează o verificare a respectării cerinţelor din anexa VII punctul 3.8 privind presiunea şi a celor din anexa VI punctul 3.9 privind temperatura.
2.2.Instalarea pentru testele la acceleraţie liberă
2.2.1.Raportul dintre secţiunea transversală a sondei şi cea a ţevii de eşapament nu trebuie să fie sub 0,05. Contra-presiunea măsurată în ţeava de eşapament la admisia sondei nu trebuie să depăşească 7 5 mm (coloană de apă).
2.2.2.Sonda trebuie să fie un tub cu un capăt deschis orientat înspre axul ţevii de eşapament sau a ţevii de extensie, dacă aceasta este necesară. Sonda se plasează într-o secţiune unde distribuţia fumului este aproximativ uniformă. În acest scop, sonda trebuie plasată cât mai în aval posibil în ţeava de eşapament sau, dacă este necesar, în ţeava de extensie, astfel încât, dacă D este diametrul ţevii de evacuare la ieşire, capătul sondei să fie situat pe o porţiune dreaptă cu cel puţin 6D în amonte şi 3D în aval faţă de punctul de prelevare. Dacă este utilizată o ţeava de extensie nu trebuie permisă admisia aerului la îmbinarea dintre ţeava şi probă.
2.2.3.Sistemul de prelevare de probe trebuie să fie astfel conceput încât, la toate turaţiile motorului, presiunea mostrei în opacimetru să se încadreze în limitele specificate în anexa VI, punctul 3.8.2. Aceasta poate fi măsurată prin notarea presiunii mostrei la ralanti şi la turaţie maximă fără încărcare. În funcţie de caracteristicile opacimetrului, controlul presiunii mostrei poate fi obţinut printr-un dispozitiv fix de restricţie sau printr-o vană fluture montată în ţeava de eşapament sau în ţeava de prelungire. Indiferent de metoda utilizată, contra-presiunea măsurată în ţeava de eşapament la admisia sondei nu trebuie să depăşească 7 5 mm coloană de apă.
2.2.4.Ţevile de legătură cu opacimetrul trebuie să fie cât mai scurte posibil. Ţevile trebuie înclinate ascendent dinspre punctul de prelevare către opacimetru şi trebuie evitate coturile în unghi ascuţit unde se poate aduna funinginea. Deasupra opacimetrului poate fi prevăzută o vană în derivaţie, pentru izolarea acestuia de fluxul de gaz evacuat, atunci când nu sunt efectuate măsurări.
3.OPACIMETRUL CU FLUX TOTAL
Singurele precauţii generale care trebuie luate în încercările la accelerare liberă şi turaţie constantă sunt următoarele:
3.1.Îmbinările dintre ţevile care asigură legătura între tubulatura de eşapament şi opacimetru nu trebuie să permită admisia aerului.
3.2.Ţevile de legătură cu opacimetrul trebuie să fie cât mai scurte posibil, la fel ca în cazul opacimetrelor de prelevare de probe. Ţeava trebuie înclinată în sus dinspre punctul de prelevare către opacimetru şi trebuie evitate coturile în unghi ascuţit unde se poate aduna funinginea. Deasupra opacimetrului poate fi prevăzută o valvă în derivaţie, pentru izolarea acestuia de fluxul de gaz evacuat, atunci când nu sunt efectuate măsurări.
3.3.De asemenea, poate fi necesară instalarea unui sistem de răcire deasupra opacimetrului.
ANEXA IX:
[textul din anexa IX a fost abrogat la 01-ian-2007 de punctul 27. din anexa 1 din Directiva 97/20/CE/18-apr-1997]
ANEXA X:
[textul din anexa X a fost abrogat la 01-ian-2007 de punctul 28. din anexa 1 din Directiva 97/20/CE/18-apr-1997]