Art. 4. - Art. 4: Tranzacţii între întreprinderi şi autorităţile publice - Directiva 2011/7/UE/16-feb-2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale

Acte UE

Jurnalul Oficial 48L

În vigoare
Versiune de la: 15 Martie 2011
Art. 4: Tranzacţii între întreprinderi şi autorităţile publice
(1)Statele membre se asigură că, în tranzacţiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică, creditorul este îndreptăţit, la expirarea termenului menţionat la alineatele (3), (4) sau (6), să perceapă dobândă legală pentru efectuarea cu întârziere a plăţilor, fără a fi necesară o notificare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)creditorul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi legale; şi
b)creditorul nu a primit suma datorată la scadenţă, cu excepţia cazului în care debitorul nu este responsabil de întârziere.
(2)Statele membre se asigură că rata de referinţă aplicabilă:
a)pentru primul semestru al anului în cauză, este rata în vigoare la data de 1 ianuarie din anul respectiv;
b)pentru al doilea semestru al anului în cauză, este rata în vigoare la data de 1 iulie din anul respectiv.
(3)Statele membre garantează că în tranzacţiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică:
a)termenul de plată nu depăşeşte vreunul dintre următoarele termene:
(i)30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a unei cereri echivalente de plată;
(ii)30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau serviciilor, dacă data primirii facturii sau a unei cereri echivalente de plată nu este certă;
(iii)30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau serviciilor, dacă debitorul primeşte factura sau o cerere echivalentă de plată anterior primirii bunurilor sau serviciilor;
(iv)30 de zile calendaristice de la data recepţiei sau a verificării, dacă prin lege sau prin contract este prevăzută o procedură de recepţie sau verificare, prin care se stabileşte conformitatea contractuală a bunurilor sau serviciilor, şi dacă debitorul primeşte factura sau o cerere echivalentă de plată anterior sau la data în care are loc această recepţie sau verificare;
b)data primirii facturii nu face obiectul unei clauze contractuale între debitor şi creditor.
(4)Statele membre pot prelungi termenele menţionate la alineatul (3) litera (a) până la maximum 60 de zile calendaristice, în cazul:
a)oricărei autorităţi publice care realizează activităţi economice de natură industrială sau comercială, furnizând bunuri sau servicii pe piaţă şi care, ca întreprindere publică, trebuie să se conformeze cerinţelor de transparenţă prevăzute în Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparenţa relaţiilor financiare dintre statele membre şi întreprinderile publice, precum şi transparenţa relaţiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi (1);
(1)JO L 318, 17.11.2006, p. 17.
b)entităţilor publice care furnizează îngrijiri medicale şi care sunt certificate în acest sens.
Dacă un stat membru decide să prelungească termenele în conformitate cu prezentul paragraf, acesta trimite Comisiei, până la 16 martie 2018, un raport cu privire la respectiva prelungire.
În baza acestuia, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului indicând care state membre au prelungit termenele în conformitate cu prezentul paragraf şi luând în considerare impactul asupra funcţionării pieţei interne, în special asupra IMM-urilor. Raportul este însoţit de propuneri legislative corespunzătoare.
(5)Statele membre se asigură că durata maximă a procedurii de recepţie sau verificare menţionată la alineatul (3) litera (a) punctul (iv) nu depăşeşte 30 de zile calendaristice de la data de recepţie a mărfurilor sau serviciilor, cu excepţia unor alte dispoziţii exprese incluse în contract şi în toate documentele licitaţiei şi cu condiţia să nu fie vădit inechitabil faţă de creditor, în înţelesul articolului 7.
(6)Statele membre se asigură că termenul de plată stabilit în contract nu depăşeşte termenele stabilite la alineatul (3), cu excepţia cazului în care acesta este stabilit expres în contract şi este justificat în mod obiectiv ţinând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, şi în orice caz nu ar trebui să depăşească 60 de zile calendaristice.