Directiva 2009/40/CE/06-mai-2009 privind inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora

Acte UE

Jurnalul Oficial 141L

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 28 Iulie 2010
Directiva 2009/40/CE/06-mai-2009 privind inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora
Dată act: 6-mai-2009
Emitent: Parlamentul European;Consiliul Uniunii Europene
(reformare)
(Text cu relevanţă pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 71,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 224, 30.8.2008, p. 66.
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),
(2)Avizul Parlamentului European din 23 septembrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 30 martie 2009.
Întrucât:
(1)Directiva 96/96/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 de apropiere a legislaţiilor statelor membre referitoare la inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora (3) a fost modificată în mod substanţial în repetate rânduri (4). Deoarece noi modificări sunt aduse respectivei directive, ar trebui, din motive de claritate, să se procedeze la reformarea acesteia.
(3)JO L 46, 17.2.1997, p. 1.
(4)A se vedea anexa III partea A.
(2)În cadrul politicii comune în domeniul transporturilor, circulaţia rutieră a anumitor vehicule în spaţiul comunitar trebuie să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, în ceea ce priveşte atât siguranţa, cât şi concurenţa între operatorii de transport din statele membre.
(3)Dezvoltarea circulaţiei rutiere şi, ca urmare, sporirea pericolelor şi a noxelor face ca toate statele membre să se confrunte cu probleme de siguranţă similare în ceea ce priveşte natura şi gravitatea acestora.
(4)Controalele efectuate pe parcursul duratei de viaţă a unui vehicul trebuie să fie relativ simple, rapide şi necostisitoare.
(5)Standardele şi metodele comunitare minime, care urmează a fi utilizate pentru verificarea elementelor enumerate în prezenta directivă ar trebui, prin urmare, să fie definite în cadrul unor directive speciale.
(6)Se impune adaptarea rapidă la progresul tehnic a standardelor şi metodelor precizate în directivele speciale, precum şi, pentru a facilita punerea în aplicare a măsurilor impuse în acest scop, instituirea unei proceduri de cooperare strânsă între statele membre şi Comisie, în cadrul unui comitet privind adaptarea la progresul tehnic a directivei privind inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora.
(7)În ceea ce priveşte sistemele de frânare, este dificilă stabilirea unor valori standard pentru aspecte precum reglajul presiunii pneumatice şi pentru timpii de umplere a compresorului, având în vedere diversitatea echipamentelor şi a metodelor utilizate în cadrul Comunităţii.
(8)Este recunoscut de către toţi factorii implicaţi în inspecţia tehnică auto a vehiculelor faptul că metoda de control şi, în special, gradul de încărcare a vehiculului în timpul controalelor (vehicul încărcat, parţial încărcat sau neîncărcat) pot influenţa gradul de încredere al celor care efectuează inspecţiile în ceea ce priveşte fiabilitatea sistemelor de frânare.
(9)Recomandarea valorilor de referinţă pentru forţa de frânare în funcţie de gradul de încărcare a vehiculului, pentru fiecare model de vehicul, ar trebui să ajute la sporirea acestui grad de încredere. Prezenta directivă ar trebui să autorizeze tipul de control respectiv în locul controlului valorilor minime de performanţă pentru fiecare categorie de vehicul.
(10)Cu privire la sistemele de frânare, domeniul de aplicare a prezentei directive ar trebui să vizeze, în principal, vehiculele care au primit omologarea componentelor în conformitate cu Directiva 71/320/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de frânare ale unor categorii de autovehicule şi ale remorcilor acestora (5), deşi se admite că anumite tipuri de vehicule au fost omologate în conformitate cu norme interne care pot fi diferite faţă de cerinţele din respectiva directivă.
(5)JO L 202, 6.9.1971, p. 37.
(11)Statele membre pot extinde aria controlului sistemelor de frânare şi la categorii de vehicule sau elemente care nu fac obiectul prezentei directive.
(12)Statele membre pot prevedea controale mai severe sau mai frecvente pentru sistemele de frânare.
(13)Prezenta directivă urmăreşte menţinerea emisiilor la un nivel scăzut pe toată durata de viaţă a vehiculului, prin inspecţii periodice ale emisiilor de gaze de eşapament şi asigurarea retragerii din circulaţie a vehiculelor cu potenţial mare de poluare, până la aducerea lor la un stadiu de întreţinere corespunzător.
(14)Un reglaj necorespunzător şi o întreţinere inadecvată sunt dăunătoare nu doar pentru motor, ci şi pentru mediu, deoarece cresc poluarea şi consumul de combustibil. Prezintă importanţă dezvoltarea unui tip de transport care protejează mediul.
(15)În cazul motoarelor cu aprindere prin compresie (motoare Diesel), măsurarea opacităţii fumului de eşapament se consideră a fi un indicator relevant al stării de întreţinere a vehiculului, în ceea ce priveşte emisiile.
(16)În cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie (motoare pe benzină), măsurarea emisiilor de monoxid de carbon degajate de ţeava de eşapament, când motorul este la ralanti, se consideră a fi un indicator relevant al stării de întreţinere a vehiculului, în ceea ce priveşte emisiile.
(17)Procentul de respingeri în urma controlului emisiilor de gaze de eşapament riscă să fie ridicat în cazul vehiculelor care nu sunt întreţinute în mod regulat.
(18)În cazul vehiculelor cu motor pe benzină pentru care normele de omologare specifică faptul că trebuie să fie echipate cu sisteme perfecţionate de control al emisiilor, precum catalizatoarele cu trei căi şi cu sondă lambda, normele de control periodic al emisiilor trebuie să fie mai severe decât pentru vehiculele convenţionale.
(19)Directiva 98/69/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind măsurile care trebuie adoptate împotriva poluării aerului cu emisiile autovehiculelor(1) impune introducerea, începând cu anul 2000, a sistemelor de bord de diagnosticare (SBD) pentru autovehiculele care funcţionează cu benzină şi pentru autovehiculele comerciale uşoare, în vederea monitorizării funcţionării sistemului de control al emisiilor autovehiculului. În mod similar, SBD sunt obligatorii şi pentru noile vehicule cu motoare diesel începând cu anul 2003.
(1)JO L 350, 28.12.1998, p. 1.
(20)Statele membre pot, dacă este cazul, să excludă din domeniul de aplicare a prezentei directive anumite vehicule considerate a fi de interes istoric. Statele membre pot, de asemenea, institui propriile lor standarde de inspecţie pentru aceste vehicule. Totuşi, acest drept nu trebuie să conducă la aplicarea unor standarde mai severe decât cele avute în vedere la proiectarea respectivelor vehicule.
(21)Există sisteme de diagnosticare simple şi larg răspândite pe care organismele de control le pot folosi pentru a controla cea mai mare parte a vehiculelor echipate cu un dispozitiv de limitare a vitezei. Pentru vehiculele care nu pot fi controlate cu ajutorul acestor instrumente de diagnosticare larg răspândite, autorităţile folosesc echipamentul disponibil furnizat de constructorul vehiculului sau prevăd acceptarea unui certificat de verificare adecvat eliberat de constructorul vehiculului sau de reprezentantul acestuia.
(22)Verificarea periodică a bunei funcţionări a dispozitivului de limitare a vitezei ar trebui să fie facilitată pentru vehiculele echipate cu noua aparatură de înregistrare (tahograf digital) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2135/98 al Consiliului din 24 septembrie 1998 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 privind aparatura de înregistrare în domeniul transporturilor rutiere şi a Directivei 88/599/CEE privind aplicarea Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 şi (CEE) nr. 3821/85 (2). Începând cu anul 2003, vehiculele noi sunt echipate cu această aparatură.
(2)JO L 274, 9.10.1998, p. 1.
(23)Cerinţele tehnice referitoare la taxiuri şi ambulanţe sunt similare cu cele referitoare la autoturisme. Din acest motiv, elementele controlate pot fi similare, deşi frecvenţa controalelor diferă.
(24)Fiecare stat membru trebuie să asigure, în domeniul său de jurisdicţie, efectuarea metodică şi la un standard ridicat a inspecţiilor tehnice auto.
(25)Comisia ar trebui să verifice aplicarea practică a prezentei directive.
(26)Deoarece obiectivele acţiunii preconizate, şi anume armonizarea reglementărilor privind inspecţia tehnică auto, împiedicarea denaturării concurenţei între operatorii de transport rutier de marfă şi garantarea verificării şi întreţinerii corecte a vehiculelor, nu pot fi realizate de către statele membre acţionând individual şi, având în vedere amploarea acţiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.
(27)Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei (3).
(3)JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(28)Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să opereze modificările necesare în vederea definirii unor standarde minime şi a unor metode de inspecţie tehnică, precum şi a adaptării acestora la progresul tehnic. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare şi sunt destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive prin completarea acesteia cu noi elemente neesenţiale, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.
(29)Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa III partea B,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
-****-
Art. 1
(1)În fiecare stat membru, autovehiculele înmatriculate în statul respectiv, precum şi remorcile şi semiremorcile acestora, sunt supuse unei inspecţii tehnice auto periodice, în conformitate cu prezenta directivă.
(2)Categoriile de vehicule care urmează a fi supuse inspecţiei tehnice auto, frecvenţa de efectuare a inspecţiei tehnice auto şi elementele care trebuie controlate sunt enumerate în anexele I şi II.
Art. 2
Inspecţiile tehnice auto prevăzute de prezenta directivă se efectuează de către statul membru sau de către un organism public abilitat de stat în acest sens sau de către organisme sau instituţii desemnate şi supravegheate direct de către stat, inclusiv organisme private autorizate corespunzător. În mod special, atunci când instituţiile însărcinate cu inspecţia tehnică auto realizează, în acelaşi timp, şi activitatea de reparare a autovehiculelor, statele membre depun toate eforturile pentru a asigura obiectivitatea şi nivelul înalt de calitate ale inspecţiei.
Art. 3
(1)Statele membre iau măsurile pe care le consideră necesare pentru a dovedi faptul că un vehicul a trecut cu succes inspecţia tehnică auto, fiind conform cel puţin cu dispoziţiile prevăzute de prezenta directivă.
Aceste măsuri sunt notificate celorlalte state membre şi Comisiei.
(2)Fiecare stat membru, pe aceeaşi bază ca şi când ar fi eliberat el însuşi dovada, recunoaşte dovada eliberată într-un alt stat membru prin care se arată că un autovehicul înmatriculat pe teritoriul acelui stat, împreună cu remorca sau semiremorca sa, au trecut cu succes inspecţia tehnică auto, fiind conforme cel puţin cu dispoziţiile prevăzute de prezenta directivă.
(3)Statele membre aplică procedurile corespunzătoare pentru a stabili, în măsura posibilului, faptul că performanţele sistemelor de frânare ale vehiculelor înmatriculate pe teritoriul lor sunt în conformitate cu cerinţele specificate în prezenta directivă.
Art. 4
(1)Statele membre au dreptul să excludă din domeniul de aplicare a prezentei directive vehiculele din dotarea forţelor armate, a forţelor de ordine şi a pompierilor.
(2)Statele membre pot, după consultarea Comisiei, să excludă din domeniul de aplicare a prezentei directive sau să supună unor dispoziţii speciale anumite vehicule care sunt exploatate sau utilizate în condiţii excepţionale şi vehiculele care nu sunt utilizate niciodată sau aproape niciodată pe drumurile publice, inclusiv vehiculele de interes istoric care au fost fabricate înainte de 1 ianuarie 1960 sau care sunt temporar retrase din circulaţie.
(3)Statele membre pot, după consultarea Comisiei, să stabilească propriile lor norme de control pentru vehiculele considerate a fi de interes istoric.
Art. 5
Sub rezerva dispoziţiilor din anexele I şi II, statele membre pot:
a)devansa data primei inspecţii tehnice auto obligatorii şi, acolo unde este cazul, pot impune ca vehiculul să facă obiectul unei inspecţii tehnice auto înainte de înmatriculare;
b)reduce intervalul dintre două inspecţii tehnice auto obligatorii succesive;
c)decide cu privire la obligativitatea inspecţiei tehnice auto pentru echipamentele opţionale;
d)spori numărul de elemente care trebuie controlate;
e)extinde obligaţia inspecţiei tehnice auto periodice la alte categorii de vehicule;
f)dispune inspecţii speciale suplimentare;
g)impune, pentru vehicule înmatriculate pe teritoriul lor, standarde minime pentru eficienţa sistemelor de frânare mai severe decât cele menţionate în anexa II şi include o inspecţie tehnică a vehiculelor cu încărcături mai mari, cu condiţia ca aceste cerinţe să nu le depăşească pe cele asociate vehiculului în momentul omologării iniţiale.
Art. 6
(1)Comisia adoptă directive speciale necesare în vederea definirii metodelor şi standardelor minime de inspecţie tehnică auto a elementelor menţionate în anexa II, precum şi a oricăror modificări necesare în vederea adaptării acestor standarde şi metode la progresul tehnic.
(2)Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 7 alineatul (2).
Art. 7
(1)Comisia este asistată de un comitet pentru adaptarea la progresul tehnic a directivei privind inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora.
(2)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8 din respectiva decizie.
Art. 8
În termen de maximum trei ani de la introducerea controlului tehnic periodic al dispozitivelor limitatoare de viteză, Comisia analizează dacă, pe baza experienţei acumulate, controalele prevăzute sunt suficiente pentru detectarea dispozitivelor limitatoare de viteză defecte sau contrafăcute sau dacă este necesară modificarea reglementărilor în vigoare.
Art. 9
Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Art. 10
Directiva 96/96/CE, astfel cum a fost modificată prin actele menţionate în anexa III partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligaţiilor care revin statelor membre în ceea ce priveşte termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa III partea B.
Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa IV.
Art. 11
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Art. 12
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
-****-
Adoptată la Strasbourg, 6 mai 2009.

Pentru Parlamentul European

Preşedintele

H.-G. POTTERING

Pentru Consiliu

Preşedintele

J. KOHOUT

ANEXA I:CATEGORIILE DE VEHICULE SUPUSE INSPECŢIEI TEHNICE AUTO ŞI FRECVENŢA DE EFECTUARE A INSPECŢIILOR TEHNICE AUTO

Categorii de vehicule

Frecvenţa inspecţiilor tehnice auto

1. Autovehicule utilizate pentru transportul de pasageri şi care au mai mult de opt locuri, exclusiv scaunul conducătorului auto

La un an de la data la care vehiculul a fost folosit prima oară; ulterior, anual

2. Autovehicule utilizate pentru transport de marfă şi cu masa maximă admisibilă mai mare de 3 500 kg

La un an de la data la care vehiculul a fost folosit prima dată; ulterior, anual

3. Remorci şi semiremorci cu masa maximă admisibilă mai mare de 3 500 kg

La un an de la data la care vehiculul a fost folosit prima dată; ulterior, anual

4. Taxiuri, ambulanţe

La un an de la data la care vehiculul a fost folosit prima dată; ulterior, anual

5. Autovehicule cu cel puţin patru roţi, utilizate, în mod normal, pentru transportul de mărfuri, cu masa maximă admisibilă de 3 500 kg, cu excepţia tractoarelor şi utilajelor agricole

La patru ani de la data la care vehiculul a fost folosit prima dată; ulterior, la fiecare doi ani

6. Autovehicule cu cel puţin patru roţi, utilizate pentru transportul de pasageri şi care nu au mai mult de opt locuri, exclusiv scaunul conducătorului auto

La patru ani de la data la care vehiculul a fost folosit prima dată; ulterior, la fiecare doi ani

ANEXA II:ELEMENTE CARE TREBUIE CONTROLATE ÎN MOD OBLIGATORIU
CUPRINS
1.Introducere
2.Domeniul de aplicare a inspecţiilor
3.Certificate de inspecţie tehnică
4.Cerinţe minime privind inspecţiile
0.Identificarea vehiculului
1.Echipament de frânare
2.Direcţia
3.Vizibilitate
4.Lumini, dispozitive reflectorizante şi echipamente electrice
5.Punţi, roţi, anvelope şi suspensie
6.Şasiu şi accesorii şasiu
7.Alte echipamente
8.Efecte nocive
9.Inspecţii suplimentare privind vehiculele pentru transportul de călători din categoriile M2, M3
1.INTRODUCERE
Prezenta anexă stabileşte sistemele şi componentele vehiculelor supuse inspecţiei; aceasta detaliază metoda de inspecţie şi criteriile utilizate pentru a stabili dacă starea vehiculului este acceptabilă.
În cazul în care, în timpul inspecţiei, se constată că vehiculul este defect în ceea ce priveşte elementele menţionate, autorităţile competente din statele membre trebuie să adopte o procedură pentru stabilirea condiţiilor în care vehiculul poate fi utilizat înainte de a fi supus unei alte inspecţii tehnice auto.
Inspecţia tehnică auto trebuie să acopere cel puţin elementele menţionate mai jos, cu condiţia ca acestea să aibă legătură cu echipamentele vehiculului controlat în statul membru respectiv.
Inspecţiile tehnice auto trebuie să se desfăşoare cu ajutorul tehnicilor şi al echipamentelor disponibile în prezent şi fără a se folosi unelte pentru a demonta sau îndepărta diferite părţi ale vehiculului.
Toate elementele menţionate trebuie considerate obligatorii la inspecţia tehnică auto periodică a vehiculelor, cu excepţia celor marcate cu litera (X), care fac referire la starea vehiculului şi la eligibilitatea utilizării acestuia pe carosabil, dar care nu sunt considerate esenţiale pentru o inspecţie periodică.
«Motivele respingerii» nu se aplică în cazurile în care acestea fac referire la cerinţe care nu au fost stabilite de legislaţia relevantă privind omologarea vehiculelor la data primei înmatriculări, a primei puneri în circulaţie sau la cerinţe privind postechiparea.
În cazul în care o metodă de inspecţie este descrisă drept vizuală, aceasta înseamnă că, pe lângă examinarea elementelor, inspectorul trebuie, după caz, să le atingă, să evalueze zgomotul sau să se servească de orice alte metode corespunzătoare de inspecţie fără ajutorul unui echipament special.
2.DOMENIUL DE APLICARE A INSPECŢIILOR
Inspecţia tehnică auto acoperă cel puţin elementele menţionate mai jos, cu condiţia ca acestea să aibă legătură cu echipamentele instalate ale vehiculului supus inspecţiei.
0.identificarea vehiculului;
1.echipamente de frânare;
2.direcţie;
3.vizibilitate;
4.echipamente de iluminat şi părţi ale sistemului electric;
5.punţi, roţi, anvelope, suspensie;
6.şasiu şi accesorii şasiu;
7.alte echipamente;
8.efecte nocive;
9.inspecţii suplimentare privind vehiculele pentru transportul de călători din categoriile M2 şi M3.
3.CERTIFICATE DE INSPECŢIE TEHNICĂ
Operatorul sau şoferul vehiculului trebuie înştiinţat în scris cu privire la defecţiuni, rezultatul inspecţiei tehnice şi consecinţele legale.
Certificatele de inspecţie tehnică emise în cazul controalelor tehnice periodice obligatorii ale autovehiculului acoperă cel puţin următoarele elemente:
1.numărul de identificare al vehiculului (NIV);
2.numărul plăcuţei de înmatriculare şi simbolul ţării de înmatriculare a vehiculului;
3.locul şi data inspecţiei;
4.citirea contorului kilometric la data efectuării inspecţiei, dacă este disponibilă;
5.clasa vehiculului, dacă este disponibilă;
6.defecţiuni identificate (se recomandă urmărirea ordinii numerice de la punctul 5 din prezenta anexă) şi categoria aferentă;
7.evaluarea globală a vehiculului;
8.data următoarei inspecţii periodice (în cazul în care aceste informaţii nu sunt furnizate prin alte mijloace);
9.nunele comisiei de inspecţie şi semnătura sau identificarea inspectorului responsabil de inspecţie.
4.CERINŢE MINIME PRIVIND INSPECŢIILE
Inspecţia tehnică auto acoperă cel puţin elementele şi utilizează standardele şi metodele minime menţionate mai jos. Motivele respingerii reprezintă exemple de defecţiuni care pot fi depistate.

Element

Metodă

Motivele respingerii

0. IDENTIFICAREA VEHICULULUI

0.1. Plăcuţele cu numărul de înmatriculare (în cazul în care se stipulează astfel în cerinţe (a)

Inspecţie vizuală.

(a) Plăcuţă (plăcuţe) de înmatriculare lipsă sau atât de nesigur fixată (fixate) încât există posibilitatea să cadă.

(b) Număr lipsă sau ilizibil.

(c) Neconform cu actele sau înregistrările vehiculului.

0.2. Numărul de şasiu/numărul de serie al vehiculului

Inspecţie vizuală.

(a) Lipsă sau de negăsit.

(b) Incomplet, ilizibil.

(c) Neconform cu actele sau înregistrările vehiculului.

1. ECHIPAMENT DE FRÂNARE

1.1. Starea mecanică şi funcţionare

1.1.1. Pivotul pedalei frânei de serviciu/axul pârghiei manuale

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a) Pivot prea strâns.

(b) Uzură sau joc excesiv.

1.1.2. Starea pedalei/ pârghiei manuale şi cursa dispozitivului de acţionare a frânei

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a) Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă.

(b) Degajare incorectă a comenzii de frână.

(c) Cauciucul antiderapant de pe pedala de frână lipsă, prost fixat sau uzat.

1.1.3. Pompa de vid sau compresorul şi rezervoarele

Inspecţie vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru. Timpul de verificare necesar pentru pompă sau pentru compresor pentru valoarea profesională sigură şi pentru funcţionarea dispozitivului de avertizare, supapa de protecţie a multicircuitului şi supapa de decompresiune.

(a) Presiune/vid insuficient pentru asigurarea a cel puţin două acţionări ale frânării după declanşarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos).

(b) Timp de umplere a compresorului la valoarea profesională sigură în conformitate cu cerinţele (a)

(c) Nefuncţionarea supapei de protecţie a multicircuitului şi a supapei de decompresiune.

(d) Lipsă a etanşeităţii care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile.

(e) Deteriorări externe care pot afecta funcţionarea sistemului de frânare.

1.1.4. Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru

Verificare funcţională

Funcţionare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului.

1.1.5. Supapă de comandă a frânei cu acţionare manuală

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

(a) Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv.

(b) Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură.

(c) Conexiuni prost fixate sau lipsa etanşeităţii.

(d) Funcţionare nesatisfăcătoare.

1.1.6. Activator frână de mână, pârghie de comandă, clichet de frână de mână, frână de mână electronică

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

(a) Blocare incorectă a clichetului de frână de mână.

(b) Uzură excesivă a axului pârghiei sau a mecanismului cu clichet.

(c) Cursă prea mare a pârghiei, indicând un reglaj incorect.

(d) Activator lipsă, deteriorat sau nefuncţional.

(e) Funcţionare incorectă, indicatorul de avertizare indică funcţionare defectuoasă.

1.1.7. Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

(a) Supape deteriorate sau pierderi de aer excesive.

(b) Pierdere excesivă de ulei din compresor.

(c) Supapă nesigură sau montată necorespunzător.

(d) Deversare sau pierdere de lichid de frână.

1.1.8. Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice şi pneumatice)

Deconectarea şi reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemului de frână dintre vehiculul tractor şi remorcă.

(a) Ventil de izolare defect sau supapă cu auto-etanşare defectă.

(b) Ventil de izolare sau supapă nesigură sau montată necorespunzător.

(c) Etanşeitate insuficientă.

(d) Funcţionare defectuoasă.

1.1.9. Acumulator, rezervor de presiune

Inspecţie vizuală.

(a) Rezervor deteriorat, corodat sau neetanş.

(b) Nefuncţionarea dispozitivului de golire.

(c) Rezervor nesigur sau montat necorespunzător.

1.1.10. Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice)

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

(a) Servomecanism defect sau ineficace.

(b) Cilindru principal defect sau neetanş.

(c) Cilindru principal nesigur.

(d) Cantitate insuficientă de lichid de frână.

(e) Lipsă capac rezervor cilindru principal.

(f) Lampă de avertizare pentru lichidul de frână aprinsă sau defectă.

(g) Funcţionare incorectă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână.

1.1.11. Conducte de frână rigide

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

(a) Risc iminent de fisurare sau rupere.

(b) Lipsa etanşeităţii la nivelul conductelor sau al racordurilor.

(c) Conducte deteriorate sau excesiv de corodate.

(d) Conducte plasate greşit.

1.1.12. Furtunuri flexibile ale frânei

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

(a) Risc iminent de fisurare sau rupere.

(b) Furtunuri deteriorate, puncte de fricţiune, răsucite sau prea scurte.

(c) Lipsa etanşeităţii la nivelul furtunurilor şi al racordurilor.

(d) Umflare exagerată a furtunului sub presiune.

(e) Porozitatea furtunurilor.

1.1.13. Garnituri de frână

Inspecţie vizuală.

(a) Garnituri excesiv de uzate.

(b) Garnituri murdare (ulei, unsoare etc.).

(c) Garnituri lipsă.

1.1.14. Tamburi de frână, discuri de frână

Inspecţie vizuală.

(a) Tambur sau disc excesiv de uzat, fisurat excesiv, crăpat, nesigur sau spart.

  

(b) Tambur sau disc murdar (ulei, unsoare etc.).

(c) Tambur sau disc lipsă.

(d) Placa din spate nesigură.

1.1.15. Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

(a) Cabluri deteriorate sau cu noduri.

(b) Componente excesiv de uzate sau corodate.

(c) Cablu, tijă sau îmbinare nesigură.

(d) Control al cablurilor defect.

(e) Restricţionare a mişcării libere a sistemului de frânare.

(f) Mişcare anormală a pârghiilor/ cuplajului indicând reglare incorectă sau uzură excesivă.

1.1.16. Organe de acţionare frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

(a) Organ de acţionare fisurat sau deteriorat.

(b) Organ de acţionare neetanş.

(c) Organ de acţionare montat nesigur sau necorespunzător.

(d) Organ de acţionare excesiv de corodat.

(e) Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană.

(f) Lipsa învelişului de protecţie contra prafului sau deteriorarea excesivă a acestuia.

1.1.17. Corector automat al frânei în funcţie de sarcină

Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare.

(a) Cuplaj defect.

(b) Cuplaj incorect reglat.

(c) Blocarea sau nefuncţionarea supapei.

(d) Lipsa supapei.

(e) Plăcuţă cu date lipsă.

(f) Date ilizibile sau neconforme cu cerinţele (a)

1.1.18. Dispozitive şi indicatori de eliminare a jocurilor

Inspecţie vizuală.

(a) Reglaj deteriorat, blocat sau cu mişcare anormală, excesiv de uzat sau reglaj incorect.

(b) Reglaj incorect.

(c) Reglaj instalat incorect sau înlocuit.

1.1.19. Sistem de încetinire (dacă este prevăzut sau necesar)

Inspecţie vizuală.

(a) Racorduri sau montări nesigure.

(b) Sistem defect în mod evident sau lipsă.

1.1.20. Acţionarea automată a frânelor remorcii

Deconectarea cuplării sistemului de frânare între tractor şi vehiculul remorcat.

Sistemul de frânare al remorcilor nu funcţionează automat dacă este deconectată cuplarea.

1.1.21. Sistem de frânare complet

Inspecţie vizuală.

(a) Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau corodate astfel încât ar afecta în mod negativ sistemul de frânare.

(b) Lipsa excesivă a etanşeităţii sau a antigelului.

  

(c) Orice componentă nesigură sau montată în mod necorespunzător.

(d) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare la oricărui component (1)

1.1.22. Teste privind racordurile (atunci când sunt montate sau necesare)

Inspecţie vizuală.

(a) Lipsă.

(b) Deteriorat, neutilizabil sau neetanş.

1.2. Performanţa şi eficienţa frânei de serviciu

1.2.1. Performanţă

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne sau, dacă acest lucru nu este posibil, frânele sunt acţionate în mod progresiv până la efortul maxim.

(a) Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi.

(b) Puterea de frânare la oricare dintre roţi este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcţia dreaptă.

(c) Variaţie bruscă a puterii de frânare (blocaj).

(d) Frânare anormală pe oricare dintre roţi.

(e) Fluctuaţie excesivă a puterii de frânare în cursul fiecărei turaţii a roţii.

1.2.2. Eficienţă

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne sau, dacă acesta nu poate fi folosit din motive tehnice, se efectuează un test rutier cu ajutorul unui decelerometru. Vehiculele sau remorcile cu masa maximă admisibilă mai mare de 3 500 kg trebuie inspectate în conformitate cu standardele ISO 21069 sau metodele echivalente.

Testele rutiere trebuie desfăşurate pe un carosabil uscat, neted şi drept.

Pentru toate categoriile de vehicule un coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori:

Vehiculele înmatriculate pentru prima dată după intrarea în vigoare a prezentei directive:

- Categoria N1: 50 %

- Categoria M1: 58 %

- Categoria M2 şi M3: 50 %

- Categoria N2 şi N3: 50 %

- Categoria O2 (XX) (c), O3 şi O4:

- în cazul semiremorcilor:

45 %

- în cazul remorcilor cu bară de tracţiune: 50 %

Vehiculele înmatriculate înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive:

Categoria N1: 45 %

Categoria M1, M2 şi M3: 50 % (2) Categoria N2 şi N3: 43 % (3)

Categoria O2 (XX) (c), O3 şi O4: 40 % (4)

Alte categorii (XX) (c):

- Categoriile L (ambele frâne):

- Categoria L1e: 42 %

- Categoria L2e, L6e: 40 %

- Categoria L3e: 50 %

- Categoria L4e: 46 %

- Categoria L5e, L7e: 44 %

- Categoriile L (frână pe roata din spate):

- toate categoriile: 25 %

1.3. Performanţa şi eficienţa frânei secundare (de urgenţă) (dacă este asigurată de un sistem separat)

1.3.1. Performanţă

În cazul în care sistemul de frânare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1.

(a) Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi.

(b) Puterea de frânare la oricare dintre roţi este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcţia dreaptă.

(c) Variaţie bruscă a puterii de frânare (blocaj).

1.3.2. Eficienţă

În cazul în care sistemul de frânare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.2.

Puterea de frânare mai mică de 50 % (5) din performanţa frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu sarcina maximă autorizată ori, în cazul semiremorcilor, cu suma sarcinilor admise pe punte. (cu excepţia categoriilor L1e şi L3e).

1.4. Performanţa şi eficienţa frânei de mână

1.4.1. Performanţă

A se aplica frâna pe un aparat static de testare frâne şi/ sau în timpul unui test rutier cu ajutorul unui decelerometru.

Frână nefuncţională pe una sau mai multe roţi sau, în cazul testării pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcţia dreaptă.

1.4.2. Eficienţă

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne sau printr-un test rutier cu ajutorul unui decelerometru de indicare sau înregistrare a datelor sau cu vehiculul pe o pantă cu unghi de înclinare cunoscut. Dacă este posibil, vehiculele de marfă trebuie inspectate încărcate.

Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare mai mic de 16 % în raport cu sarcina maximă autorizată sau, pentru autovehicule, mai mic de 12 % în raport cu sarcina combinată maximă autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare. (cu excepţia categoriilor L1e şi L3e).

1.5. Performanţa sistemului de încetinire

Inspecţie vizuală şi, dacă este posibil, testarea funcţiilor sistemului.

(a) Variaţie bruscă a eficienţei (nu se aplică sistemului de frânare pe eşapament).

(b) Nefuncţionarea sistemului.

1.6. Sistem de frânare cu antiblocare (ABS)

Inspecţia vizuală a dispozitivului de avertizare.

(a) Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.

(b) Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea defectuoasă a sistemului.

(c) Senzorii de viteză din roată lipsă sau deterioraţi.

(d) Instalaţie electrică deteriorată.

(e) Alte componente lipsă sau deteriorate.

1.7. Sistem electronic de frânare (EBS)

Inspecţia vizuală a dispozitivului de avertizare.

(a) Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.

(b) Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea defectuoasă a sistemului.

2. DIRECŢIA

2.1. Stare mecanică

2.1.1. Starea mecanismului de direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă şi cu roţile în aer sau pe plăci turnante, se învârte volanul de direcţie într-o parte şi-n alta. Inspecţie vizuală a modului de funcţionare a mecanismului de direcţie.

(a) Dificultate în acţionarea transmisiei.

(b) Palier de arbore răsucit sau caneluri uzate.

(c) Palier de arbore excesiv de uzat.

(d) Mişcare excesivă a palierului de arbore.

(e) Neetanşă (neetanşe).

2.1.2. Fixare de protecţie a transmisiei direcţiei

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă şi cu greutatea roţilor pe pământ, se învârte volanul de direcţie sau ghidonul în sensul acelor de ceasornic şi în sensul invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcţie. Inspecţie vizuală a modului de ataşare a cutiei de transmisie la şasiu.

(a) Fixare de protecţie necorespunzătoare a transmisiei direcţiei.

(b) Alungirea găurilor de fixare de protecţie a transmisiei direcţiei.

(c) Lipsă sau fisurare a şuruburilor de fixare.

(d) Cutie de transmisie fisurată.

2.1.3. Stare cuplaj direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă şi cu roţile pe pământ, se învârte volanul de direcţie în sensul acelor de ceasornic şi în sensul invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcţie. Inspecţie vizuală a componentelor de direcţie în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea.

(a) Mişcare relativă a componentelor care ar trebui să fie fixe.

(b) Uzură excesivă a racordurilor.

(c) Componente fisurate sau deformate.

(d) Lipsă a dispozitivelor de închidere.

(e) Aliniere greşită a componentelor (de exemplu, bara de conexiune sau bara de comandă a direcţiei).

(f) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare.

(g) Lipsa, defectarea sau deteriorarea excesivă a învelişului de protecţie contra prafului.

2.1.4. Funcţionare cuplaj direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă şi cu roţile pe pământ şi cu motorul pornit (servodirecţie), se învârte volanul într-o parte şi-n alta. Inspecţie vizuală a mişcării levierului.

(a) Mişcarea levierului de direcţie produce ciocnirea cu un element fix al şasiului.

(b) Nefuncţionarea sau lipsa stopurilor de direcţie.

2.1.5. Servodirecţie

Se verifică sistemul de direcţie în ceea ce priveşte etanşeitatea şi nivelul lichidului de frână din rezervor (dacă este vizibil). Cu roţile pe pământ şi cu motorul pornit, se verifică dacă sistemul de servodirecţie funcţionează.

(a) Pierdere de lichid.

(b) Lichid insuficient.

(c) Nefuncţionare a mecanismului.

(d) Mecanism fisurat sau nesigur.

(e) Aliniere necorespunzătoare sau tamponarea componentelor.

(f) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare.

(g) Cabluri/furtunuri deteriorate, corodate excesiv.

2.2. Volanul, coloana şi bara de direcţie

2.2.1. Starea volanului/barei de direcţie

Cu roţile pe pământ, se învârte volanul de direcţie într-o parte şi-n alta în plan perpendicular, până la coloană şi se aplică o presiune uşoară în sus şi-n jos. Inspecţie vizuală a jocului.

(a) Mişcare relativă între volanul şi coloana de direcţie, indicând o fixare proastă.

(b) Lipsa dispozitivului de fixare pe butucul volanului de direcţie.

  

(c) Butucul, coroana sau spiţele volanului de direcţie fisurate sau prost fixate.

2.2.2. Coloană/juguri şi furci de direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă şi cu greutatea vehiculului pe pământ, se aliniază roata de direcţie la coloană, se împinge roata/volanul de direcţie în diferite direcţii la unghiurile potrivite, până la coloană/furci. Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile la racordurile universale.

(a) Mişcare excesivă în sus sau în jos a centrului volanului de direcţie.

(b) Mişcare excesivă a părţii superioare a coloanei, radial de la ax la coloană.

(c) Cuplaj flexibil deteriorat.

(d) Cuplaj defect.

(e) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare.

2.3. Joc direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă, greutatea vehiculului pe roţi, motorul pornit pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor volanul de direcţie în sensul acelor de ceasornic şi invers pe cât posibil fără a mişca roţile. Inspecţia vizuală a mişcării libere.

Mişcare liberă excesivă a direcţiei (de exemplu, mişcarea unui punct pe jantă depăşeşte o cincime din diametrul volanului de direcţie sau nu este conformă cu cerinţele (a).

2.4. Aliniament roţi (X) (b)

Se verifică aliniamentul roţilor de direcţie cu ajutorul echipamentelor necesare.

Aliniament neconform cu datele producătorului sau cu cerinţele (a).

2.5. Platformă cu osie directoare pentru remorci

Inspecţie vizuală sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcţie.

(a) Componentă deteriorată sau fisurată.

(b) Joc excesiv.

(c) Cuplaj defect.

2.6. Servodirecţie electronică (EPS)

Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul volanului de direcţie şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului.

(a) Ledul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice indică o funcţionare defectuoasă a sistemului.

(b) Neconcordanţă între unghiul volanului de direcţie şi unghiul roţilor.

(c) Nefuncţionare a asistenţei electrice.

3. VIZIBILITATE

3.1. Câmp de vizibilitate

Inspecţie vizuală de pe scaunul conducătorului auto.

Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului auto, care nu poate privi clar în faţă sau în lateral.

3.2. Stare geamuri

Inspecţie vizuală.

(a) Sticlă fisurată sau decolorată sau panou transparent (dacă este permis).

(b) Sticlă sau panou transparent (inclusiv folie reflectorizantă sau colorată uşor) neconforme cu prevederile cerinţelor (a) (XX) (c).

(c) Sticlă sau panou transparent în stare inacceptabilă.

3.3. Oglinzi sau dispozitive retrovizoare

Inspecţie vizuală.

(a) Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerinţele (a).

(b) Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, deteriorat, prost fixat sau nesigur.

3.4. Ştergătoare de parbriz

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Nefuncţionarea sau lipsa ştergătoarelor.

(b) Lamele de şters lipsă sau defecte în mod evident.

3.5 Spălătoare de parbriz

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Nefuncţionare corespunzătoare a spălătoarelor.

3.6 Sistem de dezaburire (X) (b)

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Sistem nefuncţional sau în mod sigur defect.

4. LUMINI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1. Faruri

4.1.1. Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Funcţionare defectuoasă sau lipsa farului/sursei de lumină.

(b) Funcţionare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi lentile).

(c) Lampă fixată nesigur.

4.1.2. Orientare

Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul unui dispozitiv sau ecran de focalizare a luminii.

Centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerinţe (a).

4.1.3. Comutare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele (a) (Un număr de faruri iluminate concomitent).

(b) Funcţie sau dispozitiv de comandă defect.

4.1.4. Respectarea cerinţelor (a).

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Lumină, culoare emisă, poziţie sau intensitate neconformă cu cerinţele (a).

(b) Lentile sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise.

(c) Sursă de lumină şi lampă incompatibile.

4.1.5. Dispozitive de corectare a orientării farurilor (acolo unde este obligatoriu)

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării, dacă este posibil.

(a) Nefuncţionare a dispozitivului.

(b) Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe scaunul conducătorului auto.

4.1.6. Dispozitiv de spălare a farurilor (acolo unde este obligatoriu)

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării, dacă este posibil.

Nefuncţionare a dispozitivului.

4.2. Lămpi de poziţie faţă şi spate, lămpi laterale de gabarit şi lămpi de contur

4.2.1. Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Sursă de lumină defectă.

(b) Lentile defecte.

(c) Lampă fixată nesigur.

4.2.2 Comutare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Nefuncţionare a comutatorului în conformitate cu cerinţele (a).

(b) Funcţie sau dispozitiv de comandă defect.

4.2.3. Respectarea cerinţelor (a).

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Lumină, culoare emisă, poziţie sau intensitate neconformă cu cerinţele (a).

(b) Lentile sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise.

4.3. Lămpi de stop

4.3.1. Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Sursă de lumină defectă.

(b) Lentile defecte.

(c) Lampă fixată nesigur.

4.3.2. Comutare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Nefuncţionare a comutatorului în conformitate cu cerinţele (a).

(b) Funcţie sau dispozitiv de comandă defect.

4.3.3. Respectarea cerinţelor (a).

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Lumină, culoare emisă, poziţie sau intensitate neconformă cu cerinţele (a).

4.4. Lămpi de semnalizare direcţie şi de avertizare pericol

4.4.1. Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Sursă de lumină defectă.

(b) Lentile defecte.

(c) Lampă fixată nesigur.

4.4.2. Comutare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Nefuncţionare a comutatorului în conformitate cu cerinţele (a).

4.4.3. Respectarea cerinţelor (a).

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Lumină, culoare emisă, poziţie sau intensitate neconformă cu cerinţele (a).

4.4.4. Frecvenţă semnal luminos

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Rata semnalului luminos neconformă cu cerinţele (a).

4.5. Lămpi de ceaţă faţă şi spate

4.5.1. Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Sursă de lumină defectă.

(b) Lentile defecte.

(c) Lampă fixată nesigur.

4.5.2 Aliniament (X) (b)

Prin acţionare şi cu ajutorul unui dispozitiv de focalizare a luminii.

Deviere a lămpii de ceaţă faţă de la orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumină are o linie întreruptă.

4.5.3. Comutare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Nefuncţionare a comutatorului în conformitate cu cerinţele (a).

4.5.4. Respectarea cerinţelor (a).

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Lumină, culoare emisă, poziţie sau intensitate neconformă cu cerinţele (a)

(b) Nefuncţionare a comutatorului în conformitate cu cerinţele (a)

4.6. Lămpi de mers înapoi

4.6.1. Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Sursă de lumină defectă.

(b) Lentile defecte.

(c) Lampă fixată nesigur.

4.6.2 Respectarea cerinţelor (a)

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Lumină, culoare emisă, poziţie sau intensitate neconformă cu cerinţele (a).

(b) Nefuncţionare a comutatorului în conformitate cu cerinţele (a).

4.6.3 Comutare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Nefuncţionare a comutatorului în conformitate cu cerinţele (a).

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcuţei de înmatriculare spate

4.7.1. Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Lampă care proiectează lumina direct în spate.

(b) Sursă de lumină defectă.

(c) Lampă fixată nesigur.

4.7.2. Respectarea cerinţelor (a)

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Nefuncţionare a comutatorului în conformitate cu cerinţele (a).

4.8. Catadioptrii, marcaje de vizibilitate (reflectorizante) şi plăcuţe de marcaj spate

4.8.1. Stare

Inspecţie vizuală.

(a) Echipament reflectorizant defect sau deteriorat.

(b) Reflector fixat nesigur.

4.8.2. Respectarea cerinţelor (a)

Inspecţie vizuală.

Dispozitiv, culoare reflectată sau poziţie neconformă cu cerinţele (a).

4.9. Lămpi de control obligatorii pentru echipamentul de iluminare

4.9.1. Stare şi funcţionare

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Nefuncţionale.

4.9.2. Respectarea cerinţelor (a)

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Neconforme cu cerinţele (a).

4.10. Racorduri electrice între vehiculul tractor şi remorcă sau semiremorcă

Inspecţie vizuală: dacă este posibil, se examinează continuitatea electrică a conexiunii.

(a) Componente fixe ataşate nesigur.

(b) Izolaţie stricată sau deteriorată.

(c) Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului de remorcare.

4.11. Cabluri electrice

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă, inclusiv a compartimentelor motorului în unele cazuri.

(a) Instalaţie electrică nesigură sau securizată necorespunzător.

(b) Instalaţie electrică deteriorată.

(c) Izolaţie stricată sau deteriorată.

4.12. Dispozitive reflectorizante şi lămpi facultative (X) (b)

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Lampă/catadioptru nemontat în conformitate cu cerinţele (a).

(b) Nefuncţionarea lămpii în conformitate cu cerinţele (a).

(c) Lampă/catadioptru ataşat nesigur.

4.13. Baterie (Baterii)

Inspecţie vizuală.

(a) Nesigură (nesigure).

(b) Neetanşă (neetanşe).

(c) Comutator defect (dacă este necesar).

(d) Fitiluri defecte (dacă sunt necesare).

(e) Ventilaţie necorespunzătoare (dacă este necesară).

5. PUNŢI, ROTI, ANVELOPE SI SUSPENSIE

5.1. Punţi

5.1.1. Punţi

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizaţi şi sunt recomandaţi detectorii privind jocul roţilor pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone.

(a) Punte fisurată sau deformată.

(b) Ataşare nesigură la vehicul.

(c) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare.

5.1.2. Fuzete

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizaţi şi sunt recomandaţi detectorii privind jocul roţilor pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone Se aplică o forţă verticală sau laterală la fiecare roată şi se constată gradul de mişcare dintre fuzetă şi raza axului.

(a) Fuzetă fisurată.

(b) Uzură excesivă a pivotului de articulaţie şi/sau a bucşelor.

(c) Mişcare excesivă între fuzetă şi raza axului.

(d) Joc al pivotului fuzetei în punte.

5.1.3. Rulmenţi roată

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizaţi şi sunt recomandaţi detectorii privind jocul roţilor pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone Se aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare roată şi se constată gradul de ridicare a roţii până la fuzetă.

(a) Joc excesiv al unui rulment.

(b) Rulment roată prea strâns, blocat.

5.2. Roţi şi anvelope

5.2.1. Butuc

Inspecţie vizuală.

(a) Piuliţe de fixare a roţilor lipsă sau slab strânse.

(b) Osie uzată sau deteriorată.

5.2.2. Roţi

Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau pe o rampă.

(a) Sudură fisurată sau defectă.

(b) Montare necorespunzătoare a inelelor de fixare a anvelopelor.

(c) Roată deformată sau uzată excesiv.

(d) Mărimea sau tipul roţii neconforme cu cerinţele (a) şi nesigure.

5.2.3. Anvelope

Inspecţie vizuală a întregii anvelope fie prin rotirea roţii în aer şi cu vehiculul pe un elevator sau pe o rampă, fie prin împingerea vehiculului înainte şi înapoi pe un elevator.

(a) Mărimea anvelopei, capacitatea de încărcare, marca de omologare sau rata vitezei neconforme cu cerinţele (a) şi susceptibile să afecteze siguranţa rutieră.

(b) Anvelopele de pe aceeaşi punte sau de pe roţile pereche sunt de mărimi diferite.

(c)Anvelopele de pe aceeaşi punte au o construcţie diferită (radială/ pliuri transversale).

(d) Anvelope grav deteriorate sau tăiate.

(c) Adâncimea profilului anvelopelor neconformă cu cerinţele (a).

(f) Frecarea anvelopelor de alte componente.

(g) Anvelopele pe care se pot decupa noi caneluri neconforme cu cerinţele (a).

(h) Funcţionare defectă sau nefuncţionarea clară a sistemului de monitorizare a presiunii pneumatice.

5.3. Sistem de suspensie

5.3.1. Arcuri şi stabilizatori

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizaţi şi sunt recomandaţi detectorii privind jocul roţilor pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone.

(a) Arcuri ataşate necorespunzător la şasiu sau punte.

(b) Arc deteriorat sau fisurat.

(c) Lipsă arc.

(d) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare.

5.3.2. Amortizoare

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă sau cu ajutorul unor echipamente speciale, dacă acestea sunt disponibile.

(a) Amortizoare ataşate necorespunzător la şasiu sau punte.

(b) Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanşeitate sau funcţionare necorespunzătoare.

5.3.2.1 Test de eficienţă a amortizoarelor (X) (b)

Se utilizează un echipament special şi se compară diferenţele din dreapta/stânga şi/sau valorile absolute stipulate de producători.

(a) Diferenţe semnificative între cele două direcţii.

(b) Neatingerea valorilor minime stipulate.

5.3.3. Tuburi pentru arborele cardanic, braţe suspensie dreapta faţă braţe triunghiulare şi braţe de suspensie

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizaţi şi sunt recomandaţi detectorii privind jocul roţilor pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone.

(a) Ataşare necorespunzătoare a componentei pe şasiu sau punte.

(b) Componentă deteriorată, fisurată sau corodată excesiv.

(c) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare.

5.3.4. Joncţiune

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizaţi şi sunt recomandaţi detectorii privind jocul roţilor pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone.

(a) Uzură excesivă a pivotului de articulaţie şi/sau a bucşelor sau a joncţiunilor.

(b) Lipsa învelişului de protecţie contra prafului sau deteriorarea sa excesivă.

5.3.5. Suspensie pneumatică

Inspecţie vizuală.

(a) Sistem inoperabil.

(b) Componente defecte, modificate sau deteriorate care afectează negativ funcţionarea sistemului.

(c) Sistem auditiv neetanş.

6. SASIU SI ACCESORII SASIU

6.1. Şasiu sau cadru şi accesorii

6.1.1. Stare generală

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă.

(a) Părţi sau bară transversală fisurată sau deformată.

(b) Plăci de strângere sau legături nesigure.

(c) Corodare excesivă care afectează rigiditatea ansamblului.

6.1.2. Ţevi de eşapament şi amortizoare de zgomot

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă.

(a) Sistem de eşapament nesigur sau neetanş.

(b) Pătrunderea de gaze în cabina sau compartimentul călătorilor.

6.1.3. Rezervor şi conducte de combustibil (inclusiv rezervor şi conducte de combustibil pentru încălzire)

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor în cazul sistemelor GPL/GNC.

(a) Rezervor sau conducte nesigure.

(b) Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau ineficient.

(c) Conducte deteriorate sau erodate.

(d) Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de combustibil (dacă este necesar).

(e) Risc de izbucnire a incendiului din cauza:

- scurgerilor de combustibil;

- rezervorului de combustibil sau sistem de eşapament protejat necorespunzător;

- stării compartimentului motorului.

(f) Sistem GPL/GNC sau de hidrogen neconform cu cerinţele (a).

6.1.4. Bare de protecţie, dispozitive de protecţie laterală şi dispozitive anti-încastrare spate

Inspecţie vizuală.

(a) Fixare incorectă sau deteriorare care poate cauza accidente la zgâriere sau contact.

(b) Dispozitiv clar neconform cu cerinţele (a).

6.1.5. Suport pentru roata de rezervă (dacă este montat)

Inspecţie vizuală.

(a) Suport în stare precară.

(b) Suport fisurat sau nesigur.

(c) Roată de rezervă fixată necorespunzător în suport şi care stă să cadă.

6.1.6. Mecanism de cuplare şi echipament de tractare

Inspecţie vizuală privind uzura şi operarea corectă, cu atenţie specială la montarea sau utilizarea fiecărui dispozitiv de securitate şi/sau manometru.

(a) Componente deteriorate, defecte sau crăpate.

(b) Uzură excesivă a unui component.

(c) Cuplaj defect.

(d) Lipsa sau funcţionarea necorespunzătoare a dispozitivelor de securitate.

(e) Nefuncţionarea indicatoarelor.

(f) Obstrucţionarea plăcuţelor de înmatriculare sau a farurilor (atunci când nu sunt aprinse)

(g) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare.

6.1.7. Transmisie

Inspecţie vizuală.

(a) Şurub de siguranţă fixat necorespunzător sau lipsă.

(b) Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv.

(c) Cardan uzat excesiv.

(d) Cuplaje flexibile deteriorate.

(e) Arbore deteriorat sau îndoit.

(f) Suportul palierului fisurat sau nesigur.

(g) Lipsa învelişului de protecţie contra prafului sau deteriorarea sa excesivă.

(h) Modificare ilegală a transmisiei.

6.1.8. Ansambluri de motoare

Inspecţie vizuală fără a fi nevoie de urcarea vehiculului pe un elevator sau pe o rampă.

Structuri deteriorate, clar şi grav avariate, fixate necorespunzător sau fisurate.

6.1.9 Performanţa motoarelor

Inspecţie vizuală.

(a) Unitate de comandă modificată ilegal.

(b) Modificare ilegală a motorului.

6.2. Cabină conducător auto şi caroserie

6.2.1. Stare

Inspecţie vizuală.

(a) Panou fixat necorespunzător sau deteriorat sau parte care poate provoca accidente.

(b) Pilon al caroseriei nesigur.

(c) Emisii de gaze ale motorului sau de eşapament.

(d) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare.

6.2.2. Montare

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă.

(a) Caroserie sau cabină nesigură.

(b) Caroserie/cabină centrată necorespunzător pe şasiu.

(c) Fixare nesigură sau lipsă a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe barele transversale.

(d) Corodare excesivă a punctelor de fixare pe caroseria integrală.

6.2.3. Uşi şi dispozitive de închidere a uşilor

Inspecţie vizuală.

(a) Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător.

(b) Uşă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă.

(c) Uşă, balamale, catarame, piloni lipsă, fixaţi necorespunzător sau deterioraţi.

6.2.4. Podea

Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă.

Podea nesigură sau foarte deteriorată.

6.2.5. Scaun conducător auto

Inspecţie vizuală.

(a) Scaun fixat necorespunzător sau cu o structură defectă.

(b) Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare.

6.2.6. Alte scaune

Inspecţie vizuală.

(a) Scaune defecte sau nesigure.

(b) Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerinţele (a).

6.2.7. Comenzi de conducere

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru funcţionarea în siguranţă a vehiculului.

6.2.8. Treptele cabinei

Inspecţie vizuală.

(a) Treaptă sau inel de treaptă nesigur.

(b) Treaptă sau inel care pot provoca accidente.

6.2.9. Alte instalaţii şi echipamente interioare şi exterioare Inspecţie vizuală.

Inspecţie vizuală.

(a) Alte instalaţii sau echipamente neconforme cu cerinţele.

(b) Neetanşeitatea echipamentelor hidraulice (a).

(c) Neetanşeitatea echipamentelor hidraulice.

6.2.10. Apărătoare laterale ale aripii (aripi), dispozitive de evitare a stropirii

Inspecţie vizuală.

(a) Lipsă, prost fixate sau corodate.

(b) Distanţă insuficientă faţă de roţi.

(c) Neconforme cu cerinţele (a).

7. ALTE ECHIPAMENTE

7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de fixare

7.1.1. Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente

Inspecţie vizuală.

(a) Punct de fixare deteriorat excesiv.

(b) Punct de fixare prost fixat.

7.1.2. Starea centurilor de siguranţă/cataramelor

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Centura de siguranţă obligatorie lipsă sau nemontată.

(b) Centură de siguranţă deteriorată.

(c) Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele (a).

(d) Deteriorarea sau funcţionarea incorectă a cataramei centurii de siguranţă.

  

(e) Deteriorarea sau funcţionarea incorectă a retractorului centurii de siguranţă.

7.1.3. Dispozitiv limitator al sarcinii centurii de siguranţă

Inspecţie vizuală.

Lipsa evidentă sau nepotrivirea limitatorului de sarcină pentru vehiculul în cauză.

7.1.4. Centură de siguranţă cu dispozitiv de pretensionare

Inspecţie vizuală.

Lipsa evidentă sau nepotrivirea dispozitivelor de pretensionare pentru vehiculul în cauză.

7.1.5. Airbaguri

Inspecţie vizuală.

(a) Lipsa evidentă sau nepotrivirea airbagurilor pentru vehiculul în cauză.

(b) Airbag evident nefuncţional.

7.1.6. Sisteme SRS

Inspecţia vizuală a ledului indicator de defecţiuni (MIL).

Ledul indicator de defecţiuni (MIL) al SRS indică funcţionarea defectuoasă a sistemului.

7.2. Extinctor (X) (b)

Inspecţie vizuală.

(a) Lipsă.

(b) Neconforme cu cerinţele (a).

7.3. Dispozitive de închidere şi dispozitiv antifurt

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării.

(a) Dispozitiv defect şi care nu previne furtul vehiculului.

(b) Sistem de închidere sau blocare defect sau funcţionând necorespunzător.

7.4. Triunghi reflectorizant (dacă este necesar)(X) (b)

Inspecţie vizuală.

(a) Lipsă sau incomplet.

(b) Neconforme cu cerinţele (a).

7.5. Trusă de prim ajutor (dacă este necesar)(X) (b)

Inspecţie vizuală.

Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele (a).

7.6. Cală (cale) de roată (prisme) (dacă sunt necesare) (X) (b)

Inspecţie vizuală.

Lipsă sau în stare precară.

7.7. Dispozitive de avertizare acustică

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

(a) Nefuncţionale.

(b) Comandă nesigură.

(c) Neconforme cu cerinţele (a).

7.8. Vitezometru

Inspecţie vizuală sau prin acţionare în timpul unui test rutier sau prin mijloace electronice.

(a) Neconforme cu cerinţele (a).

(b) Nefuncţional.

(c) Incapabil de a fi iluminat.

7.9. Tahograf (dacă este montat/ necesar)

Inspecţie vizuală.

(a) Neconforme cu cerinţele (a).

(b) Nefuncţional.

(c) Defect sau sigilii lipsă.

(d) Placă de calibrare lipsă, ilizibilă sau expirată.

  

(e) Falsificare sau modificare evidentă.

(f) Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare.

7.10. Dispozitiv limitator de viteză (dacă este montat/necesar)

Inspecţie vizuală şi prin acţionare dacă echipamentul este disponibil.

(a) Neconforme cu cerinţele (a).

(b) Evident nefuncţional.

(c) Limitator de viteză incorect (dacă este verificat).

(d) Defect sau sigilii lipsă.

(e) Placă de calibrare lipsă, ilizibilă sau expirată.

(f) Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare.

7.11. Odometru (dacă este disponibil)(X) (b)

Inspecţie vizuală.

(a) Modificare evidentă (fraudă)

(b) Nefuncţionare evidentă.

7.12. Sistemul de control electronic al stabilităţii (ESC) (dacă este montat/necesar)

Inspecţie vizuală.

(a) Senzorii de viteză din roată lipsă sau deterioraţi.

(b) Instalaţie electrică deteriorată.

(c) Alte componente lipsă sau deteriorate.

(d) Deteriorare sau nefuncţionare corespunzătoare a comutatorului.

(e) Ledul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea defectuoasă a sistemului.

8. EFECTE NOCIVE

8.1. Zgomot

8.1.1. Sistem de eliminare a zgomotului

Evaluare subiectivă (doar dacă inspectorul consideră că nivelul sonor este în limitele acceptate, situaţie în care poate fi desfăşurat un test de analizare a zgomotului permanent cu ajutorul unui sonometru).

(a) Nivelurile sonore depăşesc nivelurile maxime admise în cerinţele (a).

(b) O parte a sistemului de suprimare a zgomotului fixată necorespunzător, stă să cadă, este deteriorată, montată incorect, lipsă sau alterată în mod evident şi care poate afecta negativ nivelurile de zgomot.

8.2. Gaze de evacuare

8.2.1. Emisii produse de motoarele pe benzină

8.2.1.1. Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecţie vizuală.

(a) Echipamentul de control al gazelor montat de producător este absent, modificat sau evident defect.

(b) Scurgeri de gaze care pot afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

8.2.1.2. Emisii de gaze

Măsurătoare cu analizatorul de gaze evacuare în conformitate cu cerinţele (a). În mod alternativ, pentru vehiculele echipate cu sisteme corespunzătoare de diagnosticare la bord, funcţionarea corectă a sistemului de evacuare poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a dispozitivului OBD şi prin verificări simultane ale funcţionării corecte a sistemului OBD ca alternativă la măsurarea emisiilor cu motorul la ralanti în conformitate cu specificaţiile producătorului şi cu alte cerinţe (a).

(a) Fie emisiile de gaze depăşesc nivelurile specifice stabilite de constructor;

(b) Fie, în cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile, emisiile de CO depăşesc:

(i) pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor:

- 4,5 %, sau

- 3,5 %

conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menţionate în cerinţe (a).

(ii) pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor:

- la ralanti: 0,5 %;

- la turaţie ridicată la ralanti: 0,3 %

sau

- la ralanti: 0,3 % (6)

- la turaţie ridicată la ralanti: 0,2 %,

conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menţionate în cerinţe (a).

(c) Lambda depăşeşte pragul de 1 ± 0,03 sau nu este conform cu precizările producătorului

(d) Citirea OBD care indică o funcţionare defectuoasă semnificativă.

8.2.2. Emisiile motoarelor diesel

8.2.2.1 Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecţie vizuală.

(a) Echipamentul de control al emisiilor instalat de constructor este absent sau în mod sigur defect.

(b) Scurgeri de gaze care pot afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

8.2.2.2. Opacitate Vehiculele înmatriculate sau puse în circulaţie înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exonerate de această obligaţie

(a) Măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turaţia de întrerupere a alimentării), cu schimbătorul de viteză la punctul mort şi ambreiajul cuplat.

(b) Condiţionarea prealabilă a vehiculului:

1. Vehiculele pot fi testate fără condiţionare prealabilă, cu toate că, din motive de siguranţă, trebuie să se verifice dacă motorul este cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare.

2. Cerinţele specifice condiţionării prealabile:

(i) Motorul trebuie să fie complet încălzit; de exemplu, temperatura uleiului de motor măsurată printr-o sondă în tubul jojei de ulei să fie de cel puţin 80 °C sau temperatura normală de funcţionare, dacă aceasta este mai scăzută, ori temperatura blocului motor, măsurată în funcţie de nivelul de radiaţii infraroşii, să atingă cel puţin o temperatură echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei vehiculului, această măsurătoare nu poate fi efectuată, temperatura normală de funcţionare a motorului poate fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire a motorului.

(a) Pentru vehiculele înmatriculate sau puse în circulaţie pentru prima dată după data menţionată în cerinţe (a):

opacitatea depăşeşte nivelul înregistrat pe placa constructorului de pe vehicul;

(b) Dacă această informaţie nu este disponibilă sau cerinţele (a) nu permit utilizarea valorilor de referinţă:

pentru motoare cu aspiraţie naturală: 2,5 m-1;

pentru motoare supraalimentate: 3,0 m-1;

sau, pentru vehiculele identificate în cerinţe (a) sau înmatriculate ori puse în circulaţie pentru prima dată după data menţionată în cerinţe (a):

1,5 m-1 (7).

 

(ii) Sistemul de evacuare trebuie să fie purjat prin cel puţin trei cicluri de accelerare liberă sau printr-o metodă echivalentă.

 
 

(c) Procedura de testare:

 
 

1. Motorul şi orice turbocompresor instalat trebuie să se afle la turaţia de ralanti înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele diesel ale vehiculelor grele, aceasta înseamnă să se aştepte cel puţin 10 secunde după eliberarea pedalei de acceleraţie.

 
 

2. Pentru iniţierea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie să fie apăsată total, în mod rapid şi continuu (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, pentru a se obţine debitul maxim de la pompa de injecţie.

 
 

3. În timpul fiecărui ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, pentru vehicule cu transmisie automată, turaţia specificată de producător sau, dacă aceste date nu sunt disponibile, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării, înainte de eliberarea pedalei de acceleraţie. De exemplu, această condiţie poate fi verificată prin monitorizarea turaţiei motorului sau permiţând trecerea unui timp suficient între apăsarea pedalei de acceleraţie şi eliberarea sa, interval care, în cazul vehiculelor de categoria 1 şi 2 din anexa 1, ar trebui să fie de cel puţin două secunde.

 
 

4. Un vehicul poate fi respins doar dacă media aritmetică a cel puţin ultimelor trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită. Această medie poate fi calculată ignorând orice măsurătoare care se abate semnificativ de la media măsurată sau poate rezulta din orice alt calcul statistic care ţine seama de dispersia valorilor măsurate. Statele membre pot limita numărul ciclurilor de testare.

 
 

5. Pentru a evita testările inutile, statele membre pot respinge vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mari decât valorile limită. Tot pentru a evita testările inutile, statele membre pot admite vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mici decât valorile limită.

 

8.3. Suprimarea interferenţei electromagnetice

Interferenţa radio (X)(b)

Examinare vizuală.

Orice nerespectare a cerinţelor (a)

8.4. Alte elemente legate de mediu

8.4.1 Scurgeri de lichide

Examinare vizuală.

Orice scurgere excesivă de lichid care poate afecta negativ mediul înconjurător sau care reprezintă un factor de risc în ceea ce priveşte siguranţa utilizatorilor drumului.

9. INSPECŢII SUPLIMENTARE PRIVIND VEHICULELE PENTRU TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI DIN CATEGORIILE M2, M3

9.1. Uşi

9.1.1. Uşi de intrare şi ieşire

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării.

(a) Funcţionare defectuoasă.

(b) Stare deteriorată.

  

(c) Comandă pentru avarii defectă.

(d) Comandă la distanţă a uşilor sau dispozitive de avertizare defecte.

(e) Neconforme cu cerinţele (a).

9.1.2 Ieşiri de urgenţă

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării (dacă este cazul).

(a) Funcţionare defectuoasă.

(b) Semne indicând ieşirile de urgenţă lipsă sau ilizibile.

(c) Lipsa ciocanului pentru spart geamurile.

(d) Neconforme cu cerinţele (a).

9.2. Sistem de dezaburire şi dezgheţ (X) (b)

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării.

(a) Funcţionare necorespunzătoare.

(b) Emisii de gaze toxice sau de evacuare în compartimentul călătorilor.

(c) Dejivrare defectă (dacă este obligatorie).

9.3. Sistem de ventilaţie şi de încălzire (X) (b)

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării.

(a) Funcţionare defectuoasă.

(b) Emisii de gaze toxice sau de evacuare în compartimentul călătorilor.

9.4. Scaune

9.4.1. Scaune pentru călători (inclusiv scaune pentru personalul însoţitor)

Inspecţie vizuală.

(a) Scaune defecte sau nesigure

(b) Strapontine (dacă sunt permise) neautomate

(c) Neconforme cu cerinţele (a).

9.4.2 Scaunul conducătorului auto (cerinţe suplimentare)

Inspecţie vizuală.

(a) Dispozitive speciale defecte, cum ar fi protecţie antireflexie sau parasolar.

(b) Protecţie pentru conducătorul auto nesigură sau neconformă cu cerinţele (a).

9.5. Iluminatul interior şi dispozitivele de ghidare (X) (b)

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării

Dispozitiv defect sau neconform cu cerinţele (a).

9.6. Culoare centrale, zone pentru călătoria în picioare

Inspecţie vizuală.

(a) Podea nesigură.

(b) Balustrade sau mânere de susţinere defecte.

(c) Neconforme cu cerinţele (a).

9.7. Scări şi trepte

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării (dacă este cazul).

(a) Stare deteriorată sau defectă.

(b) Funcţionare necorespunzătoare a scărilor retractabile.

  

(c) Neconforme cu cerinţele (a).

9.8. Sistem de comunicare cu călătorii (X) (b)

Inspecţie vizuală şi prin acţionare.

Sistem defect

9.9. Notificări (X) (b)

Inspecţie vizuală.

(a) Notificare lipsă, eronată sau ilizibilă.

(b) Neconforme cu cerinţele (a).

9.10. Cerinţe privind transportul copiilor. (X) (b)

9.10.1. Uşi

Inspecţie vizuală.

Siguranţa uşilor neconformă cu cerinţele (a) privind acest mod de transport.

9.10.2. Echipamente de semnalizare şi speciale

Inspecţie vizuală.

Echipamente de semnalizare şi speciale absente sau neconforme cu cerinţele (a).

9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu handicap(X) (b)

9.11.1. Uşi, rampe şi lifturi

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării

(a) Funcţionare defectuoasă.

(b) Stare deteriorată.

(c) Comandă (comenzi) defectuoasă (defectuoase).

(d) Dispozitiv(e) de avertizare defect(e) (defectuoase).

(e) Neconforme cu cerinţele (a).

9.11.2. Reglaj scaune rulante

Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării, dacă este cazul.

(a) Funcţionare defectuoasă.

(b) Stare deteriorată.

(c) Comandă (comenzi) defectuoasă (defectuoase).

(d) Neconforme cu cerinţele (a).

9.11.3. Echipamente de semnalizare şi speciale

Inspecţie vizuală.

Echipamente de semnalizare şi speciale absente sau neconforme cu cerinţele (a).

9.12. Alte echipamente speciale (X) (b)

9.12.1. Instalaţii de preparare a alimentelor

Inspecţie vizuală.

(a) Instalaţie neconformă cu cerinţele (a).

(b) Instalaţie deteriorată în aşa măsură încât utilizarea sa ar putea deveni periculoasă.

9.12.2 Instalaţie sanitară

Inspecţie vizuală.

Instalaţie neconformă cu cerinţele (a).

9.12.3 Alte dispozitive (de exemplu, sisteme audiovizuale)

Inspecţie vizuală.

Neconforme cu cerinţele (a).

(1)Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei vehiculului pe carosabil sau asupra mediului.

(2)48 % de vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau omologate înainte de 1 octombrie 1991.

(3)45 % pentru vehiculele înmatriculate după 1988 sau de la data menţionată în regulamente, oricare dintre acestea este mai recentă.

(4)43 % pentru semiremorci şi remorcile cu bară de tracţiune înmatriculate după 1988 sau de la data menţionată în regulamente, oricare dintre acestea este mai recentă.

(5)2,2m/s2 pentru vehiculele din categoriile N1, N2 şi N3.

(6)Deţinător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândurile A sau B secţiunea 5.3.1.4. din anexa I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior, sau înmatriculat ori pus în circulaţie pentru prima dată după 1 iulie 2002.

(7)Deţinător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândul B secţiunea 5.3.1.4. din anexa I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior; rândul B1, B2 sau C secţiunea 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE sau ulterior sau înmatriculat ori pus în circulaţie pentru prima dată după 1 iulie 2008.

Observaţii:

(a)«Cerinţele» sunt stabilite ca urmare a normelor privind aprobarea de tip la data aprobării, a primei înmatriculări sau a primei puneri în circulaţie, precum şi în cadrul obligaţiilor de adaptare sau în legislaţia naţională a ţării de înmatriculare.

(b)Simbolul (X) face trimitere la elementele legate de starea vehiculului şi la eligibilitatea utilizării acestuia pe carosabil, dar care nu sunt considerate esenţiale pentru o inspecţie periodică.

(c)(XX) Această cauză a defecţiunii nu se aplică dacă verificarea este prevăzută de legislaţia naţională.".

ANEXA III:
PARTEA A:Directiva abrogată şi lista modificărilor ulterioare (menţionate la articolul 10)

Directiva 96/96/CE a Consiliului (JO L 46, 17.2.1997, p. 1)

Directiva 1999/52/CE a Comisiei (JO L 142, 5.6.1999, p. 26)

Directiva 2001/9/CE a Comisiei (JO L 48, 17.2.2001, p. 18)

Directiva 2001/11/CE a Comisiei (JO L 48, 17.2.2001, p. 20)

Directiva 2003/27/CE a Comisiei (JO L 90, 8.4.2003, p. 41)

 

Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1)

Numai punctul 68 din anexa III

PARTEA B:Termene de transpunere în dreptul intern (menţionate la articolul 10)

Directiva

Termen de transpunere

96/96/CE

9 martie 1998

1999/52/CE

30 septembrie 2000

2001/9/CE

9 martie 2002

2001/11/CE

9 martie 2003

2003/27/CE

1 ianuarie 2004

ANEXA IV:TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Directiva 96/96/CE

Prezenta directivă

Articolele 1-4

Articolele 1-4

Articolul 5 cuvinte introductive

Articolul 5 cuvinte introductive

Articolul 5 de la prima la a şaptea liniuţă

Articolul 5 literele (a)-(g)

Articolul 6

-

Articolul 7

Articolul 6 alineatul (1)

-

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 7 alineatul (2)

Articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf

-

Articolul 8 alineatul (3)

-

Articolul 9 alineatul (1)

-

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 8

Articolul 10

-

Articolul 11 alineatul (1)

-

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 9

Articolul 11 alineatul (3)

-

-

Articolul 10

Articolul 12

Articolul 11

Articolul 13

Articolul 12

Anexele I-II

Anexele I-II

Anexele III-IV

-

-

Anexa III

-

Anexa IV

Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 141L din data de 6 iunie 2009