Art. 6. - Art. 6: Acţiuni înşelătoare - Directiva 2005/29/CE/11-mai-2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori şi de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (''Directiva privind practicile comerciale neloiale'')
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 26 Martie 2024
Art. 6: Acţiuni înşelătoare
(1)O practică comercială se consideră înşelătoare în cazul în care conţine informaţii false şi, în consecinţă, este mincinoasă sau, în orice alt fel, inclusiv prin prezentarea generală, induce sau poate induce în eroare consumatorul mediu, chiar dacă informaţia este corectă în fapt, cu privire la unul sau mai multe dintre următoarele elemente şi, în oricare dintre situaţii, determină sau poate determina o decizie comercială pe care consumatorul nu ar fi luat-o în altă situaţie:
a)existenţa sau natura produsului;
b)principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi disponibilitatea, avantajele, riscurile, execuţia, compoziţia, caracteristicile sociale sau de mediu, accesoriile, aspectele legate de circularitate, cum ar fi durabilitatea, posibilitatea de reparare sau de reciclare, asistenţa post-vânzare a consumatorilor, soluţionarea reclamaţiilor, metoda şi data fabricaţiei sau furnizării, livrarea, adecvarea pentru utilizarea preconizată, utilizarea, cantitatea, specificaţiile, originea geografică sau comercială sau rezultatele care pot fi aşteptate în urma utilizării sau rezultatele şi caracteristicile esenţiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului.
c)amploarea implicării comerciantului, motivaţia practicii comerciale şi natura procesului de vânzare, orice afirmaţie sau simbol care sugerează sponsorizarea sau sprijinul direct sau indirect acordat comerciantului sau produsului;
d)preţul sau modalitatea de calcul a preţului sau existenţa unui avantaj specific în ceea ce priveşte preţul;
e)necesitatea unui serviciu, a unei piese, înlocuiri sau reparaţii;
f)natura, calităţile şi drepturile comerciantului sau ale reprezentantului său, precum identitatea şi patrimoniul, calificările, statutul, aprobarea, afilierea sau relaţiile sale şi drepturile de proprietate industrială, comercială sau intelectuală sau premiile şi distincţiile sale;
g)drepturile consumatorilor, inclusiv dreptul de înlocuire sau de rambursare în conformitate cu prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de consum şi garanţiile conexe (1) sau riscurile pe care le poate întâmpina.
(1)JO L 171, 7.7.1999, p. 12.
(2)De asemenea, se consideră că o practică comercială este înşelătoare în cazul în care, analizând faptele, ţinând seama de toate caracteristicile şi circumstanţele, aceasta determină sau poate determina consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care nu ar fi luat-o în altă situaţie şi în cazul în care implică:
a)orice activitate de comercializare a unui produs, inclusiv publicitatea comparativă, care creează confuzie cu produse, mărci comerciale, denumiri comerciale sau alte semne distinctive ale unui concurent;
b)nerespectarea de către comerciant a angajamentelor din codul de conduită pe care comerciantul s-a angajat să îl respecte, cu condiţia ca:
(i)angajamentul să nu fie o simplă afirmaţie, ci o obligaţie asumată în mod ferm şi care poate fi verificată
şi
(ii)comerciantul să indice în cadrul unei practici comerciale că respectă codul respectiv.
c)orice activitate de comercializare a unui bun, într-un stat membru, ca fiind identic cu un bun comercializat în alte state membre, deşi bunul respectiv are o compoziţie sau caracteristici semnificativ diferite, cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de factori legitimi şi obiectivi.
d)formularea unei afirmaţii legate de mediu cu privire la performanţa de mediu viitoare fără angajamente clare, obiective, puse la dispoziţia publicului şi verificabile, stabilite într-un plan de punere în aplicare detaliat şi realist care include ţinte măsurabile şi încadrate în timp şi alte elemente relevante necesare pentru a sprijini punerea sa în aplicare, cum ar fi alocarea de resurse, şi care este verificat periodic de un expert terţ independent, ale cărui rezultate sunt puse la dispoziţia consumatorilor;
e)publicitatea beneficiilor pentru consumatori care sunt irelevante şi care nu rezultă din nicio caracteristică a produsului sau a întreprinderii.