Art. 11. - Art. 11: Punerea în aplicare - Directiva 2005/29/CE/11-mai-2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori şi de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (''Directiva privind practicile comerciale neloiale'')
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 26 Martie 2024
Art. 11: Punerea în aplicare
(1)Statele membre asigură existenţa unor mijloace adecvate şi eficiente de combatere a practicilor comerciale neloiale pentru a pune în aplicare respectarea dispoziţiilor prezentei directive în interesul consumatorilor.
Aceste mijloace includ dispoziţiile legale în baza cărora persoanele sau organizaţiile care au, în conformitate cu legislaţia internă, un interes legitim în combaterea practicilor comerciale neloiale, inclusiv concurenţii, pot:
a)să intenteze o acţiune în instanţă împotriva practicilor comerciale neloiale
şi/sau
b)să aducă practicile comerciale neloiale în atenţia unei autorităţi administrative competente fie pentru a pronunţa o hotărâre cu privire la reclamaţii, fie pentru a iniţia procedurile judiciare corespunzătoare.
Fiecare stat membru trebuie să decidă pe care dintre aceste proceduri o va fi reţine şi dacă este oportun să permită instanţelor judecătoreşti sau autorităţilor administrative să recurgă în prealabil la alte căi de soluţionare a reclamaţiilor, inclusiv cele menţionate la articolul 10. Consumatorii trebuie să aibă acces la aceste mijloace, indiferent dacă aceştia sunt pe teritoriul statului membru în care se află sediul comerciantului sau pe teritoriul unui alt stat membru.
Fiecare stat membru trebuie să decidă:
(a)dacă respectivele mijloace legale pot fi îndreptate separat sau coroborat împotriva unui număr de comercianţi din acelaşi sector economic
sau
(b)dacă respectivele mijloace legale pot fi îndreptate împotriva responsabilului unui cod în cazul în care codul relevant promovează nerespectarea cerinţelor legale.
(2)În cadrul dispoziţiilor legale menţionate la alineatul (1), statele membre conferă instanţelor judecătoreşti sau autorităţilor administrative, în cazul în care ele consideră că asemenea măsuri sunt necesare, ţinând seama de toate interesele implicate şi, în special, de interesul public, competenţele necesare:
a)pentru a ordona încetarea sau a institui proceduri legale corespunzătoare pentru un ordin de încetare a practicilor comerciale neloiale
sau
b)în cazul în care practica comercială neloială nu a fost încă aplicată dar este iminentă, pentru a ordona interzicerea practicii sau a institui procedurile judiciare corespunzătoare pentru un ordin de interzicere a practicilor comerciale neloiale
chiar dacă nu există o dovadă a pierderii sau a prejudiciului real sau intenţiei sau neglijenţei din partea comerciantului.
Statele membre dispun ca măsurile prevăzute la primul paragraf să fie adoptate prin procedură accelerată:
- fie cu efect provizoriu,
- fie cu efect definitiv,
înţelegând că fiecare stat membru trebuie să decidă pe care dintre cele două opţiuni o va reţine.
De asemenea, statele membre pot acorda instanţelor judecătoreşti sau autorităţilor administrative competenţe care să le permită, în vederea eliminării efectelor persistente ale practicilor comerciale neloiale a căror încetare a fost ordonată prin hotărâre finală:
(a)să solicite publicarea respectivei hotărâri în întregime sau parţial şi într-o formă pe care ele o consideră adecvată;
(b)să solicite suplimentar publicarea unei declaraţii de corectare.
(3)Autorităţile administrative menţionate la alineatul (1) trebuie:
a)să aibă o structură asupra căreia să nu poată exista dubii cu privire la imparţialitate;
b)să deţină competenţele adecvate, în cazul în care hotărăsc cu privire la reclamaţii, pentru a monitoriza şi impune în mod eficient respectarea hotărârilor lor;
c)să explice motivele hotărârilor lor.
În cazul în care competenţele menţionate la alineatul (2) sunt exercitate exclusiv de către o autoritate administrativă, motivarea hotărârilor trebuie comunicată întotdeauna. De asemenea, în acest caz trebuie prevăzute proceduri prin care exercitarea inadecvată sau nemotivată a competenţelor de către autoritatea administrativă sau eşecul inadecvat sau nemotivat de a exercita competenţele menţionate pot face obiectul unei căi de atac judiciare.