Capitolul i - DISPOZIŢII GENERALE - Directiva 2000/43/CE/29-iun-2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2007 până la: 18 Iunie 2026
CAPITOLUL I:DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1: Scopul
Scopul prezentei directive este de a stabili un cadru pentru combaterea discriminării pe baza rasei sau originii etnice, în vederea punerii în aplicare în statele membre a principiului egalităţii de tratament.
Art. 2: Conceptul de discriminare
(1)În sensul prezentei directive, principiul egalităţii de tratament înseamnă că nu se face o discriminare directă sau indirectă pe baza rasei sau originii etnice.
(2)În sensul alineatului (1):
a)se consideră că are loc o discriminare directă atunci când o persoană este tratată mai puţin favorabil decât a fost sau ar fi o altă persoană, într-o situaţie comparabilă, pe baza rasei sau originii etnice;
b)se consideră că are loc o discriminare indirectă atunci când o dispoziţie, un criteriu sau o practică aparent neutră pune o persoană, de o anumită rasă sau origine etnică, într-o situaţie specială dezavantajoasă, în comparaţie cu alte persoane, în afară de cazul în care acea dispoziţie, criteriu sau practică se justifică obiectiv, printr-un scop legitim şi dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt corespunzătoare şi necesare.
(3)Hărţuirea se consideră discriminare în sensul primului alineat, dacă are loc un comportament nedorit legat de rasă sau originea etnică, având drept scop sau efect violarea demnităţii unei persoane sau crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor. În acest context, conceptul de hărţuire se poate defini în concordanţă cu legislaţia şi practicile naţionale ale statelor membre.
(4)Instigarea la discriminare faţă de persoane pe baza rasei sau originii etnice se consideră a fi discriminare în sensul primului alineat.
Art. 3: Domeniul de aplicare
(1)În limitele competenţelor conferite Comunităţii, prezenta directivă se aplică tuturor persoanelor, atât din sectorul public, cât şi din cel privat, inclusiv organismelor publice, în ceea ce priveşte:
a)condiţiile de acces la locurile de muncă, activităţi independente sau autonome, inclusiv criteriile de selecţie şi condiţiile de recrutare, indiferent care este ramura de activitate şi avându-se în vedere toate nivelele ierarhiei profesionale, inclusiv promovarea;
b)accesul la toate tipurile şi la toate nivelele de orientare profesională, formare profesională, perfecţionare şi recalificare, inclusiv experienţa practică de lucru;
c)condiţiile de angajare şi condiţiile de muncă, inclusiv concedierile şi remunerarea;
d)afilierea la şi angajarea într-o organizaţie a lucrătorilor sau patronatului sau în orice organizaţie ai cărei membri aparţin unei anumite profesii, inclusiv beneficiile oferite de asemenea organizaţii;
e)protecţia socială, inclusiv securitatea socială şi îngrijirea medicală;
f)avantajele sociale;
g)educaţia;
h)accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea acestora, la dispoziţia publicului, inclusiv în ceea ce priveşte locuinţa.
(2)Prezenta directivă nu se referă la diferenţa de tratament bazată pe cetăţenie şi nu aduce atingere dispoziţiilor şi condiţiilor legate de intrarea şi rezidenţa cetăţenilor din terţe ţări şi a persoanelor apatride, pe teritoriul statelor membre, precum şi la orice tratament care izvorăşte din statutul legal al cetăţenilor din terţe ţări şi al persoanelor apatride.
Art. 4: Cerinţe profesionale reale şi determinante
Fără a aduce atingere articolului 2 alineatele (1) şi (2), statele membre pot stabili că o diferenţă de tratament bazată pe o caracteristică legată de rasă sau origine etnică nu constituie discriminare, atunci când, în temeiul naturii activităţilor ocupaţionale în cauză sau a contextului în care acestea se desfăşoară, o asemenea caracteristică reprezintă o cerinţă profesională reală şi determinantă, cu condiţia ca obiectivul să fie legitim şi cerinţa proporţională.
Art. 5: Acţiune pozitivă
În vederea punerii în practică a egalităţii depline, principiul egalităţii de tratament nu trebuie să împiedice un stat membru să menţină şi să adopte măsuri specifice pentru prevenirea sau compensarea dezavantajelor legate de rasă sau origine etnică.
Art. 6: Cerinţe minime
(1)Statele membre pot introduce sau menţine dispoziţii care sunt mai favorabile pentru protejarea principiului egalităţii de tratament decât cele stabilite de prezenta directivă.
(2)În nici o împrejurare, aplicarea prezentei directive nu constituie temei pentru reducerea nivelului de protecţie împotriva discriminării existent deja în statele membre, în domeniul care face obiectul prezentei directive.