Directiva 1936/23-oct-2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere
Acte UE
Jurnalul Oficial 305L
În vigoare Versiune de la: 26 Noiembrie 2019
Directiva 1936/23-oct-2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere
Dată act: 23-oct-2019
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 62, 15.2.2019, p. 261.
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
(2)JO C 168, 16.5.2019, p. 81.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
(3)Poziţia Parlamentului European din 4 aprilie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 7 octombrie 2019.
întrucât:
(1)Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 20 iulie 2010 intitulată "Pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră: orientări pentru politica de siguranţă rutieră 2011-2020" a afirmat că obiectivele strategice ale Uniunii constau în înjumătăţirea până în 2020 a numărului deceselor cauzate de accidente rutiere comparativ cu anul 2010 şi apropierea de obiectivul "zero decese" până în 2050. Cu toate acestea, progresele înregistrate în atingerea acestor obiective au stagnat în ultimii ani. În Concluziile sale din 8 iunie 2017 privind siguranţa rutieră, de adoptare a Declaraţiei de la Valletta din martie 2017, Consiliul a aprobat un nou obiectiv intermediar de reducere la jumătate a numărului de vătămări grave până în 2030 comparativ cu 2020. Prin urmare, sunt necesare eforturi mai mari în vederea atingerii ambelor obiective.
(2)Conform abordării bazate pe conceptul de "Sistem sigur", decesele şi vătămările grave în accidentele rutiere pot fi, în mare măsură, prevenite. Ar trebui să fie responsabilitatea comună a actorilor de la toate nivelurile de a se asigura că accidentele rutiere nu conduc la vătămări grave sau mortale. În mod special, drumurile bine concepute, corect întreţinute şi marcate şi semnalizate în mod clar ar reduce probabilitatea accidentelor rutiere, în timp ce "drumurile care iartă" (drumuri configurate în mod corespunzător pentru a se asigura că erorile de conducere nu duc imediat la consecinţe grave sau fatale) ar reduce severitatea accidentelor. Comisia ar trebui să ofere orientări pentru crearea şi întreţinerea "marginilor care iartă ale drumurilor", pe baza experienţei tuturor statelor membre.
(3)Drumurile din cadrul reţelei transeuropene de transport (reţeaua TEN-T) identificate în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (4) sunt deosebit de importante în sprijinirea integrării europene. Din acest motiv, pe aceste drumuri ar trebui asigurat un nivel ridicat de siguranţă.
(4)Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
(4)Procedurile de gestionare a siguranţei infrastructurii rutiere ("RISM") puse în aplicare în reţeaua TEN-T au contribuit la reducerea deceselor şi a vătămărilor grave în Uniune. Din evaluarea efectelor Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (5) reiese în mod clar că statele membre care au aplicat în mod voluntar principiile RISM pe drumurile lor naţionale din afara reţelei TEN-T au obţinut rezultate mult mai bune în materie de siguranţă rutieră decât statele membre care nu au făcut acest lucru. De aceea, este de dorit ca aceste principii RISM să fie aplicate şi în alte părţi ale reţelei rutiere europene.
(5)Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere (JO L 319, 29.11.2008, p. 59).
(5)Este important ca tronsoanele rutiere construite pe poduri şi tronsoane rutiere care trec prin tuneluri care fac parte din reţeaua inclusă în domeniul de aplicare al prezentei directive să fie, de asemenea, reglementate de prezenta directivă în ceea ce priveşte siguranţa rutieră, cu excepţia tunelurilor care intră sub incidenţa Directivei 2004/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (6).
(6)Directiva 2004/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerinţele minime de siguranţă pentru tunelurile din Reţeaua rutieră transeuropeană (JO L 167, 30.4.2004, p. 39).
(6)Din motive de siguranţă rutieră, este important ca intrările şi ieşirile din zonele de parcare aflate de-a lungul reţelei incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, în special de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor principale, să intre, de asemenea, sub incidenţa prezentei directive.
(7)Condiţiile sezoniere diferă substanţial de la un stat membru la altul şi de la o regiune la alta. Este important, aşadar, ca aceste condiţii să fie luate în considerare în mod adecvat în dispoziţiile naţionale de transpunere a prezentei directive.
(8)O mare parte din accidentele rutiere au loc pe o porţiune mică a drumurilor pe care volumul traficului şi vitezele sunt ridicate şi pe care există un spectru larg al traficului cu viteze de circulaţie diferite. Din aceste motive, extinderea limitată a domeniului de aplicare al Directivei 2008/96/CE la autostrăzi şi la alte drumuri principale din afara reţelei TEN-T ar trebui să contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea siguranţei infrastructurii rutiere pe teritoriul Uniunii.
(9)Pentru ca o astfel de extindere a domeniului de aplicare să aibă efectele preconizate, este logic ca drumurile principale, altele decât autostrăzile, să includă toate drumurile care, în clasificarea naţională a drumurilor, sunt încadrate în categoria imediat următoare după categoria "autostrăzi". Din acelaşi motiv, statele membre ar trebui încurajate să se asigure că cel puţin toate drumurile cărora li se aplica Directiva 2008/96/CE înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive, inclusiv în mod voluntar, sunt reglementate în continuare de prezenta directivă.
(10)Aplicarea obligatorie a procedurilor stabilite în Directiva 2008/96/CE pentru orice proiect de infrastructură rutieră din afara zonelor urbane care este finalizat cu finanţare din partea Uniunii ar trebui să garanteze că fondurile Uniunii nu sunt utilizate pentru a construi drumuri nesigure.
(11)Directiva 2008/96/CE reglementează exclusiv infrastructura rutieră. Prin urmare, dreptul în materie de trafic rutier nu este afectat de prezenta directivă şi nici competenţa statelor membre de a lua decizii în temeiul propriei autorităţi în legătură cu dreptul în materie de trafic rutier. Părţile contractante ar trebui să respecte Convenţia de la Geneva a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 19 septembrie 1949 privind traficul rutier şi Convenţia de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind traficul rutier, precum şi Convenţia de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind semnalizarea rutieră.
(12)Evaluarea bazată pe riscuri a siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele s-a dovedit a fi un instrument eficient şi eficace pentru a identifica tronsoanele din reţea care ar trebui să fie vizate de inspecţii de siguranţă rutieră mai detaliate şi pentru a acorda prioritate investiţiilor în conformitate cu potenţialul acestora de îmbunătăţire a siguranţei la nivelul întregii reţele. Din aceste motive, întreaga reţea rutieră vizată de această directivă ar trebui să fie evaluată sistematic, inclusiv prin intermediul datelor colectate prin mijloace electronice şi digitale, în vederea îmbunătăţirii siguranţei rutiere pe întreg teritoriul Uniunii.
(13)Integrarea celor mai performante elemente din precedenta "procedură de clasificare şi gestionare a siguranţei reţelei rutiere în exploatare" în noua procedură de evaluare a siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele ar trebui să permită o mai bună identificare a tronsoanelor rutiere pe care oportunităţile de îmbunătăţire a siguranţei sunt cele mai mari şi în care intervenţiile vizate ar trebui să ofere cele mai importante ameliorări.
(14)Pentru a îmbunătăţi calitatea, obiectivitatea şi eficacitatea procedurilor RISM, este benefic să se permită statelor membre să valorifice, după caz, tehnologiile în continuă dezvoltare la inspectarea tronsoanelor de drum, la documentarea condiţiilor de siguranţă rutieră, precum şi la colectarea altor date legate de siguranţa reţelei rutiere.
(15)Acţiunile sistematice de urmărire a constatărilor din procedurile RISM sunt esenţiale pentru obţinerea îmbunătăţirilor siguranţei infrastructurii rutiere necesare pentru atingerea obiectivelor de siguranţă rutieră ale Uniunii. În acest scop, planurile de măsuri ordonate în funcţie de priorităţi ar trebui să asigure faptul că intervenţiile necesare sunt puse în aplicare cât mai curând posibil. În special, constatările din cadrul evaluării siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele ar trebui să fie urmate fie de inspecţii specifice în materie de siguranţă rutieră, fie, dacă acest lucru este posibil şi eficient din punctul de vedere al costurilor, de măsuri directe de remediere menite să elimine sau să reducă riscurile în materie de siguranţă rutieră fără a impune sarcini administrative inutile.
(16)Performanţa în materie de siguranţă rutieră a drumurilor existente ar trebui îmbunătăţită prin orientarea investiţiilor către tronsoanele rutiere unde se înregistrează cea mai mare concentrare de accidente şi unde există potenţialul cel mai ridicat de reducere a numărului de accidente.
(17)Finanţarea şi stimulentele financiare de la nivelul Uniunii ar putea fi utilizate, în conformitate cu condiţiile aplicabile, pentru a sprijini astfel de investiţii, completând investiţiile şi stimulentele corespunzătoare de la nivel naţional.
(18)Tronsoanele reţelei de drumuri adiacente tunelurilor rutiere din reţeaua rutieră transeuropeană care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2004/54/CE prezintă un risc de accidente deosebit de ridicat. Din aceste motive, în vederea îmbunătăţirii siguranţei reţelei rutiere, care intră sub incidenţa prezentei directive, ar trebui introduse inspecţii comune în materie de siguranţă rutieră ale acestor tronsoane rutiere, implicând atât reprezentanţi ai autorităţilor competente în materie de tuneluri, cât şi reprezentanţi ai autorităţilor competente în materie de drumuri.
(19)În 2017, 47 % din totalul persoanelor decedate în accidente rutiere în Uniune erau utilizatori vulnerabili ai drumurilor. Din acest motiv, garantarea faptului că nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare în toate procedurile RISM şi în dezvoltarea cerinţelor de calitate privind infrastructura pentru astfel de utilizatori ar trebui să conducă la îmbunătăţirea siguranţei lor rutiere.
(20)Pentru a permite statelor membre să îşi consolideze procedurile menite să asigure utilizarea operaţională a marcajelor rutiere şi a panourilor de semnalizare rutieră, ar trebui stabilite specificaţii comune pentru a promova lizibilitatea şi detectarea eficace a marcajelor rutiere şi a panourilor de semnalizare rutieră de către conducătorii auto şi sistemele automate de asistenţă a conducătorului auto.
(21)Îmbunătăţirea siguranţei este o prioritate şi în cazul trecerilor la nivel (şi anume, semnalizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii). Potrivit Raportului privind siguranţa şi interoperabilitatea feroviară în UE în 2018 al Agenţiei Uniunii Europene pentru Căile Ferate, în 2016, la cele 108 000 de treceri la nivel din UE, s-au produs 433 de accidente grave, în urma cărora 255 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 217 au fost grav rănite. În consecinţă, ar trebui identificate trecerile la nivel care prezintă un grad ridicat de risc în materie de siguranţă, în vederea îmbunătăţirii acestora.
(22)Marcajele rutiere şi panourile de semnalizare rutieră de înaltă calitate sunt esenţiale pentru a sprijini conducătorii auto, precum şi vehiculele conectate şi automate. Specificaţiile comune pentru marcajele rutiere şi panourile de semnalizare rutieră ar trebui să fie baza care pregătesc calea pentru introducerea sistemelor avansate de mobilitate conectate şi automate. Ar fi preferabilă o abordare europeană comună, în conformitate cu Convenţia de la Viena privind semnalizarea rutieră din 1968.
(23)Pentru a consolida rezultatele aşteptate ca urmare a aplicării prezentei directive şi pentru a asigura un nivel adecvat de siguranţă în situaţii de urgenţă, statele membre ar putea facilita cooperarea între serviciile lor de protecţie civilă, de reacţie în situaţii de urgenţă şi de poliţie rutieră, ori de câte ori acest lucru este oportun şi, în special, pe tronsoanele rutiere transfrontaliere. În cazul în care este necesară cooperarea între statele membre în cadrul acestor activităţi, mecanismul de protecţie civilă al Uniunii, în temeiul Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (7), oferă un cadru în acest scop.
(7)Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).
(24)Fără a aduce atingere legislaţiei privind achiziţiile publice, în special Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (8), specificaţiile tehnice referitoare la siguranţă ar trebui să fie accesibile publicului, atunci când se realizează achiziţiile publice în sectorul infrastructurii rutiere.
(8)Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(25)În vederea obţinerii transparenţei şi pentru a îmbunătăţi responsabilizarea, ar trebui să fie raportate ratingurile de siguranţă rutieră pentru ca utilizatorii de drumuri să poată fi informaţi despre starea infrastructurii şi să fie în general mai conştientizaţi în acest sens.
(26)Ar trebui încurajat schimbul de experienţă privind metodologiile Sistemului Sigur între practicieni şi schimbul de informaţii între auditorii din domeniul siguranţei rutiere.
(27)Publicarea rezultatelor evaluărilor siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele ar trebui să permită compararea nivelului de siguranţă a infrastructurii rutiere în întreaga Uniune.
(28)Întrucât obiectivul prezentei directive, şi anume instituirea unor proceduri care să garanteze un nivel ridicat constant de siguranţă rutieră în întreaga reţea TEN-T şi în întreaga reţea de autostrăzi şi drumuri principale de pe teritoriul Uniunii, nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere că sunt necesare îmbunătăţiri în întreaga Uniune pentru a asigura convergenţa către standarde mai ridicate de siguranţă a infrastructurii rutiere, acesta poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este definit la articolul menţionat, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menţionat. Drept rezultat al acţiunii la nivelul Uniunii, deplasările în întreaga Uniune ar trebui să devină mai sigure, fapt care, la rândul său, ar trebui să îmbunătăţească funcţionarea pieţei interne şi să sprijine obiectivul de coeziune economică, socială şi teritorială.
(29)În vederea asigurării faptului că conţinutul procedurilor RISM continuă să reflecte cele mai bune cunoştinţe tehnice disponibile, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce priveşte adaptarea anexelor la prezenta directivă la progresul tehnic. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (9). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(9)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(30)Sunt necesare măsuri specifice pentru îmbunătăţirea continuă a practicilor de gestionare a siguranţei rutiere şi pentru a facilita recunoaşterea marcajelor rutiere şi a panourilor de semnalizare rutieră de către vehiculele echipate cu sisteme de asistenţă a conducătorului auto sau cu echipamente cu niveluri ridicate de automatizare. În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor relevante ale prezentei directive, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (10).
(10)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(31)Prin urmare, Directiva 2008/96/CE ar trebui modificată în consecinţă,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
-****-
Art. 1: Modificarea Directivei 2008/96/CE
Directiva 2008/96/CE se modifică după cum urmează:
1.Articolul 1 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Articolul 1: Obiectul şi domeniul de aplicare
(1) Prezenta directivă prevede stabilirea şi punerea în aplicare a procedurilor referitoare la evaluările de impact şi la operaţiunile de audit în domeniul siguranţei rutiere, la inspecţiile în materie de siguranţă rutieră şi la evaluările siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele efectuate de către statele membre.
(2) Prezenta directivă se aplică drumurilor care fac parte din reţeaua rutieră transeuropeană, autostrăzilor şi altor drumuri principale, indiferent dacă acestea se află în faza de proiectare, de construcţie sau de exploatare.
(3) Prezenta directivă se aplică şi drumurilor şi proiectelor de infrastructură rutieră care nu intră sub incidenţa alineatului (2) şi care sunt situate în afara zonelor urbane, care nu deservesc proprietăţile pe lângă care trec şi care sunt finalizate folosind finanţare din partea Uniunii, cu excepţia drumurilor care nu sunt deschise traficului general de autovehicule, cum ar fi pistele pentru biciclete, sau a drumurilor care nu sunt proiectate pentru traficul general, precum drumurile de acces la siturile industriale ori la terenurile agricole sau forestiere.
(4) Statele membre pot exclude din domeniul de aplicare al prezentei directive drumurile principale care prezintă un risc scăzut pentru siguranţă, pe baza unor motive justificate în mod corespunzător legate de volumele de trafic şi de statisticile privind accidentele.
Statele membre pot include în domeniul de aplicare al prezentei directive drumuri care nu sunt menţionate la alineatele (2) şi (3).
Fiecare stat membru notifică Comisiei, până la 17 decembrie 2021, lista autostrăzilor şi a drumurilor principale de pe teritoriul său şi, ulterior, orice modificări aduse acesteia. În plus, fiecare stat membru notifică Comisiei lista drumurilor excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive sau incluse în acesta în conformitate cu prezentul alineat şi, ulterior, orice modificare adusă.
Comisia publică lista drumurilor notificate în conformitate cu prezentul articol.
(5) Prezenta directivă nu se aplică drumurilor din tuneluri reglementate de Directiva 2004/54/CE."
2.Articolul 2 se modifică după cum urmează:
(a)punctul 1 se înlocuieşte cu următorul text:
"1.«reţea rutieră transeuropeană» înseamnă reţelele rutiere identificate în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (*1);
(*1)Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1)."
(b)se introduc următoarele puncte:
"11. «autostradă» înseamnă un drum proiectat şi construit special pentru traficul de autovehicule, care nu deserveşte proprietăţile pe lângă care trece şi care îndeplineşte următoarele criterii:
(a)este prevăzut, cu excepţia punctelor speciale sau în mod temporar, cu părţi carosabile separate pentru cele două direcţii de trafic, separate între ele printr-o bandă despărţitoare care nu este destinată traficului sau, în mod excepţional, prin alte mijloace;
(b)nu se intersectează la acelaşi nivel cu niciun drum, cu nicio cale ferată sau linie de tramvai, pistă de biciclete sau cale pietonală;
(c)este desemnat în mod special ca autostradă;
12. «drum principal» înseamnă un drum situat în afara zonelor urbane care leagă oraşe şi/sau regiuni importante şi care este încadrat în categoria imediat următoare după categoria "autostrăzi" în clasificarea naţională a drumurilor aflată în vigoare la 26 noiembrie 2019;"
(c)punctul 5 se elimină;
(d)punctele 6 şi 7 se înlocuiesc cu următorul text:
"6.«rating de siguranţă» înseamnă clasificarea componentelor reţelei rutiere existente în categorii în conformitate cu siguranţa lor încorporată măsurată în mod obiectiv;
7.«inspecţie specifică în materie de siguranţă rutieră» înseamnă o investigaţie specifică, bazată pe inspectarea la faţa locului a unui drum sau tronson de drum existent, pentru a identifica condiţiile periculoase, defectele şi problemele care sporesc riscul de accidente şi de vătămări;"
(e)se introduce următorul punct:
"71. «inspecţie periodică în materie de siguranţă rutieră» înseamnă o verificare periodică obişnuită a caracteristicilor şi defectelor care necesită lucrări de întreţinere din motive de siguranţă;"
(f)se adaugă următorul punct:
"10 «utilizatori vulnerabili ai drumurilor» înseamnă participanţi la trafic nemotorizaţi, îndeosebi biciclişti şi pietoni, precum şi utilizatori de vehicule motorizate cu două roţi."
3.La articolul 4, se adaugă următorul alineat:
"(6) Comisia oferă orientări pentru proiectarea «marginilor care iartă ale drumurilor» şi a «drumurilor care explică de la sine şi a drumurilor care disciplinează de la sine» în cadrul auditului iniţial al fazei de proiectare, precum şi orientări privind cerinţele de calitate referitoare la utilizatorii vulnerabili ai drumurilor. Astfel de orientări sunt elaborate în strânsă colaborare cu experţi din statele membre."
4.Articolul 5 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Articolul 5: Evaluarea siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele
(1) Statele membre se asigură că o evaluare a siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele este efectuată pe întreaga reţea rutieră în exploatare care face obiectul prezentei directive.
(2) Evaluările siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele evaluează riscul de accidente şi de coliziuni cu urmări grave pe baza următoarelor elemente:
a) în principal, o examinare vizuală, fie la faţa locului, fie prin mijloace electronice, a caracteristicilor de proiectare ale drumului (siguranţa încorporată); şi
b) a analiză a tronsoanelor din reţeaua rutieră care sunt exploatate de peste trei ani şi pe care au avut loc un număr mare de accidente grave în raport cu fluxul de trafic.
(3) Statele membre se asigură că prima evaluare a siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele se efectuează până cel târziu în 2024. Evaluările ulterioare ale siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele se efectuează suficient de frecvent pentru a garanta niveluri de siguranţă adecvate, dar, în orice caz, se efectuează cel puţin o dată la cinci ani.
(4) La efectuarea evaluării siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele, statele membre pot lua în considerare elementele indicative prevăzute în anexa III.
(5) Comisia oferă orientări privind metodologia de efectuare a evaluărilor sistematice ale siguranţei rutiere şi ale ratingurilor de siguranţă la nivelul întregii reţele.
(6) Pe baza rezultatelor evaluării menţionate la alineatul (1) şi în scopul stabilirii nivelului de prioritate pentru acţiunile suplimentare necesare, statele membre clasifică toate tronsoanele reţelei rutiere în cel puţin trei categorii în funcţie de nivelul lor de siguranţă."
5.Articolul 6 se modifică după cum urmează:
(a)titlul se înlocuieşte cu următorul text:
"- Articolul 6: Inspecţiile periodice în materie de siguranţă rutieră"
(b)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"(1) Statele membre se asigură că inspecţiile periodice în materie de siguranţă rutieră se efectuează suficient de frecvent pentru a se garanta niveluri de siguranţă adecvate pentru infrastructura rutieră în cauză."
(c)alineatul (2) se elimină;
(d)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
"(3) Statele membre asigură siguranţa tronsoanelor din reţeaua de drumuri adiacente tunelurilor rutiere care fac obiectul Directivei 2004/54/CE, prin intermediul inspecţiilor comune în materie de siguranţă rutieră cu participarea autorităţilor competente implicate în punerea în aplicare a prezentei directive şi a Directivei 2004/54/CE. Inspecţiile comune în materie de siguranţă rutieră sunt suficient de frecvente pentru a garanta niveluri de siguranţă adecvate, dar, în orice caz, sunt efectuate cel puţin o dată la şase ani."
6.Se introduc următoarele articole:
"- Articolul 6a: Acţiunile de urmărire a procedurilor pentru drumurile în exploatare
(1) Statele membre se asigură că constatările din cadrul evaluărilor siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele efectuate în temeiul articolului 5 sunt urmate fie de inspecţii specifice în materie de siguranţă rutieră, fie de măsuri directe de remediere.
(2) La efectuarea inspecţiilor specifice în materie de siguranţă rutieră, statele membre pot lua în considerare elementele indicative prevăzute în anexa IIa.
(3) Inspecţiile specifice în materie de siguranţă rutieră sunt efectuate de echipe de experţi. Cel puţin unul dintre membrii echipei de experţi trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la articolul 9 alineatul (4) litera (a).
(4) Statele membre se asigură că constatările din cadrul inspecţiilor specifice în materie de siguranţă rutieră sunt urmate de decizii motivate care stabilesc dacă sunt necesare măsuri de remediere. În mod special, statele membre identifică tronsoanele rutiere pe care sunt necesare îmbunătăţiri ale siguranţei infrastructurii rutiere şi definesc măsurile cărora li se acordă prioritate pentru îmbunătăţirea siguranţei acestor tronsoane rutiere.
(5) Statele membre se asigură că măsurile de remediere vizează cu prioritate tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute de siguranţă şi care oferă posibilităţi pentru punerea în aplicare a unor măsuri cu potenţial ridicat de îmbunătăţire a siguranţei şi de reducere a costurilor legate de accidente.
(6) Statele membre pregătesc şi actualizează periodic un plan de măsuri ordonate în funcţie de priorităţi, bazat pe riscuri, pentru a urmări punerea în aplicare a măsurilor de remediere identificate.
- Articolul 6b: Protecţia utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor
Statele membre se asigură că nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare la punerea în aplicare a procedurilor prevăzute la articolele 3-6a.
- Articolul 6c: Marcaje rutiere şi panouri de semnalizare rutieră
(1) În procedurile lor existente şi viitoare privind marcajele rutiere şi panourile de semnalizare rutieră, statele membre acordă o atenţie deosebită lizibilităţii şi detectabilităţii de către conducătorii auto şi sistemele automate de asistenţă a conducătorului auto. Aceste proceduri ţin seama de specificaţiile comune, atunci când astfel de specificaţii comune au fost stabilite în conformitate cu alineatul (3).
(2) Până cel târziu în iunie 2021, un grup de experţi instituit de Comisie evaluează oportunitatea de a stabili specificaţii comune, inclusiv diferite elemente menite să asigure utilizarea operaţională a marcajelor rutiere şi a panourilor de semnalizare rutieră, pentru a promova lizibilitatea şi detectabilitatea eficace a marcajelor rutiere şi panourilor de semnalizare rutieră de către conducătorii auto şi sistemele automatizate de asistenţă a conducătorului auto. Grupul este format din experţi desemnaţi de statele membre. Evaluarea include o consultare a Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Evaluarea ia în considerare în special următoarele elemente:
a) interacţiunea dintre diferitele tehnologii de asistenţă a conducătorului auto şi infrastructură;
b) efectele condiţiilor meteorologice şi ale fenomenelor atmosferice, precum şi ale traficului asupra marcajelor rutiere şi panourilor de semnalizare rutieră prezente pe teritoriul Uniunii;
c) tipul şi frecvenţa lucrărilor de întreţinere necesare pentru diferite tehnologii, inclusiv o estimare a costurilor.
(3) Având în vedere evaluarea menţionată la alineatul (2), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili specificaţii comune referitoare la procedurile statelor membre menţionate la alineatul (1), menite să asigure utilizarea operaţională a marcajelor rutiere şi a panourilor de semnalizare rutieră, în ceea ce priveşte lizibilitatea şi detectabilitatea eficace a marcajelor rutiere şi a panourilor de semnalizare rutieră de către conducătorii auto şi sistemele automate de asistenţă a conducătorului auto. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 13 alineatul (2).
Actele de punere în aplicare menţionate la primul paragraf nu aduc atingere competenţei Comitetului European de Standardizare în ceea ce priveşte standardele pentru marcajele rutiere şi panourile de semnalizare rutieră.
- Articolul 6d: Informare şi transparenţă
Comisia publică o hartă europeană a reţelei rutiere care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, accesibilă online, care să pună în evidenţă diferitele categorii menţionate la articolul 5 alineatul (6).
- Articolul 6e: Raportarea voluntară
Statele membre depun eforturi să instituie un sistem naţional pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor şi de vehicule şi a oricăror altor informaţii legate de siguranţă care sunt percepute de cel care informează ca fiind un pericol real sau potenţial pentru siguranţa infrastructurii rutiere."
7.La articolul 7, se introduce următorul alineat:
"(11) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a oferi orientări conform cărora trebuie raportată gravitatea accidentului, inclusiv numărul de persoane decedate şi vătămate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 13 alineatul (2)."
8.La articolul 9, se introduce următorul alineat:
"(11) Pentru auditorii din domeniul siguranţei rutiere care urmează cursuri de formare începând cu 17 decembrie 2024, statele membre se asigură că programele de formare destinate auditorilor în domeniul siguranţei rutiere includ aspecte legate de utilizatorii vulnerabili ai drumurilor şi de infrastructura pentru aceşti utilizatori."
9.Articolul 10 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Articolul 10: Schimbul de bune practici
În vederea îmbunătăţirii siguranţei rutiere din Uniune, Comisia instituie un sistem pentru schimbul informaţiilor şi celor mai bune practici între statele membre, care acoperă, printre altele, programele de formare destinate auditorilor în domeniul siguranţei rutiere, proiectele existente privind siguranţa infrastructurii rutiere, precum şi tehnologiile verificate în materie de siguranţă rutieră."
10.La articolul 11, se elimină alineatul (2).
11.Se introduce următorul articol:
"- Articolul 11a: Raportarea
(1) Până la 31 octombrie 2025, statele membre furnizează Comisiei un raport privind clasificarea referitoare la siguranţă a întregii reţele evaluate în conformitate cu articolul 5. Dacă este posibil, raportul se bazează pe o metodologie comună. Dacă este cazul, raportul include, de asemenea, lista de dispoziţii ale orientărilor naţionale actualizate, inclusiv, în special, îmbunătăţirile în ceea ce priveşte progresul tehnologic şi protecţia utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor. De la 31 octombrie 2025, aceste rapoarte sunt elaborate din cinci în cinci ani.
(2) Pe baza unei analize a rapoartelor naţionale menţionate la alineatul (1), în primă instanţă până la 31 octombrie 2027 şi ulterior din cinci în cinci ani, Comisia elaborează şi prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, în special cu privire la elementele menţionate la alineatul (1) şi la eventualele măsuri suplimentare, inclusiv revizuirea prezentei directive şi posibilele adaptări ale acesteia la progresul tehnic."
12.Articolul 12 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Articolul 12: Modificarea anexelor
Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării acestora la progresele tehnice."
13.Se introduce următorul articol:
"- Articolul 12a: Exercitarea delegării de competenţe
(1) Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2) Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 12 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 16 decembrie 2019. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competenţe cu cel puţin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3) Delegarea de competenţe menţionată la articolul 12 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilităţii actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experţii desemnaţi de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (*2).
(*2)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.
(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului."
14.Articolul 13 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Articolul 13: Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (*3).
(*3)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011."
15.Anexele se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Art. 2: Transpunere
(1)Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 17 decembrie 2021. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă dispoziţiile respective, acestea conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri.
(2)Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Art. 3: Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
-****-
Adoptată la Strasbourg, 23 octombrie 2019.
Pentru Parlamentul European Preşedintele D. M. SASSOLI Pentru Consiliu Preşedintele T. TUPPURAINEN |
ANEXĂ:
Anexele la Directiva 2008/96/CE se modifică după cum urmează:
1.Anexa I se modifică după cum urmează:
(a)titlul se înlocuieşte cu următorul text:
"- ANEXA I: ELEMENTELE INDICATIVE ALE EVALUĂRILOR DE IMPACT ASUPRA SIGURANŢEI RUTIERE"
(b)în secţiunea 2, litera (e) se înlocuieşte cu următorul text:
"(e) trafic (de exemplu, volumul traficului, clasificarea traficului în funcţie de tip), inclusiv fluxurile estimate pentru pietoni şi biciclişti determinate de caracteristicile utilizării terenurilor adiacente;"
2.Anexa II se modifică după cum urmează:
(a)titlul se înlocuieşte cu următorul text:
"- ANEXA II: ELEMENTELE INDICATIVE ALE AUDITURILOR PRIVIND SIGURANŢA RUTIERĂ"
(b)în secţiunea 1 se adaugă următoarea literă:
"(n) dispoziţii pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
(i)dispoziţii pentru pietoni;
(ii)dispoziţii pentru biciclişti, inclusiv existenţa unor rute alternative sau separări de traficul de autovehicule de mare viteză;
(iii)dispoziţii pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roţi;
(iv)densitatea şi amplasarea trecerilor pentru pietoni şi biciclişti;
(v)dispoziţii pentru pietoni şi biciclişti pe drumurile afectate din zonă;
(vi)separarea pietonilor şi a bicicliştilor de traficul de autovehicule de mare viteză sau existenţa unor rute alternative directe pe drumurile de clasă inferioară;"
(c)în secţiunea 2, litera (h) se înlocuieşte cu următorul text:
"(h) dispoziţii pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
(i)dispoziţii pentru pietoni;
(ii)dispoziţii pentru biciclişti;
(iii)dispoziţii pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roţi;"
3.Se introduce următoarea anexă:
"- ANEXA IIa: ELEMENTELE INDICATIVE ALE INSPECŢIILOR SPECIFICE ÎN MATERIE DE SIGURANŢĂ RUTIERĂ
1. Trasee rutiere şi intersecţii:
(a) vizibilitate şi vedere la distanţă;
(b) limite de viteză şi zone cu viteză limitată;
(c) trasee care explică de la sine (şi anume lizibilitatea traseelor de către utilizatorii drumurilor);
(d) accesul la proprietăţi adiacente şi dezvoltări;
(e) accesul vehiculelor de urgenţă şi de serviciu;
(f) tratamentele podurilor şi canalelor de scurgere;
(g) configuraţia marginii drumului (acostamentul drumului, pavajul părţii denivelate, debleul şi rambleul drumului).
2. Intersecţii şi noduri rutiere:
(a) adecvarea tipului de intersecţie/nod rutier;
(b) geometria intersecţiei/configuraţia nodului rutier;
(c) vizibilitatea şi lizibilitatea (percepţia) intersecţiilor;
(d) vizibilitatea în intersecţie;
(e) configuraţia benzilor auxiliare la intersecţii;
(f) controlul traficului în intersecţii (de exemplu, semnale rutiere de oprire, instalaţii de semnalizare rutieră etc.);
(g) existenţa trecerilor pentru pietoni şi biciclişti.
3. Dispoziţii pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
(a) dispoziţii pentru pietoni;
(b) dispoziţii pentru biciclişti;
(c) dispoziţii pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roţi;
(d) transportul public de persoane şi infrastructurile aferente;
(e) treceri la nivel (menţionând, în mod special, tipul de trecere şi dacă acestea sunt acţionate de o persoană sau nu, sunt manuale sau automate).
4. Iluminare, panouri de semnalizare şi marcaje:
(a) panouri de semnalizare rutieră coerente, care nu afectează vizibilitatea;
(b) lizibilitatea panourilor de semnalizare rutieră (poziţie, dimensiune, culoare);
(c) indicatoare de direcţie;
(d) coerenţa marcajelor rutiere şi a delimitărilor acestora;
(e) lizibilitatea marcajelor rutiere (poziţie, dimensiuni şi retroreflectivitate în condiţii uscate şi umede);
(f) contrastul adecvat al marcajelor rutiere;
(g) iluminarea drumurilor şi a intersecţiilor;
(h) echipamente adecvate pe marginea drumului.
5. Semnalizare rutieră:
(a) operare;
(b) vizibilitate.
6. Obiecte, zone curate şi sisteme rutiere de restricţionare:
(a) zona marginii drumului, inclusiv vegetaţia;
(b) pericole pe marginea drumului şi distanţa de la marginea părţii carosabile sau a pistei pentru biciclete;
(c) adaptarea sistemelor rutiere de restricţionare într-un mod uşor de utilizat (spaţii care separă sensurile de circulaţie şi parapete de siguranţă pentru evitarea pericolelor la care sunt expuşi utilizatorii vulnerabili ai drumurilor);
(d) tratamentele părţilor terminale ale parapetelor de siguranţă;
(e) sisteme adecvate de restricţionare rutieră la poduri şi canale de scurgere;
(f) garduri (pe drumuri cu acces limitat).
7. Pavajul:
(a) defectele pavajului;
(b) rezistenţa la derapare;
(c) material desprins/pietriş/pietre;
(d) îndiguirea şi drenarea apei.
8. Poduri şi tuneluri:
(a) prezenţa şi numărul podurilor;
(b) prezenţa şi numărul tunelurilor;
(c) elemente vizuale care reprezintă riscuri pentru siguranţa infrastructurii.
9. Alte aspecte:
(a) punerea la dispoziţie a unor spaţii de parcare şi a unor spaţii de servicii sigure;
(b) facilităţi pentru vehicule grele;
(c) orbirea prin faruri;
(d) lucrările rutiere;
(e) activităţi nesigure pe marginea drumului;
(f) informaţii adecvate în echipamentele STI (de exemplu, panouri cu mesaje variabile);
(g) fauna sălbatică şi alte animale;
(h) atenţionări pentru zone şcolare (dacă este cazul)."
4.Anexa III se înlocuieşte cu următorul text:
"- ANEXA III: ELEMENTE INDICATIVE ALE EVALUĂRILOR SIGURANŢEI RUTIERE LA NIVELUL ÎNTREGII REŢELE
1. Generalităţi:
(a) tipul de drum în legătură cu tipul şi dimensiunile regiunilor/oraşelor pe care le conectează;
(b) lungimea tronsonului rutier;
(c) tipul zonei (rurală, urbană);
(d) destinaţia terenurilor (scop educaţional, comercială, industrială şi de producţie, rezidenţială, agricolă şi zootehnică, zonă nedezvoltată);
(e) densitatea punctelor de acces la proprietate;
(f) prezenţa drumurilor de serviciu (de exemplu pentru magazine);
(g) prezenţa lucrărilor rutiere;
(h) prezenţa parcărilor.
2. Volumele traficului:
(a) volumele traficului;
(b) volumele măsurate ale traficului motocicletelor;
(c) volumele măsurate ale traficului pietonal pe ambele părţi, menţionând dacă circulaţia are loc "de-a lungul drumului" sau "transversal";
(d) volumele măsurate ale traficului bicicletelor pe ambele părţi, menţionând dacă circulaţia are loc "de-a lungul drumului" sau "transversal";
(e) volumele măsurate ale traficului vehiculelor grele;
(f) fluxurile estimate de pietoni determinate din atributele destinaţiei terenurilor adiacente;
(g) fluxurile estimate de biciclişti determinate din atributele destinaţiei terenurilor adiacente.
3. Date referitoare la accidente:
(a) numărul, locul şi cauza accidentelor rutiere mortale în funcţie de categoria de utilizator al drumurilor;
(b) numărul şi locul vătămărilor grave în funcţie de categoria de utilizator al drumurilor.
4. Caracteristici operaţionale:
(a) limita de viteză (generală, pentru motocicletele, pentru camioane);
(b) viteza de operare (a 85-a centilă);
(c) gestionarea vitezei şi/sau liniştirea traficului;
(d) prezenţa dispozitivelor STI: alerte de trafic greu, panouri cu mesaje variabile;
(e) atenţionări pentru zone şcolare;
(f) prezenţa unor supraveghetori ai traversărilor elevilor la intervale de timp prescrise.
5. Caracteristici geometrice:
(a) caracteristici ale secţiunii transversale (numărul, tipul şi lăţimea benzilor de circulaţie, configuraţia şi materialul benzilor centrale mediane, piste de biciclete, căi pietonale etc.), inclusiv variabilitatea acestora;
(b) curbura orizontală;
(c) pantă şi traseu vertical;
(d) vizibilitate şi vedere la distanţă.
6. Obiecte, zone curate şi sisteme rutiere de restricţionare:
(a) zona marginii drumului şi zone curate;
(b) obstacole fixe pe marginea drumului (de exemplu stâlpii de iluminat, copaci etc.);
(c) distanţa obstacolelor faţă de marginea drumului;
(d) densitatea obstacolelor;
(e) benzi rugoase de avertizare sonoră;
(f) sisteme de restricţionare rutieră.
7. Poduri şi tuneluri:
(a) prezenţa şi numărul podurilor, precum şi informaţii relevante cu privire la acestea;
(b) prezenţa şi numărul tunelurilor, precum şi informaţii relevante cu privire la acestea;
(c) elemente vizuale care reprezintă riscuri pentru siguranţa infrastructurii.
8. Intersecţii:
(a) tipul intersecţiei şi numărul de braţe (menţionând, în special, tipul de control şi prezenţa căilor protejate pentru viraje);
(b) prezenţa "canalizărilor" de trafic;
(c) calitatea intersecţiei;
(d) volumul traficului pe drumul cu care se intersectează;
(e) prezenţa trecerilor la nivel (menţionând, în special, tipul de trecere şi dacă acestea sunt acţionate de o persoană sau nu, sunt manuale sau automatizate).
9. Întreţinere:
(a) defectele pavajului;
(b) rezistenţa la derapare a pavajului;
(c) starea acostamentului(inclusiv a vegetaţiei);
(d) starea panourilor de semnalizare, a marcajelor şi a delimitării;
(e) starea sistemelor de restricţionare rutieră.
10. Facilităţi pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
(a) treceri pentru pietoni şi biciclişti (treceri la nivelul drumului şi pasaje denivelate);
(b) treceri pentru biciclete (treceri la nivelul drumului şi pasaje denivelate);
(c) garduri pietonale;
(d) existenţa unor trotuare sau a unor drumuri pietonale separate;
(e) infrastructură pentru biciclete şi tipul acestora (piste pentru biciclete, benzi pentru biciclete, altele);
(f) calitatea trecerilor de pietoni în ceea ce priveşte vizibilitatea şi semnalizarea fiecărei facilităţi;
(g) facilităţi de traversare pentru pietoni şi biciclişti pe breteaua de intrare a joncţiunii drumului secundar al reţelei rutiere;
(h) existenţa unor rute alternative pentru pietoni şi biciclişti dacă nu există facilităţi separate.
11. Sisteme pre/post coliziune pentru vătămările în trafic şi elemente de atenuare a gravităţii:
(a) centrele operaţionale ale reţelei şi alte facilităţi de patrulare;
(b) mecanisme de informare a participanţilor la trafic condiţiile de conducere pentru prevenirea accidentelor sau incidentelor;
(c) sisteme de detectare automată a incidentelor: senzori şi camere de luat vederi;
(d) sisteme de gestionare a incidentelor;
(e) sisteme de comunicare cu serviciile responsabile pentru urgenţe."
5.Anexa IV se modifică după cum urmează:
(a)punctul 1 se înlocuieşte cu următorul text:
"1.poziţia locului accidentului (cât mai exactă), inclusiv coordonatele GNSS;"
(b)punctul 5 se înlocuieşte cu următorul text:
"5.gravitatea accidentului."
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 305L din data de 26 noiembrie 2019