Decizia (PESC) 2024/1240/29-apr-2024 privind punerea în aplicare a Deciziei 2010/788/PESC privind măsuri restrictive având în vedere situaţia din Republica Democratică Congo

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 30 Aprilie 2024

Dată act: 29-apr-2024

Emitent: Consiliul Uniunii Europene

(2)La 20 februarie 2024, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite constituit în temeiul Rezoluţiei 1533 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a adăugat şase persoane pe lista persoanelor şi entităţilor cărora li se aplică măsuri restrictive. Prin urmare, cele şase persoane ar trebui să fie incluse pe lista persoanelor fizice şi juridice, a entităţilor şi a organismelor din anexa I la Decizia 2010/788/PESC şi să fie eliminate de pe lista persoanelor fizice sau juridice, a entităţilor şi a organismelor din anexa II la decizia respectivă.

ANEXĂ:

1.Următoarele persoane se adaugă pe lista persoanelor fizice prevăzută în partea (a) "Lista persoanelor menţionate la articolul 3 alineatul (1)" din anexa I la Decizia 2010/788/PESC:

Alte informaţii: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (b), (e) şi (h) din Rezoluţia 2293 (2016), ale cărui efecte au fost prelungite prin Rezoluţia 2688 (2023), din următoarele motive: «se numără printre liderii politici şi militari ai grupărilor armate străine care operează în RDC şi care se opun dezarmării şi repatrierii sau relocării voluntare a combatanţilor ce fac parte din aceste grupări»; «planificarea, dirijarea sau comiterea de acte în RDC care constituie încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri împotriva acestora ori încălcări ale dreptului internaţional umanitar, după caz, inclusiv acte care vizează civili, inclusiv ucideri şi mutilări, violuri şi alte violenţe sexuale, răpiri, strămutări forţate, precum şi atacuri asupra şcolilor şi a spitalelor»; şi «faptul că acţionează în numele sau la ordinele unei persoane sau entităţi desemnate ori că acţionează în numele sau la ordinele unei entităţi deţinute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată». În calitate de lider militar al FDLR-FOCA, Apollinaire HAKIZIMANA este implicat în promovarea şi sprijinirea activităţilor grupării.

Gruparea armată neguvernamentală Forces démocratiques de libération du Rwanda - Forces combattantes abacunguzi (FDLR-FOCA), care operează în estul RDC, susţine conflictul armat, instabilitatea şi insecuritatea în RDC şi este responsabilă de abuzuri grave împotriva drepturilor omului în această ţară, inclusiv ucideri de civili, şi de încălcări grave, cum ar fi violuri şi alte acte de violenţă sexuală şi răpiri, inclusiv împotriva copiilor. Gruparea FDLR-FOCA este condusă de următoarele persoane cărora li se aplică sancţiuni: «general-locotenentul» Gaston Iyamuremye, alias Rumuli sau Victor Byiringiro, şi «generalul» Pacifique Ntawunguka, alias Omegam.

În calitate de lider al FDLR-FOCA, Apollinaire HAKIZIMANA este implicat în planificarea, dirijarea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC. Este, de asemenea, responsabil de susţinerea conflictului armat, a instabilităţii şi a insecurităţii în RDC. În calitate de general-locotenent şi comisar pentru apărare al FDLR-FOCA, Apollinaire HAKIZIMANA conduce o entitate desemnată, alături de persoane desemnate.

40.Ahmad Mahmood HASSAN

Alte informaţii: Ahmad Mahmood HASSAN a fost inclus pe listă la 20 februarie 2024 în temeiul punctului 7 literele (b), (e) şi (h) din Rezoluţia 2293 (2016) şi al punctului 3 din Rezoluţia 2641 (2022), reafirmat prin punctul 2 din Rezoluţia 2688 (2023). Ahmad Mahmood HASSAN conduce o unitate a unei entităţi căreia i se aplică sancţiuni şi a unei grupări armate străine care operează în RDC: Forţele Democratice Aliate (FDA). În calitate de lider al FDA, Ahmad Mahmood HASSAN deţine comanda şi controlul efectiv asupra combatanţilor grupării respective. Ahmad Mahmood HASSAN este implicat în planificarea, dirijarea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC. Este, de asemenea, responsabil de susţinerea conflictului armat, a instabilităţii şi a insecurităţii în RDC. Ahmad Mahmood HASSAN este implicat în producerea şi fabricarea în RDC a unor dispozitive explozive improvizate, precum şi în planificarea sau ordonarea unor atacuri cu dispozitive explozive improvizate în RDC, este complice la acestea sau oferă asistenţă în alte moduri.

Ahmad Mahmood HASSAN este unul dintre principalii sponsori ai atacurilor pe teritoriul ugandez: în Mpondwe, la 16 iunie 2023 (42 de civili ucişi), şi în Parcul Naţional «Queen Elizabeth», la 17 octombrie 2023 (trei civili ucişi). Potrivit surselor congoleze şi ugandeze, i-a instruit şi i-a dirijat în mod direct, din RDC, pe membrii unităţilor de comando care au comis atacurile din Uganda, inclusiv pe Musa KAMUSI, comandantul FDA. Alături de liderul de rang înalt Meddie NKALUBO, Ahmad Mahmood HASSAN a condus, începând din 2023, atacuri majore planificate de FDA pe teritoriul ugandez.

În seara zilei de 7 aprilie 2022 a avut loc o explozie într-un bar din cartierul Mabanga de Sud din Goma, cunoscut drept tabăra militară Katindo. Şase persoane au fost ucise şi cel puţin 16 persoane au fost rănite. Probele colectate la faţa locului de către Grupul de experţi al ONU, coroborate cu surse ale FARDC, medici legişti, mărturii ale martorilor oculari şi surse ale FDA, au indicat că explozia a fost rezultatul unei veste explozive purtate de o femeie ucisă în atac. Trei colaboratori ai FDA şi trei surse de informaţii au raportat că atacul a fost planificat de FDA, bazându-se pe reţeaua sa de colaboratori din Goma. Cel puţin trei persoane, identificate cu numele de «Hassan», «Yusuf» şi «Masika», făceau parte din reţeaua FDA din Goma şi au primit instrucţiuni de la Meddie Nkalubo şi Abwakasi (HASSAN). Acest atac a marcat primul atac documentat al FDA în Goma care a implicat un dispozitiv exploziv improvizat.

În raportul final din 2023 al Grupului de experţi al ONU pentru RDC se specifică, de asemenea, că HASSAN «a fost cel care a luat decizia finală cu privire la locul şi datele atacurilor cu IED şi că acesta a solicitat ca atacurile să provoace un număr maxim de victime». Având în vedere poziţia sa de lider de rang înalt în cadrul FDA şi implicarea sa directă în planificarea şi conducerea atacurilor FDA, Ahmad Mahmood HASSAN este, prin urmare, implicat în planificarea, dirijarea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC.

În ceea ce priveşte punctul 3 din Rezoluţia 2641 (2022): în raportul final din 2021 al Grupului de experţi al ONU se specifică faptul că Ahmad Mahmood HASSAN era «responsabil de construirea majorităţii dispozitivelor explozive improvizate (IED) ale FDA şi de armamentul din tabăra sa». Raportul final din 2023 al Grupului de experţi al ONU pentru RDC conţine, de asemenea, detalii cu privire la o serie de bombe construite de Ahmad Mahmood HASSAN, inclusiv dispozitivul exploziv improvizat care a explodat într-o piaţă aglomerată din oraşul Beni la 25 ianuarie 2023. Ahmad Mahmood HASSAN este implicat în producerea şi fabricarea de dispozitive explozive improvizate în RDC. În raportul final din 2023 se specifică, de asemenea, că Ahmad Mahmood HASSAN «a fost cel care a luat decizia finală cu privire la locul şi datele atacurilor cu IED şi că acesta a solicitat ca atacurile să provoace un număr maxim de victime». Având în vedere poziţia sa de lider de rang înalt în cadrul FDA şi implicarea sa directă în planificarea şi conducerea atacurilor FDA, Ahmad Mahmood HASSAN este, prin urmare, implicat în autorizarea, planificarea sau ordonarea unor atacuri cu dispozitive explozive improvizate în RDC, este complice la acestea sau oferă asistenţă în alte moduri.

41.Michel RUKUNDA

Alte informaţii: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (c), (d) şi (e) din Rezoluţia 2293 (2016), ale cărui efecte au fost prelungite prin Rezoluţia 2688 (2023), din următoarele motive: «se numără printre liderii politici şi militari ai miliţiilor congoleze, inclusiv printre cei care primesc sprijin din exteriorul RDC, care împiedică participarea combatanţilor lor la procesele de dezarmare, de demobilizare şi de reintegrare»; «recrutarea sau utilizarea de copii în conflicte armate din RDC, cu încălcarea dreptului internaţional aplicabil»; «planificarea, dirijarea sau comiterea de acte în RDC care constituie încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri împotriva acestora ori încălcări ale dreptului internaţional umanitar, după caz, inclusiv acte care vizează civili, inclusiv ucideri şi mutilări, violuri şi alte violenţe sexuale, răpiri, strămutări forţate, precum şi atacuri asupra şcolilor şi a spitalelor» şi «faptul că acţionează în numele sau la ordinele unei persoane sau entităţi desemnate ori că acţionează în numele sau la ordinele unei entităţi deţinute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată». În calitate de lider militar al unei miliţii congoleze armate, Michel RUKUNDA este implicat în promovarea şi sprijinirea activităţilor grupării.

Michel RUKUNDA este comandant şi lider militar general al grupării armate Twirwaneho, activă în Kivu de Sud. Sub comanda sa, această grupare recrutează copii în vârstă de 12 ani în vederea participării active la ostilităţi, inclusiv în calitate de gărzi, escorte personale înarmate pentru Michel RUKUNDA şi combatanţi. Copiii au fost recrutaţi, inclusiv cu forţa, aproape exclusiv din comunitatea Banyamulenge. Sub conducerea lui Michel RUKUNDA, gruparea armată Twirwaneho a ucis şi a pedepsit civili pentru că au refuzat să se alăture grupării sau să le permită copiilor lor să se alăture grupării.

42.Mohamed Ali NKALUBO

Alte informaţii: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (b), (d), (e) şi (h) din Rezoluţia 2293 (2016), reafirmat prin punctul 2 din Rezoluţia 2688 (2023): Mohamed Ali NKALUBO s-a implicat şi continuă să se implice în acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC şi care subminează pacea şi securitatea RDC. Mohamed Ali NKALUBO joacă un rol major în cadrul grupării armate FDA, o entitate desemnată. În calitate de lider de rang înalt al FDA, acestuia îi revine o parte din răspunderea pentru crimele comise de FDA (ucideri, răpiri, jafuri, recrutare de copii-soldaţi, abuzuri sexuale, comerţ şi minerit şi taxare ilegale, precum şi proliferare ilegală de arme) şi este responsabil de justificarea atacurilor repetate şi deliberate comise de grupare împotriva civililor din Ituri şi Kivu de Nord. De asemenea, a fost identificat drept persoana responsabilă de fabricarea de arme pentru FDA şi de apropierea FDA de ISIL/Statul Islamic încă din 2017.

Mohamed Ali NKALUBO a abuzat în mod constant şi repetat de poziţia sa de lider militar al entităţii FDA căreia i se aplică sancţiuni, subminând astfel pacea şi securitatea RDC şi săvârşind abuzuri împotriva drepturilor omului în RDC. A planificat sau a participat la planificarea mai multor atacuri pe teritoriul RDC. La 15 ianuarie 2023, un dispozitiv exploziv al FDA a detonat în Biserica Penticostală din Kasindi, la 56 km sud-est de oraşul Beni (provincia Kivu de Nord). Explozia, care a avut loc în timpul serviciului religios, a ucis cel puţin 13 civili şi a rănit peste 76 de civili. La 2 şi 3 aprilie 2023, FDA a comis o serie de atacuri în urma cărora cel puţin 31 de civili au fost ucişi în apropierea graniţei teritoriilor Mambasa şi Irumu (provincia Ituri). La 7 aprilie 2023, elemente ale FDA au atacat şi au ucis cel puţin 24 de civili, inclusiv 14 bărbaţi şi 10 femei, în satul Musamdaba, lângă Enebuela, la 25 km nord-vest de oraşul Beni. La 11 aprilie 2023, o patrulă MONUSCO care răspundea la un atac raportat în Mabelenga (provincia Ituri) a fost prinsă în ambuscadă de elemente ale FDA. În calitate de coordonator al operaţiilor externe ale FDA, Mohamed Ali NKALUBO coordonează reţelele de logistică şi de imigraţie ilegală ale FDA. Începând din 2021, Mohamed Ali NKALUBO a transferat fonduri către agenţi ai FDA în sprijinul operaţiilor din regiunea Marilor Lacuri. În calitate de principal constructor de dispozitive explozive din grupare, acesta l-a instruit pe atacatorul sinucigaş cu bombă care a comis atacul de la Katindo din 7 aprilie 2022. Mohamed Ali NKALUBO a dirijat, de asemenea, atacul din 23 octombrie 2021 asupra unui restaurant din Kampala, Uganda, vizând un amplasament care se pare că ar fi fost frecventat de funcţionari ugandezi. De asemenea, a fost direct implicat într-o tentativă de atac în Rwanda în august şi septembrie 2021. Este un asociat apropiat al lui Ahmed Mahmoud HASSAN, alias ABU WAKAS sau ABWAKASI, resortisant tanzanian şi unul dintre principalii sponsori ai atacurilor de pe teritoriul ugandez: în Mpondwe, la 16 iunie 2023, şi în Parcul Naţional «Queen Elizabeth», la 17 octombrie 2023.

43.William Amuri YAKUTUMBA

William Amuri YAKUTUMBA a abuzat în mod constant şi repetat de poziţia sa de lider militar în cadrul miliţiei MAI MAI YAKUTUMBA pentru a submina pacea şi securitatea RDC, inclusiv prin comerţul ilegal cu resurse naturale şi exploatarea ilegală a acestora, precum şi prin comiterea de încălcări ale drepturilor omului în RDC, inclusiv violuri, violuri în masă şi alte forme de violenţă sexuală şi bazată pe gen. A planificat sau a participat la planificarea mai multor atacuri pe teritoriul RDC, în provinciile Kivu de Nord şi de Sud. Începând din 2021, coaliţia MAI MAI s-a implicat în lupte cu gruparea armată Twirwaneho, atacând civili din comunitatea Banyamulenge. În octombrie 2021 au fost lansate mai multe atacuri în satele din jurul Bibokoboko, ucigând aproximativ 30 de civili din comunitatea Banyamulenge, inclusiv femei şi copii, şi conducând la strămutări în masă. În 2021, miliţia MAI MAI YAKUTUMBA a preluat controlul asupra minelor de aur Makungu, Kuwa şi Mitondo situate în jurul oraşului Misisi, precum şi asupra producţiei şi comerţului cu aur provenit din aceste mine. În februarie 2023, William Amuri YAKUTUMBA a fost demis din funcţia sa de la conducerea CNPSC din cauza unui dezacord în cadrul conducerii politice a coaliţiei în ceea ce priveşte decizia sa unilaterală de a se transfera în Kivu de Nord şi de a lupta împotriva M23.

44.Willy NGOMA

Alte informaţii: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (c), (e) şi (h) din Rezoluţia 2293 (2016), reafirmat prin punctul 2 din Rezoluţia 2688 (2023): Willy NGOMA s-a implicat şi continuă să se implice în acte care subminează pacea şi securitatea RDC. Este lider militar şi purtător de cuvânt al M23, o miliţie congoleză care a primit sprijin din afara RDC şi care împiedică procesele de dezarmare şi de reintegrare. Willy NGOMA joacă un rol major într-o entitate desemnată.

A fost purtătorul de cuvânt militar al entităţii M23 căreia i se aplică sancţiuni. În calitate de purtător de cuvânt militar pentru M23, acestuia îi revine o parte din răspunderea pentru crimele comise de M23 (ucideri, răpiri, jafuri, recrutare de copii-soldaţi, abuzuri sexuale, comerţ şi minerit şi taxare ilegale, precum şi proliferare ilegală de arme) şi este direct răspunzător pentru justificarea atacurilor repetate ale M23 din estul RDC şi asigurarea comunicării cu privire la acestea.

2.Următoarele rubrici înlocuiesc rubricile corespunzătoare cuprinse în lista persoanelor fizice din partea (a) "Lista persoanelor menţionate la articolul 3 alineatul (1)" din anexa I la Decizia 2010/788/PESC:

Alte informaţii: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (c) şi (h) din Rezoluţia 2293 (2016) din următoarele motive: «se numără printre liderii politici şi militari ai miliţiilor congoleze, inclusiv printre cei care primesc sprijin din afara RDC, care împiedică participarea combatanţilor lor la procesele de dezarmare, de demobilizare şi de reintegrare» şi «faptul că acţionează în numele sau la ordinele unei persoane sau entităţi desemnate ori că acţionează în numele sau la ordinele unei entităţi deţinute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată», reafirmat prin punctul 2 din Rezoluţia 2688 (2023). În calitate de lider al M23, este implicat în promovarea şi sprijinirea activităţilor grupării armate. În ianuarie 2023, a fost promovat în funcţia de general de brigadă al Armatei Revoluţionare Congoleze, ramura armată a M23. Ulterior, a fost numit şef al Statului-Major General şi adjunct al lui Sultani Makenga şi, din acel moment, a validat planificarea fiecărei operaţii a M23 în RDC. Autorităţile congoleze au emis un mandat de arestare pe numele său.

Motivul includerii pe listă: Bernard Maheshe BYAMUNGU a fost inclus pe listă la 25 octombrie 2023 în temeiul punctului 7 literele (c) şi (h) din Rezoluţia 2293 (2016), reafirmat prin punctul 2 din Rezoluţia 2688 (2023): el s-a implicat şi continuă să se implice în acte care subminează pacea şi securitatea RDC. Este un lider militar al unei miliţii congoleze care a primit sprijin din afara RDC şi care împiedică procesul de dezarmare şi de reintegrare. Bernard Maheshe BYAMUNGU conduce M23, o entitate desemnată.

Informaţii suplimentare: Bernard Maheshe BYAMUNGU a abuzat în mod constant şi repetat de poziţia sa de lider militar în cadrul mai multor grupări armate pentru a săvârşi abuzuri împotriva drepturilor omului în RDC. Bernard Maheshe BYAMUNGU a fost un comandant militar de rang înalt al Brigăzii a 8-a în RDC-Goma. În această perioadă, a planificat şi a dirijat comiterea de atrocităţi în Kindu, inclusiv execuţiile extrajudiciare publice a trei soldaţi pe străzile din Kindu. Ulterior, a fost responsabil de un număr mare de ucideri oportuniste ale civililor în Kivu, care constituie abuzuri împotriva drepturilor omului. Cel puţin din 2012, Bernard Maheshe BYAMUNGU este afiliat şi lider al entităţii M23 căreia i se aplică sancţiuni. Din octombrie 2022, Bernard Maheshe BYAMUNGU este comandantul adjunct pentru operaţii şi informaţii al M23, care a comis atrocităţi împotriva civililor, printre altele, în Kishishe la 29 noiembrie 2022.

38.Protogene RUVUGAYIMIKORE

Alte informaţii: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (b), (e) şi (h) din Rezoluţia 2293 (2016) din următoarele motive: «se numără printre liderii politici şi militari ai unor grupări armate străine care operează în RDC şi care se opun dezarmării şi repatrierii sau relocării voluntare a combatanţilor ce fac parte din aceste grupări»; «comiterea de acte în RDC care constituie încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri împotriva acestora ori încălcări ale dreptului internaţional umanitar, după caz, inclusiv acte care vizează civili, inclusiv ucideri şi mutilări, violuri şi alte violenţe sexuale, răpiri, strămutări forţate, precum şi atacuri asupra şcolilor şi a spitalelor»; şi «faptul că acţionează în numele sau la ordinele unei persoane sau entităţi desemnate ori că acţionează în numele sau la ordinele unei entităţi deţinute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată», reafirmat prin punctul 2 din Rezoluţia 2688 (2023). În calitate de lider al FDLR, deţine comanda şi controlul efective asupra combatanţilor grupării respective.

Informaţii suplimentare: Protogene RUVUGAYIMIKORE este un lider în cadrul Forţelor Democratice pentru Eliberarea Rwandei - Forces Combattantes Abacunguzi (FDLR-FOCA), o grupare armată căreia i se aplică sancţiuni şi care operează în estul RDC. El conduce unitatea specială Commando de recherche et d’action en profondeur (CRAP) (denumită în prezent Maccabe) a FDLR-FOCA. Cel puţin începând din 2023, FDLR-FOCA recrutează şi instruieşte în mod activ noi combatanţi pentru a consolida unitatea specială a lui Protogčne RUVUGAYIMIKORE.

În funcţia sa din cadrul FDLR-FOCA, Protogčne RUVUGAYIMIKORE este implicat în planificarea, dirijarea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC. Este, de asemenea, responsabil de susţinerea conflictului armat, a instabilităţii şi a insecurităţii în RDC. Protogčne RUVUGAYIMIKORE supraveghează instruirea şi recrutarea combatanţilor pentru o entitate desemnată şi lucrează direct cu «locotenent-generalul» Gaston IYAMUREMYE şi cu «generalul» Pacifique NTAWUNGUKA, care sunt persoane cărora li se aplică sancţiuni."