Decizia BCE/2025/2/27-ian-2025 privind accesul prestatorilor de servicii de plată nebancari la sistemele de plăţi operate de băncile centrale şi la conturile băncilor centrale din Eurosistem ((UE) 2025/222)

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 11 Iunie 2025
Decizia BCE/2025/2/27-ian-2025 privind accesul prestatorilor de servicii de plată nebancari la sistemele de plăţi operate de băncile centrale şi la conturile băncilor centrale din Eurosistem ((UE) 2025/222)
Dată act: 27-ian-2025
Emitent: Consiliul Guvernatorilor Bancii Centrale Europene
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) a patra liniuţă,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, în special articolul 22,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 a patra liniuţă şi articolele 12.1 şi 22, coroborate cu articolul 17,
întrucât:
(1)Eurosistemul operează sisteme de plăţi în temeiul mandatului şi atribuţiilor care i-au fost conferite prin Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare "Statutul SEBC") - în special articolul 3.1 a patra liniuţă, articolul 12.1 şi articolul 22 coroborate cu articolul 17 - şi în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii. În acest sens Eurosistemul are în vedere Articolul 2 litera (b) din Directiva 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1), astfel cum a fost modificată prin articolul 4 din Regulamentul (UE) 2024/886 al Parlamentului European şi al Consiliului (2), care include instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică (denumite în mod colectiv "prestatori de servicii de plată nebancari") în lista instituţiilor eligibile, sub rezerva anumitor condiţii, pentru a deveni participanţi la sistemele de plăţi desemnate în temeiul directivei respective. Articolul 35a din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului (3), astfel cum a fost introdus prin articolul 3 din Regulamentul (UE) 2024/886, impune condiţii suplimentare - în comparaţie cu alte instituţii - pe care astfel de prestatori de servicii de plată nebancari trebuie să le îndeplinească înainte de a solicita participarea la sistemele desemnate în temeiul Directivei 98/26/CE. În cele din urmă, articolul 10 alineatul (1) din Directiva (UE) 2015/2366, astfel cum a fost modificată prin articolul 3 din Regulamentul (UE) 2024/886, permite prestatorilor de servicii de plată nebancari să depună fondurile clienţilor lor pentru protecţie într-un cont separat deschis la o instituţie de credit sau la o bancă centrală şi aflat la discreţia băncii centrale respective.
(1)Directiva 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare (JO L 166, 11.6.1998, p. 45).
(2)Regulamentul (UE) 2024/886 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 martie 2024 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 260/2012 şi (UE) 2021/1230 şi a Directivelor 98/26/CE şi (UE) 2015/2366 în ceea ce priveşte transferurile-credit instant în euro (JO L, 2024/886, 19.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/886/oj).
(3)Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, şi de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).
(2)Eligibilitatea prestatorilor de servicii de plată nebancari pentru a accesa sistemele de plăţi operate de băncile centrale din Eurosistem vizează creşterea eficienţei şi buna funcţionare a sectorului plăţilor de mică valoare, inclusiv, dar fără a se limita la facilitarea furnizării de plăţi instant în întreaga zonă euro.
(3)În interesul siguranţei juridice şi pentru a evita discriminarea între prestatorii de servicii de plată nebancari pe motive legate de locul unde sunt stabiliţi, băncile centrale din Eurosistem ar trebui să adopte o abordare uniformă în ceea ce priveşte accesul prestatorilor de servicii de plată nebancari la toate sistemele de plăţi operate de băncile centrale şi la conturile băncilor centrale din Eurosistem. Băncile centrale din Eurosistem ar trebui, prin urmare, să aplice un set de criterii bazate pe riscuri, obiective şi nediscriminatorii pentru a permite accesul direct al prestatorilor de servicii de plată nebancari la astfel de sisteme de plăţi operate de băncile centrale din Eurosistem. Acest lucru ar asigura faptul că accesul direct al prestatorilor de servicii de plată nebancari promovează integritatea pieţei şi susţine concurenţa şi inovarea în ecosistemul serviciilor de plată, fără a prezenta riscuri pentru rezilienţa, integritatea şi securitatea sistemelor de plăţi şi, prin urmare, fără a deveni o sursă de risc sistemic.
(4)Articolul 35a alineatul (1) din Directiva 2015/2366 stabileşte condiţii specifice aplicabile prestatorilor de servicii de plată nebancari care doresc să participe la sistemele de plăţi desemnate în temeiul Directivei 98/26/CE. Statele membre trebuie să definească procedura prin care se evaluează respectarea acestor condiţii de către prestatorii de servicii de plată nebancari. Fără a aduce atingere acestor proceduri, este important să se stabilească un set comun de cerinţe minime la nivelul Eurosistemului care ar trebui să fie îndeplinite de către prestatorii de servicii de plată nebancari care doresc să obţină acces la sistemele de plăţi operate de băncile centrale. Aceste cerinţe minime ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în termenii şi condiţiile acordurilor dintre băncile centrale din Eurosistem şi prestatorii de servicii de plată nebancari şi ar trebui să includă respectarea anumitor cerinţe de securitate şi transmiterea către banca centrală relevantă din Eurosistem, printre altele, a unor declaraţii de către prestatorii de servicii de plată nebancari sau autoritatea naţională relevantă care să confirme conformitatea iniţială şi, ulterior, continuă a acestora cu condiţiile prevăzute în legislaţia naţională de implementare a articolului 35a alineatul (1) din Directiva 2015/2366, şi furnizarea de documente justificative suplimentare, la cererea băncilor centrale din Eurosistem.
(5)Directiva 98/26/CE şi Directiva (UE) 2015/2366 nu acordă prestatorilor de servicii de plată nebancari acces automat la sistemele de plăţi ale Eurosistemului care sunt operate în temeiul articolului 3.1 a patra liniuţă şi al articolelor 17, 18 şi 22 din Statutul SEBC, precum sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET) de nouă generaţie. TARGET este structurat ca o multitudine de sisteme de plăţi şi oferă conturi pentru decontare în euro în banii băncii centrale şi, prin urmare, joacă un rol esenţial în îndeplinirea anumitor misiuni de bază ale Eurosistemului, inclusiv promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi. Criteriile de acces şi regulile de participare la TARGET sunt stabilite în Orientarea (UE) 2022/912 a Băncii Centrale Europene (BCE/2022/8) (4).
(4)Orientarea (UE) 2022/912 a Băncii Centrale Europene din 24 februarie 2022 privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET) de nouă generaţie şi de abrogare a Orientării BCE/2012/27 (BCE/2022/8) (JO L 163, 17.6.2022, p. 84).
(6)Eurosistemul urmăreşte să ofere acces direct la TARGET tuturor participanţilor eligibili. Prin urmare, prestatorii de servicii de plată nebancari care sunt eligibili să participe la TARGET ar trebui să înceteze să mai fie înregistraţi ca titulari de BIC adresabili sau ca entităţi adresabile în contul propriu al băncilor centrale din Eurosistem, cu excepţia contului tehnic al unui sistem de plăţi operat de o bancă centrală în sistemul de decontare a plăţilor instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement) (TIPS).
(7)Pentru a minimiza orice potenţială perturbare sau orice impact negativ asupra procesării plăţilor care ar afecta utilizatorii finali odată ce anumiţi prestatori de servicii de plată nebancari nu mai sunt înregistraţi ca titulari de BIC adresabili sau ca entităţi adresabile în contul propriu al băncilor centrale din Eurosistem, este necesară o perioadă de tranziţie pentru a permite migrarea unor astfel de prestatori de servicii de plată nebancari care sunt eligibili şi doresc să devină participanţi direcţi la TARGET. Prestatorii de servicii de plată nebancari cărora li s-ar aplica această perioadă de tranziţie sunt cei înregistraţi ca titulari de BIC adresabili sau ca entităţi adresabile în contul propriu al băncilor centrale din Eurosistem. Durata perioadei de tranziţie ar trebui să fie suficientă pentru a facilita finalizarea implementării administrative şi tehnice necesare, inclusiv a activităţilor de testare desfăşurate de prestatorii de servicii de plată nebancari împreună cu băncile centrale relevante din Eurosistem, şi pentru a permite migrarea mai multor entităţi la un nou model de conectare, fără a supraîncărca în mod nejustificat vreo bancă centrală individuală din Eurosistem. O perioadă de tranziţie până la 31 decembrie 2025 este considerată rezonabilă şi adecvată pentru o astfel de implementare şi pentru eliminarea treptată a conexiunii existente de către anumiţi prestatori de servicii de plată nebancari pentru procesarea plăţilor.
(8)Deţinerea de către prestatorii de servicii de plată nebancari de conturi într-un sistem de plăţi operat de o bancă centrală din Eurosistem, inclusiv TARGET, deşi este permisă, ar trebui să aibă ca scop numai plasarea de fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor de decontare. Prin urmare, soldul sau deţinerile din astfel de conturi nu ar trebui să depăşească ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestor obligaţii. Plasarea de fonduri care depăşesc această valoare în conturi deţinute într-un sistem de plăţi operat de o bancă centrală din Eurosistem ar fi în contradicţie cu scopul acestuia. Din perspectiva preţurilor şi a stabilităţii financiare, este important ca astfel de conturi să fie utilizate în scopuri de plată şi nu în scopul necorespunzător de protecţie. În consecinţă, ar trebui să se aplice o limită a valorii maxime a deţinerilor, iar această cerinţă, precum şi dispoziţiile privind calcularea acesteia ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în termenii şi condiţiile acordurilor dintre băncile centrale din Eurosistem şi prestatorii de servicii de plată nebancari.
(9)În ceea ce priveşte conturile din TARGET, calcularea valorilor maxime ale deţinerilor ar trebui să aibă în vedere în general obligaţiile de decontare generate de participarea directă a prestatorului de servicii de plată nebancar la sistemele de plăţi auxiliare care decontează în TARGET, iar limita maximă a valorii deţinerilor ar trebui în general să se aplice şi deţinerilor unui prestator de servicii de plată nebancar în conturile tehnice din TARGET ale unor astfel de sisteme auxiliare. Totuşi, lipsa de date fiabile privind soldurile deţinute de un prestator de servicii de plată nebancar în conturile TARGET în scopul unor proceduri specifice ale sistemelor auxiliare ar împiedica monitorizarea zilnică efectivă pe care băncile centrale din Eurosistem ar trebui să o desfăşoare pentru a identifica utilizarea necorespunzătoare de către prestatorii de servicii de plată nebancari a unor astfel de conturi prin deţinerea de lichiditate în exces. Mai specific, băncile centrale din Eurosistem nu au vizibilitate asupra soldurilor deţinute de prestatorii de servicii de plată nebancari în: (a) conturi TARGET în scopul procedurii de decontare D a sistemului auxiliar pe bază brută în timp real (denumită în continuare "procedura de decontare D RTGS AS") prevăzută în anexa I, partea VI, articolul 6 la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8); şi (b) conturi TARGET în scopul procedurilor de decontare a sistemului auxiliar aferentă serviciului de decontare a plăţilor instant în TARGET (TIPS) (proceduri de decontare TIPS AS) prevăzute în anexa I partea VII la acea orientare. Prin urmare, pentru scopurile actuale, orice fonduri deţinute de un prestator de servicii de plată nebancar în conturi TARGET pentru procedura de decontare D RTGS AS sau pentru proceduri de decontare TIPS AS nu ar trebui incluse în calculul limitei valorii maxime a deţinerilor, şi nicio astfel de limită nu ar trebui să se aplice acelor fonduri. În schimb, pentru prestatorii de servicii de plată nebancari ar trebui instituit, după caz, un regim de raportare pe bază de autocertificare lunară pentru a permite băncilor centrale relevante din Eurosistem să monitorizeze dacă fondurile deţinute de prestatorii de servicii de plată nebancari în acest scop în conturile TARGET sunt, în fapt, utilizate pentru îndeplinirea obligaţiilor de decontare. Un astfel de regim de raportare pe bază de autocertificare ar trebui să includă rapoarte pe bază lunară ale valorilor zilnice medii şi de vârf ale deţinerilor overnight ale unui prestator de servicii de plată nebancar în astfel de conturi, precum şi ale valorilor zilnice medii şi de vârf ale obligaţiilor de decontare ale unui prestator de servicii de plată nebancar procesate în sistemul auxiliar corespunzător.
(10)Eurosistemul ar trebui să revizuiască metoda de calcul a valorilor maxime ale deţinerilor la intervale stabilite după stabilizarea modelului operaţional şi pentru a reduce tendinţa ascendentă persistentă a acestor valori.
(11)Pentru a promova o cultură a conformităţii cu cerinţele privind limitele valorilor maxime ale deţinerilor, banca centrală relevantă din Eurosistem ar trebui să impună o penalitate unui prestator de servicii de plată nebancar care deţine sume care depăşesc valoarea maximă relevantă a deţinerilor în astfel de conturi. Pentru a descuraja încălcările repetate sau sistematice, orice incidente de încălcare care implică sume semnificative care depăşesc valorile maxime relevante ale deţinerilor sau nereducerea acestor sume excedentare deţinute în conturile prestatorului de servicii de plată nebancar imediat după primire ar trebui să se numere printre evenimentele considerate a fi o neconformitate semnificativă cu cerinţele aplicabile. În astfel de cazuri, ar trebui să i se permită băncii centrale relevante din Eurosistem să pună capăt participării prestatorului de servicii de plată nebancar la sistemul relevant de plăţi operat de banca centrală şi să impună o penalitate suplimentară în legătură cu orice cont care este închis în consecinţă.
(12)Deşi Directiva (UE) 2015/2366 prevede obligaţia prestatorilor de servicii de plată nebancari de a proteja fondurile clienţilor lor prin deschiderea de conturi de protecţie sau prin alte mijloace, nu este funcţia principală a băncilor centrale să înlocuiască instituţiile de credit în furnizarea de servicii de protecţie. Oferirea de conturi de protecţie de către băncile centrale poate avea un impact asupra siguranţei şi solidităţii globale ale mecanismului de transmisiune a politicii monetare şi a sistemului financiar în general şi riscuri semnificative pentru realizarea obiectivelor Eurosistemului, specifice băncilor centrale, ar putea apărea. Printre aceste riscuri se numără ieşirile de depozite de la instituţiile de credit, de exemplu într-un scenariu în care depozitele ar fi deţinute la banca centrală, ceea ce ar conduce la o dezintermediere progresivă a sectorului bancar comercial care ar avea un impact negativ asupra disponibilităţii lichidităţilor şi ar împiedica astfel transmisiunea efectivă a politicii monetare. În mod similar, o monedă digitală sintetică emisă de banca centrală, de exemplu, moneda electronică emisă de un prestator de servicii de plată nebancar şi garantată integral de banii băncii centrale, ar putea estompa distincţia dintre banii băncii centrale, un activ de decontare fără risc de credit şi de lichiditate, şi banii băncii comerciale. Păstrarea fondurilor clienţilor în depozite la băncile centrale ar putea risca să combine în percepţia publicului moneda electronică cu alte forme de bani, inclusiv banii băncii centrale, denaturând astfel percepţia asupra riscurilor.
(13)Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European şi al Consiliului, (5) care se aplică de la 30 decembrie 2024, obligă furnizorii de servicii de criptoactive să protejeze fondurile clienţilor lor la o instituţie de credit sau, în cazul în care un astfel de cont este disponibil, la o bancă centrală. În acest din urmă caz, orice decizie de a oferi conturi pentru protecţie rămâne la latitudinea băncilor centrale din Eurosistem. Nu ar trebui să li se ofere furnizorilor de servicii de criptoactive o opţiune de protecţie la băncile centrale din Eurosistem pentru aceleaşi motive pentru care nu ar trebui să fie oferită prestatorilor de servicii de plată nebancari, precum şi pentru a menţine condiţii de concurenţă echitabile între diferitele instituţii care participă la piaţa serviciilor de plată.
(5)Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 mai 2023 privind pieţele criptoactivelor şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 1095/2010 şi a Directivelor 2013/36/UE şi (UE) 2019/1937 (JO L 150, 9.6.2023, p. 40).
(14)Furnizarea de conturi de protecţie în afara TARGET, respectiv în sistemele naţionale de plăţi sau direct în registrele unei bănci centrale din Eurosistem este relevantă pentru misiunile de bază de punere în aplicare a politicii monetare şi de asigurare a bunei funcţionări a sistemelor de plăţi şi astfel intră în sfera de aplicare a articolelor 17 şi 22 din Statutul SEBC. Prin urmare, şi din acest motiv, băncile centrale individuale din Eurosistem nu ar trebui să ofere sau să pună conturi de protecţie la dispoziţia prestatorilor de servicii de plată nebancari şi a furnizorilor de servicii de criptoactive. Pentru a evita orice îndoială, conturile tehnice din sistemele auxiliare pentru procedura de decontare D RTGS AS sau pentru conturile tehnice TIPS AS, deşi sunt conturi de fonduri garantate, nu sunt conturi de protecţie în sensul articolului 10 alineatul (1) litera (a) din Directiva (UE) 2015/2366 sau al articolului 70 din Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European şi al Consiliului.
(15)Prestatorii de servicii de plată nebancari care au acces la sistemele de plăţi operate de băncile centrale ar trebui să aibă posibilitatea de a deschide multiple conturi de decontare, în funcţie de oferta operatorului de sistem de plăţi. Întrucât astfel de conturi multiple nu ar asigura separarea fondurilor clienţilor, astfel de conturi nu ar fi protejate împotriva insolvenţei.
(16)Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) urmează să fie modificată şi, prin urmare, aplicarea dispoziţiilor prezentei decizii care se referă la cererile de acces la TARGET formulate de prestatorii de servicii de plată nebancari ar trebui amânată până la 16 iunie 2025, care este data de la care, din motive tehnice, vor trebui să se aplice modificările aduse Orientării (UE) 2022/912 (BCE/2022/8).
(17)Din motive de siguranţă juridică şi pentru a facilita alinierea termenilor şi condiţiilor băncilor centrale din Eurosistem, în calitate de operatori de sisteme de plăţi sau bănci centrale deţinătoare de conturi, cu modificările legislative recente relevante din Uniune, data de aplicare a prezentei decizii ar trebui să fie aliniată cu data până la care statele membre au obligaţia de a transpune modificările aduse Directivei 98/26/CE şi Directivei (UE) 2015/2366 prin Regulamentul (UE) 2024/886, respectiv 9 aprilie 2025,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
-****-
Art. 1: Definiţii
În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiţii:
1."bancă centrală din Eurosistem" înseamnă Banca Centrală Europeană sau o bancă centrală naţională a unui stat membru a cărui monedă este euro;
2."sistem de plăţi operat de banca centrală" înseamnă un sistem de plăţi operat de o bancă centrală din Eurosistem care include un sistem component al TARGET;
3."prestator de servicii de plată nebancar" înseamnă oricare dintre următoarele:
(a)o instituţie de plată astfel cum este definită la articolul 4 punctul 4 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului (6), cu excepţia celor care beneficiază de o derogare în temeiul articolului 2 alineatul (5) sau al articolelor 32 sau 33 din directiva respectivă; sau
(6)Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, şi de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).
(b)o instituţie emitentă de monedă electronică astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (7), cu excepţia unei persoane juridice care beneficiază de o exceptare în temeiul articolului 9 din directiva respectivă,
(7)Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţii instituţiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009, p. 7).
4."cont de protecţie" înseamnă un cont separat fie la o instituţie de credit, fie, la latitudinea unei bănci centrale din Eurosistem, la banca centrală respectivă, care este deschis de:
(a)un prestator de servicii de plată nebancar pentru a asigura separarea fondurilor clienţilor săi de fondurile proprii ale prestatorului de servicii de plată nebancar, în sensul articolului 10 alineatul (1) litera (a) din Directiva (UE) 2015/2366;
(b)un furnizor de servicii de criptoactive pentru a asigura protejarea drepturilor de proprietate ale clienţilor săi şi pentru a preveni utilizarea fondurilor clienţilor săi în contul propriu al acelui furnizor, în sensul articolului 70 din Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European şi al Consiliului (8);
(8)Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 mai 2023 privind pieţele criptoactivelor şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 1095/2010 şi a Directivelor 2013/36/UE şi (UE) 2019/1937 (JO L 150, 9.6.2023, p. 40).
5."furnizor de servicii de criptoactive" înseamnă un furnizor de servicii de criptoactive astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) punctul 15 din Regulamentul (UE) 2023/1114;
6."ordin de transfer de fonduri" înseamnă ordin de transfer de fonduri astfel cum este definit în anexa III punctul 16 la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8);
7."închiderea zilei de operare" înseamnă ora-limită, astfel cum este prevăzută în regulile sistemului relevant de plăţi operat de banca centrală, pentru decontarea ordinelor de transfer de fonduri pentru ziua de operare respectivă.
Art. 2: Accesul la sistemele de plăţi operate de băncile centrale
(1)O bancă centrală din Eurosistem oferă, la cerere, acces la sistemele de plăţi pe care le operează unui prestator de servicii de plată nebancar care îndeplineşte toate cerinţele următoare:
a)prestatorul de servicii de plată nebancar (sau un terţ care îndeplineşte astfel de atribuţii pentru ale cărui acţiuni şi omisiuni prestatorul de servicii de plată nebancar rămâne singurul responsabil) instalează, administrează, operează, monitorizează şi asigură securitatea infrastructurii informatice necesare pentru conectarea la sistemul de plăţi operat de banca centrală şi este în măsură să transmită ordine de transfer de fonduri către sistemul de plăţi operat de banca centrală;
b)prestatorul de servicii de plată nebancar furnizează orice informaţii justificative pe care banca centrală relevantă le consideră în mod rezonabil necesare pentru a decide cu privire la o solicitare de obţinere a accesului la sistemul de plăţi operat de banca centrală;
c)prestatorul de servicii de plată nebancar pune în aplicare controale de securitate adecvate pentru a-şi proteja sistemele împotriva accesului şi utilizării neautorizate, inclusiv în ceea ce priveşte rezilienţa cibernetică şi securitatea informaţiilor;
d)d) prestatorul de servicii de plată nebancar transmite băncii centrale relevante o confirmare emisă de autoritatea naţională competentă relevantă sau o declaraţie semnată în mod corespunzător, astfel cum a fost aprobată de organul de conducere competent al acelui prestator de servicii de plată nebancar, prin care, în ambele cazuri, se confirmă îndeplinirea de către acel prestator a: (i) condiţiilor de solicitare a participării la sistemele de plăţi desemnate, astfel cum sunt prevăzute în dispoziţiile de drept intern relevante de punere în aplicare a articolului 35a alineatul (1) din Directiva 2015/2366; şi (ii) procedurilor prevăzute în dispoziţiile de drept intern relevante de punere în aplicare a articolului 35a alineatul (2) din Directiva 2015/2366.
Pentru a evita orice îndoială, nimic din prezentul alineat nu scuteşte prestatorii de servicii de plată nebancari de la obligaţia îndeplinirii oricăror cerinţe, inclusiv proceduri specifice de solicitare a participării, care le sunt aplicabile în temeiul Orientării (UE) 2022/912 (BCE/2022/8).
(2)În ceea ce priveşte orice solicitare din partea unui prestator de servicii de plată nebancar adresată unei bănci centrale din Eurosistem de a oferi acces la TARGET, dispoziţiile alineatului (1) se aplică de la 6 octombrie 2025.

(3)Un prestator de servicii de plată nebancar căruia i s-a acordat acces la un sistem de plăţi operat de o bancă centrală transmite băncii centrale relevante, o dată pe an, o asemenea declaraţie semnată, astfel cum a fost aprobată de organul său de conducere competent, care confirmă respectarea continuă de către prestatorul de servicii de plată nebancar a cerinţelor prevăzute la alineatul (1) literele (c) şi (d). Banca centrală relevantă are dreptul de a verifica informaţiile furnizate într-o asemenea declaraţie şi de a solicita orice documente justificative pe care le consideră necesare în mod rezonabil.
(4)O bancă centrală naţională a unui stat membru a cărui monedă este euro poate include cerinţe suplimentare pentru accesul prestatorilor de servicii de plată nebancari la sistemele sale de plăţi operate de banca centrală, pentru a aborda profilul specific de risc al sistemelor sale de plăţi operate de banca centrală, altele decât TARGET.
Art. 3: Conturi în sistemele de plăţi operate de banca centrală şi neoferirea de conturi de protecţie
(1)Băncile centrale din Eurosistem nu oferă şi nu furnizează conturi de protecţie prestatorilor de servicii de plată nebancari sau furnizorilor de servicii de criptoactive.
(2)Băncile centrale din Eurosistem nu deschid alte conturi decât conturile din sistemele de plăţi operate de banca centrală pentru prestatorii de servicii de plată nebancari care sunt eligibili să participe la astfel de sisteme de plăţi operate de banca centrală.
(3)Conturile TARGET oferite în scopul procedurii de decontare D a sistemului auxiliar pe bază brută în timp real prevăzută în anexa I, partea VI, articolul 6 la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8) (denumită în continuare "procedura de decontare D RTGS AS") şi conturile TARGET oferite în scopul procedurilor de decontare a sistemului auxiliar aferentă serviciului de decontare a plăţilor instant în TARGET (TIPS) prevăzute în anexa I partea VII la acea orientare (denumite în continuare "proceduri de decontare TIPS AS") nu sunt considerate conturi de protecţie în sensul alineatului (1).
(4)Băncile centrale din Eurosistem sistează, cel târziu până la 31 martie 2026, accesul pentru prestatorii de servicii de plată nebancari înregistraţi ca titulari de BIC adresabili sau pentru entităţile adresabile în contul propriu al băncilor centrale din Eurosistem în TARGET.

(5)Sub rezerva articolului 2 alineatul (4), băncile centrale din Eurosistem oferă acces, direct sau nu, prestatorilor de servicii de plată nebancari la sistemele de plăţi operate de băncile centrale, cu excepţia TARGET, pe aceeaşi bază pe care un astfel de acces este oferit altor participanţi eligibili.
(6)Remunerarea deţinerilor în toate conturile deţinute de prestatorii de servicii de plată nebancari în fiecare sistem de plăţi operat de o bancă centrală din Eurosistem este în conformitate cu Decizia (UE) 2024/1209 a Băncii Centrale Europene (BCE/2024/11) (9).
(9)Decizia (UE) 2024/1209 a Băncii Centrale Europene din 16 aprilie 2024 privind remunerarea depozitelor fără legătură cu politica monetară deţinute la băncile centrale naţionale şi la Banca Centrală Europeană (BCE/2024/11) (JO L, 2024/1209, 3.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2024/1209/oj).
Art. 4: Valori maxime ale deţinerilor
(1)Fondurile deţinute la sfârşitul zilei de operare de un prestator de servicii de plată nebancar în toate conturile din orice sistem de plăţi operat de o bancă centrală din Eurosistem, inclusiv conturile TARGET prevăzute la alineatul (2), nu depăşesc valoarea maximă a deţinerilor aplicabilă acelui sistem de plăţi.
(2)Fondurile prevăzute la alineatul (1) includ fonduri deţinute la sfârşitul zilei de operare de un prestator de servicii de plată nebancar în oricare dintre următoarele conturi din TARGET:
a)Contul principal de fonduri (MCA) astfel cum este prevăzut în anexa I, partea II, la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8);
b)Contul de fonduri dedicate pentru decontarea pe bază brută în timp real (RTGS DCA) astfel cum este prevăzut în anexa I, partea III, la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8);
c)Contul de fonduri dedicate pentru decontarea plăţilor instant în TARGET (TIPS DCA) astfel cum este prevăzut în anexa I, partea V, la Orientarea (UE) 2022/912 (BCE/2022/8).
(3)Fondurile prevăzute la alineatul (1) nu includ fondurile deţinute de un prestator de servicii de plată nebancar în conturi TARGET în scopul procedurii de decontare D RTGS AS sau al procedurilor de decontare TIPS AS.
(4)Valoarea maximă a deţinerilor menţionată la alineatul (1) se calculează după cum urmează:
a)În cazul în care prestatorul de servicii de plată nebancar a funcţionat timp de 12 luni anterior solicitării sale de acces la un sistem de plăţi operat de o bancă centrală, valoarea maximă a deţinerilor este dublul valorii de vârf a ordinelor de transfer de fonduri iniţiate, inclusiv, după caz, ordinele de transfer ale sistemului auxiliar şi excluzând transferurile de lichiditate ale prestatorului de servicii de plată nebancar în orice zi de operare din cursul perioadei de 12 luni calendaristice anterioare. Prestatorul de servicii de plată nebancar include calculul detaliat al acestei valori maxime a deţinerilor în solicitarea adresată băncii centrale relevante din Eurosistem de a participa la sistemul de plăţi operat de banca centrală.
b)În cazul în care prestatorul de servicii de plată nebancar nu a funcţionat timp de 12 luni anterior solicitării sale de acces la un sistem de plăţi operat de o bancă centrală, valoarea maximă a deţinerilor este dublul valorii de vârf totale estimate a ordinelor de transfer de fonduri iniţiate, inclusiv, după caz, ordinele de transfer ale sistemului auxiliar şi excluzând transferurile de lichiditate ale prestatorului de servicii de plată nebancar. Prestatorul de servicii de plată nebancar include calculul detaliat al valorii maxime propuse a deţinerilor în solicitarea sa de a participa la sistemul de plăţi operat de banca centrală.
c)În perioada de 12 luni care urmează deschiderii primului cont activ în sistemul de plăţi operat de banca centrală, banca centrală relevantă din Eurosistem recalculează valoarea maximă a deţinerilor pentru fiecare prestator de servicii de plată nebancar în fiecare lună în cursul primului trimestru şi, ulterior, în fiecare trimestru. Această valoare maximă recalculată a deţinerilor se aplică începând cu următoarea zi de operare după ce recalcularea este notificată fiecărui prestator de servicii de plată nebancar de către banca centrală relevantă din Eurosistem şi până la următoarea recalculare.
d)După prima perioadă de 12 luni care urmează deschiderii primului cont activ în sistemul de plăţi operat de banca centrală, banca centrală relevantă din Eurosistem recalculează valoarea maximă a deţinerilor o dată pe an. Recalcularea se bazează pe valoarea de vârf totală efectivă a tuturor ordinelor de transfer de fonduri iniţiate, inclusiv, după caz, ordinele de transfer ale sistemului auxiliar şi excluzând transferurile de lichiditate în cursul perioadei anterioare de 12 luni în sistemul de plăţi operat de banca centrală relevantă şi pe informaţiile furnizate băncii centrale relevante din Eurosistem în conformitate cu literele (a) şi (b).
e)În circumstanţe excepţionale, banca centrală relevantă din Eurosistem poate, la discreţia sa, să recalculeze ad-hoc valoarea maximă a deţinerilor, în cazul unei modificări semnificative a valorilor de decontare ale unui prestator de servicii de plată nebancar care este iminentă sau care a avut loc deja şi care ar putea cauza nerespectarea valorii maxime relevante a deţinerilor. Orice astfel de recalculare se efectuează în conformitate cu litera (b).
(5)În cazul în care fondurile totale din conturile prestatorului de servicii de plată nebancar depăşesc valoarea maximă aplicabilă a deţinerilor, prestatorul de servicii de plată nebancar ia măsuri imediate pentru a reduce acele fonduri totale deţinute la o valoare mai mică decât valoarea maximă a deţinerilor. În cazul în care o astfel de reducere nu este posibilă din cauza unei plăţi primite cu puţin timp înainte de sfârşitul zilei de operare, reducerea are loc fără întârzieri nejustificate după începerea următoarei zile de operare.
(6)Dacă un prestator de servicii de plată nebancar este un participant direct la un sistem de plăţi care este un sistem auxiliar la TARGET, şi se bazează pe procedura de decontare D RTGS AS sau pe proceduri de decontare TIPS AS, prestatorul de servicii de plată nebancar respectiv raportează pe bază lunară băncii centrale relevante din Eurosistem valorile zilnice medii şi de vârf ale deţinerilor overnight în conturile tehnice relevante din sistemul auxiliar TARGET. Prestatorul de servicii de plată nebancar raportează pe bază lunară şi valorile zilnice medii şi de vârf ale obligaţiilor de decontare procesate în sistemul auxiliar corespunzător.
(7)BCE revizuieşte tipul de conturi enumerate la alineatul (2) în termen de cel mult un an de la data de la care se aplică prezenta decizie şi, ulterior, cel puţin o dată la trei ani. BCE revizuieşte metoda de calculare a valorii maxime a deţinerilor descrisă la alineatul (4) în termen de cel mult un an de la data de la care prezenta decizie intră în vigoare şi, ulterior, cel puţin o dată la trei ani.
Art. 5: Nerespectarea limitei valorii maxime a deţinerilor sau a cerinţelor privind accesul la sistemele de plăţi operate de băncile centrale
(1)În cazul în care un prestator de servicii de plată nebancar nu respectă cerinţele prevăzute la articolul 4, banca centrală relevantă din Eurosistem impune o penalitate de 0,03 % din suma totală care depăşeşte valoarea maximă a deţinerilor din toate conturile prestatorului de servicii de plată nebancar la sfârşitul zilei de operare în fiecare sistem de plăţi operat de banca centrală relevantă din Eurosistem şi o penalitate zilnică suplimentară de 1 000 EUR pentru fiecare zi de nerespectare.
(2)În cazul în care un prestator de servicii de plată nebancar nu a remediat o nerespectare semnificativă a cerinţelor de la articolul 4, banca centrală relevantă din poate pune capăt participării acelui prestator de servicii de plată nebancar la sistemul de plăţi operat de banca centrală cu un preaviz de o lună şi impune o penalitate unică suplimentară de 1 000 EUR pentru fiecare cont închis.
În sensul prezentului alineat, fiecare dintre următoarele situaţii este considerată, printre altele, un caz de nerespectare semnificativă: (a) încălcarea sistematică sau repetată a limitei valorii maxime relevante a deţinerilor, inclusiv, dar fără a se limita la neconformitatea care implică o sumă semnificativă care depăşeşte limita valorii maxime relevante a deţinerilor; şi (b) nereducerea sumei deţinute în conturile relevante sub valoarea maximă a deţinerilor până la sfârşitul zilei de operare care urmează zilei de operare în care sunt primite fondurile.
(3)În cazul în care un prestator de servicii de plată nebancar încetează a mai respecta cerinţele prevăzute la articolul 2 alineatul (1), banca centrală relevantă din Eurosistem poate pune capăt participării respectivului prestator de servicii de plată nebancar la sistemul de plăţi operat de banca centrală fără notificare prealabilă.
(4)În cazul în care un prestator de servicii de plată nebancar nu reuşeşte să respecte cerinţele prevăzute la articolul 2 alineatul (3), banca centrală relevantă din Eurosistem poate pune capăt participării respectivului prestator de servicii de plată nebancar la sistemul de plăţi operat de banca centrală cu un preaviz de o lună.
(5)BCE revizuieşte dispoziţiile prezentului articol în termen de cel mult un an de la data de la care se aplică prezenta decizie şi, ulterior, cel puţin o dată la trei ani.
Art. 6: Modificarea termenilor şi condiţiilor sistemelor de plăţi operate de băncile centrale
Băncile centrale din Eurosistem modifică termenii şi condiţiile tuturor sistemelor de plăţi operate de băncile centrale pe care le operează pentru a include cerinţele prevăzute la articolele 2-5, după caz.
Art. 7: Intrare în vigoare
(1)Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2)Se aplică de la 9 aprilie 2025.
-****-
Adoptată la Frankfurt pe Main, 27 ianuarie 2025.

Preşedinta BCE

Christine LAGARDE

Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 6 februarie 2025