Decizia 796/22-mai-2018 pentru restricţionarea temporară a contractelor pentru diferenţă în Uniune în conformitate cu articolul... - Decizia 796/22-mai-2018

1.INTRODUCERE

(1)În ultimii ani, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi mai multe autorităţi naţionale competente (ANC-uri) au observat o creştere rapidă a comercializării, distribuţiei sau vânzării de contracte pentru diferenţă (CFD-uri) pentru clienţii de retail din Uniune. CFD-urile sunt produse în mod inerent riscante şi complexe şi sunt adesea tranzacţionate în mod speculativ. ESMA şi ANC-urile au constatat, de asemenea, că oferta lor către clienţii de retail a fost din ce în ce mai mult caracterizată de tehnici de comercializare agresive, precum şi de lipsa unor informaţii transparente care nu permit clientului de retail să înţeleagă riscurile care stau la baza acestor produse. ESMA şi ANC-urile şi-au exprimat preocupările pe scară largă cu privire la numărul tot mai mare de clienţi de retail care comercializează aceste produse şi îşi pierd banii. Aceste preocupări sunt susţinute, de asemenea, de numeroasele plângeri primite de la clienţii de retail din întreaga UE care au suferit prejudicii semnificative atunci când au tranzacţionat CFD-uri.

(2)Aceste preocupări semnificative în legătură cu protecţia investitorilor au determinat ESMA să ia o serie de măsuri fără caracter obligatoriu. Începând din iunie 2015, ESMA coordonează activitatea unui grup mixt înfiinţat pentru a aborda aspecte legate de o serie de furnizori din Cipru care oferă CFD-uri, opţiuni binare şi alte produse speculative către clienţii de retail pe o bază transfrontalieră în întreaga Uniune (⁴). În plus, începând din iulie 2015, ESMA coordonează un grup de lucru alcătuit din ESMA şi ANC-urile a căror activitate urmăreşte monitorizarea ofertei de CFD-uri şi opţiuni binare pe piaţa de retail de masă, precum şi promovarea unor abordări uniforme de supraveghere în acest domeniu în întreaga Uniune. ESMA a promovat, de asemenea, convergenţa în materie de supraveghere în Uniune în ceea ce priveşte oferta de CFD-uri pentru clienţii de retail formulând un aviz (⁵), precum şi o serie de întrebări şi răspunsuri (Q&A) (⁶) în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. În cele din urmă, ESMA a publicat avertismente (¹) în care şi-a subliniat preocupările cu privire la riscurile pe care le prezintă oferta necontrolată, printre altele, de CFD-uri pentru clienţii de retail. Cu toate că aceste măsuri au avut unele efecte pozitive (²), ESMA consideră că preocupările semnificative în legătură cu protecţia investitorilor persistă.

(⁴)Grupul mixt este alcătuit din reprezentantul ANC-ului din Cipru "Cyprus Securities and Exchange Commission" (Comisia pentru Valori Mobiliare şi Schimb din Cipru, CY-CySEC), precum şi din reprezentanţii a opt ANC-uri ale căror jurisdicţii au fost afectate de serviciile furnizate de furnizorii din Cipru. Activitatea grupului mixt a dus la elaborarea unui plan de acţiune de către CY-CySEC care a inclus, printre altele, investigaţii extinse privind furnizorii de CFD-uri, precum şi revizuiri tematice ale unui eşantion de firme autorizate de CY-CySEC.

(¹)Avertismentul ESMA şi ABE în atenţia investitorilor privind "contractele pentru diferenţă (CFD-uri)" din 28 februarie 2013 (disponibil la adresa: https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2015/11/2013-267.pdf); Avertismentul ESMA în atenţia investitorilor privind "riscurile investiţiilor în produse complexe" din 7 februarie 2014 (disponibil la adresa: https://www.esma.europa. eu/sites/default/files/library/2015/11/investor_warning_-_complex_products_20140207_-_en_0.pdf); Avertismentul ESMA în atenţia investitorilor privind "CFD-uri, opţiuni binare şi alte produse speculative" din 25 iulie 2016 (disponibil la adresa: https://www.esma. europa.eu/sites/default/files/library/2016-1166_warning_on_cfds_binary_options_and_other_speculative_products_0.pdff).

(3)La 18 ianuarie 2018, ESMA a lansat o cerere de contribuţii privind posibilele sale măsuri de intervenţie asupra produsului în ceea ce priveşte comercializarea, distribuţia sau vânzarea de CFD-uri şi opţiuni binare către clienţii de retail (³) (denumită în continuare "cererea de contribuţii"). Cererea de contribuţii s-a încheiat la 5 februarie 2018. ESMA a primit aproximativ 18 500 (⁴) de răspunsuri. Printre aceste răspunsuri, 82 au fost de la furnizori, organizaţii de comerţ, burse şi brokeri implicaţi în CFD-uri şi/sau opţiuni binare, 10 au fost din partea reprezentanţilor consumatorilor, iar răspunsurile rămase au venit de la persoane fizice. O mare parte a răspunsurilor din partea persoanelor fizice au fost facilitate şi canalizate prin intermediul furnizorilor de CFD-uri şi/sau opţiuni binare. Cererea de contribuţii a dezvăluit o preocupare generală din partea primei categorii de respondenţi şi, în special, a furnizorilor de produse, cu privire la scăderea veniturilor pe care ar putea-o provoca măsurile propuse, precum şi la costurile legate de punerea în aplicare a acestora. În plus, de asemenea, au fost exprimate preocupări de către un număr mare de respondenţi individuali, în special cu privire la limitele propuse ale efectului de levier care ar fi prea scăzute.

(4)ESMA a luat în considerare în mod corespunzător aceste preocupări. Cu toate acestea, după ce au fost analizate în raport cu preocuparea semnificativă identificată în legătură cu protecţia investitorilor, care a fost confirmată în continuare de răspunsurile primite de la reprezentanţi ai consumatorilor şi persoane fizice care susţin măsurile propuse şi solicită măsuri mai stricte, ESMA consideră că este necesar să se impună o interdicţie temporară asupra comercializării, distribuţiei sau vânzării de CFD-uri pentru clienţii de retail în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

(6)Pentru evitarea oricărei ambiguităţi, termenii utilizaţi în prezenta decizie au acelaşi sens ca în Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵) şi în Regulamentul (UE) nr. 600/2014, inclusiv definiţia instrumentelor financiare derivate.

2.DESCRIEREA PIEŢEI DE RETAIL A CFD-URILOR ŞI EXISTENŢA UNEI PREOCUPĂRI SEMNIFICATIVE ÎN LEGĂTURĂ CU PROTECŢIA INVESTITORILOR [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (2) LITERA (a) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(10)ESMA confirmă faptul că numai CFD-urile intră în domeniul de aplicare a prezentei decizii. Certificatele cu opţiune şi cele turbo nu intră în domeniul de aplicare. ESMA recunoaşte faptul că există asemănări între CFD-uri şi certificatele cu opţiune şi turbo, dar, de asemenea, produsele diferă în mai multe privinţe. ESMA va monitoriza îndeaproape dacă consecinţe negative similare pentru clienţii de retail se dezvoltă pe o bază paneuropeană şi va acţiona după cum este necesar. Instrumentele financiare derivate securitizate care sunt CFD-uri nu sunt excluse în mod explicit din definiţia unui CFD. Deşi ESMA nu are cunoştinţă de CFD-uri securitizate în acest stadiu, asigurarea unui titlu de valoare şi posibilitatea de a negocia într-un loc de tranzacţionare nu modifică respectivele caracteristici-cheie ale unui CFD. Dacă s-ar lansa aceste produse, ele ar intra în domeniul de aplicare a prezentei decizii.

(11)CFD-urile care oferă o expunere cu efect de levier asupra modificărilor de preţ, nivel sau valoare ale clasei de active suport au existat ca un produs de investiţii speculativ pe termen scurt oferit unei baze de clienţi de nisă în anumite jurisdicţii timp de mai mulţi ani. Cu toate acestea, în ultimii ani, un număr mare de ANC-uri şi-au exprimat preocuparea cu privire la extinderea distribuţiei de CFD-uri pe o piaţă de retail de masă, în pofida faptului că aceste produse sunt complexe şi nu sunt adecvate pentru marea majoritate a clienţilor de retail. Pe baza informaţiilor furnizate de mai multe ANC-uri, ESMA a observat, de asemenea, o creştere a nivelurilor efectului de levier acordat clienţilor de retail în astfel de produse şi a nivelurilor de pierderi ale clienţilor generate de investiţiile în aceste produse (¹). Aceste preocupări sunt amplificate de tehnicile de comercializare adesea agresive şi de practicile necorespunzătoare ale furnizorilor care comercializează, distribuie sau vând CFD-uri, cum ar fi oferirea de plăţi, de beneficii monetare sau nemonetare sau prezentarea necorespunzătoare a riscurilor.

(12)Aceste preocupări s-au concretizat în mai multe jurisdicţii, majoritatea clienţilor de retail din respectivele jurisdicţii pierzând de obicei bani, după cum au subliniat mai multe ANC-uri (²). În încercarea de a aborda aceste preocupări, unele ANC-uri au luat măsuri în acest domeniu (³). Cu toate acestea, având în vedere, printre altele, caracterul transfrontalier al acestor activităţi, restricţia temporară a ESMA este instrumentul cel mai adecvat şi eficace pentru a aborda preocupările semnificative în legătură cu protecţia investitorilor şi pentru a asigura un nivel minim comun de protecţie a investitorilor în întreaga Uniune, în conformitate cu condiţiile de la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

(13)Condiţia menţionată la articolul 40 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 este că trebuie să existe, printre altele, o preocupare semnificativă în legătură cu protecţia investitorilor. Pentru a determina dacă există o preocupare semnificativă în legătură cu protecţia investitorilor, ESMA a evaluat relevanţa criteriilor şi a factorilor enumeraţi la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/567. După ce a luat în considerare criteriile şi factorii relevanţi, ESMA a concluzionat că există o preocupare semnificativă în legătură cu protecţia investitorilor din următoarele motive.

2.1.Nivelul de complexitate şi de transparenţă al CFD-urilor

(14)CFD-urile sunt produse complexe (⁴), care de regulă nu sunt tranzacţionate într-un loc de tranzacţionare. Preţurile, condiţiile de tranzacţionare şi decontarea acestor produse nu sunt standardizate, afectând capacitatea clienţilor de retail de a înţelege termenii produsului. În plus, furnizorii de CFD-uri solicită adesea clienţilor să recunoască faptul că preţurile de referinţă utilizate pentru a determina valoarea unui CFD pot varia faţă de preţul disponibil pe piaţa respectivă unde se tranzacţionează activul suport, ceea ce face dificilă verificarea şi controlarea acurateţei preţurilor primite de la furnizor.

(⁴)CFD-urile nu îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate instrumente financiare care nu sunt complexe în conformitate cu lectura combinată a articolului 25 alineatul (4) din Directiva 2014/65/UE şi a articolului 57 din Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei din 25 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele organizatorice şi condiţiile de funcţionare aplicabile firmelor de investiţii şi termenii definiţi în sensul directivei menţionate (JO L 87, 31.3.2017, p. 1).

(15)Costurile şi comisioanele aplicabile tranzacţionării de CFD-uri sunt complexe şi lipsite de transparenţă pentru clienţii de retail. În special, clienţii de retail întâmpină de regulă dificultăţi în a înţelege şi a evalua performanţa preconizată a unui CFD, luând în considerare, de asemenea, complexitatea care rezultă din impactul comisioanelor de tranzacţie asupra acestei performanţe. Comisioanele de tranzacţionare în CFD-uri sunt aplicate, în mod normal, la valoarea noţională completă a schimbului comercial şi, în consecinţă, investitorii plătesc comisioane de tranzacţie mai mari decât fondurile lor investite la niveluri mai ridicate ale efectului de levier.

Comisioanele de tranzacţie sunt deduse de regulă din marja iniţială depusă de un client, iar un efect de levier ridicat poate duce la o situaţie în care clientul, la momentul deschiderii unui CFD, constată o pierdere semnificativă din contul său de tranzacţionare, cauzată de aplicarea unor comisioane ridicate de tranzacţie. Întrucât comisioanele de tranzacţie la un efect de levier mai ridicat vor eroda mai mult marja iniţială a clientului, clienţii vor trebui să câştige mai mulţi bani din schimbul comercial în sine pentru a realiza profit. Acest lucru scade şansele clientului de a realiza un profit net din comisioanele de tranzacţie, expunând clienţii la un risc mai mare de pierdere.

(16)În plus faţă de comisioanele de tranzacţie, se pot aplica spreaduri şi diverse alte costuri şi comisioane de finanţare (¹). Printre ele se numără comisioane (un comision general sau un comision pentru fiecare schimb comercial sau pentru deschiderea şi închiderea unui cont de CFD-uri) şi/sau comisioanele de administrare a contului. De asemenea, de regulă se aplică taxe de finanţare pentru a menţine un CFD deschis, cum ar fi taxe zilnice sau overnight, cărora li se poate adăuga o marjă comercială. Numărul şi complexitatea diferitelor costuri şi comisioane şi impactul acestora asupra performanţei de tranzacţie a clienţilor contribuie la lipsa unei transparenţe suficiente în ceea ce priveşte CFD-urile pentru a permite unui client de retail să ia o decizie de investiţie în cunoştinţă de cauză.

(17)O altă complexitate rezultă din utilizarea ordinelor de stopare a pierderii. Această caracteristică a produsului poate oferi clienţilor de retail impresia înşelătoare că un ordin de stopare a pierderii garantează executarea la preţul pe care l-au stabilit (nivelul stopării pierderii). Cu toate acestea, ordinele de stopare a pierderii nu garantează un nivel de protecţie, ci declanşarea unui "ordin la piaţă" atunci când preţul CFD-ului ajunge la preţul stabilit de client. În consecinţă, preţul primit de client (preţul de execuţie) poate fi diferit de preţul la care a fost stabilită stoparea pierderii (²). Deşi stopările pierderilor nu sunt unice pentru CFD-uri, efectul de levier măreşte sensibilitatea marjei unui investitor la variaţiile de preţ ale activului suport, mărind riscul de pierderi bruşte şi înseamnă că anumite controale tradiţionale de tranzacţionare, cum ar fi stopările pierderilor, nu sunt suficiente pentru a gestiona preocuparea în legătură cu protecţia investitorilor.

(18)O altă complexitate-cheie asociată cu CFD-urile poate apărea de la piaţa relevantă de active suport. De exemplu, prin tranzacţionarea FX, clienţii speculează în ceea ce priveşte o monedă în raport cu alta. Dacă niciuna din aceste monede nu este moneda utilizată de client pentru a deschide o poziţie CFD, orice randament primit de client va depinde de măsurile luate de client pentru a evalua mişcarea celor trei monede. Acest lucru sugerează că este necesar un nivel ridicat de cunoaştere a tuturor monedelor implicate pentru a naviga cu succes în complexitatea acestei tranzacţionări în valută. În mod normal, clienţii de retail nu au astfel de cunoştinţe.

(19)CFD-urile având criptomonede ca activ suport ridică preocupări diferite şi semnificative. Criptomonedele sunt o clasă de active relativ imature care prezintă riscuri majore pentru investitori. ESMA şi alte autorităţi de reglementare au avertizat (³) în mod repetat asupra riscurilor legate de investiţiile în criptomonede. Pentru CFD-urile privind criptomonede, multe dintre aceste preocupări rămân prezente. Acest lucru este din cauză că, de regulă, clienţii de retail nu înţeleg riscurile implicate atunci când se speculează în ceea ce priveşte o clasă de active extrem de volatile şi relativ imature, care sunt exacerbate prin tranzacţionarea pe marjă, întrucât clienţii trebuie să reacţioneze într-o perioadă foarte scurtă de timp. Din cauza caracteristicilor specifice ale criptomonedelor drept clasă de active, măsurile din prezenta decizie vor fi monitorizate îndeaproape şi revizuite, dacă se consideră necesar.

(³)Vezi, de exemplu, Avertismentul comun al ESMA, ABE şi EIOPA privind monedele virtuale, disponibil la adresa: https://www.esma. europa.eu/sites/default/files/library/esma50-164-1284_joint_esas_warning_on_virtual_currenciesl.pdf; Avertismentul ABE din 2013, disponibil la adresa: https://www.eba.europa.eu/documents/10180/598344/EBA+Warning+on+Virtual+Currencies.pdf şi vezi pagina web a IOSCO pentru o prezentare generală a avertismentelor autorităţii de reglementare cu privire la monedele virtuale şi ofertele iniţiale de monede, disponibilă la adresa: http://www.iosco.org/publications/?subsection=ico-statements

2.2.Caracteristicile sau componentele specifice ale CFD-urilor

(21)Caracteristica principală a CFD-urilor este capacitatea acestora de a opera cu efect de levier. În general, deşi efectul de levier poate mări profitul potenţial pentru clienţi, acesta poate mări şi posibilele pierderi. ANC-urile au observat că nivelurile efectului de levier aplicate la CFD-uri în întreaga Uniune variază de la 3:1 la 500:1 (¹). În ceea ce priveşte clienţii de retail, aplicarea efectului de levier poate mări probabilitatea unei pierderi mai mari într- o măsură mai mare decât probabilitatea unui câştig mai mare din motivele prezentate mai jos.

(¹)Financial Conduct Authority (Autoritatea de conduită financiară - UK-FCA), ANC-ul din Regatul Unit, a remarcat niveluri ale efectului de levier de 200:1 pentru dimensiuni de poziţii mai mici. În plus, UK-FCA a observat, de asemenea, că 200:1 este efectul de levier tipic în monedele "majore", dar 500:1 şi uneori mai mare este disponibil de la furnizorii care vizează clienţi de retail mai mici. L'Autorite des marches financiers (FR-AMF), ANC-ul din Franţa, a observat un efect de levier de până la 400:1 pentru cele mai lichide perechi de valute. Central Bank of Ireland (Banca Centrală a Irlandei - IE-CBI), ANC-ul din Irlanda, a observat un efect de levier de până la 400:1. Bundesanstalt fur Finanzdienstleistungsaufsicht (DE-BaFin), ANC-ul din Germania, a evidenţiat un caz special în Germania al unei firme care oferă un efect de levier de 400:1 fără niciun apel în marjă. Commissione Nazionale per le Societa e la Borsa (IT-CONSOB), ANC-ul din Italia şi KoMMCMaTa 3a MHaHCOB Hag3op (BG-FSC), ANC-ul din Bulgaria, au observat un efect de levier de până la 500:1.

(23)Un alt risc legat de tranzacţionarea cu produse cu efect de levier este legat de interacţiunea dintre efectul ridicat de levier şi practica închiderii automate a marjei. În condiţiile contractuale aplicate în mod obişnuit, furnizorilor de CFD-uri li se acordă puterea discreţionară de a închide contul unui client de îndată ce capitalul net al clientului atinge un procent specificat din marja iniţială pe care clientul trebuie să o plătească pentru a deschide o poziţie (poziţii) CFD (³).

(³)Cu toate acestea, este, de asemenea, practica pieţei ca furnizorii de CFD-uri să stabilească un nivel de apel în marjă care să fie mai mare decât nivelul de închidere a marjei şi care oferă clientului posibilitatea de a înregistra o marjă mai mare pentru a-şi susţine schimbul comercial. Clientul poate alege să facă acest lucru cu riscul de a pierde mai mulţi bani. De exemplu, dacă un furnizor stabileşte nivelul de apel în marjă la 70 % dintr-o marjă iniţială de 100, clientului i se va solicita să pună mai mulţi bani în contul de tranzacţionare, odată ce soldul scade la 70 sau mai mic.

(24)Interacţiunea dintre efectul de levier ridicat şi închiderea automată a marjei constă în faptul că aceasta măreşte probabilitatea ca poziţia unui client să fie închisă automat de furnizorul de CFD-uri într-un interval scurt de timp sau un client trebuie să înregistreze o marjă suplimentară în speranţa de a schimba o poziţie pierzătoare. Efectul de levier ridicat măreşte probabilitatea ca un client să aibă o marjă insuficientă pentru a-şi susţine CFD-urile deschise, făcând poziţia (poziţiile) clientului sensibilă (sensibile) la fluctuaţiile mici ale preţului activului suport în dezavantajul clientului.

(25)ESMA observă că, în practica de piaţă, marja de închidere pare să fi fost introdusă de furnizorii de CFD-uri în principal pentru a le permite acestora să gestioneze mai uşor expunerile clienţilor şi riscul de credit al furnizorului prin închiderea unei poziţii a clientului înainte ca respectivul client să aibă fonduri insuficiente pentru a acoperi expunerea curentă. Închiderea automată a marjelor oferă, de asemenea, un nivel de protecţie pentru clienţi, întrucât reduce, dar nu elimină, riscul ca un client (în special la niveluri ridicate de efect de levier) să piardă întreaga marjă iniţială sau mai mult.

(26)Anumite ANC-uri au raportat la ESMA (⁴) că nivelul la care se aplică închiderea automată a marjei este inconsecvent în rândul furnizorilor de CFD-uri (⁵). Furnizorii de CFD-uri care au clienţi care de regulă tranzacţionează la dimensiuni de ordine de valoare inferioară şi care acţionează în mod obişnuit ca parteneri contractuali direcţi la tranzacţiile clienţilor au stabilit anterior regula de închidere a marjei între 0 şi 30 % din marja iniţială necesară. Prin erodarea fondurilor clientului la aproape 0, furnizorul supune clientul la un risc sporit de a pierde mai mulţi bani decât a investit. Unele ANC-uri observă, de asemenea, că practica standard de piaţă este să se aplice închiderea marjei pe baza unui cont (⁶). Acest lucru înseamnă că se aplică cerinţe minime de marjă pe baza marjei combinate necesare pentru toate poziţiile deschise ale unui client conectate la contul de CFD, inclusiv pentru diferite clase de active. Acest lucru permite poziţii profitabile pentru a compensa pierderea de poziţii din contul clientului.

(⁵)Ceska narodm banka (CZ-CBN), ANC-ul din Cehia, a observat că furnizorii de CFD-uri din Cehia închid, de regulă, poziţii atunci când marja scade sub 15 %. DE-BaFIN şi BG-FSC au observat că poziţiile clienţilor vor fi închise atunci când fondurile din contul unui client se situează între 30 % şi 50 % din marja minimă. Commission de Surveillance du Secteur Financier (LU-CSSF), ANC-ul din Luxemburg, şi l'Autorite des marches financiers (FR-AMF), ANC-ul din Franţa, au remarcat faptul că închiderea automată stabilită de furnizori se încadrează de regulă între 120 % şi 150 % din marja iniţială.

(27)Un risc asociat de efect de levier îl reprezintă faptul că acesta supune clienţii la riscul de a pierde mai mulţi bani decât au investit. Acesta este un risc-cheie pe care clienţii de retail este posibil să nu îl înţeleagă, chiar şi în pofida avertismentelor scrise. Marja înregistrată de un client este înregistrată ca garanţie pentru a sprijini poziţia clientului. Dacă preţul activului suport, de exemplu, se deplasează împotriva poziţiei clientului peste marja iniţială înregistrată (¹), clientul poate fi răspunzător pentru pierderile care depăşesc fondurile din contul său de tranzacţionare a CFD-urilor, inclusiv după închiderea tuturor celorlalte poziţii de CFD deschise. Unele ANC-uri au raportat la ESMA că o serie de clienţi de retail au pierdut sume importante de bani în timpul dezancorării francului elveţian în ianuarie 2015 (²). Mulţi clienţi de retail nu ştiau că ar putea pierde mai mulţi bani decât au investit (³).

(³)Potrivit DE-BaFin, "aceste produse (CFD-urile) au atras atenţia publicului în primul rând ca urmare a şocului francului elveţian de la începutul anului 2015, când Banca Naţională a Elveţiei a abandonat plafonul valorii francului elveţian faţă de euro şi mulţi investitori de CFD-uri au suferit pierderi importante ca urmare a necesităţii de a efectua ulterior plăţi suplimentare". Disponibil la adresa: https://www. bafin.de/SharedDocs/Veroeffentlichungen/EN/Pressemitteilung/2016/pm_161208_allgvfg_cfd_en.html

(28)Tranzacţionarea la niveluri ridicate de efect de levier măreşte, de asemenea, impactul "creării de decalaje" în perioade de volatilitate semnificativă a pieţei (de exemplu, crahul fulger al lirei sterline şi dezancorarea francului elveţian). Crearea de decalaje apare atunci când există o mişcare bruscă a preţului activului suport. Crearea de decalaje nu este unică pentru CFD-uri, dar riscurile legate de astfel de evenimente sunt exacerbate de efectul de levier ridicat. Dacă are loc un decalaj, clientul de pe partea care pierde poate să nu fie în măsură să închidă un CFD deschis la preţul preferat de acesta şi acest lucru poate duce la pierderi semnificative ale clientului (⁴) atunci când se tranzacţionează la un nivel ridicat de efect de levier. De exemplu, în cazul şocului francului elveţian din 2015, acest lucru a dus la pierderea de către clienţii de retail a unei sume semnificativ mai mari decât suma investită iniţial (⁵).

(29)Nivelurile adesea ridicate de efect de levier oferite clienţilor de retail, volatilitatea anumitor active suport, precum şi aplicarea comisioanelor de tranzacţie care influenţează performanţa investiţiei pot avea ca rezultat modificări rapide ale poziţiei investiţionale a unui client. Acest lucru are ca rezultat faptul că respectivul client trebuie să ia măsuri rapide pentru a gestiona expunerea la risc prin înregistrarea unei marje suplimentare pentru a evita închiderea automată a poziţiei. În astfel de situaţii, efectul ridicat de levier poate duce la pierderi mari pentru clienţii de retail într-o perioadă foarte scurtă de timp şi exacerbează riscul ca aceşti clienţi să piardă mai mult decât fondurile plătite pentru tranzacţionarea de CFD-uri.

2.3.Amploarea potenţialelor consecinţe negative şi a nivelului de discrepanţă dintre randamentele sau profiturile preconizate pentru investitori şi riscul de pierdere

(31)Următoarele informaţii furnizate ESMA de ANC-uri indică faptul că numărul clienţilor de retail care investesc în CFD-uri, precum şi numărul de furnizori care oferă aceste produse în întreaga Uniune a crescut:

(i)majoritatea ANC-urilor au raportat ESMA că au observat că furnizorii oferă CFD-uri clienţilor de retail care sunt autorizaţi în jurisdicţia lor (⁶). Aproape toate ANC-urile au raportat ESMA că furnizorii de CFD-uri care oferă proceduri de "paşaport" din alte state membre oferă CFD-uri în jurisdicţia lor (⁷). Unele ANC-uri au menţionat, de asemenea, furnizorii de CFD-uri care utilizează sucursale sau agenţi delegaţi pentru a utiliza procedura de "paşaport" în jurisdicţii gazdă (⁸);

(32)Numerele clienţilor activi în raport cu aceste produse sunt fluide din cauza duratei relativ scurte de viaţă a conturilor clienţilor de CFD-uri şi a naturii transfrontaliere a activităţilor. Pe baza datelor colectate de ESMA de la o serie de ANC-uri (²), ESMA estimează că numărul conturilor de tranzacţionare ale clienţilor de retail ale furnizorilor de contracte pentru diferenţă şi de opţiuni binare din SEE a crescut de la 1,5 milioane în 2015 (³) la aproximativ 2,2 milioane în 2017 (⁴).

(³)Având în vedere dimensiunea transfrontalieră frecventă a activităţii furnizorilor de produse, această cifră poate include clienţi din state din afara SEE. În special în ceea ce priveşte Regatul Unit, numărul de conturi de client finanţate prin contracte pentru diferenţă a crescut de la 657 000 în 2011 la 1 051 000 la sfârşitul anului 2016. Aceste cifre nu exclud însă conturile inactive ale clienţilor sau conturile multiple utilizate de acelaşi client de retail. Cifrele furnizate de CY-CySEC au fost compilate pe baza conturilor deschise de furnizorii autorizaţi de CY-CySEC care oferă aceste produse.

(33)Datele referitoare la plângerile clienţilor de retail indică, de asemenea, preocupări ale consumatorilor în acest domeniu (⁵).

(34)ANC-urile (⁶) au raportat la ESMA preocuparea conform căreia, pe măsură ce unele pieţe naţionale devin restricţionate din cauza măsurilor naţionale [de exemplu Belgia (⁷) şi Franţa (⁸)], furnizorii de CFD-uri vor căuta clienţi din alte state membre.

(35)Studiile specifice efectuate de următoarele ANC-uri privind rezultatele investitorilor pentru clienţii de retail care investesc în CFD-uri arată că majoritatea clienţilor de retail din aceste state membre care investesc în aceste produse pierd bani din tranzacţionare:

(iii)Autorite des marches financiers ("FR-AMF"), ANC-ul din Franţa, a constatat că peste 89 % din investitorii de retail au pierdut bani în ansamblu pe o perioadă de patru ani din 2009 până în 2013 şi că pierderea medie per client de retail a fost de 10 887 EUR (¹¹). În plus, datele furnizate de FR-AMF de la Ombudsman au identificat faptul că pierderea medie globală pe an pentru persoanele care au depus plângeri privind CFD-urile a fost de 15 207 EUR în 2016. În plus, Ombudsmanul a remarcat că, în special în 2016 şi 2017, practicile furnizorilor reglementaţi au devenit şi mai agresive şi au vizat din ce în ce mai mult investitorii care puteau efectua plăţi semnificative. Mai multe plângeri privind incidentele de hărţuire şi manipulare au fost formulate de solicitanţii cu economii substanţiale. Cifrele pentru medierile din 2016 care au ajuns la Ombudsmanul francez par să sprijine acest lucru, suma medie recuperată crescând la 11 938 EUR, jumătate din toate cazurile referindu-se la o sumă de peste 5 000 EUR. Pierderile înregistrate de unii investitori au depăşit 90 000 EUR, iar pierderile cumulate din cazurile gestionate pe fond, care implică companii autorizate, au depăşit 1 milion EUR. FRF-AMF a constatat, de asemenea, că investitorii de retail care tranzacţionează cel mai mult (în funcţie de numărul tranzacţiilor, volumul mediu al tranzacţiilor sau volumul cumulat) pierd cel mai mult. Acelaşi lucru se aplică şi celor care continuă în timp, indicând faptul că nu există o curbă de învăţare;

(iv)Hrvatska agencija za nadzor financijskih usluga ("HR-HANFA"), ANC-ul din Croaţia, a efectuat un studiu privind pierderile per client pentru o firmă de investiţii croată care oferă CFD-uri clienţilor săi. Studiul a evaluat 267 de pierderi sau câştiguri ale clienţilor de retail pentru perioada de tranzacţionare cuprinsă între ianuarie şi septembrie 2016. HR-HANFA a constatat că pierderile totale ale clienţilor pentru această perioadă au fost de aproximativ 1 017 900 EUR, în timp ce câştigurile totale ale clienţilor de retail au fost de aproximativ 420 000 EUR;

(v)Banca Centrală a Irlandei ("IE-CBI"), ANC-ul din Irlanda, a efectuat o analiză tematică în 2015, care a arătat că 75 % din clienţii de retail care au tranzacţionat CFD-uri în 2013 şi 2014 au suferit pierderi, pierderea medie în rândul respectivilor clienţi fiind de 6 900 EUR. O analiză ulterioară a unui eşantion al celor mai mari furnizori de CFD-uri din Irlanda a constatat că, în perioada de doi ani 2015-2016, 74 % din clienţii de retail au pierdut bani, cu o pierdere medie de 2 700 EUR (¹);

(vi)activitatea Commisione Nazionale per le Societa e la Borsa ("IT-CONSOB"), ANC-ul din Italia, efectuată în timpul anului 2016, a demonstrat că, în perioada 2014-2015, 78 % din clienţii italieni de retail ai unui anumit furnizor de CFD-uri au pierdut bani investind în CFD-uri şi 75 % au pierdut bani investind în schimb valutar la vedere cu reînnoire, cu o pierdere medie de 2 800 EUR. De asemenea, s-a constatat că există o corelaţie pozitivă între numărul tranzacţiilor efectuate de clienţii de retail şi valoarea pierderilor suferite. Un studiu ulterior efectuat pentru IT-CONSOB în martie 2017 privind cinci sucursale italiene de furnizori care operează în CFD-uri a constatat că în 2016 pierderile pentru clienţii de retail au fost de până la 83 %, pierderea medie per client fiind de aproximativ 7 000 EUR;

(vii)Komisja Nadzoru Finansowego ("PL-KNF"), ANC-ul din Polonia, a efectuat în trimestrul 1 al anului 2017 un studiu (²) bazat pe datele furnizate de 10 firme de investiţii care oferă CFD-uri (pe baza a 130 399 de conturi de client, din care 38 691 de conturi active) şi a concluzionat că 79,28 % din clienţi au pierdut bani în 2016. Rezultatul mediu a fost o pierdere de 10 060 PLN per client. În plus, un studiu similar efectuat de PL-KNF în trimestrul 1 al anului 2018 pe baza datelor furnizate de şapte firme de investiţii care oferă CFD-uri în Polonia în 2017 (177 883 de conturi de client, dintre care 40 209 de conturi active) a arătat că 79,69 % din clienţi au pierdut bani în 2017. Rezultatul mediu a fost o pierdere per client de 12 156 PLN în 2017. Procentul clienţilor activi (³) care au pierdut bani a fost de 81 % (2012), 81 % (2013), 80 % (2014), 82 % (2015), 79 % (2016) şi 80 % (2017);

(ix)o analiză efectuată de UK-FCA în 2014 cu privire la un eşantion de conturi de client fără consultanţă de la 8 furnizori de CFD-uri a sugerat că 82 % din clienţii de retail au pierdut bani pe aceste produse şi că venitul mediu a fost o pierdere de 2 200 GBP per client de retail în cursul unui an. Informaţiile primite în timpul procesului de consultare din decembrie 2016 al UK-FCA au identificat, de asemenea, o corelaţie între niveluri mai ridicate ale efectului de levier şi creşterea probabilităţii şi dimensiunea pierderilor (⁴). Un studiu suplimentar realizat de UK-FCA în 2016/2017 în legătură cu serviciile consultative şi discreţionare oferite pentru CFD-uri pe o perioadă de 12 luni a constatat dovezi suplimentare privind rezultatele slabe pentru clienţii de retail. Analiza a constatat că, în rândul populaţiei firmelor care oferă CFD-uri cu servicii de consiliere şi discreţionare, 76 % din clienţii de retail au pierdut bani, înregistrând o pierdere medie de 9 000 GBP. Chiar şi atunci când au fost luaţi în considerare clienţii de retail care au obţinut un profit, în medie, un client de retail obişnuit care a investit într-un cont gestionat în consultanţă şi în mod discreţionar a pierdut aproximativ 4 100 GBP (⁵);

(36)În plus, un studiu realizat de Finanstilsynet ("NO-Finanstilsynet"), ANC-ul din Norvegia, a analizat rezultatele tranzacţiilor a 6 clienţi ai furnizorilor de CFD-uri în 2016. Studiul a inclus aproximativ 1 000 de clienţi de retail (¹) care au tranzacţionat CFD-uri pe o perioadă de unul până la doi ani, data de începere fiind luna ianuarie 2014 şi data de încheiere fiind cuprinsă între decembrie 2014 şi decembrie 2015 (în medie, o perioadă de tranzacţionare de 1,5 ani). Acesta a arătat că 82 % din respectivii clienţi au pierdut bani cu o pierdere medie per client de 29 000 EUR. Costurile medii de tranzacţie aferente unui capital propriu al unui client au fost de 37 % (din cauza efectului ridicat de levier şi a tranzacţionării frecvente) (²).

(37)În special, modelul consecvent al pierderilor medii pentru clienţii de retail în CFD-uri în timp şi între ţări se realizează în pofida profiturilor pozitive pentru clienţii de retail din alte produse financiare în mulţi dintre anii în cauză. Procentul clienţilor de retail care pierd bani din studiul AMF menţionat la considerentul 35 punctul (iii) în fiecare an în perioada 2009-2013 este remarcabil de consecvent, în pofida variaţiei randamentelor anuale pe piaţa titlurilor de capital şi a indicilor de mărfuri în aceeaşi perioadă, de exemplu (³). Persistenţa modelului de pierderi pentru clienţii de retail în CFD-uri indică o caracteristică structurală a profilului de randament, spre deosebire de randamentele istorice pozitive ale investiţiilor (pe termen lung) în alte produse financiare, cum ar fi fonduri de investiţie în capitaluri proprii.

(³)De exemplu, pe baza datelor de la Thomson Reuters Lipper privind clasele de acţiuni de retail ale universului fondului OPCVM cu sediul în UE, ESMA estimează că randamentul mediu anual al investitorilor, ponderat la active, după deducerea taxelor şi a alimentărilor anticipate şi la sfârşitul perioadei, a fost de aproximativ 3 % în perioada 2008-2017, cu un randament de peste 5 % în medie pentru fondul de investiţie în capitaluri proprii. Date suplimentare despre performanţele şi costurile legate de OPCVM al UE pot fi găsite în Raportul ESMA cu privire la tendinţe, riscuri şi vulnerabilităţi nr. 2, 2017, paginile 36-44, disponibil la adresa https://www.esma.europa. eu/sites/default/files/library/esma50-165-416_trends_risks_and_vulnerabilities_no.2_2017.pdf

2.4.Tipul clienţilor implicaţi

(40)Într-adevăr, un studiu efectuat într-un stat membru a indicat că cele mai mari niveluri maxime de efect de levier au fost oferite adesea clienţilor de retail, în timp ce clienţilor profesionişti şi partenerilor contractuali eligibili li s-au oferit niveluri maxime ale efectului de levier mai scăzute (⁴). Având în vedere dovezile privind pierderile observate de ESMA în conturile clienţilor de retail descrise în prezenta decizie, este clar că există o preocupare semnificativă în legătură cu protecţia investitorilor în ceea ce priveşte comercializarea, distribuţia sau vânzarea fără restricţii a CFD-urilor acestei categorii de clienţi.

2.5.Activităţile de comercializare şi distribuţie în legătură cu CFD-urile

(41)În ciuda faptului că CFD-urile sunt produse complexe, acestea sunt oferite clienţilor de retail cel mai frecvent prin intermediul platformelor electronice de tranzacţionare, fără furnizarea de consiliere pentru investiţii sau administrarea portofoliului. În astfel de cazuri, este necesară o evaluare a adecvării, în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE (⁵). Această evaluare nu împiedică însă furnizorii de CFD-uri sau clienţii sau clienţii potenţiali să procedeze la o tranzacţie, sub rezerva unui avertisment simplu către client. Acest lucru se poate întâmpla dacă clientul nu a oferit furnizorilor nicio informaţie sau a oferit informaţii insuficiente cu privire la cunoştinţele şi experienţa sa în domeniul investiţiilor relevante pentru tipul specific de produs, precum şi dacă furnizorul a ajuns la concluzia că produsul nu este adecvat pentru client. Acest lucru permite clienţilor de retail să acceseze produse, cum ar fi CFD-uri, care, prin caracteristicile lor, nu ar trebui să fie distribuite acestora (¹).

(⁵)Ex articolul 19 alineatul (5) din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE şi 93/6/CEE ale Consiliului şi a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1). Anexa IV la Directiva 2014/65/UE furnizează un tabel de corespondenţă între cerinţele Directivei 2004/39/CE şi cerinţele Directivei 2014/65/UE şi ale Regulamentului (UE) nr. 600/2014.

(¹)Acest risc poate fi amplificat de eroarea încrederii exagerate în sine care a fost adesea observată în studiile comportamentale recente. Un studiu recent care se concentrează pe pieţele valutare demonstrează că efectul de levier este un indicator semnificativ al excesului de încredere: Forman, John H. şi Horton, Joanne, Is Leverage Use a Better Indication for Overconfidence? Evidence from the Forex Market (30 august 2017). Disponibil pe SSRN: https://ssrn.com/abstract=2860103. Potrivit unui studiu recent [Li, Mingsheng, Li, Qian şi Li, Yan, The Danger of Investor Overconfidence (14 noiembrie 2016)] disponibil pe SSRN: https://ssrn.com/abstract=2932961 cu privire la efectele sentimentelor investitorilor asupra eficienţei pieţei în legătură cu prăbuşirile pieţei, încrederea exagerată a investitorului împiedică descoperirea preţurilor, măreşte riscurile idiosincratice şi reduce răspunsurile de piaţă înainte de prăbuşirea pieţei din cauza reducerii influenţei obiectivităţii informaţiilor (Peng, Lin, Wei Xiong, 2006, "Investor attention, overconfidence and category learning", Journal of Financial Economics, 80, 563-602), precum şi eroarea sistematică legată de atribuţia investitorului (Gervais, S. şi T. Odean, 2001, "Learning to be Overconfident", The Review of Financial Studies, 14, 1-27) şi riscul ridicat de arbitraj (Benhabit, Jess, Xuewen Liu şi Penfei Wang, 2016, "Sentiments, financial markets, and macroeconomic fluctuations", Journal of Financial Economics, 120, 420-443). Pe aceeaşi temă, vezi, printre altele: Ricciardi, Victor, capitolul 26: The Psychology of Speculation in the Financial Markets (1 iunie 2017). Financial Behavior: Players, Services, Products, and Markets. H. Kent Baker, Greg Filbeck şi Victor Ricciardi, editori, 481-498, New York, NY: Oxford University Press, 2017.; N. Barberis şi R. H. Thaler (2003), A Survey of Behavioral Finance, în M. Harris, G.M. Constantinides and R. Stultz, "Handbook of the Economics of Finance"; D. Dorn şi G. Huberman (2005), Talk and action: What individual investors say and what they do; C.H. Pan şi M. Statman (2010) Beyond Risk Tolerance: Regret, Overconfidence, and Other Investor Propensities, Working Paper; A. Nosic şi M. Weber (2010), How Risky do I invest: The Role of Risk Attitudes, Risk Perceptions and Overconfidence; N. Linciano (2010), How Cognitive Biases and Instability of Preferences in the Portfolio Choices of Retail Investors - Policy Implications of Behavioural Finance, A. Lefevre şi M. Chapman (2017), "Behavioural economics and financial consumer protection", documentele de lucru ale OCDE privind finanţele, asigurările şi pensiile private, nr. 42 OECD Publishing.

(42)UK-FCA a observat eşecuri repetate prin abordarea furnizorilor de CFD-uri în completarea evaluării caracterului adecvat, inclusiv inadvertenţe în evaluarea în sine, avertismente inadecvate privind riscurile pentru clienţii de retail care nu au reuşit să evalueze caracterul adecvat şi lipsa stabilirii unui proces pentru a evalua dacă respectivii clienţi care nu reuşesc să evalueze caracterul adecvat, dar care totuşi doresc să tranzacţioneze CFD-uri ar trebui să aibă posibilitatea de a proceda la tranzacţiile de CFD-uri (²). Revenind la această problemă la sfârşitul anului 2016, UK-FCA a constatat că un număr semnificativ de firme nu au reuşit să abordeze aceste deficienţe ca urmare a feedback-ului anterior oferit acestora (³).

(43)În plus, ANC-urile şi-au exprimat preocuparea în ceea ce priveşte respectarea de către furnizorii de CFD-uri a obligaţiilor lor de a oferi clienţilor informaţii clare şi care nu induc în eroare sau de a acţiona în interesul clienţilor (⁴). De asemenea, ANC-urile şi-au exprimat preocuparea în ceea ce priveşte performanţa inadecvată a testelor privind caracterul adecvat (⁵) în practică şi avertismentele inadecvate către clienţi atunci când aceştia nu trec testul privind caracterul adecvat (⁶). Exemple ale acestor practici defectuoase sunt descrise şi au dat naştere la întrebările şi răspunsurile ESMA referitoare la furnizarea de CFD-uri şi de alte produse speculative clienţilor de retail în conformitate cu directiva privind pieţele instrumentelor financiare (MiFID) (⁷).

(44)ANC-urile au observat, de asemenea, practici de comercializare agresive, precum şi comunicări de comercializare înşelătoare în acest sector al pieţei (⁸). Acestea includ, de exemplu, utilizarea acordurilor de sponsorizare sau a afilierilor cu echipe sportive mari care dau impresia înşelătoare că produsele complexe şi speculative, cum ar fi CFD-urile, sunt potrivite pentru piaţa de retail de masă prin promovarea conştientizării generale cu privire la numele mărcii. În plus, acestea includ, de asemenea, utilizarea unor declaraţii înşelătoare, cum ar fi "Tranzacţionarea nu a fost niciodată mai uşoară", "Începeţi acum cariera dumneavoastră de tradef, "Câştigaţi 13 000 GBP în 24 de ore! Începeţi acum" (⁹).

(45)În contextul dezvoltării de întrebări şi răspunsuri privind CFD-urile, unele ANC-uri au raportat ESMA că furnizorii de CFD-uri adesea nu reuşesc să dezvăluie în mod adecvat riscurile acestor produse (¹). În special, unele ANC-uri (²) au constatat că furnizorii de CFD-uri nu descriu în mod adecvat potenţialul pierderilor rapide care ar putea depăşi fondurile investite ale acestora.

(46)De asemenea, în acest context, unele ANC-uri şi-au exprimat, de asemenea, preocuparea cu privire la natura "frauduloasă" a modelelor de afaceri ale unor furnizori de CFD-uri (³). Deoarece durata medie de viaţă a unui cont de client poate fi scurtă, acest lucru poate pune o anumită presiune asupra furnizorilor pentru a menţine un flux constant de clienţi noi, ceea ce ar putea stimula furnizorii să adopte tehnici de comercializare agresive şi tehnici de vânzare care nu sunt în interesul clienţilor de retail.

(47)O caracteristică comună tehnicilor de comercializare şi de vânzare adoptate de industria CFD-urilor este oferirea de beneficii comerciale (monetare şi nemonetare), cum ar fi bonusuri, pentru a atrage şi a încuraja clienţii de retail să investească în CFD-uri, oferirea de cadouri de exemplu, vacanţe, maşini, bunuri electronice), tutoriale de tranzacţionare sau costuri reduse (de exemplu, spread sau comisioane) (⁴).

(⁴)- Secţiunea 6 din întrebările şi răspunsurile referitoare la furnizarea de CFD-uri şi de alte produse speculative investitorilor de retail în temeiul MiFID (ESMA-35-36-794), astfel cum a fost actualizată la 31 martie 2017, prevede că este puţin probabil ca o firmă care oferă un bonus destinat stimulării clienţilor de retail să tranzacţioneze produse speculative complexe cum ar fi CFD-uri, CFD-uri şi schimb valutar la vedere cu reînnoire să poată demonstra că acţionează în mod onest, corect şi profesional şi în interesul clienţilor săi de retail.

(49)În plus, astfel de beneficii comerciale pentru deschiderea conturilor de tranzacţionare de CFD-uri necesită de multe ori ca respectivii clienţi să plătească fonduri furnizorului şi să efectueze un anumit număr de tranzacţii într-o anumită perioadă de timp. Având în vedere că dovezile demonstrează că majoritatea clienţilor de retail pierd bani tranzacţionând CFD-uri, acest lucru înseamnă adesea că respectivii clienţi pierd mai mulţi bani din tranzacţionarea mai frecventă de CFD-uri decât ar pierde în mod normal fără a primi o ofertă bonus.

(51)Pe lângă factorii menţionaţi mai sus, multe ANC-uri (⁶) subliniază că modelele de distribuţie observate în acest sector al pieţei prezintă anumite conflicte de interese (⁷). Presiunea de a menţine o serie de noi clienţi măreşte potenţialul de apariţie a conflictelor de interese. Conflictele de interese au apărut şi ar putea să apară din cauza faptului că unii furnizori de CFD-uri sunt parteneri contractuali la schimburile comerciale ale clienţilor fără a-şi acoperi riscurile expunerii, plasându-şi astfel interesele în conflict direct cu cele ale clienţilor lor. Pentru aceşti furnizori există un risc şi un stimulent mai mare de a manipula sau de a utiliza preţuri de referinţă mai puţin transparente sau de a urmări alte practici îndoielnice, cum ar fi anularea tranzacţiilor profitabile pe baza unor pretexte false. De asemenea, există riscul ca furnizorii să încerce să exploateze derapajul asimetric (de exemplu, să transfere orice pierdere ca urmare a derapajului către client, păstrând în acelaşi timp profitul obţinut ca urmare a derapajului). Furnizorii pot întârzia în mod intenţionat timpul între cotaţii şi executarea tranzacţiilor CFD-urilor pentru a exploata în continuare această practică. ANC-urile au identificat, de asemenea, practici prin care furnizorii de CFD-uri aplică o marcă asimetrică sau incoerentă până la spread-urile de bază.

3.CERINŢELE DE REGLEMENTARE APLICABILE EXISTENTE ÎN TEMEIUL DREPTULUI UNIUNII NU ABORDEAZĂ PREOCUPAREA SEMNIFICATIVĂ IDENTIFICATĂ ÎN LEGĂTURĂ CU PROTECŢIA INVESTITORILOR [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (2) LITERA (B) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(53)În conformitate cu articolul 40 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 600/2014, ESMA a examinat dacă cerinţele de reglementare existente în Uniune aplicabile instrumentului sau activităţii financiare în cauză nu contracarează ameninţarea. Cerinţele de reglementare existente aplicabile sunt stabilite în Directiva 2014/65/UE, în Regulamentul (UE) nr. 600/2014 şi în Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹). În special, acestea includ: (i) cerinţa de a furniza clienţilor informaţii adecvate în conformitate cu articolul 24 alineatele (3) şi (4) din Directiva 2014/65/UE (²); (ii) cerinţa privind caracterul adecvat prevăzută la articolul 25 alineatele (2) şi (3) din Directiva 2014/65/UE (³); (iii) cerinţele privind buna executare prevăzute la articolul 27 din Directiva 2014/65/UE (⁴); (iv) cerinţele privind guvernanţa produsului de la articolul 16 alineatul (3) şi articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2014/65/UE; şi (v) cerinţele de publicare prevăzute la articolele 5-14 din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014.

(55)Trebuie remarcat faptul că domeniul de aplicare şi conţinutul mai multor cerinţe de reglementare aplicabile în temeiul Directivei 2014/65/UE şi al Regulamentului (UE) nr. 600/2014 sunt similare cu cele existente în temeiul Directivei 2004/39/CE (⁵). Deşi adoptarea Directivei 2014/65/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 a vizat îmbunătăţirea mai multor aspecte semnificative ale serviciilor şi ale activităţilor de investiţii pentru consolidarea protecţiei investitorilor (inclusiv prin competenţe în ceea ce priveşte intervenţia asupra produselor), îmbunătăţirea anumitor dispoziţii relevante nu abordează preocupările specifice descrise în prezenta decizie. Prin urmare, din perspectiva riscurilor şi a prejudiciului investitorului abordate în prezenta decizie, mai multe dispoziţii au rămas neschimbate în mod substanţial.

(56)Cerinţele privind furnizarea de informaţii adecvate clienţilor au fost detaliate în continuare în Directiva 2014/65/UE, cu o îmbunătăţire semnificativă în ceea ce priveşte publicarea costurilor şi a cheltuielilor, firmele de investiţii fiind obligate să furnizeze clienţilor informaţii agregate cu privire la toate costurile şi cheltuielile aferente serviciilor de investiţii şi instrumentelor financiare. Cu toate acestea, normele privind publicarea singure - inclusiv informaţii îmbunătăţite cu privire la costuri - sunt în mod clar insuficiente pentru a aborda riscurile complexe generate de comercializarea, distribuţia sau vânzarea de CFD-uri către clienţii de retail.

(57)În special, articolul 24 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE impune întreprinderilor de investiţii, printre altele, să se asigure că toate informaţiile, inclusiv informaţiile publicitare, adresate clienţilor sau clienţilor potenţiali sunt corecte, clare şi neînşelătoare. Articolul 24 alineatul (4) din Directiva 2014/65/UE impune în continuare firmelor de investiţii să furnizeze clienţilor sau clienţilor potenţiali în timp util informaţii adecvate privind firma de investiţii şi serviciile sale, instrumentele financiare şi strategiile propuse, locurile de executare, precum şi toate costurile şi cheltuielile aferente, inclusiv orientări şi avertizări adecvate privind riscurile inerente investiţiei în aceste instrumente şi să arate dacă instrumentul financiar este destinat clienţilor de retail sau clienţilor profesionali.

(58)ESMA a luat în considerare, de asemenea, relevanţa normelor de comunicare a informaţiilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1286/2014. Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 stabileşte norme uniforme privind formatul şi conţinutul documentului cu informaţii esenţiale care este elaborat de creatorii de produse de investiţii individuale structurate şi bazate pe asigurări ("PRIIP") investitorilor individuali pentru a oferi acestora posibilitatea de a înţelege şi de a compara caracteristicile esenţiale şi riscurile PRIIP. În special, articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014, astfel cum a fost pus în aplicare în continuare în Regulamentul delegat (UE) 2017/653 al Comisiei (¹), stabileşte, printre altele, o metodologie pentru prezentarea indicatorului de risc sintetic şi a explicaţiilor însoţitoare, inclusiv posibilitatea ca investitorul să piardă întregul capital investit sau să îşi asume riscul unor angajamente financiare suplimentare. Totuşi, acest tip de comunicare a informaţiilor nu atrage atenţia clienţilor de retail în mod suficient asupra consecinţelor investiţiei în CFD-uri în special. De exemplu, raportul de performanţă se referă numai la produsul CFD individual, iar acest lucru nu furnizează clientului procentul global al conturilor clienţilor de retail care pierd bani atunci când tranzacţionează CFD-uri. În plus, indicatorul de risc sintetic nu include informaţii directe privind performanţa trecută a produsului şi aceste informaţii pot să nu fie furnizate în explicaţiile însoţitoare, întrucât creatorului de PRIIPS i se acordă o anumită discreţie cu privire la măsura în care ar trebui incluse anumite explicaţii.

(¹)Regulamentul delegat (UE) 2017/653 al Comisiei din 8 martie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind documentele cu informaţii esenţiale referitoare la produsele de investiţii individuale structurate şi bazate pe asigurări (PRIIP), prin stabilirea unor standarde tehnice de reglementare privind modul de prezentare, conţinutul, revizuirea şi modificarea documentelor cu informaţii esenţiale, precum şi condiţiile de îndeplinire a cerinţei de a furniza astfel de documente (JO L 100, 12.4.2017, p. 1).

(59)ESMA a examinat dacă aceste cerinţe ar putea să abordeze integral sau parţial preocupările legate de comercializarea, distribuţia sau vânzarea de CFD-uri către clienţii de retail sau cel puţin să elimine necesitatea introducerii avertismentelor cu privire la riscuri din prezenta decizie. Cu toate acestea, cerinţele respective nu asigură faptul că aceşti clienţi de retail din întreaga Uniune beneficiază de informaţii uniforme şi eficace cu privire la riscurile legate de tranzacţionarea de CFD-uri. În special, orientările şi avertismentele menţionate la articolul 24 alineatul (4) din Directiva 2014/65/UE nu par să răspundă acestor preocupări, având în vedere divergenţa dintre informaţiile care ar putea fi furnizate clienţilor şi care nu atrag suficient atenţia clienţilor asupra consecinţelor concrete care rezultă din tranzacţionarea de CFD-uri. Avertismentele privind riscurile introduse în prezenta decizie ar oferi clienţilor de retail informaţii importante, şi anume procentul de conturi de retail care pierd bani atunci când tranzacţionează CFD-uri cu fiecare firmă individuală. În plus, acestea ar armoniza practicile din domeniul afacerilor transfrontaliere, asigurând astfel un nivel egal de informare a investitorilor în întreaga Uniune.

(60)Cerinţele privind caracterul adecvat au fost consolidate, de asemenea, în Directiva 2014/65/UE prin solicitarea furnizării unui raport de adecvare clientului şi perfecţionarea evaluării caracterului adecvat. În special, articolul 25 alineatul (2) din Directiva 2014/65/UE impune furnizorilor de CFD-uri să obţină informaţiile necesare privind cunoştinţele şi experienţa clientului sau ale potenţialului client în materie de investiţii, printre altele, în raport cu tipul specific de produs, situaţia financiară a clientului sau a clientului potenţial, inclusiv capacitatea sa de a suporta pierderi, toleranţa sa la risc şi obiectivele sale de investiţii, pentru a permite furnizorului de CFD-uri să îi poată recomanda clientului sau clientului potenţial instrumentele financiare care îi sunt potrivite şi mai ales care corespund toleranţei sale la risc şi capacităţii sale de a suporta pierderi. Cu toate acestea, cerinţele privind caracterul adecvat sunt valabile doar pentru furnizarea de consultanţă de investiţii şi administrarea portofoliului şi, prin urmare, de regulă, acestea nu sunt relevante în ceea ce priveşte tranzacţionarea de CFD-uri, care se desfăşoară în cea mai mare parte pe platforme electronice, fără furnizarea de consultanţă de investiţii sau administrarea portofoliului.

(62)În mod similar, cerinţele privind caracterul adecvat au fost consolidate în temeiul Directivei 2014/65/UE, în special prin restrângerea listei de produse care nu sunt complexe şi, prin urmare, prin restricţionarea domeniului de aplicare a produselor pentru serviciile exclusiv de executare. Articolul 25 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE impune furnizorilor de CFD-uri să solicite clientului sau clientului potenţial furnizarea de informaţii privind cunoştinţele şi experienţa sa în materie de investiţii în raport, printre altele, cu tipul specific de produs propus sau solicitat, pentru ca furnizorul să fie în măsură să stabilească dacă produsul avut în vedere îi este potrivit clientului sau clientului potenţial. Dacă furnizorul consideră că produsul este necorespunzător pentru clientul sau clientul potenţial, furnizorii îl avertizează. CFD-urile se califică drept produse financiare complexe şi, prin urmare, fac obiectul analizei privind caracterul adecvat în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE.

(63)Cu toate acestea, acesta era deja cazul în temeiul Directivei 2004/39/CE, care prevedea în mod substanţial aceeaşi analiză privind caracterul adecvat precum cea prevăzută în Directiva 2014/65/UE. Astfel cum reiese din prezenta decizie şi din experienţa de supraveghere a ANC-urilor (¹), analiza privind caracterul adecvat nu a fost suficientă pentru a aborda preocuparea în legătură cu protecţia investitorilor descrisă în prezenta decizie.

(¹)De exemplu, IE-CBI şi-a exprimat preocuparea cu privire la criteriile utilizate pentru a evalua cunoştinţele şi experienţa necesară în vederea evaluării în urma inspecţiei sale tematice (https://www.centralbank.ie/news/article/inspection-finds-75-percent-of-cfd-clients- lost-money). În plus, datele cu privire la firme primite de UK-FCA în trimestrul 1 al anului 2017 arată că, la unii dintre cei mai mari furnizori de retail de din Regatul Unit (reprezentând aproximativ 70 % din piaţa din Regatul Unit), aproximativ 50 % din clienţi nu au trecut testul privind caracterul adecvat, dar au continuat să tranzacţioneze după ce au primit un avertisment privind riscurile sporite. În plus, UK-FCA a observat eşecuri repetate ale firmelor în ceea ce priveşte adecvarea evaluărilor lor privind caracterul adecvat şi a politicilor şi procedurilor conexe (vezi mai sus).

(65)În ceea ce priveşte buna executare, majoritatea normelor privind buna executare în sine au existat deja în temeiul Directivei 2004/39/CE. Cu toate acestea, aceste norme au fost consolidate în temeiul Directivei 2014/65/UE. În special, articolul 27 din Directiva 2014/65/UE prevede că firmele de investiţii trebuie să ia "măsuri suficiente (şi nu "toţi paşii rezonabili") pentru a obţine cel mai bun rezultat posibil pentru clienţii lor atunci când execută ordine. În plus, trebuie să se publice informaţii suplimentare de către participanţii la piaţă şi, în special, firmele de investiţii trebuie să raporteze primele cinci locuri unde au executat ordinele clienţilor şi rezultatele obţinute în momentul executării acestor ordine.

(66)ESMA a examinat dacă normele revizuite privind buna executare ar putea să abordeze cel puţin unele dintre preocupările identificate în legătură cu respectiva comercializare, distribuţie sau vânzare de CFD-uri către clienţii de retail. O mai mare transparenţă în ceea ce priveşte executarea ordinelor sprijină clienţii să înţeleagă mai bine şi să evalueze calitatea practicilor de executare ale firmei şi, astfel, să evalueze mai bine calitatea serviciului general oferit acestora. În plus, informaţiile îmbunătăţite cu privire la modul în care firmele execută ordinele clienţilor sprijină clienţii atunci când monitorizează faptul dacă firma ia măsuri suficiente pentru a obţine cele mai bune rezultate posibile pentru client. Cerinţele în ceea ce priveşte buna executare consolidează, de asemenea, standardul de bună executare în raport cu produsele extrabursiere, cerând firmelor să verifice corectitudinea preţului propus clientului atunci când execută ordine sau iau decizii referitoare la tranzacţionarea produselor extrabursiere, inclusiv a produselor personalizate. Cerinţele din Directiva 2014/65/UE presupun colectarea de date de piaţă, care sunt utilizate pentru estimarea preţului respectivelor produse şi, dacă este posibil, prin compararea acestuia cu produse similare sau comparabile. Cu toate acestea, normele privind buna executare nu abordează riscurile legate de caracteristicile produsului, altele decât executarea, şi de comercializarea, distribuţia sau vânzarea la scară largă a acestor produse clienţilor de retail.

(67)În ceea ce priveşte aceste cerinţe de reglementare în esenţă similare, ESMA a luat în considerare în mod repetat riscurile descrise mai sus în avertismentele pentru investitori, în întrebări şi răspunsuri (Q&A) (²) şi în avizul său privind "Practicile MiFID pentru firmele care vând produse complexe". ESMA a efectuat, de asemenea, o convergenţă în materie de supraveghere, printre altele, prin intermediul Grupului mixt şi al grupului operativ privind CFD-urile. În pofida utilizării pe scară largă de către ESMA a instrumentelor sale neobligatorii pentru a asigura o aplicare consecventă şi eficientă a cerinţelor de reglementare aplicabile existente, preocuparea în legătură cu protecţia investitorilor persistă. Acest lucru evidenţiază faptul că, din motivele prezentate în prezenta secţiune, aceste cerinţe nu abordează preocuparea identificată.

(68)Într-adevăr, ESMA a luat în considerare impactul potenţial al normelor de guvernanţă a produselor prevăzute la articolul 16 alineatul (3) şi la articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2014/65/UE. Aceste norme impun ca furnizorii care produc instrumente financiare (prin urmare, inclusiv CFD-uri) pentru vânzarea către clienţi să garanteze că respectivele produse sunt create pentru a răspunde nevoilor unei pieţe-ţintă de clienţi finali identificate în cadrul categoriei pertinente de clienţi; că strategia de distribuţie a produselor este compatibilă cu piaţa-ţintă identificată; şi că furnizorii adoptă măsuri rezonabile pentru a garanta că instrumentele financiare sunt distribuite pe piaţa-ţintă identificată şi revizuiesc periodic identificarea pieţei-ţintă, precum şi performanţa produsului. Furnizorii de CFD-uri înţeleg instrumentele financiare pe care le oferă sau le recomandă, evaluează compatibilitatea instrumentului cu nevoile clientului căruia îi furnizează servicii de investiţii, luând în considerare, de asemenea, piaţa-ţintă identificată a clienţilor finali şi se asigură că instrumentele financiare sunt oferite sau recomandate numai atunci când acest lucru este în interesul clientului. În plus, furnizorii de CFD-uri care ar distribui un instrument financiar care nu este produs de ei instituie mecanisme adecvate pentru a obţine şi a înţelege informaţiile pertinente privind procesul de aprobare a produsului, inclusiv piaţa-ţintă identificată şi caracteristicile produsului pe care îl oferă sau îl recomandă. Furnizorii de CFD-uri care distribuie instrumente financiare produse de furnizori care nu fac obiectul cerinţelor privind guvernanţa produsului stabilite în Directiva 2014/65/UE sau de furnizori din ţările terţe dispun, de asemenea, de mecanisme adecvate pentru a obţine informaţii suficiente cu privire la instrumentele financiare.

(70)Deşi aceste cerinţe ar putea restrânge tipul de clienţi (piaţa-ţintă) pentru care CFD-urile ar fi adecvate şi, prin urmare, la care ar trebui distribuite, ele nu abordează riscurile-cheie descrise în prezenta decizie legate de caracteristicile produsului (de exemplu, efectul de levier ridicat) sau practicile asociate (de exemplu, permiterea unor obligaţii suplimentare de plată sau oferirea de bonusuri). De asemenea, acestea nu limitează în mod specific distribuţia produselor cu respectivele caracteristici de mai sus pe piaţa de masă. În schimb, prejudiciul cauzat clienţilor arată că respectiva comercializare, distribuţie sau vânzare de CFD-uri nu este adecvată pieţei de retail de masă, cu excepţia cazului în care sunt însoţite de anumite restricţii pe care cerinţele de guvernanţă a produselor nu le detaliază. Dacă respondenţii la cererea de contribuţii demonstrează în mod corect că cerinţele privind guvernanţa produselor sunt aspecte importante în stabilirea pieţei-ţintă şi alinierea strategiei de distribuţie la această piaţă-ţintă, este, de asemenea, clar din cererea de contribuţii că anumiţi furnizori au indicat în răspunsul lor că respectivele CFD-uri cu limite ridicate de efect de levier (de exemplu, 100:1) (²) sunt un produs adecvat pentru clienţii de retail chiar şi atunci când se aplică cerinţele de guvernanţă a produselor (aceştia concluzionează că piaţa-ţintă pentru CFD-uri cu acest efect de levier este o piaţă de masă). După punerea în aplicare a Directivei 2014/65/UE şi a cerinţelor sale privind guvernanţa produselor, mai multe firme comercializează în continuare CFD-uri cu astfel de efecte ridicate de levier pe piaţa de masă (evaluând numai caracterul adecvat). ESMA şi ANC-urile nu sunt de acord cu o astfel de abordare. Acest lucru demonstrează că cerinţele de guvernanţă a produselor încă oferă o anumită marjă de apreciere furnizorilor individuali pentru a identifica respectivele caracteristici ale produselor pe care intenţionează să le ofere clienţilor lor. În consecinţă, există în continuare o lipsă a unui nivel minim comun de protecţie a investitorilor în întreaga Uniune.

4.AUTORITĂŢILE COMPETENTE NU AU LUAT MĂSURI PENTRU CONTRACARAREA AMENINŢĂRII SAU ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE NU CONTRACAREAZĂ ÎN MOD CORESPUNZĂTOR AMENINŢAREA [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (2) LITERA (c) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(73)Preocuparea în legătură cu protecţia investitorilor descrisă în prezenta decizie au determinat unele ANC-uri să se consulte cu privire la măsuri naţionale menite să restricţioneze comercializarea, distribuţia sau vânzarea de CFD-uri clienţilor de retail sau să adopte măsuri de acest gen:

(i)începând din august 2016, Autoritatea pentru Servicii Financiare şi Pieţe ("BE-FSMA"), ANC-ul din Belgia, a pus în aplicare o interdicţie privind comercializarea anumitor contracte derivate extrabursiere (inclusiv CFD-uri) clienţilor de retail. În plus, FSMA a interzis o serie de tehnici agresive sau necorespunzătoare de distribuţie, cum ar fi oferte telefonice nesolicitate prin centre externe de intermediere telefonică, forme necorespunzătoare de remunerare şi cadouri sau bonusuri fictive (³);

(ii)din noiembrie 2016, CY-CySEC impune furnizorilor de CFD-uri să stabilească o politică privind efectul de levier şi să aplice limite ale efectului de levier care să nu depăşească 50:1 pentru clienţii de retail, cu excepţia cazului în care un client, care deţine cunoştinţele şi experienţa relevantă, solicită un nivel mai ridicat al efectului de levier (⁴). CY-CySEC solicită, de asemenea, furnizorilor să aibă o protecţie împotriva soldului negativ pentru fiecare cont de client. În plus, de la jumătatea lunii martie 2017, există în vigoare o interdicţie privind promoţiile bonus (⁵);

(iv)din iulie 2015, PL-KNF impune furnizorilor de CFD-uri să aibă limite ale efectului de levier pentru CFD-uri pentru clienţii de retail, care să nu depăşească 100:1 (²). În iulie 2017, Ministerul Finanţelor din Polonia a lansat un proiect de modificare a Legii privind tranzacţionarea instrumentelor financiare pentru a stabili un efect de levier maxim de 25:1 pentru toate clasele de active şi instrumente financiare tranzacţionate de clienţii de retail fără decontarea contrapărţilor centrale (³). În urma consultării sale publice largi din perioada iulie-noiembrie 2017, la 13 decembrie 2017, Ministerul Finanţelor din Polonia a anunţat o actualizare a proiectului cu o consultare publică deschisă în perioada 13-22 decembrie 2017. Noul proiect va introduce două limite maxime diferite ale efectului de levier: 100:1 pentru clienţii de retail cu experienţă (cei care au încheiat cel puţin 40 de tranzacţii în cele 24 de luni anterioare efectuării unei noi tranzacţii pentru care se stabileşte o limită a efectului de levier) şi 50:1 pentru clienţii de retail neexperimentaţi (⁴);

(vii)în martie 2017, ES-CNMV a cerut entităţilor care comercializează clienţilor de retail stabiliţi în Spania CFD-uri sau produse de valută, cu un efect de levier de peste zece ori sau opţiuni binare, să informeze în mod expres aceşti clienţi că ES-CNMV consideră că, din cauza complexităţii şi a nivelului de risc al acestor produse, achiziţia lor nu este adecvată clienţilor de retail. De asemenea, acestor entităţi li s-a solicitat să se asigure că respectivii clienţii sunt informaţi cu privire la costul pe care ar trebui să şi-l asume dacă au decis să îşi închidă poziţia la achiziţionarea acestor produse şi, în cazul CFD-urilor şi al produselor de valută, sunt avertizaţi că, din cauza efectului de levier, pierderile ar putea fi mai mari decât suma plătită iniţial pentru achiziţionarea produsului relevant. În plus, aceştia trebuie să obţină de la client o declaraţie verbală scrisă sau înregistrată care să le permită să dovedească faptul că respectivul client este conştient că produsul pe care îl achiziţionează este deosebit de complex şi că ES-CNMV consideră că nu este adecvat pentru un client de retail. În plus, materialul publicitar utilizat de entităţile care fac obiectul acţiunii ES-CNMV de promovare a acestor produse trebuie să conţină întotdeauna un avertisment cu privire la dificultatea de înţelegere a produselor şi faptul că ES-CNMV consideră că aceste produse nu sunt adecvate pentru clienţii de retail din cauza complexităţii şi a nivelului de risc pe care îl prezintă. ES-CNMV a solicitat, de asemenea, CY-CySEC şi UK-FCA să informeze furnizorii de CFD-uri în legătură cu aceste cerinţe, încurajând furnizorii care oferă servicii în Spania să afişeze acelaşi avertisment (⁷);

(75)Alte ANC-uri au avertizat clienţii de retail în ceea ce priveşte CFD-urile. În mod special:

(77)Astfel cum s-a arătat mai sus, în 13 din cele 28 de state membre ANC-urile au adoptat sau luat în considerare unele acţiuni de combatere a preocupărilor în legătură cu protecţia investitorilor care rezultă din comercializarea, distribuţia sau vânzarea de CFD-uri clienţilor de retail. Aceste măsuri variază în mod semnificativ şi includ, printre altele, interzicerea comercializării de CFD-uri clienţilor de retail, introducerea anumitor limite privind efectul de levier, restricţii de comercializare şi o cerinţă pentru asigurarea unei protecţii împotriva soldului negativ. Cu toate acestea, deşi aceste măsuri au avut unele efecte, preocuparea semnificativă în legătură cu protecţia investitorilor persistă.

(78)De exemplu, în Franţa, unde a fost adoptată una dintre cele mai puternice măsuri din Uniune, FR-AMF confirmă faptul că are în continuare preocupări legate de caracteristicile acestor produse şi de oferta continuă a acestor produse către clienţii de retail. Cu titlu de exemplu, deşi FR-AMF a înregistrat o reducere a numărului de plângeri în 2017, aceasta observă în continuare un număr semnificativ (33 %) (⁵) de plângeri legate de aceste produse, comparativ cu numărul total de plângeri pe care le primeşte în legătură cu alte produse şi servicii de investiţii. În Polonia, adoptarea unor măsuri în iulie 2015 nu a fost suficientă pentru a aborda preocuparea în legătură cu protecţia investitorilor. După cum s-a menţionat anterior, un studiu realizat de PL-KNF în primul trimestru al anului 2018 a arătat că 79,69 % din clienţi au pierdut bani în 2017, iar pierderea medie per client a crescut.

(80)ESMA nu dispune de nicio dovadă că în acest stadiu este necesară interzicerea, spre deosebire de restricţii privind comercializarea, distribuţia sau vânzarea de CFD-uri către clienţii de retail la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, având în vedere că restricţiile individuale aplicate în măsurile naţionale luate până în prezent, care au inclus numai unele dintre elementele incluse în această măsură (de exemplu, limitele specifice ale efectului de levier sau restricţii de comercializare) s-au dovedit a fi insuficiente pentru a rezolva problema identificată în legătură cu protecţia investitorilor, ESMA consideră că este necesar să se impună fiecare cerinţă din prezenta decizie ca un pachet care să permită atingerea unui nivel minim de protecţie a clienţilor de retail din întreaga Uniune.

(81)În plus, CFD-urile sunt comercializate, distribuite sau vândute în mod obişnuit prin conturi de tranzacţionare online. Prin urmare, o interdicţie sau o restricţie naţională nu ar fi adecvată pentru a proteja clienţii de retail din alte state membre, altele decât statul membru în care se ia măsura atunci când furnizorii de CFD-uri operează în alte state membre. După cum reiese din datele colectate de UK-FCA şi CY-CSSEC (¹), furnizorii de CFD-uri au reuşit să ajungă la noi clienţi din întreaga Uniune cu uşurinţă şi în mod rapid, operând online. Ca un alt exemplu de confirmare a dimensiunii UE care persistă în acest domeniu, IT-CONSOB a informat ESMA că toate plângerile pe care le-a primit cu privire la CFD-uri şi opţiuni binare în perioada septembrie 2017-februarie 2018 au vizat în totalitate furnizorii de CFD-uri care operează în Italia din cinci state membre diferite în virtutea libertăţii de a furniza servicii sau activităţi de investiţii sau de a înfiinţa o sucursală în alte state membre (²).

(82)Având în vedere consideraţiile de mai sus, pentru ca măsurile naţionale să fie eficiente pentru clienţii de retail din întreaga Uniune, ar fi necesar ca ANC-urile din toate statele membre să ia măsuri menite să introducă nivelul minim comun de protecţie a investitorilor prevăzut în prezenta decizie într-o perioadă scurtă de timp. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat şi având în vedere urgenţa de a aborda preocuparea identificată în legătură cu protecţia investitorilor, ESMA consideră că este necesar să îşi exercite abilităţile de intervenţie temporară asupra produselor. Cadrul fragmentat actual nu furnizează clienţilor de retail un nivel de protecţie sau furnizează un nivel de protecţie diferit în întreaga Uniune atunci când investesc în aceleaşi produse complexe, uneori de la aceiaşi furnizori.

(83)În cele din urmă, utilizarea competenţelor de supraveghere de către ANC-uri în temeiul articolului 69 din Directiva 2014/65/UE, de exemplu, în temeiul alineatului (2) litera (f) (interzicerea temporară a exercitării activităţii profesionale) şi litera (t) (suspendarea activităţilor de comercializare sau de vânzare din cauza unei nerespectări a cerinţelor procesului de aprobare a produselor) nu ar aborda nici ea preocupările semnificative în legătură cu protecţia investitorilor. O măsură de intervenţie asupra produsului se aplică unui produs sau unei activităţi referitoare la respectivul produs şi, prin urmare, se aplică tuturor firmelor de investiţii care furnizează respectivul produs sau activitate, mai degrabă decât unei singure neconformităţi a unei firme individuale de investiţii. Prin abordarea în Uniune a riscurilor care rezultă din oferta de CFD-uri pentru clienţii de retail, măsura de intervenţie este mai eficace decât încercările ANC-urilor de a acţiona în mod individual împotriva fiecărei firme. După cum s-a menţionat mai sus, dovezile arată că acesta este un aspect la nivel de piaţă, întrucât problema nu se limitează la particularităţile anumitor furnizori, precum şi faptul că riscurile-cheie sunt inerente modelului de afaceri al produselor şi furnizorilor. Astfel, diferitele acţiuni individuale de supraveghere nu ar asigura imediat faptul că ar fi împiedicat prejudiciul în continuare al clienţilor de retail şi nu ar furniza o alternativă adecvată la utilizarea competenţelor de intervenţie ale ESMA. Caracterul transfrontalier al distribuţiei de CFD-uri, faptul că acestea afectează mai mult de un stat membru, răspândirea distribuţiei de CFD-uri în noile jurisdicţii şi proliferarea diferitelor măsuri naţionale pentru a aborda preocupări similare în legătură cu protecţia investitorilor (care, la rândul lor, pot contribui la riscul arbitrajului de reglementare) duc la concluzia că sunt necesare măsuri la nivelul întregii Uniuni pentru a asigura un nivel comun de protecţie în întreaga Uniune.

5.MĂSURA ESMA ABORDEAZĂ PREOCUPAREA SEMNIFICATIVĂ ÎN LEGĂTURĂ CU PROTECŢIA INVESTITORILOR IDENTIFICATĂ ŞI NU ARE UN EFECT NEGATIV ASUPRA EFICIENŢEI PIEŢELOR FINANCIARE SAU ASUPRA INVESTITORILOR CARE SĂ FIE DISPROPORŢIONAT FAŢĂ DE BENEFICIILE ACESTEIA [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (2) LITERA (a) ŞI ALINEATUL (3) LITERA (A) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

5.1.Protecţia marjei iniţiale

(91)Introducerea acestor limite ale efectului de levier va proteja clienţii solicitând acestora să plătească o marjă iniţială minimă pentru a încheia un CFD. Această cerinţă este cunoscută sub denumirea de "protecţie a marjei iniţiale". Aceasta limitează expunerea noţională a investiţiei clientului în raport cu suma de bani investită Întrucât respectivele costuri cu care se confruntă un client sunt în creştere în expunerea noţională a investiţiei, protecţia marjei iniţiale va reduce probabilitatea pierderilor clientului în comparaţie cu cele care ar fi preconizate dacă clientul ar tranzacţiona la un efect de levier mai ridicat (¹). După cum se explică în continuare mai jos, cercetările academice empirice confirmă această analiză şi stabilesc faptul că limitele efectului de levier îmbunătăţesc rezultatele medii pentru investitori (²).

(92)Pentru a ajunge la această concluzie, ESMA a luat în considerare răspunsurile din cererea sa de contribuţii. Răspunsurile din partea furnizorilor, a organizaţiilor profesionale şi a altor entităţi interesate la cererea de contribuţii, cu câteva excepţii, au fost în general negative în ceea ce priveşte limitele propuse ale efectului de levier. Impactul principal asupra furnizorilor al impunerii unor limite ale efectului de levier astfel cum s-a propus a fost o scădere preconizată a veniturilor. Cu toate acestea, mulţi dintre aceştia au indicat că - în general - nu se opun limitelor efectului de levier ca măsură de intervenţie, dar nu sunt de acord cu limitele specifice propuse.

(93)Reprezentanţii consumatorilor au avut în general o atitudine pozitivă faţă de măsurile propuse privind CFD-urile, inclusiv limitele efectului de levier propuse de ESMA. Cu toate acestea, în aproape jumătate din răspunsurile reprezentanţilor consumatorilor s-a propus depăşirea măsurilor propuse de ESMA prin adoptarea de măsuri mai stricte, cum ar fi limite mai stricte ale efectului de levier sau interzicerea totală a comercializării, distribuţiei sau vânzării de CFD-uri clienţilor de retail.

(94)Marea majoritate a răspunsurilor din partea persoanelor fizice au exprimat o aprobare sau o dezaprobare generică, adesea foarte scurtă, cu privire la măsurile propuse şi numai un număr foarte limitat şi-au dezvoltat observaţiile într-un mod mai substanţial. O mare majoritate a acestor persoane fizice au avut o atitudine negativă faţă de limitele propuse ale efectului de levier. Dintre puţinele persoane fizice care au sprijinit măsurile propuse de ESMA în ceea ce priveşte CFD-urile, unele au menţionat că sunt de opinie că este necesar un nou nivel de protecţie al clienţilor de retail atunci când tranzacţionează aceste instrumente. Unele dintre acestea s-au referit la valoarea pierderilor rezultate din tranzacţionarea CFD-urilor sau s-au plâns de comportamentul agresiv al unor firme. În unele cazuri, investitorii au susţinut că au fost victime ale fraudei.

(96)Cercetările existente indică faptul că efectul de levier mai scăzut este asociat cu rezultate mai bune ale clienţilor, inclusiv pierderi mai mici la fiecare tranzacţie şi comisioane totale de tranzacţie mai mici ca o funcţie a volumelor reduse de tranzacţionare (¹).

(97)În special, cercetarea detaliată realizată de Rawley Z. Heimer şi Alp Simsek, prin compararea rezultatelor clientului înainte şi după aplicarea limitelor efectului de levier pe piaţa americană, concluzionează că limitele efectului de levier au îmbunătăţit rezultatele obţinute pentru clienţii cu cele mai mari efecte de levier cu 18 puncte procentuale pe lună şi au atenuat pierderile acestora cu 40 % (²). Acest studiu academic aprofundat demonstrează o relaţie pozitivă între un efect de levier mai scăzut şi un volum redus de tranzacţionare, care a contribuit la îmbunătăţirea rezultatelor pentru consumatori.

(100)În mod similar, se aşteaptă, de asemenea, ca protecţia marjei iniţiale să reducă probabilitatea ca furnizorii de CFD-uri să vizeze un client de retail de masă prin dimensiuni mai mici ale contului, susţinute de un efect de levier mai ridicat. Aceasta va încuraja probabil firmele să se concentreze asupra clienţilor sofisticaţi de retail şi asupra clienţilor profesionişti, mai degrabă decât să "abordeze în mod fraudulos" clienţi mai puţin sofisticaţi de retail. Prin urmare, protecţia marjei iniţiale propusă va contribui la asigurarea faptului că furnizorii de CFD-uri acţionează în condiţii care sunt în interesul superior al clienţilor lor, în loc să caute să atragă noi clienţi sau să îşi extindă cota de piaţă prin niveluri mai ridicate ale efectului de levier.

(101)Protecţia marjei iniţiale va contribui, de asemenea, la reducerea riscului potenţial al conflictelor de interese, în special atunci când furnizorii de CFD-uri nu acoperă riscurile tranzacţiilor clienţilor lor şi astfel beneficiază direct de pierderile clienţilor, reducând riscul ca firmele să profite de pierderea tranzacţiilor clienţilor şi de profiturile preconizate din tranzacţionare. Acest lucru reflectă o abordare comună a protecţiei investitorilor adoptată de o serie de alte jurisdicţii internaţionale (⁴).

(102)Protecţia marjei iniţiale pentru fiecare activ suport a fost stabilită în funcţie de volatilitatea respectivului activ suport utilizând un model de simulare pentru a evalua probabilitatea ca un client să îşi piardă 50 % din investiţia iniţială într-o perioadă de acoperire a riscurilor corespunzătoare (⁵). În mod specific, ESMA a efectuat o simulare cantitativă a distribuţiei randamentelor pe care un investitor într-un singur CFD s-ar putea aştepta să le primească la diferite niveluri ale efectului de levier. Punctul de pornire al simulării au fost datele pentru aproximativ 10 ani privind preţul de piaţă zilnic (în majoritatea cazurilor) pentru diferite tipuri de active suport utilizate în mod obişnuit în CFD-urile vândute clienţilor de retail (⁶). În scopul analizei, ESMA a considerat că un CFD este închis automat dacă marja atinge 50 % din valoarea sa iniţială. Probabilitatea simulată cu care se produce închiderea depinde (şi creşte) de efectul de levier în cauză. O valoare examinată a fost probabilitatea închiderii (automate) ca funcţie a efectului de levier. Această valoare permite stabilirea limitelor efectului de levier în conformitate cu un model care se preconizează să abordeze prejudiciul pe o bază consecventă pe diferite tipuri de active suport.

(103)ESMA a considerat că, având în vedere investitorii de retail şi statisticile privind distribuţia perioadelor de deţinere a CFD-urilor (utilizând datele colectate de ANC-uri), era adecvată stabilirea protecţiei marjei iniţiale presupunând că respectivii clienţi de retail deţin un activ timp de cel puţin o zi. Pentru a furniza un punct de referinţă consecvent, ESMA a simulat apoi efectul de levier care ar conduce la închiderea la marjă cu o probabilitate de 5 % pentru diferite active suport. Intervalul de rezultate din cadrul fiecărei clase de active a furnizat ulterior informaţii despre selectarea limitelor efectului de levier. În majoritatea cazurilor, limitele au fost stabilite în mod conservator către capătul inferior al intervalului. Frecvenţa tranzacţionării activelor a fost luată în considerare. De exemplu, dintre CFD-urile pe mărfuri, petrolul şi aurul sunt tranzacţionate în mod obişnuit de clienţi de retail, însă simulările indică faptul că efectul de levier care presupune o probabilitate de 5 % de închidere la marjă pentru CFD-urile în aur este de aproximativ două ori mai mare decât CFD-urile în petrol. Prin urmare, limita efectului de levier pentru CFD-urile în aur este diferită de cea pentru cele în petrol şi alte mărfuri. Determinarea protecţiei marjei iniţiale în acest mod, în special prin poziţii simulate cu o durată de cel puţin o zi, asigură un nivel de protecţie consistent şi necesar pentru clienţii de retail care nu pot monitoriza în mod activ poziţia lor pe parcursul unei zile de tranzacţionare sau ar putea să nu fie în măsură să evalueze necesitatea unor reacţii rapide în lumina volatilităţii pieţei activelor suport. În cazul CFD-urilor pe acţiuni, datele sugerează că participările sunt de regulă mai lungi decât cele pentru alte active şi se acordă atenţie perioadelor de deţinere de până la 5 zile.

(104)ESMA a luat în considerare abordări alternative la calibrarea protecţiei marjei iniţiale. De exemplu, o alternativă ar fi stabilirea unei limite unice a efectului de levier pentru toate CFD-urile, indiferent de activul lor suport. Cu toate acestea, ESMA a considerat că este adecvat să se facă diferenţa între diferitele tipuri de active suport, având în vedere diferenţele dintre volatilitatea istorică a preţurilor dintre diferitele categorii de active suport, pe lângă diferenţele dintre structurile tipice de taxe din cadrul populaţiei actuale a firmei de CFD-uri şi comportamentul tipic al clientului (¹).

(¹)Ipotezele utilizate privind costurile s-au bazat pe datele privind costurile din partea furnizorilor de CFD-uri. Ipotezele privind costurile au fost modificate ca parte a verificărilor privind robusteţea, care nu au condus la modificări semnificative ale rezultatelor. Acest lucru nu indică faptul că spreadurile, taxele şi comisioanele nu sunt o sursă de prejudicii materiale în general, în special în cazul unui efect de levier ridicat. Într-adevăr, aceste costuri reprezintă un motiv-cheie pentru care majoritatea clienţilor de retail pierd bani şi o sursă de pierderi substanţiale pentru clienţii care tranzacţionează frecvent multe poziţii. Mai degrabă, verificările privind robusteţea indică pur şi simplu faptul că spreadurile, taxele şi comisioanele tipice nu fac o închidere mult mai probabilă în ipotezele utilizate. În cadrul exerciţiului de modelare, o simplă poziţie CFD a fost simulată în toate cazurile.

(105)În timp ce punerea în aplicare a protecţiei marjei iniţiale va implica anumite costuri pentru respectivii furnizori de CFD-uri care ar trebui să ajusteze limitele efectului de levier puse în prezent la dispoziţia clienţilor de retail, ESMA se aşteaptă ca aceste costuri să nu fie disproporţionate faţă de beneficiile introducerii unei astfel de protecţii. ESMA remarcă, de asemenea, că este deja o practică standard pentru furnizorii de CFD-uri să modifice în mod curent efectul de levier oferit clienţilor lor pe baza profilului de risc în continuă schimbare al anumitor active.

5.2.Protecţia de închidere la marjă

(107)Asigurarea unei protecţii de închidere la marjă şi standardizarea procentului la care furnizorii de CFD-uri sunt obligaţi să închidă CFD-ul deschis al unui client (la 50 % din marja iniţială cerută) sunt concepute, de asemenea, pentru a aborda aplicarea inconsecventă a practicilor de închidere la marjă de către furnizorii de CFD-uri. Unele ANC-uri au observat că furnizorii de CFD-uri permit ca fondurile clienţilor lor să scadă la 0-30 % din marja iniţială necesară pentru a deschide un CFD (²). Permiţându-le clienţilor să îşi erodeze marja aproape de zero, furnizorii supun clienţii la riscul de a pierde mai mult decât fondurile depuse, în special în timpul unui eveniment care creează decalaje. În schimb, un nivel prea ridicat de închidere la marjă ar expune clienţii la închiderea frecventă, ceea ce ar putea să nu fie în interesul acestora. Pragul de 50 % stabilit în măsura ESMA atenuează riscul pierderii substanţiale de către clienţii de retail şi, prin urmare, este proporţional.

(108)În cererea de contribuţii, ESMA a descris o protecţie de închidere la marjă pentru fiecare poziţie individuală. O astfel de abordare a fost destinată să abordeze o serie de preocupări legate de aplicarea acestei măsuri unui cont de tranzacţionare de CFD-uri pe piaţa actuală. În special, întrucât se aplică protecţia marjei iniţiale pe baza activului suport a CFD-ului, aplicarea unei reguli privind închiderea la marjă la fiecare poziţie ar asigura aplicarea efectivă a protecţiei marjei iniţiale pentru fiecare clasă de active suport şi ar asigura un plafon dur pentru efectul de levier disponibil pentru fiecare clasă de active suport. Un alt motiv pentru o astfel de abordare a fost intenţia de a contribui la asigurarea faptului că respectivii clienţi de retail cunosc şi înţeleg expunerea lor la fiecare activ suport individual. ESMA a propus iniţial aplicarea unei norme de închidere la marjă la 50 % din marja iniţială la fiecare poziţie pentru a oferi o protecţie eficientă clienţilor de retail, reducând în acelaşi timp complexitatea produsului şi îmbunătăţind înţelegerea de către clienţii de retail a expunerii lor.

(109)ESMA a luat în considerare răspunsurile furnizate la cererea sa de contribuţii. Marea majoritate a furnizorilor, brokerilor şi organizaţiilor profesionale care au răspuns cererii de contribuţii şi-au enumerat preocupările cu privire la o regulă de închidere la marjă la fiecare poziţie. În ceea ce priveşte impactul asupra firmelor, punctele-cheie exprimate au fost perspectiva aplicării unor costuri informatice semnificative şi a costurilor continue de monitorizare. Multe răspunsuri din partea firmelor, de asemenea, au semnalat preocupări cu privire la clienţii existenţi care sunt familiarizaţi cu închiderea fiecărui cont. În plus, respondenţii au subliniat faptul că investitorii care aplică strategii de tranzacţionare specifice nu vor mai putea utiliza aceste strategii în mod eficace, întrucât poziţiile individuale ar putea fi închise la un moment dat, dacă respectivii clienţi nu îşi completează marjele pentru poziţia specifică, rezultând astfel o expunere neaşteptată la piaţă în ceea ce priveşte poziţiile rămase. Un alt argument care identifica eventualele consecinţe negative ale închiderii la marjă la fiecare poziţie a fost că, din cauza închiderii poziţiilor, clienţilor li s-ar cere să redeschidă poziţii, ceea ce ar putea conduce la costuri mai mari de tranzacţionare.

(110)Preocupări similare cu privire la consecinţele negative asupra investitorilor de închiderea la marjă la fiecare poziţie au fost menţionate într-o parte semnificativă a răspunsurilor investitorilor individuali la cererea de contribuţii. Cele mai frecvente argumente au fost că o regulă privind fiecare poziţie ar împiedica utilizarea anumitor strategii de tranzacţionare şi ar impune investitorilor să îşi monitorizeze în mod continuu poziţiile, întrucât este posibil ca aceştia să nu se mai poată baza pe anumite acoperiri ale riscurilor pe care le-au plasat.

(113)ESMA a efectuat o analiză a rezultatelor preconizate ale investitorilor în funcţie de faptul dacă o regulă de închidere la marjă a fost aplicată la fiecare poziţie (un CFD va fi închis atunci când valoarea sa scade sub 50 % din valoarea marjei iniţiale) sau la contul de tranzacţionare a CFD-ului (un CFD va fi închis atunci când valoarea tuturor CFD-urilor deschise legate de contul de tranzacţionare împreună cu toate fondurile din respectivul cont scad sub 50 % din valoarea marjei iniţiale totale pentru toate CFD-urile deschise). În special, aceasta a evaluat frecvenţa închiderii şi impactul cristalizării pierderilor clienţilor pentru un portofoliu simulat de poziţii CFD în cadrul fiecărui scenariu. Această analiză nu a estimat rezultate numerice exacte, reflectând faptul că există o gamă extrem de mare de potenţiale portofolii diferite pe care un investitor ar putea să le deţină. În schimb, analiza a analizat dacă se poate aştepta ca oricare dintre cele două baze să conducă în general la rezultate mai bune pentru investitori. Concluzia generală a fost că un rezultat mai bun al investitorului pentru fiecare poziţie sau pentru fiecare cont a închiderii la marjă depinde de variaţiile de preţ ale activelor suport ale CFD-urilor din portofoliile de investiţii. Acest lucru se datorează faptului că, în urma unei închideri care ar avea loc pe o bază, dar nu şi pe cealaltă, preţul unui activ suport se poate redresa sau se poate deteriora.

(114)În general, se preconizează ca închiderea va avea loc puţin mai frecvent la fiecare poziţie, presupunând că portofoliul unui investitor este acelaşi în fiecare caz. Cu toate acestea, se preconizează ca închiderea să fie rară în ambele cazuri, datorită protecţiei marjei iniţiale. Pentru clienţii cu o singură poziţie în contul lor de tranzacţionare de CFD-uri, nu ar exista nicio diferenţă între baza contului şi baza poziţiei. Din cererea de contribuţii, este clar că există multe conturi de tranzacţionare cu CFD-uri la nivel de retail care includ doar o singură poziţie.

(115)Deşi se aşteaptă ca diferenţa de rezultate care rezultă din baza fiecărei poziţii în comparaţie cu baza fiecărui cont să fie mică pentru mulţi investitori (dar nu poate fi cuantificată cu precizie în absenţa unui portofoliu reprezentativ), răspunsurile la cererea de contribuţii au evidenţiat motive suplimentare pentru care o bază a fiecărui cont poate fi mai bună pentru unii investitori. În primul rând, permiţând obţinerea de câştiguri de la o singură poziţie pentru a compensa pierderile de la o altă poziţie, o bază a contului sprijină un portofoliu divers de investiţii. În al doilea rând, în măsura în care închiderea are loc mai puţin frecvent pe baza contului, aceasta reduce posibilităţile investitorilor de a suporta costurile generate de reintrarea în poziţii.

(116)Având în vedere analiza de mai sus şi răspunsurile din cererea de contribuţii, ESMA consideră că o regulă standardizată de închidere la marjă pe baza contului la 50 % din valoarea totală a protecţiei marjei iniţiale ca o măsură individuală luată pentru completarea celorlalte măsuri descrise în prezenta decizie este mai proporţională ca protecţie minimă care trebuie aplicată. În special, această regulă ar trebui să prevadă închiderea uneia sau mai multor CFD-uri în termenii cei mai favorabili pentru clientul de retail pentru a se asigura că valoarea contului nu scade sub 50 % din valoarea totală a protecţiei marjei iniţiale plătite pentru intrarea în toate CFD-urile deschise în prezent în orice moment. Valoarea contului în aceste scopuri ar trebui să fie determinată de fondurile din respectivul cont, împreună cu orice profit net nerealizat din CFD-urile deschise conectate la respectivul cont.

(117)Protecţia de închidere la marjă propusă de ESMA nu împiedică un furnizor să aplice o regulă de închidere per poziţie la 50 % din cerinţa privind marja iniţială a poziţiei specifice în schimbul unei reguli de închidere per cont; într-adevăr, acest lucru ar putea reduce complexitatea pentru clienţii de retail. Mai mult, prin aplicarea unei reguli de închidere per poziţie la 50 %, furnizorul îndeplineşte în mod inerent cerinţa de închidere per cont, întrucât toate poziţiile unice vor fi închise în conformitate cu regula de închidere la 50 %.

5.3.Protecţia împotriva soldului negativ

(118)Protecţia împotriva soldului negativ urmăreşte protejarea clienţilor de retail în situaţii excepţionale în care există o modificare a preţului activului suport care este suficient de mare şi bruscă pentru a împiedica furnizorul de CFD-uri să închidă poziţia, astfel cum este impus de protecţia de închidere la marjă, astfel încât respectivul client are o valoare negativă a contului. Cu alte cuvinte, evenimentele mari de pe piaţă pot provoca decalaje, prevenind eficacitatea protecţiei automate de închidere la marjă. O serie de ANC-uri (¹) au observat că, în urma acestor evenimente, clienţii au datorat mult mai mult decât au investit, ajungând la un sold negativ în contul lor de tranzacţionare a CFD-urilor.

(119)Scopul protecţiei împotriva soldului negativ este de a se asigura că pierderile maxime ale unui investitor în tranzacţionarea CFD-urilor, inclusiv toate costurile aferente, sunt limitate la fondurile totale legate de tranzacţionarea CFD-urilor care se află în contul de tranzacţionare de CFD-uri al investitorului. Acest lucru ar trebui să includă toate fondurile care urmează să fie plătite în contul respectiv datorită profiturilor nete rezultate din închiderea CFD-urilor deschise legate la respectivul cont. Un investitor nu ar trebui să suporte nicio răspundere suplimentară legată de tranzacţionarea sa de CFD-uri. Alte conturi nu ar trebui să facă parte din capitalul de risc al investitorului. În cazul în care un cont de tranzacţionare include, de asemenea, alte instrumente financiare (de exemplu, OPCVM sau acţiuni), sunt expuse riscurilor doar fondurile dedicate în mod explicit tranzacţiei de CFD-uri şi nu cele dedicate altor instrumente financiare.

(120)Scopul protecţiei împotriva soldului negativ este de a oferi, de asemenea, o "protecţie" în caz de condiţii de piaţă extreme. ESMA a efectuat o analiză a evenimentului privind francul elveţian în ianuarie 2015 pentru a examina impactul său direct asupra investitorilor într-o serie de scenarii (²). Aceste scenarii au fost următoarele:

(121)În evaluarea acestor opţiuni, ESMA a constatat că impactul direct asupra investitorilor care a rezultat din diferite opţiuni în cazul unor evenimente de piaţă extreme trebuia să fie examinat în raport cu respectivele costuri curente rezultate din furnizarea acestei protecţii. În special, furnizorii de CFD-uri s-ar confrunta cu unele costuri curente care pot fi atribuite capitalului suplimentar sau acoperirii riscurilor, ca parte a administrării riscurilor. O parte din aceste costuri ar putea fi transmise, la rândul lor, investitorilor înşişi sub forma unor spreaduri mai mari sau a altor taxe.

(122)Pe de altă parte, un risc important de prejudiciu major al consumatorului care apare în absenţa unei protecţii împotriva soldului negativ este potenţialul unui investitor de a datora bani unei firme ca urmare a condiţiilor de piaţă extreme. O astfel de situaţie este deosebit de dăunătoare pentru investitorii fără o avere lichidă considerabilă (¹). ESMA a decis să adopte o protecţie împotriva soldului negativ pentru fiecare cont de tranzacţionare de CFD-uri ca o modalitate de abordare a acestei surse de prejudicii majore potenţiale, reducând la minimum în acelaşi timp costurile asociate firmelor şi investitorilor. În special, ESMA a considerat că instituirea unei protecţii împotriva soldului negativ pentru fiecare CFD ar fi riscat impunerea de costuri disproporţionate investitorilor şi firmelor. Dacă ar fi introdusă o protecţie împotriva soldului negativ pentru fiecare poziţie, firmele ar trebui să ierte orice pierdere a clientului care depăşeşte fondurile dedicate respectivei poziţii, inclusiv marja iniţială şi orice marjă suplimentară plătită de client. Întrucât protecţia împotriva soldului negativ nu ar permite compensarea unei pierderi semnificative cu alte poziţii din portofoliul unui client, o regulă pentru fiecare poziţie ar creşte riscul de piaţă asumat de firme. Acest lucru ar conduce probabil la o creştere a cerinţelor de capital pentru firme, ale căror costuri ar fi probabil transferate clienţilor de retail.

(123)În ceea ce priveşte propunerea privind protecţia împotriva soldului negativ, majoritatea furnizorilor, brokerilor şi organizaţiilor profesionale au exprimat o opinie pozitivă. Unii furnizori au solicitat clarificări suplimentare cu privire la această regulă. Preocupările semnalate au fost legate de impactul măsurilor asupra cerinţelor de capital ale firmelor şi de posibilitatea ca unii clienţi să poată utiliza acest lucru pentru a specula împotriva furnizorilor introducând două poziţii opuse la acelaşi broker pe conturi diferite. Reprezentanţii consumatorilor au avut o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte măsurile propuse, inclusiv protecţia împotriva soldului negativ. În general, persoanele care au răspuns cererii de contribuţii şi care au făcut referire în mod explicit în răspunsul lor la propunerile privind o protecţie împotriva soldului negativ au avut o atitudine pozitivă în privinţa acestor propuneri.

5.4.Avertismentele privind riscurile

(125)O altă măsură de abordare a riscurilor pentru clienţii de retail în ceea ce priveşte CFD-urile este aceea de a solicita furnizarea de avertismente standardizate şi eficace privind riscurile specifice firmelor, inclusiv informaţii privind procentul de pierderi ale conturilor clienţilor de retail. Astfel cum s-a observat anterior, mai multe ANC-uri au remarcat calitatea scăzută a avertismentelor privind riscurile furnizate clienţilor şi au raportat că adesea furnizorii de CFD-uri nu reuşesc să prezinte în mod clar caracterul de risc ridicat şi complex al produselor. În special, avertismentele privind riscurile nu explică în mod clar potenţialul pierderilor rapide care ar putea depăşi banii investiţi de clienţi sau mesajele sunt atenuate de modul în care sunt prezentate avertismentele sau prin declaraţii despre profiturile potenţiale.

(126)În răspunsurile lor la cererea de contribuţii, doar o mică parte dintre furnizori şi brokeri s-au opus introducerii unui avertisment standardizat privind riscurile. Unele firme au semnalat faptul că apreciază un procent de pierdere specific firmei în schimbul unui avertisment mai standardizat. Reprezentanţii consumatorilor au avut opinii mixte, întrucât aproape jumătate din răspunsuri au indicat faptul că aceştia sunt în favoarea unor măsuri mai stricte privind CFD-urile (de exemplu, o interdicţie). Reprezentanţii consumatorilor care au menţionat în mod explicit avertismentul privind riscurile în răspunsul lor au avut o atitudine pozitivă cu privire la propunere, atât timp cât aceasta este luată în considerare în combinaţie cu celelalte măsuri propuse.

(127)Avertismentele privind riscurile specifice firmelor prevăzute în prezenta decizie ar oferi clienţilor de retail informaţii esenţiale despre aceste produse specifice, şi anume procentul de conturi de retail care pierd bani atunci când tranzacţionează CFD-uri. Un studiu a constatat că un avertisment standardizat privind riscurile a îmbunătăţit semnificativ înţelegerea produsului de către clientul de retail, inclusiv posibilitatea de a pierde mai mulţi bani decât a investit şi probabilitatea de a obţine un profit (¹).

(¹)În special, înainte de a le fi prezentat avertismentul standardizat privind riscurile, 66 % dintre participanţii la studiu au afirmat cu exactitate că CFD-urile sunt mai riscante decât conturile de economii, obligaţiuni şi fondurile de indice, 50 % au afirmat cu exactitate că ar putea pierde mai mulţi bani decât au investit în CFD-uri, iar 54 % au precizat cu exactitate că majoritatea clienţilor îşi pierd banii utilizând aceste produse. După ce le-a fost prezentat avertismentul standardizat privind riscurile pe pagina web a firmei, studiul a constatat că 90 % dintre participanţi au descris cu exactitate profilul de risc al CFD-urilor (şi anume faptul că acestea sunt mai riscante decât activele descrise mai sus). Pentru clienţii care au declarat în mod incorect că toţi investitorii fac bani, probabilitatea ca un client să răspundă cu precizie (prin a afirma că cei mai mulţi investitori pierd bani) a fost de 91,5 %. Acest lucru indică faptul că avertismentele standardizate privind riscurile, inclusiv prezentarea de informaţii privind performanţa contului de client, pot îmbunătăţi în mod semnificativ înţelegerea clientului cu privire la produs. Din Mullett, T.L. & Stewart, N. (2017) The effect of risk warning content for contract for difference products. Document de lucru. Acest document a fost finanţat printr-un grant de cercetare publică, dar a fost dezvoltat în consultare cu UK-FCA.

(130)Pentru a avertiza investitorii cu privire la riscul pierderilor legate de investirea în CFD-uri, ESMA consideră că fiecare furnizor de CFD ar trebui să îşi informeze clienţii cu privire la procentul conturilor de tranzacţionare de CFD ale clienţilor săi care au pierdut bani în ultimele 12 luni. Pentru a se asigura că cifra este actualizată, acest calcul ar trebui actualizat trimestrial. Procentul arătat ar trebui prezentat într-o manieră simplă şi clară, ca parte a unui avertisment privind riscurile în fiecare comunicare a furnizorului.

(131)Pentru a determina dacă un cont a pierdut bani, trebuie să fie luate în considerare profiturile sau pierderile realizate şi nerealizate. Profitul şi pierderile realizate se referă la poziţiile CFD-urilor care au fost închise în perioada de calcul. Profitul şi pierderile nerealizate se referă la valoarea poziţiilor deschise la sfârşitul perioadei de calcul. Pentru a furniza o imagine completă a procentului conturilor care au avut ca rezultat un profit sau o pierdere, toate costurile legate de tranzacţionarea CFD-urilor ar trebui luate în considerare în calcul.

(133)Astfel cum s-a menţionat mai sus, aproape toţi furnizorii care au răspuns cererii de contribuţii au susţinut sau au avut o atitudine neutră faţă de un avertisment standardizat privind riscurile. Respondenţii care au avut o atitudine negativă fie au pus la îndoială eficacitatea unui avertisment privind riscurile sau nu au fost de acord cu procentele constatate de studiile ANC-urilor. O observaţie formulată frecvent este că firmele au solicitat o versiune mai simplificată a avertismentului privind riscurile care ar putea fi utilizată pentru comercializarea digitală de către firme.

(134)ESMA a luat în considerare posibilitatea de a solicita un avertisment generic privind riscurile, care să menţioneze doar riscul ca respectivii clienţi de retail să îşi piardă rapid banii din cauza efectului de levier al CFD-urilor, sau a unui avertisment mai specific privind riscurile bazat pe pierderile medii pentru clienţii de retail, pe baza studiilor ANC-urilor. Prima opţiune a fost eliminată deoarece nu atrage atenţia clienţilor de retail asupra riscurilor reale, specifice tranzacţionării de CFD-uri. Ultima opţiune a fost eliminată întrucât aceste studii nu reflectă nicio particularitate (de exemplu, o firmă care oferă numai anumite tipuri de CFD-uri). Deşi calculele specifice firmelor pot fi mai împovărătoare pentru furnizori decât un avertisment generic privind riscurile, în conformitate cu feedback-ul din cererea de contribuţii, ESMA consideră că acestea sunt necesare pentru a avertiza în mod corespunzător investitorii cu privire la riscul pierderilor.

5.5.Interzicerea beneficiilor monetare şi nemonetare

(137)O măsură definitivă de abordare a riscurilor legate de distribuţia CFD-urilor către clienţii de retail este o interdicţie a beneficiilor monetare (de exemplu aşa-numitele "bonusuri de tranzacţionare") şi anumite tipuri de beneficii nemonetare. Promoţiile financiare care oferă bonusuri sau alte stimulente pentru tranzacţionarea de CFD-uri deseori distrag atenţia clienţilor de retail de la natura cu risc ridicat a produselor de CFD-uri. Acestea atrag clienţi de retail, care altfel nu ar alege să investească în astfel de produse. Aceste beneficii sunt adesea dependente de depunerea banilor în cont de către clienţi sau de executarea unui anumit volum de tranzacţii.

(138)Cu toate acestea, interzicerea beneficiilor de către ESMA nu acoperă instrumentele de informare şi de cercetare oferite clienţilor de retail în măsura în care acestea se referă la CFD-uri (beneficii nemonetare excluse), întrucât acestea ar contribui la procesul de luare a deciziilor al clienţilor.

5.6.Proporţionalitatea generală

(140)ESMA a atins limita eficacităţii instrumentelor sale neobligatorii în acest domeniu. În acest context, în special în ceea ce priveşte guvernanţa produselor, ESMA recunoaşte, de asemenea, că principiile de guvernanţă a produselor fac parte deja din cultura de supraveghere a serviciilor financiare din Uniune. În noiembrie 2013, Autorităţile europene de supraveghere ("AES") au emis o poziţie comună privind "Procesele de monitorizare şi guvernanţă a produselor producătorilor", care stabileşte principii la nivel înalt aplicabile proceselor de monitorizare şi de guvernanţă ale instrumentelor financiare (¹). În februarie 2014, ESMA a emis un aviz cu privire la "Practicile în temeiul Directivei privind pieţele instrumentelor financiare (MiFID) pentru firmele care vând produse complexe" (²) şi, în martie 2014, a emis un aviz cu privire la "Produsele structurate de retail - bune practici pentru mecanismele de guvernanţă a produselor" (³). În plus, începând din martie 2007, în Regatul Unit există orientări care stabilesc principiile de guvernanţă a produselor (⁴).

(142)Măsura globală a ESMA este necesară şi proporţională pentru a aborda preocuparea identificată în legătură cu protecţia investitorilor. În general, se aşteaptă ca aceasta să reducă pierderile anormale şi semnificative cu care se confruntă clienţii de retail în ceea ce priveşte CFD-urile, precum şi să sporească nivelul de conştientizare în rândul clienţilor de retail cu privire la riscurile legate de aceste produse. Beneficiile obţinute din abordarea preocupării în legătură cu protecţia investitorilor identificată în modul propus depăşesc consecinţele potenţiale pentru furnizorii de CFD-uri, inclusiv prin costurile de punere în aplicare asociate cu respectarea acestor cerinţe şi o reducere potenţială a veniturilor furnizorilor de CFD-uri (prin volume mai scăzute de tranzacţionare, comisioane de tranzacţie plătite de clienţi şi pierderi mai mici ale clienţilor).

(143)În plus, măsura ESMA se va aplica la două luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Acest lucru implică o perioadă de preaviz de două luni de la publicarea oficială, care vizează echilibrarea intereselor clienţilor de retail cu privire la o reducere imediată a prejudiciului rezultat din tranzacţionarea curentă a CFD-urilor şi necesitatea de a acorda suficient timp participanţilor relevanţi pe piaţă pentru a-şi organiza şi a-şi modifica modelele de afaceri într-un mod ordonat.

6.MĂSURILE NU CREEAZĂ UN RISC DE ARBITRAJ DE REGLEMENTARE [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (3) LITERA (b) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(145)Având în vedere natura riscurilor identificate şi numărul şi tipul investitorilor afectaţi, precum şi măsurile naţionale propuse de mai multe state membre, măsura ESMA va asigura o abordare minimă comună în întreaga Uniune. De asemenea, ESMA a luat în considerare riscul ca furnizorii care oferă în prezent CFD-uri să poată încerca să ofere produse cu caracteristici comparabile, cum ar fi opţiuni, contracte futures, swapuri şi contracte forward pe rata dobânzii. Respondenţii la cererea de contribuţii au confirmat că există asemănări între CFD-uri şi aceste produse. Prin urmare, în timp ce contribuţiile ESMA se referă în principal la tranzacţionarea de CFD-uri, ESMA şi ANC-urile vor monitoriza îndeaproape dacă astfel de noi tendinţe de distribuţie dau naştere unor consecinţe negative similare în creştere pentru clienţii de retail şi dacă există astfel de eforturi din partea furnizorilor de opţiuni binare pentru a eluda aceste măsuri de intervenţie şi vor acţiona după cum este necesar.

(146)În plus, măsurile de intervenţie temporară ale ESMA se aplică tuturor furnizorilor de CFD-uri şi oricăror alte persoane care contribuie în mod conştient şi intenţionat la încălcarea măsurilor care intră în domeniul de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014. În timp ce domeniul de aplicare a entităţilor care intră sub incidenţa articolului 40 din regulamentul menţionat în ceea ce priveşte societăţile de administrare a fondurilor trebuie să fie abordat în cele din urmă la nivel legislativ pentru a îmbunătăţi certitudinea juridică (¹), ESMA a analizat domeniul de aplicare a arbitrajului de reglementare. EMA a stabilit că, având în vedere prejudiciul investitorului evidenţiat mai sus, măsurile propuse au un domeniu de aplicare suficient de larg şi, prin urmare, sunt capabile să abordeze preocuparea semnificativă în legătură cu protecţia investitorilor care rezultă din comercializarea, distribuţia sau vânzarea de CFD-uri.

(¹)ESMA a subliniat riscul arbitrajului de reglementare în avizul său privind impactul excluderii societăţilor de administrare a fondurilor din domeniul de aplicare a competenţelor de intervenţie în temeiul MiFIR din 12 ianuarie 2017 (ESMA50-1215332076-23), în care a exprimat preocupări cu privire la riscul de arbitraj de reglementare şi reducerea potenţială a eficacităţii viitoarelor măsuri de intervenţie care rezultă din excluderea anumitor entităţi din domeniul de aplicare a măsurilor relevante (societăţile de administrare ale OPCVM şi administratorii fondurilor de investiţii alternative). Comisia a propus modificări pentru a spori certitudinea juridică în acest sens prin modificarea Regulamentului (UE) nr. 600/2014 [COM(2017) 536/948972].

7.CONSULTARE ŞI INFORMARE [ARTICOLUL 40 ALINEATUL (3) LITERA (c) ŞI ALINEATUL (4) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014]

(147)Întrucât măsurile propuse se pot referi, într-o măsură limitată, la instrumente financiare derivate pe mărfuri agricole, ESMA a consultat organismele publice competente în supravegherea, administrarea şi reglementarea pieţelor agricole fizice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (²). ESMA a primit răspunsuri din partea Bundesministerium fur Ernahrung und Landwirtschaft (Germania), Ministerului Agriculturii (Letonia) şi Ministerului Agriculturii şi Pădurilor (Finlanda). Aceşti respondenţi nu au ridicat nicio obiecţie faţă de adoptarea măsurilor propuse.

Decizia 796/22-mai-2018 pentru restricţionarea temporară a contractelor pentru diferenţă în Uniune în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului

Jurnalul Oficial 136L