Decizia 67/22-dec-2025 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/696 de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în conformitate cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 6 Ianuarie 2026

Dată act: 22-dec-2025

Emitent: Comisia Europeana

(1)Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/696 a Comisiei (²) a acordat Irlandei o derogare în temeiul Directivei 91/676/CEE, permiţând Irlandei să împrăştie gunoi de grajd cu un conţinut de până la 250 kg de azot pe hectar pe an în exploataţii agricole alcătuite în proporţie de cel puţin 80 % din păşuni. În temeiul articolului 12 alineatul (3) din respectiva decizie de punere în aplicare, începând cu 1 ianuarie 2024, cantitatea de gunoi de grajd care poate fi împrăştiată pe teren este de 220 kg de azot pe hectar pe an în zonele cu scurgeri în ape poluate sau în ape expuse riscului de poluare sau care prezintă tendinţe de deteriorare. Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/696 se aplică până la 31 decembrie 2025.

(3)Cererile de derogare în temeiul Directivei 91/676/CEE ar trebui să fie justificate pe baza criteriilor obiective specificate la punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la directiva respectivă şi să se bazeze pe evaluările de mediu necesare în temeiul altor acte legislative ale Uniunii, în special pe cele necesare în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului (³) şi al Directivelor 2000/60/CE (⁴) şi 2001/42/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului (⁵).

(4)Impactul unei noi derogări şi impactul noului program de acţiune privind nitraţii trebuie, de asemenea, evaluate în contextul Directivei 92/43/CEE. În acest sens, hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-293/17 (⁶), care oferă o interpretare a articolului 6 alineatul (3) din directiva respectivă, impune ca proiectele care implică împrăştierea de îngrăşăminte pe terenuri şi păşunatul vitelor să facă obiectul unei evaluări corespunzătoare a efectelor acestora asupra siturilor în cauză, cu excepţia cazului în care împrejurări obiective permit să se excludă cu certitudine orice posibilitate ca proiectele respective, per se sau în combinaţie cu alte proiecte, să poată afecta în mod semnificativ siturile respective.

(5)În acelaşi timp, cauza pendinte C-531/24 (⁷), înaintată CJUE de către Înalta Curte a Irlandei la 1 august 2024, ridică semne de întrebare cu privire la interpretarea Directivei 91/676/CEE în ceea ce priveşte cerinţele care trebuie îndeplinite în temeiul Directivelor 92/43/CEE, 2000/60/CE şi 2001/42/CE în legătură cu acordarea de derogări în temeiul Directivei 91/676/CEE. În special, aceste semne de întrebare se referă la caracterul suficient şi adecvat al evaluărilor efectuate cu privire la programul de acţiune al Irlandei privind nitraţii pentru perioada 2022-2025 şi, în consecinţă, la valabilitatea derogărilor naţionale acordate în conformitate cu programul respectiv pentru a determina impactul acestora asupra mediului în ceea ce priveşte habitatele şi speciile protejate. Aspectele ridicate în cauza respectivă se referă, de asemenea, la aplicarea articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE şi la întrebarea dacă derogările nu ar cauza o deteriorare a stării unui corp de apă de suprafaţă sau nu ar pune în pericol obţinerea unei stări bune a apelor de suprafaţă sau a unui potenţial ecologic bun şi a unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă în conformitate cu Directiva 2000/60/CE.

(7)Interpretarea aspectelor specifice ale instrumentelor relevante ale dreptului Uniunii în domeniul mediului solicitată CJUE în cauza C-531/24 este esenţială pentru a permite Irlandei să identifice şi să efectueze evaluările necesare şi, în cele din urmă, să prezinte o cerere de derogare completă şi detaliată care să conţină o justificare pe baza criteriilor obiective specificate la punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE şi pentru a asigura conformitatea cu alte acte legislative ale Uniunii. Îndrumările CJUE pot avea, de asemenea, un impact direct asupra parametrilor pe care Comisia trebuie să îi evalueze şi să îi ia în considerare atunci când interpretează şi aplică aceste instrumente.

(9)Irlanda va trebui să finalizeze evaluările efectelor asupra mediului ale unei eventuale noi derogări, astfel cum se prevede în dreptul Uniunii, până la 31 decembrie 2028 cel târziu, pentru ca concluziile acestora să se reflecte în aplicarea Directivei 91/676/CEE şi a legislaţiei naţionale de transpunere, inclusiv pentru a prezenta o cerere completă şi aprofundată pentru orice derogare viitoare care să fie bazată pe toate evaluările necesare în conformitate cu îndrumările juridice ale Curţii.

(11)Datele furnizate de Irlanda în cadrul obligaţiei de raportare prevăzute la articolul 10 din Directiva 91/676/CEE arată că, pentru perioada 2020-2023, apele sunt, în general, de bună calitate. În acest sens, 99 % din staţiile de monitorizare a apelor subterane din Irlanda au înregistrat concentraţii medii de nitraţi sub 50 mg/l şi 78,5 % din acele staţii de monitorizare au înregistrat concentraţii medii de nitraţi sub 25 mg/l. Toate staţiile de monitorizare a apelor de suprafaţă din Irlanda au înregistrat concentraţii medii de nitraţi sub 50 mg/l şi 99,1 % din acele staţii de monitorizare au înregistrat concentraţii medii de nitraţi sub 25 mg/l. În plus, 27,5 % din staţiile de monitorizare a apelor de suprafaţă au raportat eutrofizare sau risc de eutrofizare. În ceea ce priveşte tendinţele pentru apele subterane, 29,7 % din staţiile de monitorizare a apelor subterane au raportat o creştere a concentraţiilor de nitraţi, 56,4 % au raportat tendinţe stabile, iar 13,8 % au raportat tendinţe descrescătoare. Referitor la tendinţele pentru apele de suprafaţă, 14,5 % din staţiile de monitorizare au raportat o creştere a concentraţiilor de nitraţi, 74,9 % au raportat tendinţe stabile, iar 10,6 % au raportat tendinţe descrescătoare.

(13)Producţia totală de gunoi de grajd a Irlandei a crescut în ultimii ani. Producţia de îngrăşăminte de origine animală provenite de la bovine, porcine şi ovine a crescut cu 2 %, 2 % şi, respectiv, 8 % din perioada 2016-2019 până în perioada 2020-2023. Suprafaţa terenurilor agricole utilizate a scăzut cu 3,4 % în perioada 2020-2023 comparativ cu perioada 2016-2019, iar încărcătura medie de azot din gunoiul de grajd în perioada 2020-2023 a fost de 120 kg de azot/ha, comparativ cu 113 kg de azot/ha în perioada 2016-2019. Împrăştierea de îngrăşăminte minerale pe bază de azot pe hectar de teren agricol utilizat a scăzut cu 2,2 % în perioada 2020-2023 comparativ cu perioada 2016-2019.

(15)La 8 august 2025, în conformitate cu articolul 17 din Directiva 92/43/CEE, Irlanda a transmis Comisiei raportul său privind punerea în aplicare a măsurilor luate în temeiul directivei respective. Raportul respectiv a inclus informaţii privind măsurile de conservare menţionate la articolul 6 alineatul (1) din directiva respectivă şi o evaluare a impactului măsurilor de conservare asupra stadiului de conservare a tipurilor de habitate naturale enumerate în anexa I la directiva respectivă şi a speciilor enumerate în anexa II la directiva respectivă, precum şi principalele rezultate ale supravegherii menţionate la articolul 11 din directiva respectivă.

(16)Ca urmare a evaluării la jumătatea perioadei efectuată în 2023 în conformitate cu articolul 12 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/696, în 2025 Irlanda şi-a consolidat programul de acţiune privind nitraţii pus în aplicare prin European Union (Good Agricultural Practice for Protection of Waters) Regulations 2025 (modificare) (⁸), inclusiv prin reducerea cantităţii permise de îngrăşăminte. De aceste măsuri de reglementare consolidate suplimentare ar trebui să se ţină seama la articolele 6-9 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/696. În plus, Irlanda a introdus, de asemenea, o schemă de sprijin pentru agricultură în favoarea apei, în valoare de 60 de milioane EUR, destinată fermierilor, pentru a aborda provocările legate de apă în agricultură. Schema respectivă include finanţarea măsurilor luate în exploataţiile agricole pentru a reduce levigarea nitraţilor şi eroziunea solului.

(18)În noul program de acţiune privind nitraţii, Irlanda propune creşterea capacităţii necesare de stocare a gunoiului de grajd lichid şi a apei murdare în unităţile zoothenice începând din 2028. Scopul este de a reduce riscul de pierderi din surse punctuale şi riscul de pierdere a nutrienţilor de pe terenuri şi de a permite împrăştierea la timp a unei cantităţi optime de nutrienţi atunci când culturile în creştere impun acest lucru. Aceste măsuri reflectă cunoştinţele actuale privind progresele realizate în domeniul creşterii vacilor de lapte şi al sistemelor agricole conexe, ceea ce indică faptul că volumul de gunoi de grajd lichid produs de vaca de lapte medie din Irlanda este cu 21 % mai mare decât valorile de reglementare existente, iar volumul de apă murdară produsă de o vacă de lapte este cu 43 % mai mare.

(19)Irlanda propune, de asemenea, măsuri suplimentare pentru a îmbunătăţi distribuţia nutrienţilor în fermele de lapte fragmentate prin aplicarea unei cantităţi permise mai reduse de nitraţi în cazul în care nu se poate demonstra că gunoiul de grajd este împrăştiat pe toate terenurile unei ferme, în loc să fie împrăştiat doar pe anumite zone. În fermele fragmentate, vacile de lapte pasc predominant pe terenul care poate fi accesat din sala de muls. Aceste terenuri pot primi astfel o proporţie mai mare de azot din gunoiul de grajd al fermei datorită proximităţii lor faţă de fermă. Deşi cantitatea permisă de nutrienţi a unei ferme se bazează pe suprafaţa totală de teren exploatată, este posibil ca distribuţia nutrienţilor în fermele fragmentate să nu se extindă la terenuri mai îndepărtate de fermă, din motive practice şi economice.

(22)Programul de acţiune privind nitraţii, adoptat în 2022, a determinat o reducere cu 10 % a cantităţilor permise de îngrăşăminte chimice cu azot pentru fermele care au beneficiat de derogare în 2022 şi o reducere suplimentară de 5 % în 2025. Cu toate acestea, cantitatea permisă pentru azotul chimic rămâne mai mare în cazul fermelor care beneficiază de derogare decât în cazul altor ferme. Un studiu recent din Irlanda, publicat de Teagasc în septembrie 2025, a concluzionat că reducerea cu 5 % a cantităţii maxime permise de azot chimic pentru fermele care beneficiază de derogare a dus la o scădere cu 2,4-3,3 % a levigării modelate a nitraţilor. Cea mai mare reducere s-a înregistrat în cazul fermelor cu cele mai mari cantităţi permise de azot chimic. Prin urmare, în bazinele de drenaj cu provocări persistente şi semnificative în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de reducere a încărcăturii de azot, pentru 2028 este adecvată o reducere suplimentară a cantităţilor permise de azot chimic în fermele care beneficiază de derogare, ca măsură de precauţie.

(23)Restricţionarea împrăştierii de îngrăşăminte chimice şi organice de-a lungul apelor de suprafaţă deschise este una dintre principalele măsuri prevăzute în Directiva 91/676/CEE. Zonele tampon pe care nu s-au împrăştiat îngrăşăminte măresc timpul de retenţie a nutrienţilor pe teren în ansamblu. Aceasta măreşte posibilitatea atât a reţinerii fosforului în sol, cât şi a denitrificării. Noul program de acţiune privind nitraţii interzice împrăştierea de îngrăşăminte chimice pe o rază de 3 m de la apele de suprafaţă, menţinând în acelaşi timp restricţia privind împrăştierea de îngrăşăminte organice sau de apă murdară pe o rază de 5 m de la apele de suprafaţă şi de 10 m în cazul în care terenul are o înclinaţie medie mai mare de 10 % către apă. În fermele care beneficiază de derogare, atât aportul de gunoi de grajd, cât şi cel de îngrăşăminte chimice sunt mai mari decât în alte ferme. Prin urmare, în bazinele de drenaj cu provocări persistente şi semnificative în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de reducere a încărcăturii de azot, pentru 2028 este adecvată o reducere suplimentară a cantităţilor permise de azot chimic în fermele care beneficiază de derogare, ca măsură de precauţie.

(25)Condiţiile privind reducerea îngrăşămintelor chimice şi zonele tampon pentru fermele care beneficiază de derogare din bazinele de drenaj cu provocări persistente şi semnificative legate de emisiile de azot ar trebui să se aplice în plus faţă de condiţiile aplicabile fermelor care beneficiază de derogare prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/696, inclusiv cele introduse prin prezenta decizie. Deosebit de importante sunt cerinţele privind stropirea cu var, înregistrarea în baza de date irlandeză privind îngrăşămintele, ratele de încărcare în afara unei raze de 30 km, calcularea echilibrului nutrienţilor, formarea obligatorie, normele specifice privind întreţinerea gardurilor vii într-un mod favorabil biodiversităţii şi conţinutul de proteine din concentratele furajere.

(28)Ţinând seama de circumstanţele specifice ale cazului şi de necesitatea de a asigura securitatea juridică şi robusteţea etapelor următoare, este oportun şi prudent să se prelungească în mod excepţional aplicarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/696 pentru o perioadă limitată de trei ani, sub rezerva unor condiţii suplimentare, astfel încât cadrul juridic pentru acordarea unei noi derogări Irlandei să poată fi clarificat, iar Irlandei să i se permită, în consecinţă, să adapteze evaluările şi cadrul său juridic la orientările care urmează să fie furnizate de CJUE.

Art. 1

1.Se introduce următorul articol 3a:

(1) Irlanda finalizează cât mai curând posibil şi cel târziu până la sfârşitul anului 2028 evaluările de mediu efectuate în temeiul articolului 6 alineatele (2) şi (3) din Directiva 92/43/CEE şi al articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE, ţinând seama de hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-531/24, şi, dacă este posibil în acelaşi interval de timp, pune în aplicare măsuri de atenuare, printre altele, prin intermediul programului de acţiune irlandez, pentru a se asigura că autorizaţiile nu subminează realizarea obiectivelor directivelor respective.

(3) Începând din 2026, Irlanda pune în aplicare măsuri pentru a se asigura că, în toate fermele de lapte cu terenuri distribuite pe o suprafaţă mai mare şi cu o rată foarte ridicată de încărcare pe terenul cel mai apropiat de exploataţia agricolă, denumit platforma de muls, gunoiul de grajd lichid provenit de la bovine produs în exploataţie este împrăştiat în afara platformei de muls şi pe toate terenurile fermei sau, în caz contrar, se aplică o cantitate permisă mai mică de îngrăşăminte chimice.

3.Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (3), al treilea şi al patrulea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

"Se adoptă un program de stropire cu var pentru fermă pe baza unui plan de gestionare a nutrienţilor şi a rezultatelor analizei solului. În cazul în care cerinţa privind varul prezentată în raportul de analiză a solului nu depăşeşte 5 tone pe hectar, cerinţa privind varul se aplică integral în termen de doi ani de la data emiterii raportului respectiv. În cazul în care cerinţa privind varul prezentată în raportul de analiză a solului depăşeşte 5 tone pe hectar, se aplică cel puţin 5 tone de var pe hectar în termen de doi ani de la data emiterii raportului respectiv.

4.La articolul 8, se adaugă următoarele alineate (6), (7) şi (8):

6.Se introduce următorul articol 9a:

(1) Începând cu 1 ianuarie 2028, rata maximă anuală de fertilizare a păşunilor cu îngrăşăminte chimice în exploataţiile care deţin o autorizaţie se reduce astfel încât, începând cu 2028, ratele să fie cu 5 % mai mici decât ratele publicate în programul de acţiune irlandez, astfel cum a fost implementat prin Instrumentul statutar nr. 42 din 2025, pus în aplicare prin European Union (Good Agricultural Practice for Protection of Waters) Regulation 2022, astfel cum a fost modificat. În cazul în care o revizuire a normelor de fertilizare stabileşte valori mai mici, se aplică aceste valori mai mici.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2028, în exploataţiile care deţin o autorizaţie, îngrăşămintele chimice nu se împrăştie pe păşunile situate la o distanţă mai mică de 4 metri de orice apă de suprafaţă, cu excepţia cazului în care programul de acţiune irlandez stabileşte cerinţe mai stricte, caz în care se aplică cerinţele mai stricte respective. De la 1 ianuarie 2028, îngrăşămintele organice, inclusiv gunoiul de grajd şi apa murdară, nu se împrăştie pe terenuri situate în aceleaşi zone la mai puţin de 8 metri de-a lungul oricărei ape de suprafaţă şi la mai puţin de 20 de metri de orice apă de suprafaţă în cazul în care terenul are o înclinaţie medie mai mare de 20 % spre apă, cu excepţia cazului în care programul de acţiune irlandez stabileşte cerinţe mai stricte, caz în care se aplică cerinţele mai stricte respective."

7.Articolul 11 se înlocuieşte cu următorul text:

(1) Autorităţile competente efectuează controale administrative cu privire la toate cererile de autorizare, pentru a evalua dacă se respectă condiţiile prevăzute la articolele 6-9a. În cazul în care se demonstrează că aceste condiţii nu sunt îndeplinite, cererea este respinsă, iar solicitantul este informat cu privire la motivele refuzului. În fiecare an, autorităţile competente efectuează controale administrative pentru cel puţin 10 % din exploataţiile cu păşuni care fac obiectul autorizaţiilor, în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor, tipul şi numărul de animale şi producţia şi exportul de gunoi de grajd.

(2) Pe baza analizei riscurilor, autorităţile competente stabilesc un program de inspecţii pe teren la exploataţiile cu păşuni care fac obiectul autorizaţiilor, care se desfăşoară cu o frecvenţă corespunzătoare, luându-se în considerare rezultatele controalelor din anii precedenţi şi rezultatele controalelor generale aleatorii privind legislaţia de transpunere a Directivei 91/676/CEE, precum şi orice alte informaţii care ar putea indica nerespectarea condiţiilor prevăzute la articolele 6-9a. În fiecare an, inspecţiile pe teren se efectuează în cel puţin 10 % din exploataţiile cu păşuni care fac obiectul autorizaţiilor, pentru a evalua dacă se respectă condiţiile prevăzute la articolele 6-9a.

9.Articolul 14 se înlocuieşte cu următorul text: