Decizia 2974/29-nov-2024 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile industriale, pentru sectorul instalaţiilor de forjare şi al turnătoriilor

Termeni generali

Termen utilizat

Definiţie

Articol turnat

O piesă metalică, produsă printr-un proces de turnare, care este ejectată sau scoasă dintr-o matriţă.

Procesul de turnare

Turnarea metalului topit în cavitatea unei matriţe. Ulterior, metalul topit este lăsat să se solidifice.

Turnare centrifugală

Metalul topit este turnat într-o matriţă rotativă preîncălzită, plasată vertical sau orizontal, în funcţie de forma produsului. După turnare, matriţa se roteşte în jurul axei sale centrale, creând o forţă centrifugă care deplasează metalul topit spre periferie, forţându-l să se depună pe pereţii matriţei.

Emisii dirijate

Emisiile de poluanţi în mediu prin orice tip de conducte, ţevi, coşuri etc.

Deşeuri metalice curate

Deşeuri metalice care prezintă cel puţin toate caracteristicile următoare:

- fără impurităţi nemetalice;

- fără părţi de deşeuri galvanizate, grunduite sau vopsite;

- fără ulei şi grăsimi;

- fără materiale provenind din părţile metalice ale dispozitivelor explozive;

- fără oţel de scule, oţel inoxidabil sau oţeluri aliate cu crom, cu excepţia deşeurilor destinate turnătoriilor de oţel;

- pentru turnătoriile de fier şi oţel, fără părţi de deşeuri metalice neferoase.

Termenul "fără" înseamnă că impurităţile reziduale sunt prezente la un nivel atât de scăzut încât nu afectează negativ performanţa de mediu (de exemplu, emisii crescute de COVT, de compuşi PCDD/PCDF şi/sau de metale grele) şi funcţionarea/siguranţa instalaţiei.

Procese de întărire la rece

Procese de solidificare pentru forme şi miezuri în care liantul nisipului se întăreşte la temperatura ambiantă. Solidificarea începe imediat după introducerea în amestec a ultimei componente a formulei liantului nisipului.

Turnare continuă

Metalul topit este turnat într-o matriţă răcită cu apă care este deschisă în partea de jos sau pe partea laterală. Prin răcire intensivă, partea exterioară a produsului metalic se solidifică în timp ce este scoasă încet din matriţă. Ulterior, produsul (de exemplu, bare, tuburi, profile) este tăiat la lungimea dorită a produsului respectiv.

Măsurare continuă

Măsurarea cu ajutorul unui sistem de măsurare automată instalat permanent în cadrul amplasamentului.

Fabricarea miezurilor

Producţia de miezuri care pot fi solide sau tubulare. Miezurile se introduc în matriţă pentru a asigura cavităţile interioare sau o parte a formei exterioare a piesei turnate înainte de îmbinarea jumătăţilor matriţei.

Emisii difuze

Emisii nedirijate în aer. Emisiile difuze cuprind emisiile fugitive şi nefugitive.

Evacuare directă

Evacuarea apelor uzate într-un corp de apă receptor fără epurarea prealabilă a acestora.

Zgură

Substanţe solide formate în timpul topirii sau menţinerii metalului la suprafaţa metalului topit, de exemplu prin oxidare în aer.

Instalaţie existentă

Instalaţie care nu este o instalaţie nouă.

Materii prime

Orice intrare de metal în procesul de producţie din instalaţiile de forjare.

Finisare

În turnătorii, aceasta include o serie de operaţiuni mecanice efectuate după procesul de turnare, inclusiv debavurarea fină, tăierea abrazivă, dăltuirea, împâslirea, debavurarea grosieră, şlefuirea cu alunecare, împroşcarea cu alice metalice şi sudarea.

În instalaţiile de forjare, aceasta include debavurarea grosieră, debavurarea fină, prelucrarea, debitarea şi aşchierea.

Gaze de ardere

Gazele de evacuare care părăsesc unitatea de ardere.

Forjarea

Un proces de deformare şi modelare a metalelor prin încălzire şi cu ajutorul ciocanelor (de exemplu pneumatice, acţionate cu abur, mecanice, electrice, hidraulice).

Procesul de turnare cu matriţă completă

Tehnică de modelare care utilizează un model de spumă din polimeri expandaţi (de exemplu, polistiren expandat) încorporat în nisip liat chimic. Modelul de spumă se evaporă în timpul turnării. Acest proces este utilizat, în general, pentru articole turnate de dimensiuni mari.

Procese de întărire cu gaz

Procese de întărire pentru miezuri în care un catalizator sau un întăritor în formă gazoasă se injectează în cutia de miez.

Turnare gravitaţională în matriţă

Metalul topit este turnat direct dintr-o oală de turnare într-o matriţă sub efectul gravitaţiei. După solidificare, se deschide matriţa şi se scoate piesa turnată din metal.

Nisip verde

Amestec de nisip, argilă (de exemplu, bentonită) şi aditivi (de exemplu, praf de cărbune, lianţi din cereale) utilizat pentru fabricarea formei.

Substanţe periculoase

Substanţă periculoasă astfel cum este definită la articolul 3 punctul 18 din Directiva 2010/75/UE.

Tratament termic

Un proces termic în care piesele turnate (în turnătorii) sau piesele de lucru (în instalaţiile de forjare) sunt încălzite sub punctul lor de topire pentru a le îmbunătăţi proprietăţile fizice.

Turnare sub înaltă presiune în matriţă

Metalul topit este injectat sub presiune în cavitatea unei matriţe etanşate şi este menţinut în aceasta cu o forţă puternică de comprimare până când metalul se solidifică. După solidificare, se deschide matriţa şi se scoate piesa turnată din metal.

Procese de întărire la cald

Procese de întărire pentru miezuri sau forme în care liantul nisipului se întăreşte într-o cutie de miez încălzită sau într-un model încălzit, ambele fiind fabricate din metal sau lemn.

Evacuare indirectă

O evacuare care nu este o evacuare directă.

Deşeuri interne

Deşeurile interne constau în jgheaburi, înălţătoare, piese turnate defecte şi alte piese metalice produse în cadrul instalaţiei.

Preîncălzirea oalei de turnare

Oalele de turnare utilizate pentru a transfera metalul topit dintr-un cuptor de topire în procesul de turnare sunt preîncălzite la o temperatură controlată pentru a usca oala de turnare după preparare, pentru a reduce la minimum şocul termic şi uzura refractară în timpul turnării şi pentru a reduce pierderile de temperatură a metalului topit.

Ieşire de metal lichid

Cantitatea de metal lichid produsă în cuptoarele de topire.

Turnare cu spumă pierdută

Modelele de spumă ale părţilor care urmează să fie turnate, fabricate din polimeri expandaţi (de exemplu, polistiren expandat) sunt produse utilizând maşini automate de mulare şi sunt asamblate împreună în clustere. Ulterior, clusterele sunt încorporate în nisip neliat. La turnare, metalul topit produce piroliza polistirenului expandat şi umple spaţiul eliberat de acesta.

Turnare sub joasă presiune în matriţă

Metalul topit este transferat dintr-un cuptor etanş la aer printr-un tub ascendent într-o matriţă. Metalul topit este împins în sus în matriţă sub o presiune scăzută a gazului. După solidificare, presiunea gazului este eliberată astfel încât să permită metalului topit aflat în tubul ascendent să curgă înapoi în cuptor, se deschide matriţa şi se scoate piesa turnată.

Modernizare semnificativă a instalaţiei

O modificare semnificativă a proiectării sau a tehnologiei unei instalaţii, care implică adaptări majore sau înlocuiri ale proceselor şi/sau ale tehnicii (tehnicilor) de reducere a emisiilor, precum şi ale echipamentelor asociate.

Debit masic

Masa unei substanţe sau a unui parametru dat care este emisă de-a lungul unei perioade determinate.

Topirea metalului

Producerea de metal topit feros sau neferos cu ajutorul cuptoarelor. Aceasta include, de asemenea, topirea deşeurilor generate la faţa locului şi conservarea termică a metalului topit în cuptoare.

Formare

Fabricarea unei forme în care va fi turnat metalul topit. Aceasta include, de asemenea, fabricarea de modele.

Nisip natural

Amestec compus din nisip silicios (de exemplu 85 %), argilă (de exemplu 15 %) şi apă. În general, nu se adaugă alţi aditivi în amestec.

Instalaţie nouă

O instalaţie autorizată pentru prima dată pe amplasamentul instalaţiei după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuirea integrală a unei instalaţii după publicarea prezentelor concluzii privind BAT.

Fier nodular

Fontă cu grafit nodular/sferoidal, cunoscută sub denumirea de fontă ductilă.

Nodularizare

Tratarea fontei topite cu magneziu sau cu un element din grupa pământurilor rare pentru a transforma particulele de carbon într-o formă nodulară/sferoidală.

Măsurare periodică

Măsurare efectuată la anumite intervale de timp prin metode manuale sau automate.

Încălzire/reîncălzire

O succesiune de etape ale procesului termic utilizate pentru a creşte temperatura materiilor prime înainte de ciocănire.

Substanţe chimice de prelucrare

Substanţele şi/sau amestecurile, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, care sunt utilizate în proces(e). Substanţele chimice de prelucrare pot conţine substanţe periculoase şi/sau substanţe care prezintă motive de îngrijorare deosebită.

Rafinarea oţelului

Procesul de tratare a oţelului pentru eliminarea carbonului (decarburare) din fontă brută (rafinare primară), urmat de îndepărtarea impurităţilor.

Reziduu

Substanţa sau obiectul generat prin activităţile care intră în domeniul de aplicare ale prezentelor concluzii privind BAT ca deşeu sau produs secundar.

Reutilizarea nisipului

Procesul de reutilizare a nisipului într-o turnătorie după recondiţionarea sau regenerarea acestuia.

Recondiţionarea nisipului

Orice operaţiune mecanică efectuată la instalaţie pentru reutilizarea nisipului crud şi/sau natural. Aceasta include verificarea, îndepărtarea metalelor străine, separarea şi îndepărtarea particulelor fine şi a aglomeratelor supradimensionate. Nisipul este apoi răcit şi trimis spre depozitare/reutilizare.

Regenerarea nisipului

Orice operaţiune mecanică şi/sau termică efectuată la instalaţie pentru reutilizarea nisipului liat chimic sau mixt. Aceasta include o etapă mecanică iniţială (de exemplu, strivire, verificare) urmată de procese mecanice (de exemplu, roată de măcinare, tambur de impact) şi/sau termice (de exemplu, pat fluidizat, cuptoare rotative) în vederea îndepărtării lianţilor reziduali.

Receptori sensibili

Zonele care necesită protecţie specială, cum ar fi:

- zonele rezidenţiale;

- zonele în care se desfăşoară activităţi umane (de exemplu, locuri de muncă, şcoli, centre de îngrijire de zi, zone de agrement, spitale sau centre de îngrijire şi asistenţă situate în apropiere).

Scorie

Substanţe lichide care nu se dizolvă în metale lichid, dar se separă uşor de acestea şi formează un strat separat pe metalul lichid din cauza densităţii lor mai mici. Scoria este formată prin oxidarea elementelor nemetalice prezente în încărcătura metalică.

Substanţe care prezintă motive de îngrijorare deosebită

Substanţele care îndeplinesc criteriile menţionate la articolul 57 şi sunt incluse în lista substanţelor candidate care prezintă motive de îngrijorare deosebită, în conformitate cu Regulamentul REACH [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (³)].

Apă din scurgeri de pe suprafeţe

Apă din precipitaţii, care curge pe pământ sau pe suprafeţe impermeabile, cum ar fi străzi pavate şi zone de depozitare, acoperişuri etc., şi nu se infiltrează în sol.

Tratarea metalului topit

Operaţiuni de rafinare în procesele de topire a aluminiului, care includ degazarea, recoacerea de afinare structurală şi fluxarea. Degazarea (şi anume, îndepărtarea hidrogenului dizolvat cu ajutorul azotului) se combină adesea cu curăţarea (şi anume, îndepărtarea metalelor alcaline sau a metalelor alcaline pământoase, cum ar fi Ca) cu ajutorul gazului Cl2.

Medie pe oră (sau pe jumătate de oră)

O medie pe oră (sau pe jumătate de oră) este considerată valabilă atunci când sistemul de măsurare automată nu este în revizie sau defect.

(³) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

Poluanţi şi parametri

Termen utilizat

Definiţie

Amine

Termen colectiv pentru derivaţii amoniacului în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen au fost înlocuiţi cu o grupare alchil sau aril.

AOX

Compuşii organici halogenaţi adsorbabili, exprimaţi drept Cl, includ clorul, bromul şi iodul legaţi organic şi adsorbabili.

Arseniu

Suma, exprimată ca As, a arseniului şi a compuşilor acestuia, dizolvaţi sau legaţi de particule.

B[]P

Benzo[]piren;

BOD5

Consum biochimic de oxigen. Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea biochimică a materiei organice şi/sau anorganice la 5 (BOD5) zile.

Cd

Suma, exprimată sub forma Cd, a cadmiului şi a compuşilor acestuia, dizolvaţi sau legaţi de particule

Cl2

Clor elementar.

CO

Monoxid de carbon.

CCO

Consum chimic de oxigen. Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea chimică totală a materiei organice la dioxid de carbon cu ajutorul bicromatului. CCO este un indicator al concentraţiei masice a compuşilor organici.

Cr

Suma, exprimată sub formă de Cr, a cromului şi a compuşilor acestuia, dizolvaţi sau legaţi de particule.

Cu

Suma, exprimată sub formă de Cu, a cuprului şi a compuşilor acestuia, dizolvaţi sau legaţi de particule.

Pulberi

Total de particule în suspensie (în aer).

Fe

Suma, exprimată ca Fe, a fierului şi a compuşilor acestuia, dizolvaţi sau legaţi de particule.

HCl

Acid clorhidric.

HF

Acid fluorhidric.

Hg

Suma, exprimată ca Hg, a mercurului şi a compuşilor acestuia, dizolvaţi sau legaţi de particule

HOI

Indice de hidrocarburi. Suma compuşilor care pot fi extraşi cu un solvent pe bază de hidrocarburi (inclusiv hidrocarburi alifatice cu catenă lungă sau cu catenă ramificată, aliciclice, aromatice sau aromatice substituite cu radical alchil).

Mg

Magneziu.

MgO

Oxid de magneziu.

MgS

Sulfură de magneziu.

MgSO4

Sulfat de magneziu.

Ni

Suma, exprimată ca Ni, a nichelului şi a compuşilor acestuia, dizolvaţi sau legaţi de particule.

NOX

Suma, exprimată ca NO2, a monoxidului de azot (NO) şi a dioxidului de azot (NO2).

PCDD/PCDF

Dibenzo-para-dioxine policlorurate/dibenzofurani policloruraţi (PCDD/PCDF).

Indice de fenol

Suma compuşilor fenolici, exprimată drept concentraţie a fenolului şi măsurată conform EN ISO 14402.

Pb

Suma, exprimată ca Pb, a plumbului şi a compuşilor acestuia, dizolvaţi sau legaţi de particule (în apă).

Suma dintre plumb şi compuşii acestuia, exprimată ca Pb (în aer).

SO2

Dioxid de sulf.

COT

Carbonul organic total, exprimat sub formă de C (în apă), cuprinde toţi compuşii organici.

MTS

Materii solide totale în suspensie. Concentraţia masică a tuturor materiilor solide în suspensie (în apă), măsurată prin filtrare cu ajutorul unor filtre din fibră de sticlă şi prin gravimetrie.

Azot total (NT)

Azotul total, exprimat ca N, cuprinde azotul din amoniacul liber şi din azotul amoniacal (NH4-N), din nitriţi (NO2-N), din nitraţi (NO3-N) şi din compuşii organici cu azot.

COVT

Carbon organic volatil total, exprimat sub formă de C (în aer).

COV

Compus organic volatil, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 45 din Directiva 2010/75/UE.

Zn

Suma, exprimată ca Zn, a zincului şi a compuşilor acestuia, dizolvaţi sau legaţi de particule.

Acronim

Definiţie

CBC

Cubilou cu aer rece (Cold blast cupola)

SGSC

Sistem de gestionare a substanţelor chimice

CMR

Cancerigen, mutagen sau toxic pentru reproducere.

CMR 1A

Substanţă CMR din categoria 1A, astfel cum este definită în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, cu modificările ulterioare, şi anume pe care sunt aplicate frazele de pericol H340, H350, H360.

CMR 1B

Substanţă CMR din categoria 1B, astfel cum este definită în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, astfel cum a fost modificat, şi anume pe care sunt aplicate frazele de pericol H340, H350, H360.

CMR 2

Substanţă CMR din categoria 2, astfel cum este definită în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, cu modificările ulterioare, şi anume pe care sunt aplicate frazele de pericol H341, H351, H361.

DMEA

N,N-Dimetilmetilamină

CAE

Cuptor cu arc electric

SMM

Sistem de management de mediu

ESP

Precipitator electrostatic

HBC

Cubilou cu aer cald (Hot blast cupola)

HPDC

Turnare sub înaltă presiune în matriţă (High-pressure die-casting)

MNF

Metal neferos

EOM

Eficienţa operaţională a materialelor

OTNOC

Condiţii de funcţionare altele decât cele normale

TEA

Trietilamină

unde ER

:

: concentraţia emisiilor la nivelul de referinţă al oxigenului OR;

OR

:

nivelul de referinţă al oxigenului (% în volum);

EM

:

concentraţia măsurată a emisiilor;

OM

:

nivelul măsurat al oxigenului (% în volum).

Tip de măsurare

Perioada de calculare a valorilor medii

Definiţie

Continuă

Medie zilnică

Valoarea medie pe o perioadă de o zi, bazată pe mediile valabile pe oră sau pe jumătate de oră.

Periodică

Medie pe perioada de prelevare

Valoarea medie a trei eşantionări/măsurări consecutive de cel puţin 30 de minute fiecare (⁴).

(⁴) Pentru orice parametru în cazul căruia, ca urmare a unor limitări legate de prelevare sau de analiză şi/sau a condiţiilor de exploatare (de exemplu, procesele discontinue), o prelevare/măsurare de 30 de minute şi/sau o medie de trei prelevări/măsurări consecutive este inadecvată, se poate utiliza o procedură de prelevare/măsurare mai reprezentativă. În cazul PCDD/PCDF, se aplică o singură perioadă de prelevare de 6-8 ore.

nivelul consumului de energie

:

cantitatea totală de căldură (generată din surse de energie primară) şi de energie electrică consumate de procesul sau procesele relevante (topire şi menţinere la o anumită temperatură, preîncălzirea oalei de turnare) în turnătorii, exprimată în kWh/an; şi

nivelul de activitate

:

cantitatea totală de metal lichid la ieşire, exprimată în t/an.

nivelul consumului de energie

:

cantitatea totală de căldură (generată din surse de energie primară) şi de energie electrică consumate în instalaţiile de forjare, exprimată în kWh/an şi

nivelul de activitate

:

cantitatea totală de materie primă, exprimată în t/an.

nivelul consumului de apă

:

cantitatea totală de apă consumată de instalaţie, mai puţin:

- apa reciclată şi reutilizată;

- apa de răcire utilizată în sistemele de răcire cu circuit deschis; şi

- apa pentru uz casnic,

exprimată în m³/an şi

nivelul de activitate

:

cantitatea totală de metal lichid la ieşire, exprimată în t/an.

nivelul de eliminare a deşeurilor

:

cantitatea totală de deşeuri trimisă spre eliminare, exprimată în kg/an; şi

nivelul de activitate

:

cantitatea totală de metal lichid la ieşire, exprimată în t/an.

rată de turnare reuşită

:

cantitatea totală de piese turnate finale produse în instalaţie fără defecte, exprimată în t/an; şi

nivelul de activitate

:

cantitatea totală de metal lichid la ieşire, exprimată în t/an.

cantitatea de nisip reutilizată

:

cantitatea totală de nisip reutilizată, provenită din recondiţionare sau regenerare, exprimată în t/an; şi

cantitatea totală de nisip utilizată

:

cantitatea totală de nisip utilizată, exprimată în t/an.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

a

Elaborarea şi punerea în aplicare a unui plan pentru prevenirea şi controlul scurgerilor şi al deversărilor

SMM (a se vedea BAT 1) include un plan pentru prevenirea şi controlul scurgerilor şi al deversărilor care cuprinde, fără a se limita la acestea:

- planuri în caz de incidente pe amplasament, pentru deversări mici şi mari;

- identificarea rolurilor şi a responsabilităţilor persoanelor implicate;

- asigurarea faptului că personalul conştientizează aspectele legate de mediu şi este instruit pentru a preveni şi a gestiona incidentele de deversare;

- identificarea zonelor cu risc de deversări şi/sau scurgeri de materiale periculoase şi de substanţe care prezintă motive de îngrijorare deosebită şi clasificarea acestora în funcţie de risc;

- identificarea echipamentelor adecvate de izolare şi curăţare a deversărilor şi asigurarea periodică a faptului că acestea sunt disponibile, sunt în bună stare de funcţionare şi se află aproape de punctele în care se pot produce aceste incidente;

- orientări privind gestionarea deşeurilor pentru deşeurile rezultate din controlul deversărilor;

- inspecţii periodice (cel puţin anuale) ale zonelor de depozitare şi de manipulare, testarea şi calibrarea echipamentelor de detectare a scurgerilor şi eliminarea rapidă a scurgerilor de la supape, garnituri, flanşe etc.

Nivelul de detaliere al planului va fi, în general, corelat cu natura, dimensiunea şi complexitatea instalaţiei, precum şi cu tipul şi cantitatea de lichide utilizate.

b

Structurarea şi gestionarea zonelor de prelucrare şi a zonelor de depozitare a materiilor prime

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- podea impermeabilă (de exemplu, cimentată) pentru zonele de prelucrare şi pentru depozitele de deşeuri/materii prime;

- depozitarea separată a diferitelor tipuri de materii prime, în apropierea liniilor de producţie; acest lucru poate fi realizat prin utilizarea, de exemplu, a compartimentelor sau containerelor în zonele de depozitare, precum şi a buncărelor.

Aplicabilitate generală.

c

Prevenirea contaminării apei din scurgeri de pe suprafeţe

Zonele de producţie şi/sau zonele în care se depozitează sau se manipulează substanţe chimice de proces, reziduuri sau deşeuri sunt protejate de apa din scurgerile de pe suprafeţe. Acest lucru se realizează utilizând cel puţin următoarele tehnici:

- jgheaburi şi/sau o bordură exterioară în jurul instalaţiei;

- acoperişuri cu jgheaburi în zonele de prelucrare şi/sau de depozitare.

Aplicabilitate generală.

d

Colectarea apei potenţial contaminate din scurgeri de pe suprafeţe

Apa din scurgeri de pe suprafeţe din zonele potenţial contaminate se colectează separat şi se evacuează numai după luarea unor măsuri adecvate, de exemplu, monitorizare, epurare, reutilizare.

Aplicabilitate generală.

e

Manipularea şi depozitarea în condiţii de siguranţă a substanţelor chimice de proces

Sunt incluse următoarele:

- depozitarea în zone acoperite şi ventilate, cu podele impermeabile la lichidele în cauză;

- utilizarea de tăvi sau pivniţe etanşe la ulei pentru staţiile hidraulice şi pentru echipamentele lubrifiate cu ulei sau grăsimi;

- colectarea lichidului vărsat;

- zonele de încărcare/descărcare a substanţelor chimice de proces, a lubrifianţilor şi a substanţelor de acoperire etc. se proiectează şi se construiesc astfel încât eventualele scurgeri şi deversări să fie ţinute sub control şi trimise la tratament la faţa locului (a se vedea BAT 36) sau în afara amplasamentului;

- lichidele foarte inflamabile (de exemplu, formiatul de metil, TEA, DMEA, acoperirile matriţelor care conţin alcool) sunt depozitate separat de substanţele incompatibile (de exemplu, oxidanţi) în zone de depozitare închise şi bine ventilate.

Aplicabilitate generală.

f

Buna organizare internă

Un set de măsuri care vizează prevenirea sau reducerea generării de emisii (de exemplu, întreţinerea periodică şi curăţarea echipamentelor, a suprafeţelor de lucru, a podelelor şi a rutelor de transport, precum şi izolarea şi curăţarea rapidă a oricăror scurgeri).

Aplicabilitate generală.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Tehnici de gestionare

a.

Planul pentru eficienţă energetică şi auditurile energetice

Un plan privind eficienţa energetică face parte din SMM (a se vedea BAT 1) şi implică definirea şi monitorizarea consumului specific de energie al activităţii/proceselor (de exemplu kWh/t de metal lichid), stabilirea de obiective în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi punerea în aplicare a unor acţiuni pentru atingerea acestor obiective.

Se efectuează audituri (şi ca parte a SMM, a se vedea BAT 1) cel puţin o dată pe an pentru a se asigura că obiectivele planului pentru eficienţa energetică sunt îndeplinite şi că recomandările auditurilor sunt monitorizate şi puse în aplicare.

Planul privind eficienţa energetică poate fi integrat în planul general pentru eficienţă energetică al unei instalaţii mai mari (de exemplu, activităţi de tratare a suprafeţei).

Nivelul de detaliere al planului pentru eficienţă energetică, al auditurilor şi al bilanţului vor fi legate, în general, de natura, dimensiunea şi complexitatea instalaţiei şi de tipurile de surse de energie utilizate.

b.

Bilanţul energetic

Întocmirea unui bilanţ energetic o dată pe an, care să furnizeze o defalcare a consumului şi producţiei de energie (inclusiv a exportului de energie) în funcţie de tipul de sursă de energie, de exemplu:

- consum de energie: energie electrică, gaze naturale, energie din surse regenerabile, căldură şi/sau răcire importată;

- producţia de energie: energie electrică şi/sau abur.

Sunt incluse aici:

- definirea limitelor energetice ale proceselor;

- informaţii privind consumul de energie, exprimat ca energie furnizată;

- informaţii privind energia exportată din instalaţie;

- informaţii privind fluxul energetic (de exemplu, diagrame Sankey sau bilanţuri energetice) care indică modul de utilizare a energiei pe tot parcursul proceselor.

Selectarea şi optimizarea procesului şi a echipamentelor

c.

Utilizarea tehnicilor generale de economisire a energiei

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- întreţinerea şi controlul arzătorului;

- motoare eficiente din punct de vedere energetic;

- iluminare eficientă din punct de vedere energetic;

- optimizarea sistemelor de distribuţie a aburului şi a aerului comprimat;

- inspecţia şi întreţinerea periodică a sistemelor de distribuţie a aburului pentru a preveni sau a reduce scurgerile de abur;

- sistemele de comandă a proceselor;

- utilizarea de variatoare de viteze;

- optimizarea aerului condiţionat şi a încălzirii clădirilor.

Aplicabilitate generală.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

a.

Amplasarea corespunzătoare a echipamentelor şi clădirilor

Creşterea distanţei dintre sursa de emisie şi punctul receptor, prin utilizarea clădirilor ca ecrane de zgomot şi prin reamplasarea echipamentelor şi/sau a deschiderilor clădirilor.

În cazul instalaţiilor existente, se poate ca reamplasarea echipamentelor şi a deschiderilor clădirilor să nu fie posibilă din cauza lipsei de spaţiu şi/sau a costurilor excesive.

b.

Măsuri operaţionale

Printre acestea se numără cel puţin următoarele:

- inspectarea şi întreţinerea echipamentelor;

- închiderea uşilor şi a ferestrelor zonelor închise, dacă este posibil, sau utilizarea uşilor cu autoînchidere;

- exploatarea echipamentelor de către personal cu experienţă;

- evitarea desfăşurării activităţilor generatoare de zgomot pe timpul nopţii, dacă este posibil;

- dispoziţii privind controlul zgomotului în timpul activităţilor de producţie şi de întreţinere, de transport şi de manipulare a materiilor prime şi a materialelor, de exemplu reducerea numărului de operaţiuni de transfer de materiale, reducerea înălţimii de la care bucăţile cad pe suprafeţe dure.

Aplicabilitate generală.

c.

Echipamente silenţioase

Sunt incluse motoarele cu acţionare directă; compresoare, pompe şi ventilatoare silenţioase; echipamente de transport silenţioase.

d.

Echipamente de control al zgomotului

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- utilizarea reductoarelor de zgomot;

- utilizarea izolării acustice a echipamentelor;

- izolarea într-o incintă a echipamentelor şi proceselor zgomotoase (de exemplu, descărcarea materiilor prime, ciocănire, compresoare, ventilatoare, scoatere din forma de turnare, finisare);

- utilizarea de materiale de construcţii cu proprietăţi înalte de izolare fonică (de exemplu, pentru pereţi, acoperişuri, ferestre, uşi).

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată din cauza lipsei de spaţiu.

e.

Reducerea zgomotului

Introducerea unor bariere între sursele de emisie şi punctele receptoare (de exemplu, pereţi de protecţie, rambleuri).

Aplicabilă numai la instalaţiile existente, întrucât instalaţiile noi ar trebui să fie proiectate astfel încât să nu necesite aplicarea acestei tehnici. În cazul instalaţiilor existente, se poate ca introducerea de bariere să nu fie posibilă din cauza lipsei de spaţiu.

Substanţă/Parametru

Proces(e)/Sursă (surse)

Tipul de turnătorie/de cuptor

Standard(e)

Frecvenţă minimă de monitorizare (⁵)

(⁵) În măsura în care este posibil, măsurările se efectuează în etapa procesului în care se înregistrează nivelul cel mai ridicat de emisii preconizat în condiţii normale de funcţionare.

Monitorizare asociată cu

Amine

Modelare cu forme pierdute şi fabricarea miezurilor (⁶)

(⁶) Monitorizarea se aplică în procedeul cold-box numai atunci când se utilizează amine.

Toate

Nu sunt disponibile standarde EN

O dată pe an

BAT 26

Benzen

Modelare cu forme pierdute şi fabricarea miezurilor (⁷)

(⁷) Monitorizarea se aplică numai atunci când se utilizează lianţi aromatici/substanţe chimice aromatice sau când se utilizează procesul de turnare cu matriţă completă.

Toate

Nu sunt disponibile standarde EN

BAT 26

Turnare, răcire şi scoatere din forma de turnare prin metoda formelor pierdute, inclusiv procesul de turnare cu matriţă completă (⁷)

BAT 27

B[]P

Topirea metalului (⁸)

(⁸) Monitorizarea se aplică numai atunci când se identifică substanţa/parametrul vizat(ă) ca fiind relevant(ă) în fluxul de gaze reziduale, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

Fontă

Nu sunt disponibile standarde EN

O dată pe an

-

Monoxid de carbon (CO)

Tratament termic (⁹)

(⁹) Monitorizarea nu se aplică în cazul în care se utilizează exclusiv energie electrică.

Toate

EN 15058

O dată pe an

BAT 24

Topirea metalului

Fontă: Cuptoare CBC, HBC şi rotative

BAT 38

MNF (⁹)

BAT 43

Pulberi

Tratament termic (⁸)

Toate

EN 13284-1 (¹¹) (¹²)

(¹¹) Dacă măsurătorile sunt continue, se aplică următoarele standarde EN generice: EN 15267-1, EN 15267-2, EN 15267-3 şi EN 14181.

(¹²) Dacă măsurătorile sunt continue, se aplică, de asemenea, standardul EN 13284-2.

O dată pe an

BAT 24

Topirea metalului

O dată pe an (¹⁰)

(¹⁰) Pentru orice coş asociat unui cuptor cu cubilou şi cu un debit masic de pulberi > 0,5 kg/h, se aplică o monitorizare continuă.

BAT 38

BAT 40

BAT 43

Nodularizare (¹³)

(¹³) Monitorizarea nu se aplică în cazul în care se utilizează BAT 39 litera (a).

Fontă

O dată pe an

BAT 39

Rafinare

Oţel

BAT 41

Modelare cu forme pierdute şi fabricarea miezurilor

Toate

BAT 26

Turnare, răcire şi scoatere din forma de turnare prin metoda formelor pierdute, inclusiv procesul de turnare cu matriţă completă

Toate

BAT 27

Finisare

Toate

BAT 30

Turnare cu spumă pierdută

Fontă şi MNF

BAT 28

Turnare în forme permanente

Toate

BAT 29

Reutilizarea nisipului

Toate

BAT 31

Formaldehidă (⁸)

Modelare cu forme pierdute şi fabricarea miezurilor

Toate

Standard EN în curs de elaborare

O dată pe an

BAT 26

Turnare, răcire şi scoatere din forma de turnare prin metoda formelor pierdute, inclusiv procesul de turnare cu matriţă completă

O dată pe an

BAT 27

Cloruri gazoase

Topirea metalului

Fontă: Cuptoare CBC, HBC şi rotative (⁸)

EN 1911

O dată pe an

BAT 38

Aluminiu (⁸)

BAT 43

Fluoruri gazoase

Topirea metalului

Fontă: Cuptoare CBC, HBC şi rotative (⁸)

Standard EN în curs de elaborare

BAT 38

Aluminiu

BAT 43

Metale

Cadmiu şi compuşi ai acestuia

Turnare, răcire şi scoatere din forma de turnare prin metoda formelor pierdute, inclusiv procesul de turnare cu matriţă completă (⁸)

Toate

EN 14385

O dată pe an

-

Topirea metalului

Toate

O dată pe an

-

Finisare (⁸)

Toate

O dată pe an

-

Crom şi compuşi ai acestuia

Turnare, răcire şi scoatere din forma de turnare prin metoda formelor pierdute, inclusiv procesul de turnare cu matriţă completă (⁸)

Toate

O dată pe an

-

Topirea metalului (⁸)

Toate

O dată pe an

-

Finisare (⁸)

Toate

O dată pe an

-

Nichel şi compuşi ai acestuia

Turnare, răcire şi scoatere din forma de turnare prin metoda formelor pierdute, inclusiv procesul de turnare cu matriţă completă (⁸)

Toate

O dată pe an

-

Topirea metalului (⁸)

Toate

O dată pe an

-

Finisare (⁸)

Toate

O dată pe an

-

Plumb şi compuşi ai acestuia

Turnare, răcire şi scoatere din forma de turnare prin metoda formelor pierdute, inclusiv procesul de turnare cu matriţă completă (⁸)

Toate

O dată pe an

-

Topirea metalului

Fontă: Cuptoare CBC şi HBC (⁸)

O dată pe an

BAT 38

MNF (¹⁴)

(¹⁴) Monitorizarea se aplică numai turnătoriilor de plumb sau altor turnătorii de metale neferoase care utilizează plumbul ca element de aliere.

BAT 43

Turnare în forme permanente

Plumb

O dată pe an

BAT 29

Finisare (⁸)

Toate

O dată pe an

-

Zinc şi compuşi ai acestuia

Topirea metalului (⁸)

Toate

O dată pe an

-

Oxizi de azot (NOX)

Tratament termic (⁹)

Toate

EN 14792

O dată pe an

BAT 24

Regenerarea termică a nisipului, cu excepţia nisipului provenit din procedeul "cold-box" (⁹)

Toate

BAT 31

Regenerarea termică a nisipului provenit din procedeul "cold-box"

Topirea metalului

Fontă:

Cuptoare CBC, HBC şi rotative

BAT 38

MNF (⁹)

BAT 43

PCDD/PCDF

Topirea metalului

Fontă: Cuptoare CBC, HBC şi rotative

EN 1948-1,

EN 1948-2,

EN 1948-3

BAT 38

Fontă:

Inducţie (⁸)

BAT 38

Oţel şi MFN (⁸)

BAT 40

BAT 43

Fenol

Modelare cu forme pierdute şi fabricarea miezurilor (¹⁵)

(¹⁵) Monitorizarea se aplică numai atunci când se utilizează sisteme de lianţi pe bază de fenoli.

Toate

Nu sunt disponibile standarde EN

O dată pe an

BAT 26

Turnare, răcire şi scoatere din forma de turnare prin metoda formelor pierdute, inclusiv procesul de turnare cu matriţă completă (¹⁵)

BAT 27

Dioxid de sulf (SO2)

Regenerarea termică a nisipului în care au fost utilizaţi catalizatori de acid sulfonic

Toate

EN 14791

O dată pe an

BAT 31

Topirea metalului

Fontă:

Cuptoare CBC, HBC şi rotative

BAT 38

MNF (⁹) (¹⁶)

(¹⁶) Monitorizarea nu se aplică atunci când se utilizează numai gaze naturale.

BAT 43

Carbon organic

volatil total (COVT)

Modelare cu forme pierdute şi fabricarea miezurilor

Toate

EN 12619

BAT 26

Turnare cu spumă pierdută

BAT 28

Turnare, răcire şi scoatere din forma de turnare prin metoda formelor pierdute, inclusiv procesul de turnare cu matriţă completă

BAT 27

Reutilizarea nisipului

BAT 31

Topirea metalului

Fontă

BAT 38

Oţel şi MFN (⁸)

-

Turnare în forme permanente (¹⁷)

(¹⁷) Monitorizarea se aplică numai atunci când se utilizează miezuri cu nisip liat chimic.

Toate (⁸)

BAT 29

Substanţă/parametru

Proces

Standard(e)

Frecvenţă minimă de monitorizare (¹⁸)

(¹⁸) În cazul evacuărilor intermitente cu o frecvenţă mai mică decât frecvenţa minimă de monitorizare, monitorizarea se realizează o dată pe evacuare.

Monitorizare asociată cu

Halogeni legaţi organic adsorbabili (AOX) (¹⁹)

(¹⁹) Monitorizarea se aplică numai atunci când se identifică substanţa/parametrul vizat(ă) ca fiind relevant(ă) în fluxul de gaze reziduale, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

Ape uzate din epurarea umedă a efluenţilor gazoşi din cubilou

EN ISO 9562

O dată la 3 luni (²⁰)

(²⁰) În cazul evacuării indirecte, frecvenţa minimă de monitorizare se poate reduce la o dată la 6 luni dacă instalaţia de epurare a apelor uzate din aval este proiectată şi dotată în mod corespunzător pentru a reduce poluanţii vizaţi.

BAT 36

Consum biochimic de oxigen (CBO5) (²⁰)

Turnarea sub presiune în matriţă, tratarea efluenţilor gazoşi (de exemplu, prin epurare umedă), finisarea, tratamentul termic, apa contaminată din scurgeri de pe suprafeţe, răcirea directă, regenerarea nisipului umed şi granularea scoriei din cubilou.

Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN 1899-1, EN ISO 5815)

Consum chimic de oxigen (CCO) (²⁰) (²¹)

(²¹) Se monitorizează fie CCO, fie COT. Monitorizarea COT este opţiunea preferată, deoarece nu se bazează pe utilizarea unor compuşi extrem de toxici.

Nu sunt disponibile standarde EN

Indice de hidrocarburi (HOI) (¹⁹)

EN ISO 9377-2

Metale/Metaloizi

Arseniu (As) (¹⁹)

Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 11885, EN ISO 15586, EN ISO 17294-2)

Cadmiu (Cd) (¹⁹)

Crom (Cr) (¹⁹)

Cupru (Cu) (¹⁹)

Fier (Fe) (¹⁹)

Plumb (Pb) (¹⁹)

Nichel (Ni) (¹⁹)

Zinc (Zn) (¹⁹)

Mercur (Hg) (¹⁹)

Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 12846, EN ISO 17852)

Indice de fenol (²²)

(²²) Monitorizarea se aplică numai atunci când se utilizează sisteme de lianţi pe bază de fenoli.

EN ISO 14402

Azot total (NT) (²⁰)

Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 12260 sau EN ISO 11905-1)

Carbon organic total (COT) (²⁰) (²¹)

EN 1484

Materii solide totale în suspensie (MTS) (²⁰)

EN 872

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Proiectarea şi funcţionarea

a.

Selectarea unui tip de cuptor eficient din punct de vedere energetic

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Se aplică numai în cazul instalaţiilor noi şi/sau al celor supuse unor modernizări majore.

b.

Tehnici de maximizare a eficienţei termice a cuptoarelor

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

c.

Automatizarea şi controlul cuptorului

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

d.

Utilizarea de deşeuri curate

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

e.

Îmbunătăţirea randamentului turnării şi reducerea generării de deşeuri

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

f.

Reducerea pierderilor de energie/îmbunătăţirea practicilor de preîncălzire a oalei de turnare

Aceasta include toate elementele următoare:

- utilizarea de oale de turnare preîncălzite curate;

- menţinerea capacelor închise pe oalele de turnare pentru a păstra căldura;

- utilizarea unor tehnici eficiente din punct de vedere energetic pentru preîncălzirea oalelor de turnare (de exemplu arzătoare microporoase fără flacără sau arzătoare cu oxicombustie);

- utilizarea de oale de turnare mari (pe cât posibil din punct de vedere practic) prevăzute cu capace care reţin căldura;

- reducerea la minimum a transferului de metal topit de la o oală de turnare la alta;

- transferarea cât mai rapidă posibil a metalului topit.

Aplicabilitatea poate fi limitată în cazul oalelor de turnare mari (de exemplu, > 2 t) şi al oalelor cu orificiul de turnare în partea inferioară din cauza constrângerilor de proiectare.

g.

Oxicombustia

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de modul în care este proiectat cuptorul şi de necesitatea unui debit minim de gaze reziduale.

h.

Utilizarea puterii de frecvenţă medie în cuptoarele cu inducţie

Utilizarea cuptoarelor cu inducţie de frecvenţă medie (250 Hz) în locul cuptoarelor la frecvenţa reţelei (50 Hz).

Aplicabilitate generală.

i.

Optimizarea sistemului de aer comprimat

Aceasta include toate măsurile următoare:

- efectuarea unei întreţineri adecvate a sistemului pentru a reduce scurgerile;

- monitorizarea eficientă a parametrilor de exploatare, cum ar fi debitul, temperatura şi presiunea;

- reducerea la minimum a căderilor de presiune;

- aplicarea unei gestionări eficiente a sarcinii;

- reducerea temperaturii aerului de admisie;

- utilizarea unui sistem eficient de control al compresorului.

Aplicabilitate generală.

j.

Uscarea miezurilor cu ajutorul microundelor pentru acoperirile pe bază de apă

Utilizarea cuptoarelor de uscare cu microunde (de exemplu, cu o frecvenţă de 2 450 Hz) pentru uscarea miezurilor acoperite cu materiale pe bază de apă [a se vedea BAT 21 litera (e)], având ca rezultat uscarea rapidă şi omogenă a întregii suprafeţe a miezului.

Este posibil să nu se aplice proceselor de turnare continuă sau producţiei de piese turnate mari sau în cazul în care miezurile sunt fabricate din nisip regenerat care conţine urme de carbon.

Tehnici de recuperare a căldurii

k.

Preîncălzirea deşeurilor prin utilizarea căldurii recuperate

Deşeurile sunt preîncălzite prin recuperarea căldurii de la gazele de ardere fierbinţi, care sunt redirecţionate pentru a intra în contact cu încărcătura.

Se aplică numai cuptoarelor cu cuvă din turnătoriile de metale neferoase şi cuptoarelor cu arc electric din turnătoriile de oţel.

l.

Recuperarea căldurii din efluenţii gazoşi generaţi în cuptoare

Căldura reziduală din efluenţii gazoşi fierbinţi este recuperată (de exemplu, prin schimbătoare de căldură) şi reutilizată la faţa locului sau în afara amplasamentului [de exemplu, în circuitele cu ulei termic/apă caldă/de încălzire, pentru generarea aburului sau pentru preîncălzirea aerului de combustie - a se vedea tehnica (m)]. Acestea pot include următoarele elemente:

- Excesul de căldură din efluenţii gazoşi fierbinţi din cubilou este utilizat, de exemplu, pentru producţia de abur, încălzirea uleiului termic, încălzirea apei.

- Excesul de căldură din sistemul de răcire a cuptorului este utilizat, de exemplu, pentru uscarea materiei prime, încălzirea spaţiului, încălzirea apei.

- În cuptoarele pe bază de combustibil din turnătoriile de aluminiu, excesul de căldură este utilizat, de exemplu, pentru încălzirea incintelor şi/sau a apei pentru instalaţia de curăţare a pieselor turnate.

- Căldura la temperatură joasă este transformată în energie electrică cu ajutorul fluidelor cu greutate moleculară mare prin utilizarea Ciclului Organic Rankine (ORC).

Aplicabilitatea poate fi limitată de lipsa unei cereri adecvate de energie termică.

m.

Preîncălzirea aerului de combustie

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

n.

Utilizarea căldurii reziduale în cuptoare cu inducţie

Căldura reziduală din sistemul de răcire a cuptorului cu inducţie este recuperată utilizând schimbătoare de căldură pentru uscarea materiilor prime (de exemplu, deşeuri metalice), încălzirea spaţiului sau alimentarea cu apă caldă.

Aplicabilitate generală.

Proces - Tipul de cuptor

Unitate

BAT-AEPL

(Medie anuală)

Topire şi menţinere - Cubilou cu aer rece

kWh/t de metal lichid

900 -1 750

Topire şi menţinere - Cubilou cu aer fierbinte

900 -1 500

Topire şi menţinere - Inducţie

600 -1 200

Topire şi menţinere - Rotativ

800 -950

Preîncălzirea oalei de turnare

50 -150 (²³)

(²³) Pentru turnătoriile care produc articole turnate mari, limita superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai mare şi de până la 200 kWh/t de metal lichid.

Proces - Tipul de cuptor

Unitatea

BAT-AEPL

(Medie anuală)

Topire (Cuptor cu arc electric/inducţie)

kWh/t de metal lichid

600 -1 200

Preîncălzirea oalei de turnare

100 -300

Proces

Unitate

BAT-AEPL

(Medie anuală)

Topire şi menţinere

kWh/t de metal lichid

600 -2 000

Tehnica

Descriere

a.

Depozitarea corespunzătoare a diferitelor tipuri de reziduuri

Sunt incluse următoarele:

- Praful de filtru textil este depozitat pe suprafeţe impermeabile, în zone închise şi în recipiente/pungi închise.

- Alte tipuri de reziduuri (de exemplu, scorie, zgură, căptuşeli refractare uzate ale cuptorului) sunt depozitate separat unele de altele pe suprafeţe impermeabile în zone acoperite protejate de apa din scurgeri de pe suprafeţe.

b.

Reutilizarea deşeurilor interne

Reutilizarea deşeurilor interne direct sau după tratare. Gradul de reutilizare a deşeurilor interne depinde de conţinutul lor de impurităţi.

c.

Reutilizarea/reciclarea ambalajelor

Ambalajul substanţelor chimice de proces este ales în funcţie de posibilitatea de a fi golit complet (de exemplu, în funcţie de dimensiunea deschiderii ambalajului sau natura materialului acestuia). După golire, ambalajul este reutilizat, returnat furnizorului sau trimis pentru reciclarea materialelor. De preferinţă, substanţele chimice de proces sunt depozitate în recipiente mari.

d.

Returnarea substanţelor chimice de proces neutilizate

Substanţele chimice de proces neutilizate (şi anume, care sunt încă în recipientele lor originale) sunt returnate furnizorilor lor.

Tehnica

Descriere

a.

Îmbunătăţirea randamentului turnării şi reducerea generării de deşeuri

A se vedea secţiunea 1.4.2

b.

Utilizarea simulării cu ajutorul calculatorului pentru turnare, vărsare şi solidificare

Se utilizează un sistem computerizat de simulare pentru a optimiza procesul de turnare, vărsare şi solidificare, cu scopul de a reduce la minimum numărul de piese turnate defecte şi de a creşte productivitatea turnătoriei.

c.

Producţia de piese turnate cu greutate mică prin optimizare topologică

Utilizarea optimizării topologice (adică simularea turnării prin algoritmi şi programe informatice) pentru a reduce masa produsului, respectând în acelaşi timp cerinţele de performanţă ale produsului.

Tip de turnătorie

Unitatea

Nivel orientativ

(Medie anuală)

Turnătorii de fontă

%

50 -97 (²⁴) (²⁵)

(²⁴) Limita inferioară a intervalului este asociată, de regulă, cu producţia de forme turnate complexe datorită, de exemplu, numărului mare de miezuri şi/sau de înălţătoare/alimentatoare utilizate.

(²⁵) Limita superioară a intervalului este asociată, de regulă, cu turnarea centrifugală.

Turnătorii de oţel

50 -100 (²⁴) (²⁵)

Turnătorii pentru MNF (toate tipurile, cu excepţia HPDC) - Pb

50 -97,5 (²⁴)

Turnătorii pentru MNF (toate tipurile, cu excepţia HPDC) - metale, altele decât Pb

50 -98 (²⁴)

Turnătorii pentru MNF (HPDC)

60 -97 (²⁴)

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Tehnici pentru turnarea sub înaltă presiune în matriţă a aluminiului

a.

Pulverizarea separată a agentului de demulare şi a apei

A se vedea secţiunea 1.4.2.

Aplicabilitate generală.

b.

Reducerea la minimum a agentului de demulare şi a consumului de apă

Măsurile de reducere la minimum a consumului de agent de demulare şi de apă includ:

- utilizarea unui sistem automat de pulverizare;

- optimizarea factorului de diluare al agentului de demulare;

- aplicarea răcirii în matriţă;

- aplicarea în formă închisă a agentului de demulare;

- măsurarea consumului de agenţi de demulare;

- măsurarea temperaturii de suprafaţă a matriţei pentru a indica punctele fierbinţi din aceasta.

Aplicabilitate generală.

Tehnici pentru procese care utilizează nisip liat chimic şi de fabricare a miezurilor

c.

Optimizarea consumului de lianţi şi de răşină

A se vedea secţiunea 1.4.2.

Aplicabilitate generală.

d.

Reducerea la minimum a pierderilor de nisip în formă şi în miez

Parametrii de producţie ai diferitelor tipuri de produse sunt stocaţi într-o bază de date electronică care permite trecerea cu uşurinţă la produse noi, cu pierderi minime de timp şi materiale.

Aplicabilitate generală.

e.

Utilizarea celor mai bune practici pentru procesele de întărire la rece

A se vedea secţiunea 1.4.2.

Aplicabilitate generală.

f.

Recuperarea aminelor din apa de epurare acidă

Atunci când se utilizează spălarea cu acid (de exemplu, cu acid sulfuric) pentru tratarea efluenţilor gazoşi de la cutia rece ("cold-box"), se formează sulfat de amină. Aminele sunt recuperate prin tratarea sulfatului de amină cu hidroxid de sodiu. Această operaţie poate avea loc pe amplasament sau în afara acestuia.

Aplicabilitatea poate fi restricţionată din considerente de siguranţă (risc de explozie).

g.

Utilizarea celor mai bune practici pentru procesele de întărire cu gaz

A se vedea secţiunea 1.4.2.

Aplicabilitate generală.

h.

Aplicarea unor procese alternative de modelare/fabricare a miezurilor

Procesele alternative de modelare/fabricare a miezurilor care nu utilizează lianţi sau utilizează o cantitate redusă de lianţi includ:

- procesul de turnare cu spumă pierdută;

- turnarea sub vid.

Aplicabilitatea procesului de turnare cu spumă pierdută la instalaţiile existente poate fi limitată din cauza modificărilor necesare ale infrastructurii. Aplicabilitatea turnării sub vid poate fi limitată în cazul ramelor mari de turnătorie (de exemplu, peste 1,5 m × 1,5 m).

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

a.

Recondiţionarea optimizată a nisipului crud

Procesul de recondiţionare a nisipului crud este controlat de un sistem informatic pentru a optimiza consumul de materii prime şi reutilizarea nisipului crud, de exemplu răcirea (prin evaporare sau pat fluidizat), adăugarea de lianţi şi aditivi, umezirea, amestecarea, controlul calităţii.

Aplicabilitate generală.

b.

Recondiţionarea nisipului crud cu un nivel scăzut de deşeuri

Recondiţionarea nisipului crud în turnătoriile de aluminiu se efectuează cu ajutorul unui scaner pentru identificarea impurităţilor din nisipul crud pe baza luminozităţii/culorii. Aceste impurităţi sunt separate de nisipul crud cu ajutorul unui un flux de aer pulsat.

Aplicabilitate generală.

c.

Prepararea nisipului liat cu argilă prin amestecare şi răcire în vid

A se vedea BAT 25 litera (b).

Aplicabilitate generală.

d.

Regenerarea mecanică a nisipului cu întărire la rece

Tehnicile mecanice (de exemplu, spargerea bucăţilor, separarea fracţiunilor de nisip) cu ajutorul concasoarelor sau al morilor sunt utilizate pentru a recupera nisipul cu întărire la rece.

Este posibil ca aceste tehnici să nu se aplice nisipului liat cu siliciu.

e.

Regenerarea mecanică la rece a nisipului liat cu argilă sau liat chimic cu ajutorul unei roţi de măcinare

Utilizarea unei roţi de polizare rotative pentru îndepărtarea straturilor de argilă şi a lianţilor chimici din boabele de nisip uzate.

Aplicabilitate generală.

f.

Regenerarea mecanică la rece a nisipului cu ajutorul unui tambur de impact

Utilizarea unui tambur de impact cu o axă interioară rotativă, echipat cu lame mici, pentru curăţarea abrazivă a boabelor de nisip. Atunci când se aplică această procedură unui amestec de bentonită şi nisip liat chimic, se efectuează mai întâi o separare magnetică preliminară pentru a îndepărta părţile cu proprietăţi magnetice din nisipul crud.

Aplicabilitate generală.

g.

Regenerarea mecanică la rece a nisipului cu ajutorul unui sistem pneumatic

Îndepărtarea lianţilor din boabele de nisip prin abraziune şi impact. Energia cinetică este furnizată de un flux de aer comprimat.

Aplicabilitate generală.

h.

Regenerarea termică a nisipului

Utilizarea căldurii pentru arderea lianţilor şi a contaminanţilor conţinuţi în nisipul liat chimic şi amestecat. Această procedură se combină cu o pretratare mecanică iniţială pentru a aduce nisipul la dimensiunea corectă a granulelor şi pentru a îndepărta orice contaminant metalic. În cazul nisipului amestecat, ponderea nisipului liat chimic trebuie să fie suficient de mare.

Este posibil ca procedura să nu se aplice în cazul nisipului uzat care conţine reziduuri de lianţi anorganici.

i.

Regenerare combinată (mecanică-termică-mecanică) pentru amestecuri de nisipuri organice şi bentonite

După pretratare (cernere, separare magnetică) şi uscare, nisipul este curăţat mecanic sau pneumatic pentru a îndepărta o parte a liantului. În etapa termică, constituenţii organici sunt arşi, iar constituenţii anorganici sunt transferaţi în pulbere sau arşi pe granulele de nisip. În cadrul unui tratament mecanic final, aceste straturi de pe granulele de nisip sunt îndepărtate mecanic sau pneumatic şi sunt eliminate sub formă de pulbere.

Este posibil să nu se aplice nisipurilor pentru miez care conţin lianţi acizi (deoarece pot altera caracteristicile bentonitei) sau în cazul sticlei solubile (deoarece poate altera caracteristicile nisipului crud).

j.

Regenerarea combinată a nisipului şi tratarea termică a articolelor turnate din aluminiu

După turnare şi solidificare, formele/piesele de turnare sunt încărcate în cuptor. Atunci când unităţile ating o temperatură > 420 °C, lianţii sunt arşi, miezurile/formele se dezintegrează, iar articolele turnate sunt supuse unui tratament termic. Nisipul cade la baza cuptorului pentru curăţarea finală într-un pat fluidizat încălzit. După răcire, nisipul este reutilizat în mixerul de nisip pentru miez fără alt tratament suplimentar.

Aplicabilitate generală.

k.

Regenerarea umedă a nisipului crud, a nisipului silicios sau a nisipurilor liate cu CO2

Nisipul este amestecat cu apă pentru a produce nămol. Îndepărtarea reziduurilor de lianţi liaţi cu granulele de nisip se realizează prin frecarea intensivă între particule a granulelor de nisip. Lianţii sunt eliberaţi în apa de spălare. Nisipul spălat este uscat, verificat şi, în final, răcit.

Aplicabilitate generală.

l.

Regenerarea nisipului cu silicat de sodiu (sticlă solubilă) utilizând un sistem pneumatic

Nisipul este încălzit pentru a face stratul de silicat friabil înainte de utilizarea unui sistem pneumatic [a se vedea tehnica (g)]. Nisipul regenerat este răcit înainte de reutilizare.

Aplicabilitate generală.

m.

Reutilizarea internă a nisipului de miez ("cold-box" sau liat cu acid giberelic)

Nisipul rezultat din miezurile sparte/defectuoase şi nisipul în exces provenit de la maşinile de fabricare a miezurilor (după întărirea într-o unitate specifică) este transferat într-o unitate de triturare. Nisipul rezultat este amestecat cu nisip nou pentru producerea de noi miezuri.

Aplicabilitate generală.

n.

Reutilizarea pulberii din circuitul de nisip crud în forme.

Pulberea este colectată prin filtrul de evacuare din instalaţia de scoatere din formă a pieselor turnate şi din staţiile de dozare şi manipulare pentru nisipul crud uscat. Pulberea colectată (care conţine compuşi activi ai lianţilor) poate fi reciclată în circuitul de nisip crud.

Aplicabilitate generală.

Tip de turnătorie

Unitatea

BAT-AEPL (²⁶)

(²⁶) Este posibil ca BAT-AEPL-urile să nu se aplice atunci când cantitatea de nisip utilizat este mai mică de 10 000 t/an.

(Medie anuală)

Turnătorii de fontă

%

> 90

Turnătorii de oţel

> 80

Turnătorii pentru MNF (²⁷)

(²⁷) Este posibil ca BAT-AEPL să nu se aplice în turnătoriile de turnare a aluminiului atunci când se utilizează sticlă solubilă.

> 90

Tehnica

Descriere

Tehnici pentru toate tipurile de cuptoare

a.

Reducerea la minimum a formării scoriei

Formarea scoriei poate fi redusă la minimum prin măsuri integrate în proces, cum ar fi:

- utilizarea de deşeuri curate;

- utilizarea unei temperaturi mai scăzute a metalului (cât mai aproape posibil de punctul teoretic de topire);

- evitarea vârfurilor de temperatură ridicată;

- prevenirea menţinerii prelungite a metalului topit în cuptorul de topire sau utilizarea unui cuptor separat;

- utilizarea adecvată a fluxurilor;

- alegerea adecvată a căptuşelii refractare a cuptorului;

- aplicarea răcirii cu apă a pereţilor cuptorului pentru a evita uzura căptuşelii refractare a cuptorului;

- îndepărtarea aluminiului lichid.

b.

Pretratarea mecanică a scoriei/zgurii/pulberilor de filtru/căptuşelilor refractare uzate pentru a facilita reciclarea

A se vedea secţiunea 1.4.2.

Acest lucru poate avea loc şi în afara amplasamentului.

Tehnici pentru cuptoare cu cubilou

c.

Ajustarea acidităţii/bazicităţii scoriei

A se vedea secţiunea 1.4.2.

d.

Colectarea şi reciclarea prafului de cocs

Praful de cocs generat în timpul manipulării, transportului şi încărcării cocsului este colectat (de exemplu, prin utilizarea unor sisteme de colectare sub benzile transportoare şi/sau la punctele de încărcare) şi reciclat (injectat în cuptorul cu cubilou sau utilizat pentru recarburare).

e.

Reciclarea pulberilor din filtrele cuptoarelor cu cubilou utilizând resturi cu conţinut de zinc

Pulberea din filtrele cubiloului se reinjectează parţial în cubilou cu scopul de a mări conţinutul de zinc din pulbere până la un nivel care să permită recuperarea Zn ( > 18 %).

Tehnici pentru cuptoare cu arc electric

f.

Reciclarea pulberilor din filtrele cuptoarelor cu arc electric

Pulberea uscată colectată în filtru, de obicei după pretratare (de exemplu, prin peletizare sau brichetare), este reciclată în cuptor pentru a permite recuperarea conţinutului metalic al pulberii. Conţinutul anorganic este transferat în scorie.

Tipul de deşeuri

Unitatea

BAT-AEPL (²⁸)

(²⁸) Este posibil ca BAT-AEPL să nu se aplice în cazul în care nu există o cerere adecvată din partea terţilor pentru reciclare şi/sau recuperare.

(Medie anuală)

Turnătorii pentru MNF

Turnătorii de fontă

Turnătorii de oţel

Scorie

kg/t de metal lichid

0 -50

0 -50 (²)

0 -50 (²⁹)

(²⁹) Pentru turnătoriile de oţel sau fontă care funcţionează cu cuptoare cu arc electric, limita superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai ridicată şi de până la 100 kg/t de metal lichid din cauza formării mai importante de scorie în timpul tratamentului metalurgic.

Zgură

0 -30

0 -30

0 -30

Praf de filtru

0 -5

0 -60

0 -10

Căptuşeală refractară uzată a cuptorului

0 -5

0 -20 (³⁰)

(³⁰) Pentru turnătoriile de fontă care utilizează cubilouri cu aer rece (CBC), limita superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai mare şi poate ajunge până la 100 kg/t de metal lichid.

0 -20

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

a.

Acoperirea echipamentului de livrare (containere) şi a spaţiului de marfă al vehiculelor de transport

Spaţiul de marfă al vehiculelor de transport şi echipamentele de livrare (containere) sunt acoperite (de exemplu, cu prelate).

Aplicabilitate generală.

b.

Curăţarea drumurilor şi a roţilor vehiculelor de transport

Drumurile, precum şi roţile vehiculelor de transport sunt curăţate periodic, de exemplu cu ajutorul sistemelor mobile de aspirare şi a lagunelor cu apă.

Aplicabilitate generală.

c.

Utilizarea unor transportoare închise

Materialele sunt transferate cu ajutorul sistemelor transportoare, de exemplu transportoare închise, transportoare pneumatice. Se reduce la minimum căderea materialelor.

Aplicabilitate generală.

d.

Curăţarea prin aspirare a zonelor pentru procedeul de modelare şi turnare

Zonele de modelare şi turnare din turnătoriile care utilizează nisip pentru modelare sunt curăţate periodic prin aspirare.

Este posibil ca acest lucru să nu fie aplicabil în zone în care nisipul are o funcţie tehnică sau legată de siguranţă.

e.

Înlocuirea acoperirilor pe bază de alcool cu acoperiri pe bază de apă

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea poate fi limitată în cazul formelor mari sau complexe de turnare din cauza dificultăţilor de circulaţie a aerului de uscare.

Nu se aplică nisipurilor liate cu sticlă solubilă, procesului de turnare a magneziului, turnării sub vid sau fabricării de piese turnate din oţel mangan cu acoperire de MgO.

f.

Controlul emisiilor provenite din băile de răcire

Sunt incluse următoarele:

- Reducerea la minimum a generării de emisii provenite din băile de răcire prin utilizarea soluţiilor de polimeri pe bază de apă (de exemplu, care conţin polivinilpirolidonă sau polialchilenglicol).

- Colectarea emisiilor provenite de la băile de răcire (în special de la băile de răcire cu ulei) cât mai aproape posibil de sursa de emisie, utilizând ventilaţia prin acoperiş, domi de extracţie sau extractoare laterale. Efluenţii gazoşi extraşi pot fi trataţi, de exemplu prin utilizarea unui precipitator electrostatic (ESP) (a se vedea secţiunea 1.4.3).

- Utilizarea apei temperate ca mediu de răcire.

Aplicabilitate generală.

g.

Controlul emisiilor provenite din operaţiunile de transfer în topirea metalului

Sunt incluse următoarele:

- Extracţia cât mai aproape posibil de sursa emisiilor difuze (de exemplu, praf, fum) din procesele de transfer, cum ar fi încărcarea cuptorului/filtrarea cu ajutorul hotelor. Efluenţii gazoşi extraşi sunt trataţi prin utilizarea, de exemplu, a unui filtru textil sau a epurării umede.

- Reducerea la minimum a emisiilor difuze provenite din transferul de metale lichide prin jgheaburi, utilizând, de exemplu, capace.

Aplicabilitate generală.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Tehnici generale

a.

Selectarea unui tip adecvat de cuptor şi maximizarea eficienţei termice a cuptoarelor

A se vedea secţiunea 4.4.1

Selectarea unui tip adecvat de cuptor se aplică numai în cazul instalaţiilor noi şi al celor supuse unor modernizări majore.

b.

Utilizarea de deşeuri curate

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

Măsuri primare de control pentru reducerea la minimum a emisiilor de PCDD/PCDF

c.

Maximizarea timpului de staţionare al efluenţilor gazoşi şi optimizarea temperaturii în camera de postcombustie din cuptoarele cu cubilou

În cuptoarele cu cubilou, temperatura camerei de postcombustie este optimizată (T > 850 °C) şi monitorizată continuu în timp ce timpul de staţionare al efluenţilor gazoşi este maximizat ( > 2 s).

Aplicabilitate generală.

d.

Răcirea rapidă a efluenţilor gazoşi

Efluenţii gazoşi sunt răciţi rapid de la temperaturi de peste 400 °C până la 250 °C înainte de reducerea emisiilor de pulberi pentru a preveni sinteza din nou a PCDD/PCDF. Acest lucru se realizează prin proiectarea corespunzătoare a cuptorului şi/sau prin utilizarea unui sistem de răcire.

e.

Reducerea la minimum a acumulării de praf în schimbătoarele de căldură

Acumularea de praf de-a lungul traiectoriei de răcire a efluenţilor gazoşi este redusă la minimum, în special în schimbătoarele de căldură, de exemplu prin utilizarea tuburilor schimbătoare verticale, prin curăţarea internă eficientă a tuburilor schimbătoare, prin desprăfuire la temperatură înaltă.

Tehnici de reducere a generării emisiilor de NOX şi SO2

f.

Utilizarea unui combustibil sau a unei combinaţii de combustibili cu potenţial scăzut de formare de NOX

Printre combustibilii cu un potenţial scăzut de formare a NOX se numără gazul natural şi gazul petrolier lichefiat.

Se poate aplica în limitele impuse de disponibilitatea diferitor tipuri de combustibil, care poate fi influenţată de politica energetică a statului membru.

g.

Utilizarea unui combustibil sau a unei combinaţii de combustibili cu un conţinut scăzut de sulf

Printre combustibilii cu un conţinut scăzut de sulf se numără gazul natural şi gazul petrolier lichefiat.

Se poate aplica în limitele impuse de disponibilitatea diferitor tipuri de combustibil, care poate fi influenţată de politica energetică a statului membru.

h.

Arzătoare cu emisii reduse de NOX

A se vedea secţiunea 1.4.3

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de modul în care este proiectat cuptorul şi/sau de constrângeri operaţionale.

i.

Oxicombustia

A se vedea secţiunea 1.4.3

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de modul în care este proiectat cuptorul şi de necesitatea unui debit minim de gaze reziduale.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Tehnici generale

a.

Selectarea unui tip adecvat de cuptor şi maximizarea eficienţei termice a cuptoarelor

A se vedea secţiunea 1.4.3

Se aplică numai în cazul instalaţiilor noi şi al celor supuse unor modernizări majore.

Tehnici de reducere a generării de emisii NOX

b.

Utilizarea unui combustibil sau a unei combinaţii de combustibili cu potenţial scăzut de formare de NOX

Printre combustibilii cu un potenţial scăzut de formare a NOX se numără gazul natural şi gazul petrolier lichefiat.

Se poate aplica în limitele impuse de disponibilitatea diferitor tipuri de combustibil, care poate fi influenţată de politica energetică a statului membru.

c.

Arzătoare cu emisii reduse de NOX

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de modul în care este proiectat cuptorul şi/sau de constrângeri operaţionale.

Colectarea emisiilor

d.

Extracţia efluenţilor gazoşi cât mai aproape de sursa de emisii

Efluenţii gazoşi din cuptoarele de tratament termic (de exemplu, recoacere, îmbătrânire, normalizare, călire izotermică) sunt extraşi cu ajutorul hotelor sau al capacelor. Emisiile colectate pot fi tratate utilizând tehnici precum filtrele textile.

Aplicabilitate generală.

Substanţă/Parametru

Unitatea

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Nivel orientativ al emisiilor

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1-5 (³¹)

(³¹) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când se identifică substanţa/parametrul vizat(ă) ca fiind relevant(ă) în fluxul de gaze reziduale, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

Fără nivel indicativ

NOX

20-120 (³²) (³³)

(³²) În cazul tratarea termică la peste 1 000 °C (de exemplu, pentru producţia de fier maleabil), limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, respectiv până la 300 mg/Nm³.

(³³) Nivelul orientativ al emisiilor nu se aplică în cazul cuptoarelor care utilizează numai energie electrică (de exemplu, rezistenţă).

Fără nivel indicativ

CO

Niciun BAT-AEL

10-100 (³³)

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Tehnici de turnare cu nisip liat cu argilă (nisip crud)

a.

Utilizarea celor mai bune practici pentru turnarea în forme de nisip crud

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- adăugarea cu precizie a cantităţii necesare de componente-cheie (de exemplu argilă, apă, praf de cărbune sau alţi aditivi) pentru a restabili proprietăţile chimice ale nisipului crud recuperat;

- testarea periodică (de exemplu, zilnică) a proprietăţilor nisipului crud (de exemplu, umiditate, rezistenţa mecanică în stare crudă, compactabilitate, permeabilitate, pierdere la calcinare, conţinut volatil).

Aplicabilitate generală.

b.

Prepararea nisipului liat cu argilă prin amestecare şi răcire în vid

Procesele de amestecare şi răcire sunt combinate într-o singură etapă a procesului prin acţionarea mixerului de nisip sub presiune redusă, ceea ce duce la răcirea prin vaporizarea controlată a apei.

Aplicabilitate generală.

c.

Înlocuirea prafului de cărbune

Praful de cărbune este înlocuit cu aditivi precum grafitul, praful de cocs şi zeoliţii, ceea ce duce la emisii difuze semnificativ mai scăzute în timpul procesului de turnare.

Aplicabilitatea poate fi limitată de constrângeri operaţionale (de exemplu, o eficienţă mai scăzută a scoaterii din matriţă sau apariţia unor defecte de turnare).

Tehnici de prevenire a emisiilor la modelarea şi la fabricarea miezurilor cu nisip liat chimic

d.

Selectarea unui sistem liant cu solidificare la rece cu emisii scăzute

Se selectează un sistem liant cu solidificare la rece care generează emisii scăzute de formaldehidă, fenol, alcool furfurilic, izocianaţi etc. Această tehnică presupune utilizarea de:

- răşini furanice fără coacere, cu conţinut scăzut de alcool furfurilic (cum ar fi mai mic de 40 % în greutate), de exemplu, pentru producţia de piese turnate din fier;

- sisteme de fenol/furan fără coacere cu catalizator acid cu conţinut scăzut de sulf pentru producţia de piese turnate din oţel, de exemplu;

- lianţi organici alifatici pe bază de, de exemplu, polialcooli alifatici (în locul lianţilor organici aromatici) pentru producţia de piese turnate din fier, oţel, aluminiu sau magneziu etc.;

- geopolimeri anorganici pe bază de polisialaţi (pentru producţia de piese turnate din fontă cenuşie, aluminiu, oţel etc.);

- ester de silicat (pentru producţia de piese turnate din oţel medii şi mari etc.);

- ulei alchidic (de exemplu, pentru piese turnate individuale sau pentru producţia în loturi mici în turnătoriile de oţel);

- ester rezolic (de exemplu, pentru aliaje mai uşoare în producţie mică sau medie);

- ciment (de exemplu, pentru producţia de piese turnate foarte mari).

Aplicabilitatea poate fi limitată de specificaţiile produselor.

e.

Selectarea unui sistem liant cu solidificare cu gaz cu emisii scăzute

Se selectează un sistem liant cu solidificare cu gaz care generează emisii scăzute de amine, benzen, formaldehidă, fenol, izocianaţi etc. Această tehnică presupune utilizarea de:

- lianţi anorganici, de exemplu silicat de sodiu (sticlă solubilă), întăriţi cu CO2 sau esteri organici, de exemplu în turnarea în matriţă a aluminiului;

- geopolimeri anorganici pe bază de polisialaţi întăriţi cu CO2 (pentru producţia de piese turnate din fontă cenuşie, aluminiu, oţel etc.);

- lianţi organici alifatici pe bază de, de exemplu, polialcooli alifatici (în locul lianţilor organici aromatici) pentru producţia de piese turnate din fier, oţel, aluminiu sau magneziu etc.;

- lianţi fenolici de uretan cu conţinut foarte scăzut de fenol liber şi formaldehidă (pentru producţia de piese turnate din fier şi oţel etc.);

- lianţi fenolici de uretan cu cantităţi reduse de solvenţi (pentru producţia de piese turnate din fier şi oţel etc.).

Aplicabilitatea poate fi limitată de specificaţiile produselor.

f.

Selectarea unui sistem liant cu solidificare la cald cu gaz cu emisii scăzute

Se selectează un sistem liant cu solidificare la cald cu gaz care generează emisii scăzute de formaldehidă, fenol, alcool furfurilic, benzen, izocianaţi etc. Această tehnică presupune utilizarea de:

- lianţi anorganici, cum ar fi geopolimerii pe bază de polisialaţi;

- lianţi anorganici întăriţi printr-un procedeu de încălzire a cutiei de miez (cutie caldă - "warm-box") fără fenol, formaldehidă şi izocianaţi (de exemplu, pentru prepararea pieselor turnate din aluminiu cu forme complexe);

- lianţi din poliuretan alifatic întăriţi în cutie caldă (utilizaţi ca alternativă la procesul în cutie rece).

Aplicabilitatea poate fi limitată de specificaţiile produselor.

Tehnici generale de modelare şi fabricare a miezurilor cu nisip legat chimic

g.

Optimizarea consumului de lianţi şi de răşină

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

h.

Utilizarea celor mai bune practici pentru procesele de întărire la rece

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

i.

Utilizarea celor mai bune practici pentru procesele de întărire cu gaz

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

j.

Utilizarea solvenţilor nearomatici pentru producerea miezurilor în cutie rece ("cold-box")

Se utilizează solvenţi nearomatici care se bazează fie pe proteine, fie pe grăsimi animale (de exemplu, esteri metilici ai acizilor graşi din uleiul vegetal) sau pe esteri de silicat pentru a reduce emisiile de COV (de exemplu, benzen, toluen).

Aplicabilitate generală.

k.

Utilizarea celor mai bune practici pentru procesele de întărire la cald

Pot fi utilizate mai multe procese de întărire la cald şi sunt instituite o serie de măsuri pentru optimizarea fiecărui proces, inclusiv pentru următoarele:

Procedeul cu cutie fierbinte ("hot-box"):

- Întărirea se efectuează în intervalul optim de temperatură (de exemplu, între 220 °C şi 300 °C).

- De obicei, miezurile sunt acoperite în prealabil cu materiale de acoperire pe bază de apă pentru a preveni arsurile la suprafaţa miezului, ceea ce poate conduce la friabilitate în timpul turnării.

- Suflantele pentru miezuri şi zona din jurul lor sunt bine ventilate şi evacuate pentru a capta în mod eficient formaldehida eliberată în timpul întăririi.

Procedeul de întărire la cald ("warm-box"):

- Întărirea se efectuează într-un interval optim de temperatură mai mic decât cel corespunzător procedeului cu cutie fierbinte (de exemplu, între 150 °C şi 190 °C), ceea ce duce la emisii şi la un consum de energie mai scăzute decât în procedeul cu cutie fierbinte.

Forme-coji (turnare în forme-coji):

- Nisipurile acoperite în prealabil cu răşină fenolformaldehidică sunt liate folosind hexametilentetramină care se descompune la 160 °C, eliberând formaldehidă, necesară pentru reticularea răşinii, şi amoniac.

Zona de întărire şi/sau de suflare a miezului este bine ventilată şi evacuată pentru a capta în mod eficient amoniacul şi formaldehida eliberate în timpul întăririi.

Aplicabilitate generală.

Tehnici legate de acoperirile aplicate pe forme şi miezuri

l.

Înlocuirea acoperirilor pe bază de alcool cu acoperiri pe bază de apă

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea poate fi limitată în cazul formelor mari sau complexe de turnare din cauza dificultăţilor de circulaţie a aerului de uscare.

Nu se aplică nisipurilor liate cu sticlă solubilă, procesului de turnare a magneziului, turnării sub vid sau fabricării de piese turnate din oţel mangan cu acoperire de MgO.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Colectarea emisiilor

a.

Extracţia emisiilor generate de modelare şi/sau de fabricarea miezurilor cât mai aproape de sursa acestora

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea poate fi limitată în cazul modelării în turnătorii de fontă şi oţel care produc piese turnate de mari dimensiuni.

Tratarea efluenţilor gazoşi

b.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

c.

Epurarea umedă

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

d.

Adsorbţia

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

e.

Oxidare termică

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea poate fi limitată dacă necesarul de energie este excesiv din cauza concentraţiei scăzute a compusului sau compuşilor respectivi în efluenţii gazoşi de proces. Aplicabilitatea oxidării termice cu recuperare şi regenerare la instalaţiile existente poate fi limitată de constrângeri de proiectare şi/sau de constrângeri operaţionale.

f.

Oxidare catalitică

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea poate fi limitată de prezenţa otrăvurilor catalitice în gazele reziduale sau dacă necesarul de energie este excesiv din cauza concentraţiei scăzute a compusului sau compuşilor respectivi în efluenţii gazoşi de proces.

Substanţă/Parametru

Unitatea

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1 -5

Amine

< 0,5 -2,5 (³⁴)

(³⁴) BAT-AEL se aplică în procedeul cold-box numai atunci când se utilizează amine.

Benzen

< 1 -2 (³⁵)

(³⁵) BAT-AEL se aplică numai atunci când se utilizează lianţi aromatici/produse chimice aromatice.

Formaldehidă

< 1 -2 (³⁶)

(³⁶) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când substanţa vizată este identificată ca fiind relevantă în fluxurile de gaze reziduale, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

Fenol

< 1 -2 (³⁷)

(³⁷) BAT-AEL se aplică numai atunci când se utilizează sisteme de lianţi pe bază de fenoli.

COVT

mg C/Nm³

15 -50 (³⁸)

(³⁸) În cazul fabricării de miezuri, limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată, de până la 100 mg C/Nm³, dacă sunt îndeplinite ambele condiţii (a) şi (b) de mai jos:

(a) la fabricarea de miezuri se utilizează sistemele de lianţi organici care generează emisii scăzute sau zero de substanţe clasificate ca CMR 1A, CMR 1B sau CMR 2 [a se vedea tehnicile (d), (e) şi/sau (f) din BAT 25];

(b) unt îndeplinite una sau ambele condiţii de mai jos:

- nu este aplicabilă tehnica de oxidare termică sau catalitică;

- nu este aplicabilă înlocuirea cu acoperiri pe bază de apă.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Colectarea emisiilor

a.

Extracţia emisiilor generate de procesele de turnare, răcire şi scoatere din forme cât mai aproape de sursa acestora

Emisiile generate în timpul proceselor de turnare (în special emisiile provenite din vărsare), de răcire şi de scoatere din forme sunt extrase în mod corespunzător.

Pentru procesele de turnare şi răcire, aceasta include:

- restricţionarea procesului de turnare la o zonă sau o poziţie fixă pentru a facilita captarea emisiilor cu ajutorul ventilatoarelor şi al izolării într-o incintă (de exemplu, la turnarea în serie);

- izolarea într-o incintă a liniilor de turnare şi de răcire.

În ceea ce priveşte procesul de scoatere din forme, se includ:

- utilizarea panourilor ventilatoare situate pe ambele părţi şi în spatele dispozitivului de eliminare a nisipului;

- utilizarea unor unităţi închise echipate cu deschideri în acoperiş sau cu capace detaşabile (de exemplu, cuşetă);

- instalarea unui punct de extracţie situat sub dispozitivul de eliminare a nisipului în cutia de colectare a nisipului.

Aplicabilitatea poate fi limitată în cazul turnătoriilor de fontă şi oţel care produc piese turnate de mari dimensiuni.

Tratarea efluenţilor gazoşi

b.

Ciclon

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

c.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

d.

Epurarea umedă

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

e.

Adsorbţia

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

f.

Biofiltru

Fluxul de efluenţi gazoşi este trecut printr-un pat de material organic (de exemplu, turbă, iarbă neagră, compost, rădăcini, scoarţă de copac, lemn de esenţă moale şi diferite combinaţii) sau printr-un material inert (de exemplu, argilă, cărbune activ şi poliuretan), în care este oxidat biologic de microorganismele naturale în dioxid de carbon, apă, săruri anorganice şi biomasă. Biofiltrul este sensibil la praf, la temperaturi ridicate şi la variaţii mari ale compoziţiei efluenţilor gazoşi. Poate fi necesară alimentarea suplimentară cu nutrienţi.

Aplicabile numai pentru tratarea compuşilor biodegradabili.

g.

Oxidare termică

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea oxidării termice cu recuperare şi regenerare la instalaţiile existente poate fi limitată de constrângeri de proiectare şi/sau de constrângeri operaţionale. Aplicabilitatea poate fi limitată dacă necesarul de energie este excesiv din cauza concentraţiei scăzute a compusului sau compuşilor respectivi în efluenţii gazoşi de proces

h.

Oxidare catalitică

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea poate fi limitată de prezenţa otrăvurilor catalitice în gazele reziduale sau dacă necesarul de energie este excesiv din cauza concentraţiei scăzute a compusului sau compuşilor respectivi în efluenţii gazoşi de proces.

Substanţă/Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1 -5

Benzen

< 1 -2 (³⁹)

(³⁹) BAT-AEL se aplică numai atunci când se utilizează lianţi aromatici/substanţe chimice aromatice sau când se utilizează procesul de turnare cu matriţă completă.

Formaldehidă

< 1 -2 (⁴⁰)

(⁴⁰) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când substanţa vizată este identificată ca fiind relevantă în fluxurile de gaze reziduale, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

Fenol

< 1 -2 (⁴¹)

(⁴¹) BAT-AEL se aplică numai atunci când la modelare şi/sau fabricarea miezurilor se utilizează sistemele cu lianţi pe bază de fenoli.

COVT

mg C/Nm³

15 -50 (⁴²)

(⁴²) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare şi de până la 100 mg C/Nm³atunci când sistemele de lianţi organici care generează emisii scăzute sau zero de substanţe clasificate ca CMR 1A, CMR 1B sau CMR 2 [a se vedea tehnicile (d), (e) şi/sau (f) din BAT 25] sunt utilizate la fabricarea miezurilor.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Colectarea emisiilor

a.

Extracţia emisiilor produse de turnarea cu spumă pierdută cât mai aproape de sursa acestora

În procesele de turnare cu spumă pierdută, emisiile rezultate din piroliza polimerului expandat în timpul turnării şi scoaterii din formă sunt extrase, de exemplu, prin izolarea într-o incintă sau cu ajutorul unei hote.

Aplicabilitate generală.

Tratarea efluenţilor gazoşi

b.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

c.

Epurarea umedă

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

d.

Oxidare termică

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea oxidării termice cu recuperare şi regenerare la instalaţiile existente poate fi limitată de constrângeri de proiectare şi/sau de constrângeri operaţionale. Aplicabilitatea poate fi limitată dacă necesarul de energie este excesiv din cauza concentraţiei scăzute a compusului sau compuşilor respectivi în efluenţii gazoşi de proces.

Parametru

Unitatea

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1 -5

COVT

mg C/Nm³

15 -50 (⁴³)

(⁴³) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de până la 100 mg C/Nm³, dacă eficienţă de reducere a emisiilor de COVT a sistemul de tratare a gazelor reziduale este > = 95 %.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Prevenirea emisiilor

a.

Tehnici generale pentru turnare gravitaţională şi turnare sub joasă presiune în matriţă

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- selectarea unui lubrifiant adecvat pentru a preveni defectele suprafeţelor turnate;

- pregătirea şi aplicarea lubrifianţilor optimizaţi pentru a evita utilizarea excesivă.

Aplicabilitate generală.

b.

Tehnici generale pentru turnare sub înaltă presiune în matriţă

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- lubrifierea corectă a matriţei şi a pistoanelor care utilizează, de exemplu, emulsii pe bază de apă din uleiuri siliconice, uleiuri de ester, ceară sintetică;

- reducerea la minimum a agentului de demulare şi a consumului de apă prin optimizarea procesului de pulverizare, de exemplu utilizarea micropulverizării pentru aplicarea agenţilor de demulare [a se vedea, de asemenea, BAT 17 litera (b)].

c.

Optimizarea parametrilor de proces pentru turnarea centrifugală şi continuă

În cazul turnării centrifugale, parametrii importanţi ai procesului, cum ar fi rotaţia formei, temperatura de turnare şi temperatura de preîncălzire a formei, sunt optimizaţi (de exemplu, utilizând simularea fluxului) pentru a reduce numărul defectelor şi a reduce la minimum emisiile.

În cazul turnării continue, viteza de turnare, temperatura de turnare şi viteza de răcire sunt optimizate pentru a reduce la minimum emisiile şi a reduce cantitatea de apă consumată pentru răcire, respectând în acelaşi timp caietul de sarcini al produsului.

d.

Pulverizarea separată a agentului de demulare şi a apei în turnarea sub înaltă presiune în matriţă

A se vedea secţiunea 1.4.2.

e.

Utilizarea agenţilor de demulare fără apă la turnarea sub înaltă presiune în matriţă

Agenţii de demulare fără apă (de exemplu sub formă de pulbere) sunt aplicaţi pe matriţă prin depunere electrostatică.

Colectarea emisiilor

f.

Extracţia emisiilor generate de procesul de turnare cât mai aproape de sursa acestora

Emisiile generate de procesul de turnare, inclusiv turnarea sub înaltă presiune/joasă presiune/gravitaţională în matriţă, turnarea centrifugală şi continuă, sunt extrase prin izolarea într-o incintă sau cu ajutorul hotelor de extracţie.

Aplicabilitate generală.

Tratarea efluenţilor gazoşi

g.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

h.

Epurarea umedă

A se vedea secţiunea 1.4.3.

i.

Precipitator electrostatic

A se vedea secţiunea 1.4.3.

j.

Oxidare termică

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea oxidării termice cu recuperare şi regenerare la instalaţiile existente poate fi limitată de constrângeri de proiectare şi/sau de constrângeri operaţionale. Aplicabilitatea poate fi limitată dacă necesarul de energie este excesiv din cauza concentraţiei scăzute a compusului sau compuşilor respectivi în efluenţii gazoşi de proces.

Substanţă/Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1 -5

Pb

0,05 -0,1 (⁴⁴)

(⁴⁴) BAT-AEL se aplică numai turnătoriilor de plumb.

COVT

mg C/Nm³

2 -30 (⁴⁵) (⁴⁶)

(⁴⁵) BAT-AEL se aplică numai atunci când COVT sunt identificaţi ca fiind relevanţi în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

(⁴⁶) BAT-AEL se aplică numai atunci când se utilizează miezuri cu nisip liat chimic.

Tehnica

Descriere

Colectarea emisiilor

a.

Extracţia emisiilor provenite din finisare cât mai aproape de sursa acestora

Emisiile generate de operaţiunile de finisare, cum ar fi debavurarea fină, tăierea abrazivă, debavurarea grosieră, şlefuirea prin alunecare, împroşcarea cu alice metalice, sudură, dăltuire, prelucrarea suprafeţei, sunt extrase în mod corespunzător, utilizând, de exemplu:

- izolarea într-o incintă a zonei în care se desfăşoară procesul de finisare;

- ventilaţia de acoperiş sau acoperişuri în formă de dom;

- hote de extracţie rigide sau reglabile;

- braţe de extracţie.

Tratarea efluenţilor gazoşi

b.

Ciclon

A se vedea secţiunea 1.4.3.

c.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3.

d.

Epurarea umedă

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Parametru

Unitatea

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1 -5

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Tehnici de reducere a generării de emisii

a.

Utilizarea unui combustibil sau a unei combinaţii de combustibili cu potenţial scăzut de formare de NOX

Printre combustibilii cu un potenţial scăzut de formare a NOX se numără gazul natural şi gazul petrolier lichefiat.

Se poate aplica în limitele impuse de disponibilitatea diferitor tipuri de combustibil, care poate fi influenţată de politica energetică a statului membru.

b.

Utilizarea unui combustibil sau a unei combinaţii de combustibili cu un conţinut scăzut de sulf

Printre combustibilii cu un conţinut scăzut de sulf se numără gazul natural şi gazul petrolier lichefiat.

Se poate aplica în limitele impuse de disponibilitatea diferitor tipuri de combustibil, care poate fi influenţată de politica energetică a statului membru.

Colectarea emisiilor

c.

Extracţia emisiilor provenite din reutilizarea nisipului cât mai aproape de sursa acestora

Emisiile provenite din de regenerarea nisipului sunt extrase, de exemplu, prin izolarea într-o incintă sau cu ajutorul unei hote. Aceasta include extracţia gazelor de ardere produse de cuptoarele cu pat fluidizat, de cuptoarele rotative sau de cuptoarele cu reverberaţie etc. utilizate în regenerarea termică a nisipului.

Aplicabilitate generală.

Tratarea efluenţilor gazoşi

d.

Ciclon

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

e.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3.

f.

Epurarea umedă

A se vedea secţiunea 1.4.3.

g.

Oxidare termică

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea oxidării termice cu recuperare şi regenerare la instalaţiile existente poate fi limitată de constrângeri de proiectare şi/sau de constrângeri operaţionale. Aplicabilitatea poate fi limitată dacă necesarul de energie este excesiv din cauza concentraţiei scăzute a compusului sau compuşilor respectivi în efluenţii gazoşi de proces.

Substanţă/Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1 -5

COVT

mg C/Nm³

5 -20 (⁴⁷)

(⁴⁷) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de până la 50 mg C/Nm³, în cazul unei ponderi ridicate a nisipului de miez în nisipul reutilizat.

Substanţă/Parametru

Proces

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

NOx

Regenerarea termică a nisipului provenit din procedeul "cold-box"

mg/Nm³

50 -140

SO2

Regenerarea termică a nisipului în care au fost utilizaţi catalizatori de acid sulfonic

10 -100

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

a.

Înlocuirea substanţelor chimice care conţin solvenţi pe bază de alcool sau aromatici

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- utilizarea straturilor de acoperire pe bază de apă [a se vedea BAT 25 litera (l)];

- utilizarea solvenţilor alternativi pentru fabricarea la rece a miezurilor ("cold-box") [a se vedea BAT 25 litera (h)].

Aplicabilitatea acoperirilor pe bază de apă poate fi limitată din cauza tipului de materie primă sau a specificaţiilor produsului (de exemplu, forme/miezuri mari, nisipuri liate cu sticlă solubilă, piese turnate din magneziu, producerea de oţel mangan cu acoperire de MgO).

b.

Colectarea şi tratarea emisiilor de amine provenite din procesul de fabricare la rece a miezurilor ("cold-box")

Efluenţii gazoşi care conţin amine, generaţi în urma trecerii gazului la rece prin miezul fabricat la rece ("cold-box"), sunt extrase şi tratate utilizând, de exemplu, epurarea umedă, un biofiltru, oxidarea termică sau catalitică (a se vedea BAT 26).

Aplicabilitate generală.

c.

Colectarea şi tratarea emisiilor de COV provenite din prepararea nisipului liat chimic, turnare, răcire şi scoaterea din forme

Efluenţii gazoşi care conţin COV, generaţi în urma pregătirii nisipului liat chimic, turnării, răcirii şi scoaterii din forme, sunt extraşi şi trataţi utilizând, de exemplu, epurarea umedă, un biofiltru, oxidarea termică sau catalitică (a se vedea BAT 26).

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

a.

Planul de gestionare a apei şi auditurile în domeniul apei

Planul de gestionare a apei şi auditurile în domeniul apei fac parte din SMM (a se vedea BAT 1) şi includ:

- diagramele debitului şi bilanţurile masice de apă ale instalaţiei ca parte a inventarului intrărilor şi ieşirilor menţionat în BAT 2;

- stabilirea unor obiective de utilizare eficientă a apei;

- punerea în aplicare a unor tehnici de optimizare a consumului de apă (de exemplu, controlul consumului de apă, reutilizarea/reciclarea apei, detectarea şi eliminarea scurgerilor).

Auditurile în domeniul apei se efectuează cel puţin o dată pe an pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor din planul de gestionare a apei şi monitorizarea şi punerea în aplicare a recomandărilor auditurilor în domeniul apei.

Nivelul de detaliu al planului de gestionare a apei şi al auditurilor în domeniul apei va fi legat, în general, de natura, dimensiunea şi complexitatea instalaţiei.

b.

Separarea fluxurilor de ape

A se vedea secţiunea 1.4.4.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de configuraţia sistemului de colectare a apei.

c.

Reutilizarea şi/sau reciclarea apei

Fluxurile de apă (de exemplu, apa de proces, efluenţii proveniţi din epurarea umedă sau băile de răcire) sunt reutilizate şi/sau reciclate în circuite închise sau semiînchise, dacă este necesar după tratare (a se vedea BAT 36).

Gradul de reutilizare şi/sau reciclare a apei este limitat de bilanţul apei caracteristic instalaţiei, de conţinutul de impurităţi şi/sau de caracteristicile fluxurilor de apă.

d.

Prevenirea generării de ape uzate din zonele de proces şi de stocare

A se vedea BAT 4 litera (b).

Aplicabilitate generală.

e.

Utilizarea sistemelor de desprăfuire uscată

Aceasta include tehnici precum filtrele textile şi ESP-urile uscate (a se vedea secţiunea 1.4.3).

Aplicabilitate generală.

f.

Pulverizarea separată a agentului de demulare şi a apei în turnarea sub înaltă presiune în matriţă

A se vedea secţiunea 1.4.2.

Aplicabilitate generală.

g.

Utilizarea căldurii reziduale pentru evaporarea apelor uzate

Atunci când căldura reziduală este disponibilă în mod continuu, aceasta poate fi utilizată pentru evaporarea apelor uzate.

Aplicabilitatea poate fi limitată de proprietăţile fizico-chimice ale poluanţilor prezenţi în apele uzate care ar putea fi emişi în aer.

Tip de turnătorie

Unitatea

BAT-AEPL

(Medie anuală)

Turnătorii de fontă

m³/t de metal lichid

0,5 -4

Turnătorii de oţel

Turnătorii de metale neferoase [toate tipurile, cu excepţia turnării sub înaltă presiune în matriţă (HPDC)]

Turnătorii HPDC de metale neferoase

0,5 -7

Tehnică (⁴⁸)

(⁴⁸) Aceste tehnici sunt descrise în secţiunea 1.4.4

Poluanţi tipici vizaţi

Tratarea preliminară, primară şi generală, de exemplu:

a.

Egalizarea

Toţi poluanţii

b.

Neutralizarea

Acizi, alcalii

c.

Separarea fizică, de exemplu prin grătare, site, deznisipatoare, separatoare de grăsimi, hidrocicloane, separatoare de apă şi ulei sau decantoare primare

Materii solide grosiere, materii solide în suspensie, ulei/grăsimi

Tratarea fizico-chimică, de exemplu:

d.

Adsorbţia

Poluanţi nebiodegradabili sau inhibitori dizolvaţi adsorbabili, de exemplu hidrocarburi, mercur, AOX

e.

Precipitarea chimică

Poluanţi nebiodegradabili sau inhibitori dizolvaţi precipitabili, de exemplu metale, floruri

f.

Evaporare

Contaminanţi solubili, de exemplu, săruri

Tratarea biologică, de exemplu:

g.

Proces cu nămol activ

Compuşi organici biodegradabili

h.

Bioreactor cu membrană

Îndepărtarea solidelor, de exemplu:

i.

Coagularea şi flocularea

Materii solide în suspensie şi metale fixate pe particule

j.

Decantarea

Materii solide în suspensie, metale fixate pe particule sau poluanţi nebiodegradabili sau inhibitori

k.

Filtrarea, de exemplu, filtrare prin straturi de nisip, microfiltrare, ultrafiltrare, osmoza inversă

Materii solide în suspensie şi metale fixate pe particule

l.

Flotaţia

Substanţă/parametru

Unitate

(⁴⁹)BAT-AEL

(⁴⁹) Perioadele de calculare a valorilor medii sunt definite în secţiunea Consideraţii generale.

Originea fluxului (fluxurilor) de ape uzate

Halogeni legaţi organic adsorbabili (AOX) (⁵⁰)

(⁵⁰) BAT-AEL se aplică numai atunci când se identifică substanţa/parametrul vizat(ă) ca fiind relevant(ă) în fluxul de ape uzate, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

mg/l

0,1 -1

Epurarea umedă a efluenţilor gazoşi din cubilou

Consum chimic de oxigen (CCO) (⁵¹)

(⁵¹) Se aplică fie BAT-AEL pentru CCO, fie BAT-AEL pentru COT. BAT-AEL pentru COT este opţiunea preferată, deoarece monitorizarea COT nu se bazează pe utilizarea unor compuşi extrem de toxici.

25 -120

Turnarea sub presiune în matriţă, tratarea efluenţilor gazoşi (de exemplu, prin epurare umedă), finisarea, tratamentul termic, apa contaminată din scurgeri de pe suprafeţe, răcirea directă, regenerarea nisipului umed şi granularea scoriei din cubilou.

Carbon organic total (COT) (⁵¹)

8 -40

Materii solide totale în suspensie (MTS)

5 -25

Indice de hidrocarburi (HOI) (⁵⁰)

0,1 -5

Metale

Cupru (Cu) (⁵⁰)

0,1 -0,4

Crom (Cr) (⁵⁰)

0,1 -0,2

Plumb (Pb) (⁵⁰)

0,1 -0,3

Nichel (Ni) (⁵⁰)

0,1 -0,5

Zinc (Zn) (⁵⁰)

0,5 -2

Indice de fenol

0,05 -0,5 (⁵²)

(⁵²) BAT-AEL se aplică numai atunci când se utilizează sisteme de lianţi pe bază de fenoli.

Azot total (NT) (⁵⁰)

1 -20

Substanţă/parametru

Unitate

(⁵³) (⁵⁴)BAT-AEL

(⁵³) Perioadele de calculare a valorilor medii sunt definite în secţiunea Consideraţii generale.

(⁵⁴) Este posibil ca BAT-AEL-urile să nu se aplice dacă instalaţia de epurare a apelor uzate din aval este proiectată şi dotată în mod corespunzător pentru reducerea poluanţilor vizaţi, cu condiţia ca acest lucru să nu ducă la creşterea nivelului de poluare a mediului.

Originea fluxului (fluxurilor) de ape uzate

Halogeni legaţi organic adsorbabili (AOX) (³)

mg/l

0,1 -1

Epurarea umedă a efluenţilor gazoşi din cubilou

Indice de hidrocarburi (IH) (⁵⁵)

(⁵⁵) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când se identifică substanţa/parametrul vizat(ă) ca fiind relevant(ă) în fluxul de ape uzate, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

0,1 -5

Turnarea sub presiune în matriţă, tratarea efluenţilor gazoşi (de exemplu, prin epurare umedă), finisarea, tratamentul termic, apa contaminată din scurgeri de pe suprafeţe, răcirea directă, regenerarea nisipului umed şi granularea scoriei din cubilou.

Metale

Cupru (Cu) (⁵⁵)

0,1 -0,4

Crom (Cr) (⁵⁵)

0,1 -0,2

Plumb (Pb) (⁵⁵)

0,1 -0,3

Nichel (Ni) (⁵⁵)

0,1 -0,5

Zinc (Zn) (⁵⁵)

0,5 -2

Indice de fenol

0,05 -0,5 (⁵⁶)

(⁵⁶) BAT-AEL se aplică numai atunci când se utilizează sisteme de lianţi pe bază de fenoli.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

a.

Creşterea înălţimii cuptorului în cuptoarele CBC

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Se aplică numai în cazul instalaţiilor noi şi al celor supuse unor modernizări majore.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de constrângeri legate de clădiri şi de alte constrângeri structurale.

b.

Îmbogăţirea cu oxigen a aerului de combustie

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

c.

Perioade minime de oprire a fluxului de aer pentru cuptoarele HBC

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

d.

Cubilou de campanie lungă

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

e.

Postcombustia efluenţilor gazoşi

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

Tehnici integrate în proces pentru cuptoarele cu cubilou

a.

Controlul calităţii cocsului

Cocsul se achiziţionează pe baza unor specificaţii de calitate importante (de exemplu, carbon fix, cenuşă, materii volatile, conţinut de sulf şi umiditate, diametrul mediu) care sunt controlate în mod sistematic înainte de utilizare.

Aplicabilitate generală.

b.

Ajustarea acidităţii/bazicităţii scoriei

A se vedea secţiunea 1.4.3.

c.

Creşterea înălţimii cuptorului în cuptoarele CBC

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Se aplică numai în cazul instalaţiilor noi şi al celor supuse unor modernizări majore.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de constrângeri legate de clădiri şi de alte constrângeri structurale.

d.

Îmbogăţirea cu oxigen a aerului de combustie

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

e.

Cubilou de campanie lungă

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

Colectarea emisiilor

f.

Extracţia efluenţilor gazoşi cât mai aproape de sursa de emisii

În cuptoarele cu cubilou, efluenţii gazoşi sunt extraşi:

- fie deasupra orificiului de încărcare de la capătul coşului cubiloului, folosind conducte şi un ventilator în aval, fie

- sub orificiul de încărcare utilizând un inel anular.

După extracţie, efluenţii gazoşi se răcesc, de exemplu utilizând:

- conducte lungi pentru scăderea temperaturii prin convecţie naturală;

- schimbătoare de căldură aer/gaz sau ulei/gaz;

- răcire cu apă.

În cazul cuptoarele cu inducţie, efluenţii gazoşi se extrag, de exemplu utilizând:

- extracţia cu hotă (de exemplu, coronament sau hote de tiraj lateral);

- un sistem de extracţie montat pe margine;

- extracţie prin acoperire.

În cazul cuptoarele rotative, efluenţii gazoşi se extrag, de exemplu, prin extracţia cu hotă.

În cazul cuptoarele cu arc electric, efluenţii gazoşi se extrag, de exemplu utilizând:

- hote de extracţie montate pe acoperiş;

- coronament sau hote de tiraj laterale;

- izolarea parţială a cuptorului în incinte (mobile sau fixe) montate în jurul cuptorului şi în zona de evacuare;

- izolarea totală a cuptorului într-o incintă, prin închiderea totală a încăperii în jurul cuptorului şi a zonei de evacuare, fiind prevăzut un acoperiş mobil pentru operaţiunile de încărcare/evacuare.

Aplicabilitate generală.

Tratarea efluenţilor gazoşi

g.

Postcombustia efluenţilor gazoşi

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

h.

Ciclon

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

i.

Adsorbţia

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

j.

Desulfurare uscată

În fluxul de efluenţi gazoşi se introduce şi se dispersează pulbere uscată sau o suspensie/soluţie a unui reactiv alcalin (de exemplu, var sau bicarbonat de sodiu). Materialul reacţionează cu substanţele gazoase acide (de exemplu, SO2) şi formează o substanţă solidă care este îndepărtată prin filtrare (de exemplu, cu un filtru textil).

Aplicabilitate generală.

k.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

l.

Epurarea umedă

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitate generală.

Substanţă/Parametru

Unitatea

Tipul cuptorului

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Nivel orientativ al emisiilor

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

Inducţie, rotativ, CAE

1 -5

Niciun nivel orientativ al emisiilor

CBC, HBC

1 -7 (⁵⁷)

(⁵⁷) Pentru instalaţiile HBC existente care utilizează epurarea umedă, limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de până la 12 mg/Nm³, până la următoarea modernizare majoră a cubiloului.

HCl

CBC, HBC

10 -30 (⁵⁸)

(⁵⁸) Limita inferioară a intervalului BAT-AEL poate fi atinsă prin injectarea de var uscat.

HF

CBC, HBC, cuptoare rotative

1 -3 (⁵⁸)

CO

Cuptoare rotative

Niciun BAT-AEL

10 - 30

CBC, HBC

Niciun BAT-AEL

20 - 220

NOX

HBC

20 -160

Niciun nivel orientativ al emisiilor

CBC

20 -70

Cuptoare rotative

20 -100

PCDD/PCDF

ng WHO-TEQ/Nm³

CBC, HBC, cuptoare rotative

< 0,01 -0,08

Inducţie

< 0,01 -0,08 (⁵⁹)

(⁵⁹) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când se identifică substanţa/parametrul vizat(ă) ca fiind relevant(ă) în fluxul de gaze reziduale, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

SO2

mg/Nm³

HBC

30 -100

Cuptoare rotative

10 -50

CBC

50 -150

COVT

mg C/Nm³

Toate tipurile de cuptoare

5 -30

Pb

mg/Nm³

CBC, HBC

0,02 -0,1 (⁵⁹)

Tehnica

Descriere

a.

Nodularizare fără emisii de oxid de magneziu

Utilizarea procesului de turnare în forme, în care aliajul de magneziu este adăugat sub formă de tabletă direct în cavitatea formei, iar reacţia de nodularizare are loc în timpul turnării.

b.

Extracţia efluenţilor gazoşi cât mai aproape de sursa de emisii

Atunci când emisiile de oxid de magneziu sunt generate prin tehnica de nodularizare utilizată (de exemplu, sandwich, ductil), efluenţii gazoşi sunt extraşi cât mai aproape posibil de sursa de emisie cu ajutorul unei hote de extracţie fixe sau mobile.

c.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3. Oxidul de magneziu colectat poate fi reutilizat pentru producerea de pigmenţi sau de materiale refractare.

Parametru

Unitate

BAT-AEL (⁶⁰)

(⁶⁰) BAT-AEL nu se aplică atunci când se utilizează tehnica (a).

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1 -5

Tehnica

Descriere

Colectarea emisiilor

a.

Extracţia efluenţilor gazoşi cât mai aproape de sursa de emisii

Efluenţii gazoşi din cuptoarele cu inducţie sunt extraşi, de exemplu utilizând:

- extracţia cu hotă (de exemplu, coronament sau hote de tiraj lateral);

- un sistem de extracţie montat pe margine;

- extracţie prin acoperire.

Efluenţii gazoşi din cuptoarele cu arc electric sunt extraşi, de exemplu utilizând:

- izolarea parţială a cuptorului în incinte (mobile sau fixe) montate în jurul cuptorului şi în zona de evacuare;

- izolarea totală a cuptorului într-o incintă prin închiderea totală a încăperii în jurul cuptorului şi a zonei de evacuare, fiind prevăzut un acoperiş mobil pentru operaţiunile de încărcare/evacuare;

- extracţia cu hotă (de exemplu, montată pe acoperiş, coronament sau hote de tiraj lateral);

- extracţie directă prin al patrulea orificiu din acoperişul cuptorului.

Tratarea efluenţilor gazoşi

b.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1 - 5

PCDD/PCDF

ng WHO-TEQ/Nm³

< 0,01 - 0,08 (⁶¹)

(⁶¹) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când compuşii PCDD/PCDF sunt identificaţi ca fiind relevanţi în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

Tehnica

Descriere

Colectarea emisiilor

a.

Extracţia efluenţilor gazoşi cât mai aproape de sursa de emisii

Efluenţii gazoşi proveniţi din rafinarea oţelului (de exemplu, de la convertizoarele de decarburare cu argon-oxigen sau cu oxigen în condiţii de vid) sunt extraşi utilizând, de exemplu, o hotă de extracţie directă sau un coronament de acoperiş combinat cu un coş de acceleraţie. Efluenţii gazoşi extraşi sunt trataţi utilizând tehnica (b).

Tratarea efluenţilor gazoşi

b.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1 -5

Tehnica

Descriere

a.

Circulaţia metalului topit în cuptoarele cu reverberaţie

Se instalează o pompă pe cuptoarele cu reverberaţie pentru a forţa circulaţia metalului topit şi pentru a reduce la minimum gradientul de temperatură în întreaga baie topită (de sus în jos).

b.

Reducerea la minimum a pierderilor de energie prin radiaţie în cuptoarele cu creuzet

Cuptoarele cu creuzet sunt acoperite cu un capac şi/sau sunt echipate cu căptuşeală radiantă pentru a reduce la minimum pierderile de energie prin radiaţii.

Tehnica

Descriere

Colectarea emisiilor

a.

Extracţia efluenţilor gazoşi cât mai aproape de sursa de emisii

Efluenţii gazoşi din cuptoarele cu cuvă, creuzet, rezistenţă, reverberaţie (de tip Martin) şi acoperişuri radiante se extrag cu ajutorul hotelor (de exemplu, hote de coronament). Echipamentul de extracţie este montat astfel încât să permită captarea emisiilor în timpul turnării.

Efluenţii gazoşi din cuptoarele cu inducţie sunt extraşi, de exemplu utilizând:

- extracţia cu hotă (de exemplu, coronament sau hote de tiraj lateral);

- un sistem de extracţie montat pe margine;

- extracţie prin acoperire.

Efluenţii gazoşi din cuptoarele rotative sunt extraşi cu ajutorul hotelor de extracţie.

Tratarea efluenţilor gazoşi

b.

Ciclon

A se vedea secţiunea 1.4.3

c.

Desulfurare uscată

A se vedea secţiunea 1.4.3

d.

Filtru textil

A se vedea secţiunea 1.4.3

e.

Epurarea umedă

A se vedea secţiunea 1.4.3

Substanţă/Parametru

Unitate

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Nivel orientativ al emisiilor

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Pulberi

mg/Nm³

1 -5

Niciun nivel orientativ al emisiilor

HCl

1 -3 (⁶²) (⁶⁷)

(⁶²) BAT-AEL se aplică numai turnătoriilor de aluminiu.

(⁶⁷) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când se identifică substanţa/parametrul vizat(ă) ca fiind relevant(ă) în fluxul de gaze reziduale, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

HF

< 1 (⁶²)

CO

Niciun BAT-AEL

5 -30 (⁶³) (⁶⁴)

(⁶³) Limita superioară a nivelului orientativ al emisiilor poate fi mai ridicată, de până la 70 mg/Nm³, în cazul cuptoarelor cu cuvă.

(⁶⁴) Nivelul orientativ al emisiilor nu se aplică în cazul cuptoarelor care utilizează numai energie electrică (de exemplu, rezistenţă).

NOX

20 -50 (⁶⁵) (⁶⁶)

(⁶⁵) BAT-AEL nu se aplică în cazul cuptoarelor care utilizează numai energie electrică (de exemplu, rezistenţă).

(⁶⁶) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată, de până la 100 mg/Nm³, în cazul cuptoarelor cu cuvă.

Niciun nivel orientativ al emisiilor

PCDD/PCDF

ng WHO-TEQ/Nm³

< 0,01 -0,08 (⁶⁷)

SO2

mg/Nm³

< 10 (⁶⁵) (⁶⁸)

(⁶⁸) BAT-AEL nu se aplică atunci când se utilizează numai gaze naturale.

Pb

< 0,02 -0,1 (⁶⁹)

(⁶⁹) BAT-AEL se aplică numai turnătoriilor de plumb sau altor turnătorii de MNF care utilizează plumbul ca element de aliere.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

a.

Optimizarea proiectării cuptorului

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- optimizarea caracteristicilor principale ale cuptorului (de exemplu, numărul şi tipul de arzătoare, etanşeitatea la aer şi izolarea cuptorului cu materiale refractare adecvate);

- reducerea la minimum a pierderilor de căldură din deschiderile uşilor cuptorului, de exemplu prin utilizarea mai multor segmente mobile pe verticală în locul unuia singur în cuptoarele de reîncălzire continuă;

- reducerea la minimum a numărului de structuri de susţinere a materiei prime în interiorul cuptorului (de exemplu, grinzi, şine) şi utilizarea unei izolaţii adecvate pentru reducerea pierderilor de căldură rezultate din răcirea cu apă a structurilor de susţinere în cuptoarele de reîncălzire continuă.

Se aplică numai în cazul instalaţiilor noi şi al celor supuse unor modernizări majore.

b.

Automatizarea şi controlul cuptorului

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitate generală.

c.

Optimizarea încălzirii/reîncălzirii materiilor prime

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- asigurarea faptului că temperaturile-ţintă pentru încălzirea/reîncălzirea materiilor prime sunt atinse în mod consecvent;

- oprirea echipamentului în perioadele de inactivitate;

- optimizarea funcţionării cuptorului, de exemplu utilizarea capacităţii cuptorului, corectarea raportului aer/combustibil, îmbunătăţirea izolaţiei.

Aplicabilitate generală.

d.

Preîncălzirea aerului de combustie

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de lipsa de spaţiu pentru instalarea de arzătoare regenerative.

Sectorul

Unitate

Nivel orientativ

(Medie anuală)

Instalaţii de forjare

kWh/t de materii prime

1 700 - 6 500

Tehnica

Descriere

a.

Optimizarea proceselor

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- gestionarea computerizată a proceselor, de exemplu cicluri de încălzire/reîncălzire, secvenţe de ciocănire;

- selectarea unui ciocan corespunzător în funcţie de dimensiunea materiei prime;

- ajustarea dimensiunii materiei prime, fie în linia de forjare (complet automatizată), fie în zona organizaţională a forfecării materialului (manuală), pentru a reduce la minimum cantitatea de reziduuri şi numărul de operaţiuni de proces.

b.

Optimizarea consumului de materii prime şi auxiliare

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- utilizarea proiectării asistate de calculator pentru optimizarea instrumentelor de forjare şi a geometriei (matriţei) de forjare pentru a reduce nevoia de teste de forjare;

- selectarea unui tip adecvat de lichid de răcire/lubrifiant, de exemplu lubrifiant sintetic pentru forjarea cu matriţă închisă, dispersii de grafit pe bază de apă;

- sisteme de colectare şi recirculare a agenţilor de răcire/lubrifianţilor în forjarea cu matriţă închisă.

c.

Reciclarea reziduurilor de proces

Reziduurile de proces (de exemplu, reziduuri metalice provenite din procesele de pregătire a materiilor prime, ciocănire şi finisare; tipul de alice metalice utilizate pentru împroşcare) sunt reciclate şi/sau reutilizate.

Substanţă/Parametru

Proces specific(e)

Standard(e)

Frecvenţă minimă de monitorizare (⁷⁰)

(⁷⁰) În măsura în care este posibil, măsurările se efectuează în etapa procesului în care se înregistrează nivelul cel mai ridicat de emisii preconizat în condiţii normale de funcţionare.

Monitorizare asociată cu

Oxizi de azot (NOX)

Încălzire/reîncălzire, tratament termic

EN 14792

O dată pe an

BAT 50

Monoxid de carbon (CO)

Încălzire/reîncălzire, tratament termic

EN 15058

Tehnica

Descriere

a.

Măsuri operaţionale şi tehnice

Sunt incluse tehnici cum ar fi:

- utilizarea de pungi sau butoaie închise pentru manipularea materialelor cu componente dispersabile sau solubile în apă, de exemplu dispozitive auxiliare;

- reducerea la minimum a distanţelor de transport;

- manipularea eficientă a materialelor.

b.

Extracţia emisiilor provenite din împroşcarea cu alice metalice

Emisii provenite din împroşcarea cu alice metalice. Efluenţii gazoşi extraşi sunt trataţi utilizând tehnici precum filtrele textile.

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

a.

Utilizarea unui combustibil sau a unei combinaţii de combustibili cu potenţial scăzut de formare de NOX

Printre combustibilii cu un potenţial scăzut de formare a NOX se numără gazul natural şi gazul petrolier lichefiat.

Aplicabilitate generală.

b.

Optimizarea arderii

Se iau măsuri pentru mărirea la maximum a randamentului de conversie a energiei în cuptor şi reducerea concomitentă a emisiilor (în special de CO). Aceste rezultate se obţin printr-o combinaţie de tehnici, inclusiv o bună proiectare a cuptorului, optimizarea temperaturii (de exemplu, amestecarea eficientă a combustibilului şi a aerului de combustie) şi a timpului de staţionare în zona de ardere şi utilizarea unui sistem de automatizare şi control al cuptorului.

c.

Automatizarea şi controlul cuptorului

A se vedea secţiunea 1.4.1.

d.

Recircularea gazelor de ardere

Recircularea (externă) parţială a gazelor de ardere către camera de ardere pentru înlocuirea unei părţi din aerul de combustie proaspăt, cu un efect dublu: de scădere a temperaturii şi de limitare a conţinutului de O2 pentru oxidarea azotului, limitându-se astfel producerea de NOX. Aceasta presupune dirijarea gazelor de ardere din cuptor în flacără pentru reducerea conţinutului de oxigen şi, prin urmare, a temperaturii flăcării.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată din cauza lipsei de spaţiu.

e.

Arzătoare cu emisii reduse de NOX

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de constrângeri de proiectare şi/sau de constrângeri operaţionale.

f.

Limitarea temperaturii de preîncălzire a aerului

Limitarea temperaturii de preîncălzire a aerului conduce la o scădere a concentraţiei de emisii de NOX. Trebuie găsit un echilibru între recuperarea maximă de căldură din gazele de ardere şi reducerea la minimum a emisiilor de NOX.

Aplicabilitate generală.

g.

Oxicombustia

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de modul în care este proiectat cuptorul şi de necesitatea unui debit minim de gaze reziduale.

h.

Arderea fără flacără

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de modul în care este proiectat cuptorul (de exemplu, volumul cuptorului, spaţiul pentru arzătoare, distanţa dintre arzătoare) şi de necesitatea unei schimbări a căptuşelii refractare. Nu se aplică la cuptoarele a căror temperatură de funcţionare este mai joasă decât temperatura de autoaprindere necesară pentru arderea fără flacără.

Parametru

Unitate

Proces(e)

BAT-AEL

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

Nivel orientativ al emisiilor

(Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare)

NOX

mg/Nm³

Încălzire/reîncălzire/tratament termic

100 -250 (⁷¹)

(⁷¹) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată, de până la 350 mg/Nm³în cazul în care se folosesc arzătoare recuperative/regenerative.

Fără nivel indicativ

CO

Încălzire/reîncălzire/tratament termic

Niciun BAT-AEL

10 -100

Tehnica

Descriere

Aplicabilitate

a.

Separarea fluxurilor de ape

A se vedea secţiunea 1.4.4.

Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de configuraţia sistemului de colectare a apei.

b.

Reutilizarea şi/sau reciclarea apei

Fluxurile de apă (de exemplu, apa de proces, apa de răcire) sunt reutilizate şi/sau reciclate în circuite închise sau semiînchise, dacă este necesar după tratare.

Gradul de reutilizare şi/sau reciclare a apei este limitat de bilanţul apei caracteristic instalaţiei, de conţinutul de impurităţi şi/sau de caracteristicile fluxurilor de apă.

Notă: BAT 52 se aplică numai atunci când producerea apei uzate este identificată ca fiind relevantă pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

Tehnica

Descriere

Automatizarea şi controlul cuptorului

Procesul de încălzire este optimizat prin utilizarea unui sistem informatic care controlează parametri-cheie, precum temperatura cuptorului şi a materiei prime, raportul aer/combustibil şi presiunea din cuptor.

Îmbunătăţirea randamentului turnării şi reducerea generării de deşeuri

Se iau măsuri pentru a maximiza eficienţa procesului de turnare şi pentru a reduce generarea de deşeuri metalice, de exemplu:

- optimizarea operaţiunilor de topire şi turnare în scopul reducerii, de exemplu, a pierderile prin topire, a godevilării excesive, a ratelor de generare a deşeurilor;

- optimizarea modelării şi a fabricării de miezuri în scopul reducerii generării de deşeuri rezultate din deficienţe ale formelor şi miezurilor;

- optimizarea sistemelor de jgheaburi şi de înălţare;

- utilizarea de dispozitive de alimentare exoterme izolate.

Creşterea înălţimii cuptorului în cuptoarele CBC

Creşterea înălţimii cuptorului în cubilourile cu aer rece permite gazelor de ardere să rămână în contact cu încărcătura pentru o perioadă mai lungă, ceea ce duce la un transfer mai mare de căldură.

Cubilou de campanie lungă

Cubiloul este instalat pentru o campanie lungă de funcţionare pentru a reduce la minimum întreţinerea şi schimbările de proces. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea unor căptuşeli refractare mai rezistente la nivelul cuvei, al bazei şi al vetrei, prin utilizarea răcirii cu apă a peretelui cuptorului şi cu ţevi suflante răcite cu apă care pătrund mai adânc în cuva cuptorului.

Perioade minime de oprire a fluxului de aer pentru cuptoarele HBC

Reducerea la minimum a perioadelor de oprire a fluxului de aer prin programarea proceselor de modelare şi de turnare astfel încât să se asigure un necesar relativ constant de metal.

Oxicombustia

Aerul de combustie este înlocuit integral sau parţial cu oxigen pur. Oxicombustia poate fi utilizată în combinaţie cu arderea fără flacără.

Îmbogăţirea cu oxigen a aerului de combustie

Îmbogăţirea cu oxigen a aerului de combustie se realizează fie direct la sursa de aer, fie prin injectarea oxigenului în stratul de cocs, fie prin ajutaje.

Postcombustia efluenţilor gazoşi

A se vedea secţiunea 1.4.3.

Preîncălzirea aerului de combustie

O parte din căldura recuperată din gazele de ardere este reutilizată pentru preîncălzirea aerului utilizat la ardere. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin utilizarea de arzătoare regenerative sau recuperative. Trebuie găsit un echilibru între recuperarea maximă de căldură din gazele de ardere şi reducerea la minimum a emisiilor de NOX.

Arzătorul recuperativ

Arzătoarele recuperative utilizează diferite tipuri de recuperatoare (de exemplu, schimbătoare de căldură cu modele de radiaţie, convecţie, tuburi compacte sau radiante) pentru recuperarea directă a căldurii din gazele de ardere, care este apoi utilizată pentru preîncălzirea aerului de combustie.

Arzătorul regenerativ

Arzătoarele regenerative constau în două arzătoare care funcţionează alternativ şi care conţin paturi din materiale refractare sau ceramice. În timpul funcţionării unuia dintre arzătoare, căldura din gazele de ardere este absorbită de materialele refractare sau ceramice ale celuilalt arzător, fiind apoi utilizată pentru preîncălzirea aerului de combustie.

Selectarea unui tip de cuptor eficient din punct de vedere energetic

La selectarea cuptorului se ia în considerare eficienţa energetică a acestuia, de exemplu cuptoare care permit preîncălzirea şi uscarea încărcăturii la intrare înainte de zona de topire.

Tehnici de maximizare a eficienţei termice a cuptoarelor

Măsuri de maximizare a randamentului de conversie a energiei în cuptoarele de topire şi de tratament termic şi reducerea concomitentă a emisiilor (în special de pulberi şi de CO). Acest lucru se obţine prin aplicarea unei serii de măsuri de optimizare a procesului în funcţie de tipul cuptorului, dintre care optimizarea temperaturii (de exemplu, amestecarea eficientă a combustibilului şi a aerului de combustie) şi a timpului de staţionare în zona de ardere şi utilizarea unui sistem de automatizare şi control al cuptorului (a se vedea mai sus). Măsurile pentru anumite cuptoare specifice includ următoarele:

Pentru cuptoarele cu cubilou:

- optimizarea regimului de funcţionare;

- evitarea temperaturii excesive;

- încărcarea uniformă;

- reducerea la minimum a pierderilor de aer;

- bune practici în materie de căptuşire.

Pentru cuptoarele cu inducţie:

- condiţiile materiilor prime (de exemplu, dimensiunea şi densitatea optime pentru materiile prime de intrare şi deşeuri metalice);

- închiderea capacului cuptorului;

- timpul minim de menţinere;

- menţinerea unui fond lichid în cuptor;

- adăugarea de carburizoare la începutul ciclului de topire;

- funcţionarea la nivelul maxim al puterii de intrare;

- controlul temperaturii pentru a preveni supraîncălzirea;

- prevenirea acumulării excesive de scorie prin optimizarea temperaturilor de topire;

- reducerea la minimum şi controlul uzurii căptuşelii refractare a cuptorului;

- atunci când sunt în funcţiune mai multe cuptoare cu inducţie, consumul de energie este optimizat prin gestionarea sarcinii maxime.

Pentru cuptoare rotative:

- utilizarea antracitului şi a siliciului pentru protecţia împotriva topirii;

- reglarea turaţiei continue sau discontinue a cuptorului pentru a obţine un transfer maxim de căldură;

- reglarea puterii şi a unghiului arzătorului pentru a obţine un transfer maxim de căldură.

Pentru cuptoare cu arc electric:

- perioade mai scurte de topire şi/sau tratare a metalului utilizând metode avansate de control, de exemplu pentru compoziţia şi greutatea materialelor încărcate, temperatura aliajului topit, precum şi prin metode eficiente de eşantionare şi de dezgurifiere.

Pentru cuptoarele cu cuvă:

- alegerea dimensiunii cuptorului în funcţie de cererea de topire continuă, pentru a realiza un proces de topire continuă;

- menţinerea cuvei pline cu material de încărcare pentru recuperarea optimă a căldurii;

- adaptarea modelului cuvei la materialul de încărcare desemnat pentru o distribuţie optimă a materialului de încărcare în cuvă;

- curăţarea periodică a cuptorului;

- controlul independent al raportului combustibil/aer pentru fiecare arzător pe gaz;

- monitorizarea continuă a CO sau a hidrogenului pentru fiecare rând de arzătoare;

- adaosul de oxigen deasupra zonei de topire pentru a asigura postcombustia la nivelul superior al cuvei;

- preîncălzirea încărcăturii utilizând căldura reziduală recuperată din gazele reziduale.

În cazul cuptoarelor cu reverberaţie:

- preîncălzirea încărcăturii în cazul cuptoarelor reverberaţie cu vatră uscată sau cu puţuri laterale;

- utilizarea arzătoarelor cu reglare automată a temperaturii.

Pentru cuptoarele cu creuzet:

- preîncălzirea creuzetului înainte de încărcare;

- utilizarea creuzetelor cu conductivitate termică ridicată şi rezistenţă la şocuri termice (de exemplu, grafit);

- curăţarea pereţilor creuzetului imediat după golire pentru îndepărtarea scoriei sau a zgurii.

Utilizarea de deşeuri curate

Topirea resturilor curate previne riscul de captare a compuşilor nemetalici în scorie şi/sau de degradare a căptuşelilor refractare ale cuptorului sau ale oalei de turnare.

Tehnica

Descriere

Ajustarea caracterului acid/alcalin al scoriei

Utilizarea unui flux adecvat (de exemplu, piatră de var pentru caracter acid şi fluorură de calciu pentru caracter alcalin al operaţiuni de bază ale cubiloului) pentru a fluidifica suficient lichidul de scorie astfel încât să se separe de fier.

Îmbunătăţirea randamentului turnării şi reducerea generării de deşeuri

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Pretratarea mecanică a scoriei/zgurii/prafului de filtru/căptuşelilor refractare uzate pentru a facilita reciclarea

Scoria generată/zgura generată/praful de filtru generat/căptuşelile refractare uzate sunt pretratate la faţa locului prin utilizarea unor tehnici precum zdrobirea, segregarea, granularea, separarea magnetică.

Optimizarea consumului de lianţi şi de răşină

Printre măsurile de optimizare a consumului de lianţi şi de răşină se numără:

- utilizarea unei calităţi a nisipului compatibilă cu sistemul liant;

- buna gestionare a depozitării nisipului şi testarea nisipului (puritatea, dimensiunea boabelor, forma, umiditatea);

- controlul temperaturii;

- întreţinerea şi curăţarea mixerului;

- verificarea calităţii formei (pentru a preveni şi, dacă este necesar, a repara defectele de turnare);

- optimizarea procesului de adăugare a liantului;

- optimizarea funcţionării mixerului.

Pulverizarea separată a agentului de demulare şi a apei în turnarea sub înaltă presiune în matriţă

Apa şi agenţii de demulare se aplică separat pe forme, utilizând un rând suplimentar de duze montate pe capul de pulverizare. Mai întâi se pulverizează apa, ceea ce duce la o răcire semnificativă a formei înainte de aplicarea agentului de demulare, reducându-se astfel emisiile şi consumul de agenţi de demulare şi de apă.

Utilizarea celor mai bune practici pentru procesele de întărire la rece

Practicile includ următoarele (în funcţie de sistemul liant utilizat):

- Controlul temperaturii: temperatura nisipului este menţinută cât mai constantă posibil şi suficient de scăzută pentru a preveni emisiile cauzate de evaporare. Pentru sistemele pe bază de poliuretan şi ester silicat catalizate cu fenoli şi acid giberelic, intervalul optim de temperatură este cuprins între 15 °C şi 25 °C. Pentru sistemele resol-ester, intervalul optim de temperatură este cuprins între 15 °C şi 35 °C;

- pentru sistemele catalizate cu acid giberelic:

- conţinutul de alcool furfurilic liber (monomer) din răşină este redus la minimum (de exemplu, sub 40 % din greutate); şi

- conţinutul de sulf al catalizatorului acid se reduce prin înlocuirea unei părţi a acidului sulfonic cu un acid organic puternic fără sulf.

Utilizarea celor mai bune practici pentru procesele de întărire cu gaz

Practicile includ următoarele (în funcţie de procesul de întărire utilizat):

Pentru răşinile fenol uretanice (procedeul "cold-box"):

- consumul de amine este redus la minimum prin optimizarea procesului de difuzie în interiorul miezului, de regulă prin simularea computerizată pentru optimizarea fluxului de gaz;

- temperatura nisipului este menţinută cât mai constantă posibil, între 20 °C şi 25 °C, pentru a reduce la minimum timpul de gazare şi consumul de amină;

- umiditatea nisipului este menţinută sub 0,1 %, iar aerul pentru gazare şi aerul purjat sunt uscate;

- cutiile de miez sunt bine sigilate pentru a permite extragerea gazului catalizator de amină, iar miezurile sunt complet purjate pentru a împiedica eliberarea de amine în timpul depozitării miezului.

În cazul răşinilor resol-ester:

- temperatura nisipului este menţinută cât mai constantă posibil, între 15 °C şi 30 °C;

- întărirea răşinii fenolice alcaline se realizează cu ajutorul formiatului de metil care este gazeificat cu aer încălzit de obicei până la 80 °C;

- cutiile de miez şi capetele de gazeificare sunt sigilate corect, iar supapa cutiei de miez este concepută să aplice o uşoară contrapresiune, astfel încât vaporii de întărire să fie menţinuţi suficient de mult timp pentru ca reacţia să aibă loc.

Pentru răşini întărite cu CO2 (de exemplu, fenolice alcaline, pe bază de silicaţi):

- se utilizează volumul exact de gaz CO2 necesar pentru întărirea răşinilor prin folosirea unui regulator de debit şi a unui temporizator pentru a obţine cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte rezistenţa şi timpul de stocare;

- pentru răşinile pe bază de silicaţi, se utilizează agenţi de descompunere lichizi (de exemplu, carbohidraţi solubili) pentru a creşte viteza de gazare.

Pentru răşini întărite cu SO2 (de exemplu, fenolice, epoxi/acrilice):

- perioada de gazare este urmată de purjare fie cu acelaşi gaz inert (de exemplu, azot) utilizat pentru întărire, fie cu aer, pentru a îndepărta din nisip excesul de dioxid de sulf care nu a intrat în reacţie;

- cutiile de miez sunt bine sigilate şi miezurile sunt complet purjate pentru a împiedica eliberarea de gaze pe timpul depozitării miezurilor.

Utilizarea de deşeuri curate

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Tehnica

Descriere

Ajustarea acidităţii/bazicităţii scoriei

A se vedea secţiunea 1.4.2.

Adsorbţia

Îndepărtarea poluanţilor dintr-un flux de efluenţi gazoşi de proces sau de gaze reziduale prin retenţie pe o suprafaţă solidă (ca adsorbant se foloseşte în mod obişnuit cărbunele activ). Adsorbţia poate fi cu sau fără regenerare.

Oxidare catalitică

Tehnică de reducere a emisiilor prin care compuşii combustibili dintr-un flux de gaze reziduale sunt oxidaţi cu aer sau oxigen într-un pat de catalizator. Catalizatorul permite oxidarea la temperaturi mai scăzute şi în echipamente mai mici comparativ cu oxidarea termică. Temperatura tipică de oxidare este cuprinsă între 200 °C şi 600 °C.

Ciclon

Echipament pentru îndepărtarea pulberilor dintr-un flux de efluenţi gazoşi bazat pe aplicarea de forţe centrifuge, de obicei într-o cameră conică. Cicloanele sunt utilizate în principal ca pretratare, înainte de a continua operaţiunea de reducere a pulberilor sau a compuşilor organici. Se pot utiliza, de asemenea, multicicloane.

Desulfurare uscată

În fluxul de efluenţi gazoşi se introduce şi se dispersează pulbere uscată sau o suspensie/soluţie a unui reactiv alcalin (de exemplu, var sau bicarbonat de sodiu). Materialul reacţionează cu substanţele gazoase acide (de exemplu, SO2) şi formează o substanţă solidă care este îndepărtată prin filtrare (de exemplu, cu un filtru textil).

Precipitator electrostatic

Precipitatoarele electrostatice funcţionează prin încărcarea electrică a particulelor şi separarea lor sub influenţa unui câmp electric. Precipitatoarele electrostatice sunt capabile să funcţioneze într-o gamă largă de condiţii. Eficienţa reducerii poate depinde de numărul de câmpuri, de timpul de staţionare (dimensiunea) şi de dispozitivele de eliminare a particulelor din amonte. În general, acestea includ între două şi cinci câmpuri, dar pot conţine până la şapte câmpuri pentru cele mai avansate precipitatoare electrostatice. Precipitatoarele electrostatice pot fi de tip uscat sau de tip umed, în funcţie de tehnica utilizată pentru colectarea pulberilor de pe electrozi. Precipitatoare electrostatice umede se folosesc în general în etapa de polizare, pentru îndepărtarea pulberilor şi a picăturilor reziduale după epurarea umedă.

Extracţia emisiilor generate de modelare şi/sau de fabricarea miezurilor cât mai aproape de sursa acestora

Se extrag emisiile generate de modelare (inclusiv de producţia de modele) şi/sau de fabricarea miezurilor. Sistemul de extragere selectat depinde de tipul de proces de modelare/fabricare a miezurilor.

- Turnare în forme de nisip natural/crud:

Se extrag efluenţii gazoşi generaţi în zonele de preparare a nisipului natural sau crud (de exemplu, transport, cernere, amestecare şi răcire) şi în zonele de turnare, în special în timpul vărsării. În cazul maşinilor automate de formare, se utilizează sisteme de extracţie adecvate pentru colectarea emisiilor (de exemplu, extracţia la nivelul acoperişului). În cazul modelării manuale, extracţia cât mai aproape posibil de sursa de emisie se realizează cu ajutorul hotelor mobile de extracţie.

- Procese de întărire la rece, de întărire cu gaz, de întărire la cald:

În cazul maşinilor automate de modelare, se utilizează sisteme de extracţie adecvate pentru colectarea emisiilor (de exemplu, hote de extracţie fixe, extracţia la nivelul coronamentului). În cazul modelării manuale, extracţia cât mai aproape posibil de sursa de emisie se realizează cu ajutorul hotelor mobile de extracţie.

În cazul în care nu pot fi utilizate hote mobile din cauza dimensiunii formei şi/sau a constrângerilor de spaţiu, se utilizează sistemul de extracţie al sălii de turnare.

Maşinile de fabricare a miezurilor sunt închise într-o incintă şi se extrag efluenţii gazoşi. Extracţia se aplică, de asemenea, în timpul verificării, manipulării şi depozitării miezurilor recent fabricate (de exemplu, prin utilizarea hotelor la mesele de verificare, deasupra zonelor de manipulare şi de depozitare temporară).

Filtru textil

Filtrele textile, denumite adesea filtre cu saci, sunt realizate din pâslă sau dintr-un material poros ţesut prin care sunt trecute gazele în vederea îndepărtării particulelor. Filtrele din material textil pot fi sub formă de foi, cartuşe sau saci cu mai multe unităţi filtrante textile individuale grupate împreună. Utilizarea unui filtru textil presupune alegerea unui material textil adecvat pentru caracteristicile gazelor reziduale şi pentru temperatura maximă de funcţionare.

Arderea fără flacără

Arderea fără flacără se realizează prin injectarea separată la mare viteză a combustibilului şi a aerului de combustie în camera de ardere a cuptorului pentru împiedicarea formării de flacără şi reducerea formării de NOX şi pentru asigurarea concomitentă a unei distribuţii mai uniforme a căldurii în întreaga cameră. Arderea fără flacără poate fi utilizată în combinaţie cu oxicombustia (a se vedea subsecţiunea 1.4.1).

Automatizarea şi controlul cuptorului

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Arzătorul cu emisii reduse de NOX

Tehnica (inclusiv arzătoarele cu emisii ultrareduse de NOX) se bazează pe principiile de reducere a temperaturilor de vârf ale flăcării. Amestecul aer-combustibil reduce disponibilitatea oxigenului şi temperatura de vârf a flăcării, încetinind astfel conversia azotului din combustibil în NOX şi formarea de NOX termic, menţinându-se în acelaşi timp un randament ridicat de ardere.

Optimizarea consumului de lianţi şi de răşină

A se vedea secţiunea 1.4.2.

Îmbogăţirea cu oxigen a aerului de combustie

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Oxicombustia

A se vedea secţiunea 1.4.1.

Postcombustia efluenţilor gazoşi

Postcombustia CO şi a altor compuşi organici conţinuţi în efluenţii gazoşi de furnal este utilizată pentru a reduce emisiile şi pentru recuperarea căldurii. Căldura generată este recuperată cu ajutorul unui schimbător de căldură şi este utilizată pentru preîncălzirea aerului de suflare sau în alte scopuri interne. În cuptoarele HBC, postcombustia are loc într-o cameră de postcombustie separată preîncălzită de un arzător pe gaz natural. În cuptoarele CBC, postcombustia are loc direct în cuva cubiloului. În cuptoarele rotative, postcombustia se efectuează cu un postarzător instalat între cuptor şi schimbătorul de căldură.

Selectarea tipului adecvat de cuptor

Selectarea tipului (tipurilor) adecvat(e) de cuptor pe baza nivelului emisiilor şi a criteriilor tehnice, de exemplu tipul de proces, cum ar fi producţia continuă sau în loturi, capacitatea cuptorului, tipul de piese turnate, disponibilitatea materiilor prime, flexibilitatea depinzând de curăţenia materiilor prime şi de diferitele aliaje. Eficienţa energetică a cuptorului este, de asemenea, luată în considerare (a se vedea tehnica "Selectarea unui tip de cuptor eficient din punct de vedere energetic" din secţiunea 1.4.1).

Înlocuirea acoperirilor pe bază de alcool cu acoperiri pe bază de apă

Înlocuirea acoperirilor pe bază de alcool ale formelor şi miezurilor cu acoperiri apoase. Acoperirile apoase sunt uscate în aer ambiant sau cu ajutorul cuptoarelor de uscare.

Oxidare termică

Tehnică de reducere a emisiilor în cadrul căreia compuşii combustibili dintr-un flux de gaze reziduale sunt oxidaţi prin încălzirea fluxului respectiv cu aer sau oxigen la o temperatură superioară celei de autoaprindere într-o cameră de ardere şi prin menţinerea acestuia la o temperatură ridicată pe o durată suficient de lungă încât să aibă loc o ardere completă şi să se producă dioxid de carbon şi apă. Temperatura tipică de oxidare este cuprinsă între 800 °C şi 1 000 °C.

Se utilizează mai multe tipuri de oxidare termică:

- Oxidare termică simplă: oxidare termică fără recuperarea energiei din ardere.

- Oxidarea termică cu recuperare: oxidare termică realizată cu ajutorul căldurii gazelor reziduale prin transfer indirect de căldură.

- Oxidarea termică cu regenerare: oxidare termică în cadrul căreia fluxul de gaze reziduale de intrare este încălzit când trece printr-un pat ceramic compact înainte de a intra în camera de ardere. Gazele fierbinţi purificate ies din camera de ardere trecând prin unul (sau mai multe) paturi ceramice compacte (răcite de fluxul de gaze reziduale de intrare dintr-un ciclu de ardere anterior). Acest pat compact reîncălzit începe apoi un nou ciclu de ardere, prin preîncălzirea unui nou flux de gaze reziduale de intrare.

Utilizarea celor mai bune practici pentru procesele de întărire la rece

A se vedea secţiunea 1.4.2.

Utilizarea celor mai bune practici pentru procesele de întărire cu gaz

A se vedea secţiunea 1.4.2.

Epurarea umedă

Îndepărtarea poluanţilor gazoşi sau a particulelor poluante dintr-un flux de gaze prin transfer de masă într-un solvent lichid, deseori apă sau o soluţie apoasă. Poate avea loc şi o reacţie chimică (de exemplu, într-un scruber acid sau alcalin). În unele cazuri, compuşii pot fi recuperaţi din solvent. Aceasta include scruberele Venturi.

Tehnica

Descriere

Proces cu nămol activ

În procesul cu nămol activ, microorganismele sunt menţinute în suspensie în apele uzate şi întregul amestec este aerat în mod mecanic. Amestecul de nămol activ este trimis către o instalaţie de separare, din care nămolul este reciclat către rezervorul de aerare.

Adsorbţia

Eliminarea substanţelor solubile (soluţi) din apele uzate prin transferarea acestora pe suprafaţa unor particule solide, foarte poroase (de obicei, cărbune activ).

Tratarea aerobă

Oxidarea biologică a poluanţilor organici dizolvaţi cu oxigen rezultat din metabolismul microorganismelor. În prezenţa oxigenului dizolvat, care este injectat ca aer sau oxigen pur, componentele organice se mineralizează, transformându-se în dioxid de carbon şi apă sau în alţi metaboliţi şi biomasă.

Precipitarea chimică

Conversia unei substanţe poluante dizolvate într-un compus insolubil prin adăugarea de precipitanţi chimici. Precipitatele solide formate sunt apoi separate prin decantare, prin flotaţie cu aer sau prin filtrare. Dacă este necesar, această etapă poate fi urmată de microfiltrare sau ultrafiltrare. Pentru precipitarea fosforului se folosesc ioni de metale multivalente (de exemplu, calciu, aluminiu, fier).

Reducerea chimică

Poluanţii sunt transformaţi în compuşi similari, dar mai puţin nocivi sau mai puţin periculoşi, cu ajutorul unor agenţi chimici reducători.

Coagularea şi flocularea

Coagularea şi flocularea sunt utilizate pentru separarea materiilor solide în suspensie din apele uzate şi se realizează adesea în etape succesive. Coagularea se realizează prin adăugarea de coagulanţi cu sarcini opuse celor ale materiilor solide în suspensie. Flocularea se realizează prin adăugarea de polimeri, astfel încât, prin coliziune, microflocoanele se grupează şi formează flocoane de dimensiuni mai mari.

Egalizarea

Echilibrarea fluxurilor şi a încărcărilor poluante la punctul de intrare în tratarea finală a apelor uzate prin utilizarea de rezervoare centrale. Egalizarea poate fi descentralizată sau efectuată cu ajutorul altor tehnici de gestionare.

Evaporare

Evaporarea apelor uzate este un proces de distilare în care apa este substanţa volatilă, care lasă concentratul ca reziduu de fund să fie manipulat (de exemplu, reciclat sau eliminat). Scopul acestei operaţiuni este de a reduce volumul de ape uzate sau de a concentra soluţiile-mamă. Aburul volatil este colectat într-un condensator, iar apa condensată este reciclată, dacă este necesar, după tratarea ulterioară.

Există multe tipuri de evaporatoare: evaporatoare cu circulaţie naturală; evaporatoare verticale cu tuburi scurte; evaporatoare cu coş; evaporatoare cu peliculă în cădere; evaporatoare dinamice cu peliculă subţire.

Poluanţii tipici vizaţi sunt contaminanţi solubili (de exemplu, săruri).

Filtrarea

Separarea particulelor solide prezente în apele uzate prin trecerea acestora printr-un mediu poros; de exemplu, filtrare prin straturi de nisip, microfiltrare sau ultrafiltrare.

Flotaţia

Separarea particulelor solide sau lichide prezente în apele uzate prin ataşarea lor la bule fine de gaz, în general, aer. Particulele plutitoare se acumulează la suprafaţa apei, unde sunt colectate cu ajutorul separatoarelor.

Bioreactor cu membrană (MBR)

MBR constă în combinarea unui proces cu membrană (de exemplu, microfiltrare sau ultrafiltrare) cu un bioreactor cu creştere suspendată. Într-un sistem MBR pentru tratarea biologică a apelor uzate, agentul de limpezire secundar şi etapa de filtrare terţiară ale unui sistem tradiţional de tratare a nămolului aerat se înlocuiesc cu filtrarea prin membrană (separarea nămolurilor şi a materiilor solide în suspensie).

Nanofiltrarea

Un proces de filtrare în care se utilizează membrane cu dimensiuni ale porilor de aproximativ 1 nm.

Neutralizarea

Aducerea pH-ului apelor uzate la un nivel neutru (de aproximativ 7) prin adăugarea de substanţe chimice. Hidroxidul de sodiu (NaOH) sau hidroxidul de calciu [Ca(OH)2] este utilizat, în general, pentru mărirea pH-ului, în timp ce acidul sulfuric (H2SO4), acidul clorhidric (HCl) sau dioxidul de carbon (CO2) este utilizat, în general, pentru reducerea pH-ului. În timpul neutralizării se poate produce precipitarea anumitor substanţe.

Separarea fizică

Materiile solide grosiere, materiile solide în suspensie, particulele de metale sunt separate din apele uzate cu ajutorul, de exemplu, al grătarelor, al sitelor, al deznisipatoarelor, al separatoarelor de grăsimi, al hidrocicloanelor, al separatoarelor de apă şi ulei sau al decantoarelor primare.

Osmoza inversă

Un proces pe bază de membrane, prin care se aplică o diferenţă de presiune între compartimentele separate de membrană, ceea ce determină curgerea apei dinspre soluţia mai concentrată spre soluţia cu o concentraţie mai scăzută.

Decantarea

Separarea particulelor în suspensie şi a materiilor în suspensie prin sedimentare gravitaţională.

Separarea fluxurilor de ape

Fluxurile de apă (de exemplu, apa din scurgeri de pe suprafeţe, apa de proces) sunt colectate separat, pe baza conţinutului de poluanţi şi a tehnicilor de tratare necesare. Fluxurile de ape uzate care pot fi reciclate fără tratare sunt separate de fluxurile de ape uzate care necesită tratare.