Decizia 2749/11-dec-2023 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile industriale, pentru abatoare şi pentru sectoarele subproduselor de origine animală şi/sau coproduselor comestibile

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 12 Ianuarie 2024

Dată act: 11-dec-2023

Emitent: Comisia Europeana

(1)Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (Best available techniques - BAT) constituie referinţa pentru stabilirea condiţiilor de autorizare a instalaţiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva 2010/75/UE. Autorităţile competente ar trebui să stabilească valori limită de emisie care să asigure că, în condiţii normale de funcţionare, emisiile nu depăşesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, astfel cum se indică în concluziile BAT.

(2)În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE, forumul compus din reprezentanţi ai statelor membre, ai industriilor implicate şi ai organizaţiilor neguvernamentale care promovează protecţia mediului, instituit prin Decizia Comisiei din 16 mai 2011 (²), a furnizat Comisiei, la 22 mai 2023, avizul său referitor la conţinutul propus al documentului de referinţă privind BAT pentru abatoare şi pentru sectoarele subproduselor de origine animală şi/sau coproduselor comestibile. Avizul respectiv a fost pus la dispoziţia publicului (³).

ANEXĂ:CONCLUZIILE PRIVIND CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT) PENTRU ABATOARE ŞI PENTRU SECTOARELE SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI/SAU COPRODUSELOR COMESTIBILE

PARTEA I:DOMENIU DE APLICARE

6.11.Epurarea independentă a apelor uzate care nu intră sub incidenţa Directivei 91/271/CEE a Consiliului (¹), cu condiţia ca principala încărcare cu poluanţi să provină de la activităţile vizate de prezentele concluzii privind BAT.

PARTEA II:DEFINIŢII

Termeni generali
Termen utilizat	Definiţie
Subproduse de origine animală	Aşa cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (⁴). (⁴)JO L 300, 14.11.2009, p. 1.
Emisii dirijate	Emisiile de poluanţi în aer prin orice tip de conductă, ţeavă, coş etc. Aceasta include emisiile provenite de la biofiltrele deschise.
Evacuarea directă	Evacuarea într-un corp de apă receptor fără epurarea ulterioară a apelor uzate în aval.
Coproduse comestibile	Produse de calitate alimentară destinate consumului uman.
Instalaţie existentă	Instalaţie care nu este o instalaţie nouă.
Activităţi FDM	Activităţi care fac obiectul concluziilor privind BAT pentru industria alimentară, a băuturilor şi a laptelui.
Produse FDM	Produse asociate cu activităţile care fac obiectul concluziilor privind BAT pentru industria alimentară, a băuturilor şi a laptelui.
Substanţă periculoasă	Substanţă periculoasă astfel cum este definită la articolul 3 punctul 18 din Directiva 2010/75/UE.
Evacuare indirectă	Evacuare care nu este o evacuare directă.
Instalaţie nouă	O instalaţie autorizată pentru prima dată pe amplasamentul de instalare după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuirea integrală a unei instalaţii după publicarea prezentelor concluzii privind BAT.
Receptor sensibil	Zonele care necesită protecţie specială, cum ar fi: - zonele rezidenţiale; - zonele în care se desfăşoară activităţi umane (de exemplu, locuri de muncă, şcoli, centre de îngrijire de zi, zone de agrement, spitale sau centre de îngrijire şi asistenţă situate în apropiere).
Substanţe care prezintă motive de îngrijorare deosebită	Substanţele care îndeplinesc criteriile menţionate la articolul 57 şi sunt incluse în lista substanţelor candidate care prezintă motive de îngrijorare deosebită, în conformitate cu Regulamentul REACH [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (⁵)]. (⁵)Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

Poluanţi şi parametri
Termen utilizat	Definiţie
AOX	Compuşii organici halogenaţi adsorbabili, exprimaţi ca Cl, includ clorul, bromul şi iodul legaţi organic şi adsorbabili.
As, Cd, Co, Cr, Cu, Mn, Ni, Pb, Sb, Tl, V	Arsenic, cadmiu, cobalt, crom, cupru, mangan, nichel, plumb, stibiu, taliu şi vanadiu.
Consum biochimic de oxigen (CBOn)	Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea biochimică a materiei organice la dioxid de carbon în n zile (n este, în general, 5 sau 7). CBO este un indicator al concentraţiei masice a compuşilor organici biodegradabili.
Consum chimic de oxigen (CCO)	Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea chimică totală a materiei organice în dioxid de carbon cu ajutorul bicromatului. CCO este un indicator al concentraţiei masice a compuşilor organici.
CO	Monoxid de carbon.
Cupru (Cu)	Cuprul, exprimat drept Cu, cuprinde toţi compuşii anorganici şi organici ai cuprului, dizolvaţi sau legaţi de particule.
Pulberi	Pulberi totale în suspensie (în aer).
HCl	Toţi compuşii anorganici gazoşi ai clorului, exprimaţi ca HCl.
HF	Toţi compuşii anorganici gazoşi ai fluorului, exprimaţi ca HF.
Hg	Suma, exprimată ca Hg, a mercurului şi a compuşilor acestuia.
H2S	Hidrogen sulfurat.
Concentraţia de miros	Numărul de unităţi europene de miros (ouE) într-un metru cub de gaz în condiţii standard pentru olfactometrie în conformitate cu EN 13725.
NOX	Suma, exprimată ca NO2, a monoxidului de azot (NO) şi a dioxidului de azot (NO2).
PCDD/F	Para-dibenzo-dioxine policlorurate şi dibenzo-furani policloruraţi.
SOX	Suma, exprimată ca SO2, a dioxidului de sulf (SO2), a trioxidului de sulf (SO3) şi a aerosolilor de acid sulfuric.
Azot total (N total)	Azotul total, exprimat ca N, cuprinde azotul din amoniacul liber şi din azotul amoniacal (NH4-N), din nitriţi (NO2-N), din nitraţi (NO3-N) şi din compuşii organici cu azot.
Carbon organic total (COT)	Carbon organic total (în apă), exprimat drept C, include toţi compuşii organici.
Fosfor total (P total)	Fosforul total, exprimat ca P, cuprinde toţi compuşii anorganici şi organici ai fosforului, dizolvaţi sau legaţi de particule.
Materii totale în suspensie (MTS)	Concentraţia masică a tuturor materiilor în suspensie (în apă), măsurată prin filtrare cu ajutorul unor filtre din fibră de sticlă şi prin gravimetrie.
Carbon organic volatil total (COVT)	Carbon organic volatil total (în aer), exprimat ca C.
Zinc (Zn)	Zincul, exprimat ca Zn, include toţi compuşii anorganici şi organici ai zincului, dizolvaţi sau legaţi de particule.

PARTEA IV:CONSIDERAŢII GENERALE

BAT-AEL-urile şi nivelurile indicative ale emisiilor pentru emisiile dirijate în aer prevăzute în prezentele concluzii privind BAT se referă la concentraţiile (masa substanţelor emise raportată la volumul de gaze reziduale) în următoarele condiţii standard: gaz uscat la o temperatură de 273,15 K (sau gaz umed la o temperatură de 293 K în cazul unei concentraţii a mirosurilor) şi o presiune de 101,3 kPa, fără corecţie faţă de un nivel de referinţă al oxigenului, şi exprimat în mg/Nm³sau ouE/m³.

apele uzate deversate

cantitatea totală de ape uzate deversate (deversare directă, deversare indirectă şi/sau împrăştiere pe sol) prin procesele specifice în cauză, exprimată în m³/an, cu excepţia apei de răcire şi a apelor de scurgere de pe suprafeţe, provenite din precipitaţii, care sunt deversate separat;

rata activităţii

cantitatea totală de produse sau materii prime prelucrate, exprimată în:

- tone de carcase/an sau animale/an pentru abatoare;

- tone de materii prime/an pentru instalaţiile de prelucrare a subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile.

1.1.1.Performanţa generală de mediu

BAT 1.

Pentru îmbunătăţirea performanţei generale de mediu, BAT constau în elaborarea şi punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu (SMM) care să prezinte toate caracteristicile următoare:

(i) angajament, asumarea rolului de lider şi responsabilitate din partea conducerii, inclusiv a conducerii de nivel superior, în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unui SMM eficient;

(ii) o analiză care să includă determinarea contextului organizaţiei, identificarea nevoilor şi a aşteptărilor părţilor interesate, identificarea caracteristicilor instalaţiei care sunt asociate cu posibilele riscuri pentru mediu şi pentru sănătatea umană, precum şi a cerinţelor legale aplicabile în ceea ce priveşte mediul;

(iii) elaborarea unei politici de mediu care să includă îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu a instalaţiei;

(iv) stabilirea obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă în ceea ce priveşte aspectele de mediu semnificative, inclusiv asigurarea respectării cerinţelor legale aplicabile;

(v) planificarea şi punerea în aplicare a procedurilor şi acţiunilor necesare (inclusiv acţiuni corective şi preventive, acolo unde este necesar) pentru atingerea obiectivelor de mediu şi evitarea riscurilor de mediu;

(vi) determinarea structurilor, a rolurilor şi a responsabilităţilor legate de aspectele şi obiectivele de mediu şi asigurarea resurselor financiare şi umane necesare;

(vii) asigurarea faptului că personalul a cărui activitate poate afecta performanţa de mediu a instalaţiei este competent şi conştient de rolul său (de exemplu, prin furnizarea de informaţii şi formare profesională);

(viii) comunicarea internă şi externă;

(ix) încurajarea implicării angajaţilor în bune practici de management de mediu;

(x) elaborarea şi menţinerea la zi a unui manual de management şi a unor proceduri scrise pentru controlul activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, precum şi a unor înregistrări relevante;

(xi) planificare operaţională şi control al proceselor eficiente;

(xii) punerea în aplicare a unor programe de întreţinere corespunzătoare;

(xiii) protocoalele de pregătire şi răspuns la situaţii de urgenţă, inclusiv de prevenire şi/sau de atenuare a impactului negativ al situaţiilor de urgenţă (asupra mediului);

(xiv) la (re)proiectarea unei instalaţii (noi) sau a unei părţi a acesteia, luarea în considerare a efectelor sale asupra mediului de-a lungul duratei sale de viaţă, care include construirea, întreţinerea, exploatarea şi dezafectarea;

(xv) punerea în aplicare a unui program de monitorizare şi de măsurare; dacă este necesar, se pot găsi informaţii în Raportul de referinţă privind monitorizarea emisiilor în aer şi în apă provenite de la instalaţiile care intră sub incidenţa DEI;

(xvi) efectuarea cu regularitate de evaluări sectoriale comparative;

(xvii) efectuarea unui audit intern periodic independent (în măsura posibilului) şi a unui audit extern periodic independent pentru a se evalua performanţele de mediu şi pentru a se determina dacă SMM este sau nu conform cu măsurile planificate şi a fost pus în aplicare şi menţinut în mod corespunzător;

(xviii) evaluarea cauzelor neconformităţilor, punerea în aplicare a acţiunilor corective ca răspuns la neconformităţi, revizuirea eficacităţii acţiunilor corective şi stabilirea existenţei sau a posibilităţii de apariţie a unor neconformităţi similare;

(xix) revizuirea periodică, de către conducerea superioară, a SMM-ului şi a conformităţii, a adecvării şi a eficacităţii continue a acestuia;

(xx) urmărirea şi luarea în considerare a dezvoltării unor tehnici mai curate.

În special pentru abatoare, precum şi pentru prelucrarea subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile, BAT constau, de asemenea, în încorporarea următoarelor caracteristici în sistemul de management de mediu:

(xxi) un plan de gestionare a mirosurilor (a se vedea BAT 18);

(xxii) un inventar al intrărilor şi ieşirilor (a se vedea BAT 2);

(xxiii) un sistem de management al substanţelor chimice (a se vedea BAT 3);

(xxiv) un plan pentru eficienţă energetică [a se vedea BAT 9 (a)];

(xxv) un plan de gestionare a apei [a se vedea BAT 10 (a)];

(xxvi) un plan de gestionare a zgomotului (a se vedea BAT 16);

(xxvii) un plan de gestionare a OTNOC (a se vedea BAT 4);

(xxviii) un plan de gestionare a refrigerării pentru abatoare [a se vedea BAT 21 (a) şi BAT 23 (a)].

BAT 2.

În vederea îmbunătăţirii performanţei generale de mediu, BAT constau în întocmirea, menţinerea şi revizuirea periodică (inclusiv când are loc o modificare semnificativă) a unui inventar al intrărilor şi ieşirilor, ca parte a unui sistem de management de mediu (a se vedea BAT 1), care să prezinte toate caracteristicile următoare:

I. Informaţii referitoare la procesul (procesele) de producţie, inclusiv:

(a) diagrame de flux simplificate ale proceselor, în care să fie indicată originea emisiilor;

(b) descrieri ale tehnicilor integrate în procese şi ale tehnicilor de epurare a apelor uzate/tratare a gazelor reziduale, pentru a preveni sau reduce emisiile, inclusiv ale performanţei lor (de exemplu, eficienţa reducerii).

II. Informaţii privind consumul şi utilizarea energiei.

III. Informaţii privind consumul şi utilizarea apei (de exemplu, diagrame de debit şi bilanţuri masice de apă).

IV. Informaţii referitoare la cantitatea şi la caracteristicile fluxurilor apelor uzate, de exemplu:

(a) valorile medii şi variabilitatea debitului, a pH-ului şi a temperaturii;

(b) valorile medii ale concentraţiei şi ale fluxului masic al substanţelor/parametrilor relevanţi (de exemplu CCO/COT, forme de azot, fosfor), precum şi variabilitatea acestora.

V. Informaţii referitoare la caracteristicile fluxurilor de gaze reziduale, cum ar fi:

(a) punctul (punctele) de emisii;

(b) valorile medii şi variabilitatea debitului şi a temperaturii;

(c) valorile medii ale concentraţiei şi debitului masic ale substanţelor relevante/parametrilor relevanţi (de exemplu, pulberi, COVT, NOX, SOX), precum şi variabilitatea acestora;

(d) prezenţa altor substanţe care ar putea să afecteze sistemul de tratare a gazelor reziduale sau siguranţa instalaţiei (de exemplu, oxigen, vapori de apă, pulberi).

VI. Informaţii referitoare la cantitatea şi caracteristicile substanţelor chimice utilizate:

(a) identitatea şi caracteristicile substanţelor chimice utilizate, inclusiv proprietăţile cu efecte adverse asupra mediului şi/sau a sănătăţii umane;

(b) cantităţile de substanţe chimice de proces utilizate şi locul de utilizare a acestora.

BAT 3.

În vederea îmbunătăţirii performanţei generale de mediu, BAT constau în elaborarea şi punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a substanţelor chimice (SGSC), în cadrul SMM (a se vedea BAT 1), care prezintă toate caracteristicile următoare:

I. O politică de reducere a consumului şi a riscurilor asociate cu substanţele chimice, inclusiv o politică de achiziţii pentru selectarea unor substanţe chimice mai puţin nocive şi a furnizorilor acestora, în scopul de a se reduce la minimum utilizarea de substanţe periculoase şi de substanţe care prezintă motive de îngrijorare deosebită şi a riscurilor asociate acestora, precum şi evitarea achiziţionării unor cantităţi excesive de substanţe chimice. Selectarea substanţelor chimice se bazează pe următoarele:

(a) analiza comparativă a bioeliminabilităţii/biodegradabilităţii acestora, a ecotoxicităţii şi a potenţialului acestora de a fi evacuate în mediu, în vederea reducerii emisiilor în mediu;

(b) caracterizarea riscurilor asociate cu substanţele chimice, pe baza clasificării frazelor de pericol ale substanţelor chimice, a circuitului prin instalaţie, a potenţialului de emisii şi a nivelului de expunere;

(c) analiza periodică (de exemplu, anuală) a potenţialului de înlocuire, pentru identificarea unor noi alternative potenţiale disponibile şi mai sigure la utilizarea de substanţe periculoase şi de substanţe care prezintă motive de îngrijorare deosebită [de exemplu, utilizarea altor substanţe chimice care nu au impact asupra mediului şi a sănătăţii umane, sau al căror impact este mai scăzut, a se vedea BAT 11 (a)];

(d) monitorizarea anticipată a modificărilor normative legate de substanţele chimice periculoase şi de substanţele care prezintă motive de îngrijorare deosebită, precum şi garantarea conformităţii cu cerinţele legale aplicabile.

Inventarul substanţelor chimice (a se vedea BAT 2) poate servi ca bază pentru obţinerea şi stocarea informaţiilor necesare pentru selectarea substanţelor chimice.

II. Obiective şi planuri de acţiune pentru evitarea sau reducerea utilizării de substanţe periculoase şi a substanţelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită şi a riscurilor legate de acestea.

III. Elaborarea şi punerea în aplicare a unor proceduri de achiziţionare, manipulare, depozitare şi utilizare a substanţelor chimice în vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor în mediu.

BAT 4.

Pentru reducerea frecvenţei de apariţie a OTNOC şi pentru reducerea emisiilor în cursul OTNOC, BAT constau în elaborarea şi punerea în aplicare a unui plan de gestionare a OTNOC bazat pe riscuri, în cadrul SMM (a se vedea BAT 1), care să includă toate elementele următoare:

(i) identificarea potenţialelor OTNOC [de exemplu, defectarea echipamentelor critice pentru protecţia mediului ("echipamente critice")], a cauzelor profunde ale acestora şi a consecinţelor lor potenţiale;

(ii) proiectarea adecvată a echipamentelor critice (de exemplu, staţia de epurare a apelor uzate);

(iii) elaborarea şi punerea în aplicare a unui plan de inspecţie şi a unui program de întreţinere preventivă pentru echipamentele critice (a se vedea BAT 1 punctul xii);

(iv) monitorizarea (şi anume estimarea sau, dacă este posibil, măsurarea) şi înregistrarea emisiilor survenite pe durata OTNOC şi a circumstanţelor aferente;

(v) evaluarea periodică a emisiilor apărute pe durata OTNOC (de exemplu, frecvenţa evenimentelor, durata şi cantitatea de poluanţi emişi) şi punerea în aplicare a acţiunilor corective, dacă este necesar;

(vi) revizuirea şi actualizarea periodică a listei de OTNOC identificate în conformitate cu punctul i în urma evaluării periodice menţionate la punctul v;

(vii) testarea periodică a sistemelor de rezervă.

1.1.2.Monitorizarea

BAT 7.

BAT constau în monitorizarea emisiilor în apă, cel puţin cu frecvenţa indicată mai jos şi în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naţionale sau a altor standarde internaţionale care asigură furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.

Substanţă/parametru		Activităţi	Standard(e)	Frecvenţă minimă de monitorizare (⁷) (⁷) În cazul evacuărilor intermitente cu o frecvenţă mai mică decât frecvenţa minimă de monitorizare, monitorizarea se realizează o dată pe evacuare.	Monitorizare asociată cu
Compuşi organici halogenaţi adsorbabili (AOX) (⁸) (⁹) (⁸) În cazul evacuării indirecte, frecvenţa de monitorizare se poate reduce la o dată pe an pentru Cu şi Zn şi la o dată la 6 luni pentru AOX şi Cl^-dacă instalaţia de epurare a apelor uzate din aval este proiectată şi dotată în mod corespunzător pentru a reduce poluanţii vizaţi. (⁹) Monitorizarea se aplică numai atunci când parametrul sau substanţa vizată este identificat(ă) ca fiind relevant(ă) în fluxul de ape uzate pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.		Toate activităţile	EN ISO 9562	O dată la 3 luni (¹⁰) (¹⁰) Frecvenţa minimă de monitorizare poate fi redusă la o dată la 6 luni, dacă nivelurile de emisii se dovedesc a fi suficient de stabile.	BAT 14
Consum biochimic de oxigen (CBOn) (¹¹) (¹¹) Monitorizarea se aplică numai în cazul unei evacuări directe.			Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN 1899-1, EN ISO 5815-1)	O dată pe lună
Consum chimic de oxigen (CCO) (¹¹) (¹²) (¹²) Se monitorizează fie CCO, fie COT. Monitorizarea COT este opţiunea preferată, deoarece nu se bazează pe utilizarea unor compuşi extrem de toxici.			Nu sunt disponibile standarde EN	O dată pe săptămână (¹³) (¹³) Frecvenţa minimă de monitorizare poate fi redusă la o dată pe lună, dacă nivelurile de emisii se dovedesc a fi suficient de stabile.
Azot total (NT) (¹¹)			Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 12260 sau EN ISO 11905-1)
Carbon organic total (COT) (¹¹) (¹²)			EN 1484
Fosfor total (PT) (¹¹)			Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 6878, EN ISO 15681-1 şi -2, EN ISO 11885)
Materii totale în suspensie (MTS) (¹¹)			EN 872
Metale	Cupru (Cu) (⁸) (⁹)	Abatoare	Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 11885, EN ISO 17294-2 sau EN ISO 15586)	O dată la 6 luni
	Zinc (Zn) (⁷) (⁸)
Cloruri (Cl-) (⁸) (⁹)		- Abatoare - Sărarea pieilor - Fabricarea gelatinei utilizând oase ca materie primă	Diverse standarde EN disponibile (de exemplu, EN ISO 10304-1, EN ISO 15682)	O dată pe lună (¹⁰)	-

BAT 8.

BAT constau în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, cel puţin cu frecvenţa indicată mai jos şi în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naţionale sau a altor standarde internaţionale care asigură furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.

Substanţă/ Parametru	Activităţi/Procese	Standard(e)	Frecvenţă minimă de monitorizare (¹⁴) (¹⁴) În măsura în care este posibil, măsurările se efectuează la cea mai ridicată stare de emisii preconizată în condiţii normale de funcţionare.	Monitorizare asociată cu
CO	Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile	EN 15058	O dată pe an	BAT 15
CO	Incinerarea carcaselor	EN 15058		-
Pulberi	Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile	EN 13284-1		BAT 15
Pulberi	Incinerarea carcaselor	EN 13284-1		-
NOX	Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile	EN 14792		BAT 15
NOX	Incinerarea carcaselor	EN 14792		-
SOX	Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile	EN 14791		BAT 15
SOX	Incinerarea carcaselor	EN 14791		-
H2S	Îndepărtarea grăsimilor, topirea grăsimilor, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor (¹⁵) (¹⁵) Monitorizarea se aplică numai atunci când H2S este identificat ca fiind relevant în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.	Nu sunt disponibile standarde EN		BAT 25
NH3	Îndepărtarea grăsimilor, topirea grăsimilor, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor	EN ISO 21877
	Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile
	Incinerarea carcaselor			-
COVT	Îndepărtarea grăsimilor, topirea grăsimilor, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor	EN 12619		BAT 25
	Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile			BAT 25
	Incinerarea carcaselor			-
Concentraţia de miros	Abatoare (¹⁶) (¹⁷) (¹⁶) Aceasta include arderea (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur) a gazelor urât mirositoare, inclusiv a gazelor necondensabile. (¹⁷) Monitorizarea se aplică numai atunci când mirosul este identificat ca fiind relevant în fluxul de gaze reziduale, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.	EN 13725		-
	Incinerarea carcaselor (¹⁶)			-
	Fabricarea gelatinei (¹⁶)			-
	Producţia de făină de peşte şi ulei de peşte (¹⁶)			BAT 25
	Îndepărtarea grăsimilor, topirea grăsimilor, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor (¹⁶)			BAT 25
HCl	Incinerarea carcaselor	EN 1911		-
HF		Nu sunt disponibile standarde EN
Hg		EN 13211
Metale şi metaloizi, cu excepţia mercurului (As, Cd, Co, Cr, Cu, Mn, Ni, Pb, Sb, Tl, V)		EN 14385
PCDD/F		EN 1948-1, EN 1948-2, EN 1948-3

Substanţă/

Parametru

Activităţi/Procese

Standard(e)

Frecvenţă minimă de monitorizare (¹)

Monitorizare asociată cu

Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile

EN 15058

O dată pe an

BAT 15

Incinerarea carcaselor

Pulberi

Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile

EN 13284-1

BAT 15

Incinerarea carcaselor

NOX

Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile

EN 14792

BAT 15

Incinerarea carcaselor

SOX

Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile

EN 14791

BAT 15

Incinerarea carcaselor

H2S

Îndepărtarea grăsimilor, topirea grăsimilor, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor (²)

Nu sunt disponibile standarde EN

BAT 25

NH3

Îndepărtarea grăsimilor, topirea grăsimilor, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor

EN ISO 21877

Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile

Incinerarea carcaselor

COVT

Îndepărtarea grăsimilor, topirea grăsimilor, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor

EN 12619

BAT 25

Arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur), inclusiv a gazelor necondensabile

Incinerarea carcaselor

Concentraţia de miros

Abatoare (³) (⁴)

EN 13725

Incinerarea carcaselor (³)

Fabricarea gelatinei (³)

Producţia de făină de peşte şi ulei de peşte (³)

BAT 25

Îndepărtarea grăsimilor, topirea grăsimilor, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor (³)

HCl

Incinerarea carcaselor

EN 1911

Nu sunt disponibile standarde EN

EN 13211

Metale şi metaloizi, cu excepţia mercurului (As, Cd, Co, Cr, Cu, Mn, Ni, Pb, Sb, Tl, V)

EN 14385

PCDD/F

EN 1948-1, EN 1948-2, EN 1948-3

(¹) În măsura în care este posibil, măsurările se efectuează la cea mai ridicată stare de emisii preconizată în condiţii normale de funcţionare.

(²) Monitorizarea se aplică numai atunci când H2S este identificat ca fiind relevant în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

(³) Aceasta include arderea (de exemplu, în incineratoare sau în cazane de abur) a gazelor urât mirositoare, inclusiv a gazelor necondensabile.

(⁴) Monitorizarea se aplică numai atunci când mirosul este identificat ca fiind relevant în fluxul de gaze reziduale, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

1.1.3.Eficienţa energetică

BAT 9.

În vederea creşterii eficienţei energetice, BAT constau în utilizarea ambelor tehnici indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
a	Planul pentru eficienţă energetică şi auditurile energetice	Un plan pentru eficienţă energetică face parte din sistemul de management al mediului (a se vedea BAT 1) şi implică definirea şi calcularea consumului specific de energie al activităţii (sau al activităţilor), stabilirea anuală a indicatorilor-cheie de performanţă (de exemplu, pentru consumul specific de energie) şi planificarea periodică a obiectivelor de îmbunătăţire şi a acţiunilor conexe. Auditurile se efectuează cel puţin o dată pe an pentru a se asigura că obiectivele planului pentru eficienţa energetică sunt îndeplinite şi că recomandările auditurilor energetice sunt monitorizate şi puse în aplicare.	Nivelul de detaliu al planului pentru eficienţă energetică şi al auditurilor va fi legat, în general, de natura, dimensiunea şi complexitatea instalaţiei.
b	Utilizarea tehnicilor generale de economisire a energiei	Printre aceste măsuri se numără tehnici precum următoarele: - recuperarea căldurii cu schimbătoare de căldură şi/sau pompe de căldură; - motoare eficiente din punct de vedere energetic; - convertizoare de frecvenţă pe motoare; - sistemele de control al proceselor; - generarea combinată de energie termică şi electrică (cogenerare); - izolarea ţevilor, a vaselor sub presiune şi a altor echipamente; - reglarea şi controlul arderii; - preîncălzirea apei de alimentare (inclusiv utilizarea economizoarelor); - reducerea la minimum a purjării cazanelor; - optimizarea sistemelor de distribuţie a aburului; - reducerea scurgerilor sistemului de aer comprimat; - sisteme de gestionare a iluminatului; - iluminare eficientă din punct de vedere energetic; - optimizarea proiectării şi exploatării sistemului (sistemelor) de răcire.	Aplicabilitatea cogenerării la instalaţiile existente poate fi limitată de o cerere adecvată de energie termică şi/sau de configuraţia instalaţiei/lipsa de spaţiu.

Alte tehnici sectoriale de sporire a eficienţei energetice sunt prezentate în secţiunea 1.2.1 şi în secţiunea 1.3.1 din prezentele concluzii privind BAT.

1.1.4.Consumul de apă şi generarea de ape uzate

BAT 10.

În vederea reducerii consumului de apă şi a cantităţii de ape uzate generate, BAT constau în utilizarea ambelor tehnici (a) şi (b) şi a unei combinaţii adecvate a tehnicilor (c)-(k) indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
Tehnici de gestionare, de proiectare şi de exploatare
a	Planul de gestionare a apei şi auditurile în domeniul apei	Un plan de gestionare a apei şi auditurile în domeniul apei fac parte din SMM (a se vedea BAT 1) şi includ: - diagramele de flux ale debitului şi bilanţurile masice de apă ale instalaţiei şi ale proceselor ca parte a inventarului intrărilor şi ieşirilor menţionat în BAT 2; - stabilirea unor obiective de utilizare eficientă a apei; - punerea în aplicare a unor tehnici de optimizare a consumului de apă (de exemplu, controlul consumului de apă, reutilizarea/reciclarea apei, detectarea şi eliminarea scurgerilor). Auditurile în domeniul apei se efectuează cel puţin o dată pe an pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor din planul de gestionare a apei şi monitorizarea şi punerea în aplicare a recomandărilor privind auditurile în domeniul apei.	Nivelul de detaliere şi natura planului de gestionare a apei şi a auditurilor în domeniul apei vor fi legate, în general, de natura, dimensiunea şi complexitatea instalaţiei.
b	Separarea fluxurilor de ape	Fluxurile de apă care nu necesită tratare (de exemplu, apă de răcire necontaminată, ape de scurgere necontaminate) sunt separate de apele uzate care trebuie tratate, permiţând astfel reciclarea apei necontaminate.	Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de configuraţia sistemului de colectare a apei şi de lipsa de spaţiu pentru rezervoarele de stocare temporară.
c	Reutilizarea şi/sau reciclarea apei	Reciclarea şi/sau reutilizarea fluxurilor de apă (precedate sau nu de tratarea apei), de exemplu pentru curăţare, spălare, răcire sau pentru procesul în sine.	Este posibil să nu se aplice din cauza cerinţelor de igienă şi siguranţă.
d	Optimizarea fluxului de apă	Utilizarea dispozitivelor de control, de exemplu celule fotoelectrice, supape de curgere, supape termostatice, pentru ajustarea automată a debitului de apă la cantitatea minimă necesară.	Aplicabilitate generală.
e	Optimizarea şi utilizarea adecvată a duzelor de apă şi a furtunurilor	Utilizarea numărului corect şi a poziţiei duzelor; reglarea presiunii apei la duze şi furtunuri.	Aplicabilitate generală.
Tehnici legate de operaţiunile de curăţare
f	Curăţarea "uscată"	Îndepărtarea a cât mai mult posibil din materialul rezidual din materiile prime şi de pe echipamente, de exemplu prin utilizarea aerului comprimat, a sistemelor de vid sau a bazinelor de captare prevăzute cu un capac de plasă.	Aplicabilitate generală.
g	Curăţarea la înaltă presiune	Pulverizarea apei de curăţare la presiuni cuprinse între 15 bari şi 150 de bari.	Este posibil să nu se aplice din cauza cerinţelor de igienă şi siguranţă.
h	Optimizarea dozării chimice şi a utilizării apei în curăţarea la faţa locului (CIP)	Cantităţile de apă caldă şi substanţele chimice utilizate sunt optimizate prin măsurarea, de exemplu, a turbidităţii, a conductivităţii, a temperaturii şi/sau a pH-ului.	Aplicabilitate generală.
i	Curăţarea cu spumă sau gel la joasă presiune	Utilizarea spumei şi/sau a gelului la joasă presiune pentru curăţarea pereţilor, podelelor şi/sau a suprafeţelor echipamentelor.
j	Proiectarea şi construcţia optimizată a echipamentelor şi a zonelor de proces	Echipamentele şi zonele de prelucrare sunt proiectate şi construite astfel încât să faciliteze curăţarea. Atunci când se optimizează proiectarea şi construcţia, se ţine seama de cerinţele de igienă.
k	Curăţarea promptă a echipamentelor	Curăţarea se aplică cât mai curând posibil după utilizarea echipamentului pentru a preveni întărirea materialului rezidual.

Alte tehnici sectoriale de reducere a consumului de apă şi a volumului de apă uzată generată sunt prezentate în secţiunea 1.2.2 şi în secţiunea 1.3.2 din prezentele concluzii privind BAT.

1.1.5.Substanţe periculoase

BAT 11.

În scopul de a se preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, de a se reduce utilizarea unor substanţe periculoase la curăţare şi dezinfecţie, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinaţii a acestora.

Tehnică		Descriere
a	Selectarea adecvată a substanţelor chimice de curăţare şi/sau a dezinfectanţilor	Evitarea sau reducerea la minimum a utilizării substanţelor chimice de curăţare şi/sau a dezinfectanţilor care dăunează mediului acvatic, în special a celor care conţin substanţe prioritare avute în vedere în temeiul Directivei-cadru privind apa (¹⁸). (¹⁸) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). Atunci când se selectează substanţele chimice de curăţare şi/sau dezinfectanţii, se ţine seama de cerinţele de igienă şi de siguranţă alimentară. Această tehnică face parte din CMS (a se vedea BAT 3).
b	Reutilizarea substanţelor chimice de curăţare la faţa locului (CIP)	Colectarea şi reutilizarea substanţelor chimice de curăţare la faţa locului. Atunci când se reutilizează substanţele chimice de curăţare, se ţine seama de cerinţele de igienă şi de siguranţă alimentară.
c	Curăţarea "uscată"	A se vedea BAT 10 litera (f).
d	Proiectarea şi construcţia optimizată a echipamentelor şi a zonelor de proces	A se vedea BAT 10 litera (j).

1.1.6.Utilizarea eficientă a resurselor

BAT 12.

În vederea sporirii eficienţei utilizării resurselor, BAT constau în utilizarea ambelor tehnici (a) şi (b), dacă este cazul în combinaţie cu una sau cu ambele tehnici (c) şi (d) indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
a	Reducerea la minimum a degradării biologice a subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile	Subprodusele de origine animală şi/sau coprodusele comestibile sunt colectate cu promptitudine în abatoare şi sunt depozitate în vase sau încăperi închise din instalaţiile SA, pentru o perioadă cât mai scurtă posibil, înainte de tratarea ulterioară. Materiile prime destinate consumului uman (de exemplu, grăsime, sânge), materiile prime furajere sau hrana pentru animale de companie pot necesita refrigerare.	Aplicabilitate generală.
b	Separarea şi reciclarea/recuperarea reziduurilor	Reziduurile sunt separate, de exemplu, utilizând grătare, clapete, bazine de captare, tăvi pentru picurare şi jgheaburi, poziţionate cu precizie, pentru reciclare şi recuperare.	Aplicabilitate generală.
c	Digestia anaerobă	Tratarea reziduurilor biodegradabile cu microorganisme în absenţa oxigenului, având ca rezultat generarea de biogaz şi digestat. Biogazul este utilizat drept combustibil, de exemplu într-un motor cu gaz sau într-un cazan. Digestatul poate fi utilizat, de exemplu, ca ameliorator de sol, pe amplasament sau în afara amplasamentului.	Poate să nu fie aplicabilă din cauza cantităţii şi/sau a naturii reziduurilor.
d	Recuperarea fosforului sub formă de struvit	A se vedea secţiunea 1.4.1.	Se aplică numai fluxurilor de ape uzate cu un conţinut total ridicat de fosfor total (de exemplu, peste 50 mg/l) şi cu un debit semnificativ.

1.1.7.Emisiile în apă

BAT 14.

În vederea reducerii emisiilor în apă, BAT constau în utilizarea unei combinaţii adecvate a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică (¹⁹) (¹⁹) Aceste tehnici sunt descrise în secţiunea 1.4.1.	Poluanţi tipici vizaţi	Aplicabilitate
Tratare preliminară, primară şi generală
a	Egalizarea	Toţi poluanţii	Aplicabilitate generală.
b	Neutralizarea	Acizi, baze
c	Separare fizică, de exemplu prin grătare, site, deznisipatoare, separatoare de grăsimi, decantoare primare	Materii solide grosiere, materii solide în suspensie, ulei/grăsimi
Tratarea fizico-chimică
d	Precipitarea	Precipitarea poluanţilor dizolvaţi nebiodegradabili sau a poluanţilor inhibitori, de exemplu metale	Aplicabilitate generală.
e	Oxidare chimică (de exemplu, cu ozon)	Poluanţi nebiodegradabili sau inhibitori dizolvaţi reductibili, de exemplu AOX, bacterii rezistente la antimicrobiene	Aplicabilitate generală.
Tratare aerobă şi/sau anaerobă (tratare secundară)
f	Tratare aerobă şi/sau anaerobă (tratare secundară), de exemplu, procesul cu nămol activ, lagună aerobă, proces de contact anaerob, bioreactor cu membrană	Compuşi organici biodegradabili	Aplicabilitate generală.
Îndepărtarea azotului
g	Nitrificare şi/sau denitrificare	Azot total, amoniu/amoniac	Nitrificarea poate să nu fie aplicabilă în cazul concentraţiilor ridicate de clorură (de exemplu, peste 10 g/l). Nitrificarea nu este aplicabilă atunci când temperatura apelor uzate este scăzută (de exemplu, sub 12 °C).
Îndepărtarea fosforului
h	Precipitarea	Fosfor total	Aplicabilitate generală.
i	Îndepărtarea biologică îmbunătăţită a fosforului		Aplicabilitate generală.
j	Recuperarea fosforului sub formă de struvit		Se aplică numai fluxurilor de ape uzate cu un conţinut total ridicat de fosfor total (de exemplu, peste 50 mg/l) şi cu un debit semnificativ.
Îndepărtarea finală a materiilor solide
k	Coagularea şi flocularea	Materii solide în suspensie şi particule poluante nebiodegradabile sau inhibitoare	Aplicabilitate generală.
l	Sedimentarea
m	Filtrarea (de exemplu, filtrare prin straturi de nisip, microfiltrare, ultrafiltrare, osmoza inversă)
n	Flotaţia

Tabelul 1.1 Nivelurile de emisie asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru evacuările directe

Substanţă/parametru		Unitate	BAT-AEL (²⁰) (²¹) (²⁰) Perioadele de calculare a valorilor medii sunt definite în secţiunea Consideraţii generale. (²¹) Nu se aplică BAT-AEL pentru consumul biochimic de oxigen (CBO). Cu titlu orientativ, nivelul mediu anual al CBO5 în efluenţii dintr-o staţie de epurare biologică a apelor uzate va fi, în general, mai mic sau egal decât 20 mg/l.
Consum chimic de oxigen (CCO) (²²) (²²) Se aplică fie BAT-AEL pentru CCO, fie BAT-AEL pentru COT. BAT-AEL pentru COT este opţiunea preferată, deoarece monitorizarea COT nu se bazează pe utilizarea unor compuşi extrem de toxici.		mg/l	25 -100 (²³) (²⁴) (²³) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată, de până la 120 mg/l pentru instalaţiile de prelucrare a subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile, numai dacă eficienţa reducerii CCO este > = 95 % ca medie anuală sau ca medie pe perioada de producţie. (²⁴) Este posibil ca intervalul BAT-AEL să nu se aplice pentru deversările de apă de mare din producţia de făină de peşte şi ulei de peşte.
Carbon organic total (COT) (²²)			7 -35 (²⁴) (²⁵) (²⁵) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată, de până la 40 mg/l pentru instalaţiile de prelucrare a subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile, numai dacă eficienţa reducerii COT este > = 95 % ca medie anuală sau ca medie pe perioada de producţie.
Materii totale în suspensie (MTS)			4 -30 (²⁴) (²⁶) (²⁷) (²⁶) Limita inferioară a intervalului BAT-AEL este în mod obişnuit atinsă atunci când se utilizează filtrarea (de exemplu, filtrare prin straturi de nisip, microfiltrare, ultrafiltrare). (²⁷) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată, de până la 40 mg/l în cazul producţiei de gelatină.
Azot total (N total)			2 -25 (²⁴) (²⁸) (²⁹) (²⁸) BAT-AEL-urile pot să nu se aplice atunci când temperatura apelor uzate este scăzută (de exemplu, sub 12 °C) pentru perioade îndelungate. (²⁹) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată, de până la 40 mg/l pentru instalaţiile de prelucrare a subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile, numai dacă eficienţa reducerii azotului total este > = 90 % ca medie anuală sau ca medie pe perioada de producţie.
Fosfor total (P total)			0,25 -2 (²⁴)
Compuşi organici halogenaţi adsorbabili (AOX) (³⁰) (³⁰) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când substanţa/parametrul vizat(ă) este identificat(ă) ca fiind relevant(ă) în fluxul de ape uzate, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.			0,02 -0,3
Metale	cupru (Cu) (³⁰)		0,01 -0,2 (³¹) (³¹) BAT-AEL se aplică numai abatoarelor.
	Zinc (Zn) (³⁰)		0,05 -0,5 (³¹)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 7.

Tabelul 1.2 Nivelurile de emisie asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru evacuările indirecte

Substanţă/parametru		Unitate	BAT-AEL (³²) (³³) (³²) Perioadele de calculare a valorilor medii sunt definite în secţiunea Consideraţii generale. (³³) BAT-AEL-urile pot să nu se aplice dacă instalaţia de epurare a apelor uzate din aval este proiectată şi dotată în mod corespunzător pentru reducerea poluanţilor vizaţi, cu condiţia ca acest lucru să nu ducă la creşterea nivelului de poluare a mediului.
Compuşi organici halogenaţi adsorbabili (AOX) (³⁴) (³⁴) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când substanţa/parametrul vizat(ă) este identificat(ă) ca fiind relevant(ă) în fluxul de ape uzate, pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.		mg/l	0,02 -0,3
Metale	Cupru (Cu) (³⁴)		0,01 -0,2 (³⁵) (³⁵) BAT-AEL se aplică numai abatoarelor.
Metale	Zinc (Zn) (³⁴)		0,05 -0,5 (³⁵)

1.1.8.Emisii în aer

BAT 15.

În vederea reducerii emisiilor în aer de CO, pulberi, NOX şi SOX provenite din arderea gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane cu abur), inclusiv a gazelor necondensabile, BAT constau în utilizarea tehnicii (a) şi a uneia sau a unei combinaţii adecvate a tehnicilor (b)-(d) indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere	Principalii compuşi anorganici vizaţi	Aplicabilitate
a	Optimizarea oxidării termice sau a arderii în cazane	Optimizarea proiectării şi funcţionării cazanelor sau incineratoarelor pentru a promova oxidarea compuşilor organici, precum şi pentru a reduce generarea de poluanţi precum NOX şi CO.	CO, NOX	Aplicabilitate generală.
b	Îndepărtarea nivelurilor ridicate ale precursorilor de pulberi, de NOX şi SOX	Eliminarea (dacă este posibil, în vederea reutilizării) nivelurilor ridicate de pulberi de precursori, NOX şi SOX înainte de arderea gazelor urât mirositoare sau oxidarea termică, de exemplu prin condensare. Îndepărtarea suplimentară ulterioară arderii a pulberilor, precum şi a NOX şi SOX poate fi efectuată, de exemplu, prin spălare umedă.	Pulberi, NOX, SOX
c	Selecţia combustibilului	Utilizarea de combustibili (inclusiv de combustibili auxiliari/suplimentari) cu un conţinut scăzut de compuşi cu potenţial de generare a poluării (de exemplu, cu un conţinut scăzut de sulf, cenuşă, azot, fluor sau clor).	Pulberi, NOX, SOX
d	Arzătorul cu emisii reduse de NOX	Tehnica se bazează pe principiile de reducere a temperaturilor de vârf ale flăcării. Amestecul aer-combustibil reduce disponibilitatea oxigenului şi temperatura de vârf a flăcării, încetinind astfel conversia azotului din combustibil în NOX şi formarea de NOX termic, menţinându-se în acelaşi timp un randament ridicat de ardere. Aceasta poate fi asociată cu un design modificat al camerei de ardere a cuptorului.	NOX	Aplicabilitatea la instalaţiile existente poate fi limitată de constrângeri de proiectare şi/sau de constrângeri operaţionale.

Tabelul 1.3 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate în aer de pulberi, NOX şi SOX provenite din arderea în incineratoare a gazelor urât mirositoare, inclusiv a gazelor necondensabile

Substanţă/Parametru	Unitate	BAT-AEL (medie pe perioada de prelevare)
Pulberi	mg/Nm³	< 1 -5 (³⁶) (³⁶) Intervalul BAT-AEL se aplică numai atunci când se utilizează exclusiv gaze naturale drept combustibil.
NOX		50 -200 (³⁶) (³⁷) (³⁷) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată, de până la 350 mg/Nm³în procesul de recoacere continuă.
SOX		6 -100

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 8.

Tabelul 1.4 Nivelurile indicative ale emisiilor asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de CO în aer provenite din arderea în incineratoare a gazelor urât mirositoare, inclusiv a gazelor necondensabile

Substanţă	Unitate	Nivelul indicativ al emisiilor (media pe perioada de eşantionare)
CO	mg/Nm³	3 -30

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 8.

1.1.9.Zgomot

BAT 16.

În vederea prevenirii sau, dacă aceasta nu este posibilă, a reducerii emisiilor sonore, BAT constau în elaborarea, punerea în aplicare şi revizuirea periodică a unui plan de gestionare a zgomotului, ca parte a sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), care include toate elementele de mai jos:

- Un protocol cu măsuri şi grafice de aplicare corespunzătoare;

- Un protocol pentru monitorizarea emisiilor de zgomot;

- Un protocol de răspuns în cazul incidentelor de zgomot identificate, de exemplu în cazul reclamaţiilor;

- Un program de reducere a zgomotului conceput să identifice sursa (sursele), să măsoare/estimeze expunerea la zgomot, să caracterizeze contribuţiile sursei (surselor) şi să aplice măsuri de prevenire şi/sau de reducere.

BAT 17.

În vederea prevenirii sau, dacă aceasta nu este posibilă, a reducerii emisiilor de zgomot, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinaţii a acestora.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
a	Amplasarea corespunzătoare a echipamentelor şi clădirilor	Creşterea distanţei dintre emiţător şi receptor, prin utilizarea clădirilor ca ecrane de zgomot şi prin relocarea echipamentelor şi/sau a ieşirilor sau intrărilor clădirilor.	În cazul instalaţiilor existente, se poate ca reamplasarea echipamentelor şi a ieşirilor sau intrărilor clădirilor să nu fie posibilă din cauza lipsei de spaţiu şi/sau a costurilor excesive.
b	Măsuri operaţionale	Printre aceste măsuri se numără tehnici precum următoarele: (i) inspectarea şi întreţinerea echipamentelor; (ii) închiderea uşilor şi a ferestrelor din zonele închise, dacă este posibil; (iii) utilizarea echipamentelor de către un personal cu experienţă; (iv) evitarea desfăşurării pe timpul nopţii a activităţilor generatoare de zgomot, dacă este posibil; (v) dispoziţii privind controlul zgomotului, de exemplu în timpul activităţilor de producţie şi întreţinere; (vi) limitarea zgomotului provenit de la animale în abatoare (de exemplu, prin transport şi manipulare atentă).	Aplicabilitate generală.
c	Echipamente silenţioase	Printre astfel de echipamente se numără compresoarele, pompele şi ventilatoarele cu zgomot redus.	Aplicabilitate generală.
d	Echipamente de control al zgomotului	Aceste echipamente cuprind tehnici cum ar fi: (i) reductoarele de zgomot; (ii) izolarea acustică a echipamentelor; (iii) amplasarea în spaţii închise a echipamentelor care produc zgomot; (iv) izolarea acustică a clădirilor.	Este posibil să nu fie aplicabilă instalaţiilor existente din cauza lipsei de spaţiu.
e	Reducerea zgomotului	Introducerea unor bariere între sursele de emisie şi punctele receptoare (de exemplu, pereţi de protecţie, rambleuri).	Aplicabilitate generală.

BAT 18.

În vederea prevenirii sau, dacă aceasta nu este posibilă, a reducerii emisiilor de mirosuri, BAT constau în elaborarea, punerea în aplicare şi revizuirea periodică a unui plan de gestionare a mirosurilor, ca parte a sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), care include toate elementele de mai jos:

- Un protocol care să conţină măsuri şi calendare de aplicare corespunzătoare.

- Un protocol pentru monitorizarea mirosurilor. Acesta poate fi completat de măsurarea/estimarea expunerii la mirosuri sau de estimarea impactului mirosurilor.

- Un protocol de răspuns în cazul incidentelor identificate care implică degajarea de mirosuri, de exemplu în cazul reclamaţiilor.

- Un program de prevenire şi reducere a mirosurilor menit să identifice sursa (sursele) acestora, să măsoare/estimeze expunerea la mirosuri, să caracterizeze contribuţiile surselor şi să aplice măsuri de prevenire şi/sau reducere.

BAT 19.

În vederea prevenirii sau, dacă acest lucru nu este posibil, a reducerii emisiilor de mirosuri, BAT constau în utilizarea unei combinaţii corespunzătoare a tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
a.	Curăţarea periodică a instalaţiilor şi a echipamentelor	Curăţarea periodică (de exemplu, zilnică) a instalaţiilor şi echipamentelor, inclusiv a zonelor în care sunt depozitate şi procesate subprodusele de origine animală şi/sau coprodusele comestibile.	Aplicabilitate generală.
b.	Curăţarea şi dezinfectarea vehiculelor şi a echipamentelor utilizate pentru transportul şi livrarea subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile	Vehiculele de transport şi echipamentele de livrare (de exemplu, containerele) sunt curăţate şi dezinfectate după golire.	Aplicabilitate generală.
c.	Conservarea subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile în timpul transportului, recepţiei, încărcării/descărcării şi depozitării	Zonele de încărcare/descărcare şi de recepţie sunt situate în clădiri ventilate închise. Pentru transportul şi depozitarea subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile se utilizează echipamente adecvate.	Este posibil să nu fie aplicabilă instalaţiilor existente din cauza lipsei de spaţiu.
d.	Reducerea la minimum a degradării biologice a subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile	A se vedea BAT 12 litera (a).	Aplicabilitate generală.
e.	Extracţia aerului cât mai aproape de sursa generatoare de mirosuri.	Extracţia aerului cât mai aproape posibil de punctul de generare a mirosurilor, cu închidere completă sau parţială. Aerul extras poate fi tratat (a se vedea BAT 25).	Aplicabilitate generală.

BAT-AEL pentru emisii dirijate de mirosuri în aer: A se vedea tabelul 1.10 şi tabelul 1.11.

1.2.1.Eficienţa energetică

BAT 21.

Pentru mărirea eficienţei energetice, BAT constau în utilizarea ambelor tehnici prezentate în BAT 9 în combinaţie ambele tehnici indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
a	Plan de gestionare a refrigerării	A se vedea secţiunea 1.4.3.	Aplicabilitate generală.
b	Tehnici de opărire eficientă a porcilor şi/sau a păsărilor de curte	Printre aceste măsuri se numără tehnici precum următoarele: - opărirea cu abur a porcilor; - opărirea prin imersiune a porcilor şi/sau a păsărilor de curte cu sisteme optimizate de curgere a apei.	Aplicabilitatea în instalaţiile existente poate fi limitată de configuraţia instalaţiei/lipsa de spaţiu.

Tabelul 1.5 Nivelurile de performanţă de mediu asociate cu BAT (BAT-AEPL-uri) pentru consumul specific de energie în abatoare

Animale sacrificate	Unitate (³⁸) (³⁸) Se aplică fie BAT-AEPL exprimate în kWh/tonă de carcase, fie BAT-AEPL exprimate în kWh/animal.	Consumul specific de energie (medie anuală) (³⁹) (³⁹) BAT-AEPL se referă exclusiv la sacrificarea animalelor în cauză.
Bovine	kWh/tonă de carcase	116 -240 (⁴⁰) (⁴⁰) Partea superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai ridicată, de până la 415 kWh/tonă de carcase, în cazul în care consumul specific net de energie include energia consumată de activităţi FDM.
Bovine	kWh/animal	30 -80 (⁴¹) (⁴¹) Partea superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai ridicată, de până la 150 kWh/animal, în cazul în care consumul specific net de energie include energia consumată de activităţi FDM.
Porcine	kWh/tonă de carcase	65 -370 (⁴²) (⁴²) Este posibil ca intervalul BAT-AEPL să nu se aplice instalaţiilor care produc mai mult de 50 % produse gata de consum (şi anume, produse din carne prelucrate mai mult decât bucăţile simple de carne, de exemplu produse marinate, cârnaţi) ca proporţie din greutatea totală a produselor FDM.
Porcine	kWh/animal	4 -35 (⁴²)
Păsări	kWh/tonă de carcase	170 -490 (⁴²)
Păsări	kWh/animal	0,25 -0,90 (⁴²)

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 6.

1.2.2.Consumul de apă şi generarea de ape uzate

BAT 22.

În vederea reducerii consumului de apă şi a cantităţii de ape uzate generate, BAT constau în utilizarea ambelor tehnici (a) şi (b) prezentate în BAT 10, împreună cu o combinaţie corespunzătoare a tehnicilor (c)-(k) prezentate în BAT 10 şi a tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică		Descriere	Aplicabilitate
a	Golirea uscată a stomacurilor de bovine/porcine	Stomacurile de bovine/porcine sunt golite cu ajutorul maşinilor fără apă.	Aplicabilitate generală.
b	Colectarea uscată a conţinutului intestinelor subţiri ale porcinelor	Intestinele subţiri ale porcilor sunt golite prin tragerea acestora între o pereche de role. Conţinutul lor este colectat într-o tavă şi pompat într-un container.	Aplicabilitate generală.
c	Tehnici de opărire eficientă	A se vedea BAT 21 (b).	Aplicabilitatea în instalaţiile existente poate fi limitată de configuraţia instalaţiei/lipsa de spaţiu.

Tabelul 1.6 Nivelurile de performanţă de mediu asociate BAT (BAT-AEPL-uri) pentru evacuarea specifică a apelor uzate

Animale sacrificate	Unitate (⁴³) (⁴³) Se aplică fie BAT-AEPL exprimate în m³/tonă de carcase fie BAT-AEPL exprimate în m³/animal.	Deversarea specifică a apelor uzate (medie anuală) (⁴⁴) (⁴⁴) BAT-AEPL se referă exclusiv la sacrificarea animalelor în cauză.
Bovine	m³/tonă de carcase	1,85 -3,90 (⁴⁵) (⁴⁵) Partea superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai ridicată, de până la 5,25 m³/tonă de carcase, în cazul în care deversarea specifică a apelor uzate include apa utilizată de activităţi FDM.
Bovine	m³/animal	0,30 -1,30 (⁴⁶) (⁴⁶) Partea superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai ridicată, de până la 2,45 m³/animal, în cazul în care deversarea specifică a apelor uzate include apa utilizată de activităţi FDM.
Porcine	m³/tonă de carcase	0,70 -3,50
Porcine	m³/animal	0,07 -0,30
Păsări	m³/tonă de carcase	1,45 -6,30
Păsări	m³/animal	0,002 -0,013

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 6.

1.2.3.Utilizarea agenţilor frigorifici

BAT 23.

Pentru prevenirea sau, dacă aceasta nu este posibilă, pentru reducerea pierderilor de agent frigorific, BAT constau în utilizarea tehnicii (a) şi a uneia sau a ambelor tehnici (b) sau (c) de mai jos.

Tehnică		Descriere
a	Plan de gestionare a refrigerării	A se vedea secţiunea 1.4.3.
b	Întreţinerea preventivă şi corectivă	Funcţionarea corectă a echipamentului de refrigerare este revizuită periodic şi orice abateri/defecţiuni sunt corectate/reparate în timp util.
c	Utilizarea detectoarelor de scurgeri de agenţi frigorifici	Se utilizează un sistem centralizat de alarmă pentru a identifica rapid scurgerile de agenţi frigorifici.

Tabelul 1.7 Nivelul indicativ al emisiilor pentru pierderile de agent frigorific

Tipul agentului frigorific

Unitate

Nivel indicativ al emisiilor

(media mobilă pe 3 ani)

Pe tip de agent refrigerant

Procentul (%) din cantitatea totală de agent frigorific conţinut în sistemul (sistemele) de răcire

< 1 -5

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 6.

1.3.1.Eficienţa energetică

BAT 24.

În vederea creşterii eficienţei energetice, BAT constau în utilizarea ambelor tehnici indicate la BAT 9, dacă este cazul în combinaţie cu evaporatoare cu efect multiplu.

Descriere

Evaporatoarele cu efect multiplu sunt utilizate pentru a îndepărta apa din amestecurile lichide generate, de exemplu, la îndepărtarea grăsimilor, la topirea acestora şi la producţia de făină şi ulei de peşte. Aburul este introdus într-o serie de vase succesive, fiecare prezentând o temperatură şi o presiune mai mici decât cel anterior.

Tabelul 1.8 Nivelurile de performanţă de mediu asociate BAT (BAT-AEPL) pentru consumul net specific de energie în instalaţiile de prelucrare a subproduselor de origine animală şi/sau a coproduselor comestibile

Tipul instalaţiei/procesului (proceselor)	Unitate	Consumul specific de energie (medie anuală)
Îndepărtarea grăsimilor, topirea grăsimilor, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor	kWh/tonă de materie primă	120 -910
Producţia de făină de peşte şi ulei de peşte		420 -710
Fabricarea gelatinei		1 380 -2 500 (⁴⁷) (⁴⁷) BAT-AEPL se aplică instalaţiilor care utilizează exclusiv piele de porc ca materie primă.

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 6.

1.3.2.Consumul de apă şi generarea de ape uzate

Tipul instalaţiei/procesului (proceselor)	Unitate	Deversarea specifică a apelor uzate (medie anuală)
Îndepărtarea grăsimilor, topirea grăsimilor, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor	m³/tonă de materie primă	0,2 -1,55
Producţia de făină de peşte şi ulei de peşte		0,20 -1,25 (⁴⁸) (⁴⁸) Este posibil ca intervalul BAT-AEPL să nu se aplice pentru evacuările de apă de mare din producţia de făină de peşte şi ulei de peşte.
Fabricarea gelatinei		16,5 -27 (⁴⁹) (⁴⁹) BAT-AEPL se aplică instalaţiilor care utilizează exclusiv piele de porc ca materie primă.

1.3.3.Emisii în aer

BAT 25.

Pentru a reduce emisiile dirijate în aer de compuşi organici şi de compuşi urât mirositori, inclusiv H2S şi NH3, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinaţii a acestora.

Tehnică		Descriere
a.	Condensare	A se vedea secţiunea 1.4.2. Tehnica este utilizată împreună cu una sau cu o combinaţie a tehnicilor (b)-(g) pentru tratarea gazelor necondensabile.
b.	Adsorbţia	A se vedea secţiunea 1.4.2
c.	Biofiltru
d.	Arderea într-un cazan de abur a gazelor urât mirositoare, inclusiv a gazelor necondensabile
e.	Oxidare termică
f.	Scruber umed
g.	Epurator biologic

Tabelul 1.10 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate în aer de mirosuri, compuşi organici, NH3 i H2S provenite din neutralizare, topirea grăsimii, prelucrarea sângelui şi/sau a penelor

Substanţă/parametru	Unitate	BAT-AEL
Concentraţia de miros	ouE/m³	200 -1 100 (⁵⁰) (⁵¹) (⁵⁰) Este posibil ca intervalul BAT-AEL să nu se aplice în cazul arderii gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane cu abur), atunci când sunt îndeplinite ambele condiţii de mai jos: - temperatura de ardere nu este suficient de ridicată (de regulă, în intervalul 750-850 °C) cu un timp de retenţie suficient (de regulă, între 1 şi 2 secunde); precum şi - eficienţa de reducere a mirosului este > = 99 % sau, ca alternativă, mirosul de proces nu este perceptibil în gazele reziduale tratate. (⁵¹) În cazul utilizării altei tehnici (altor tehnici) de reducere decât arderea gazelor urât mirositoare, partea superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată, de până la 3 000 ouE/m³dacă eficienţa reducerii este > = 92 % sau, ca alternativă, mirosul de proces nu este perceptibil în gazele reziduale tratate.
COVT	mg/Nm³	0,5 -16
NH3	mg/Nm³	0,1 -4 (⁵²) (⁵²) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată, de până la 7 mg/Nm³în cazul arderii gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane cu abur).
H2S	mg/Nm³	< 0,1 -1 (⁵³) (⁵³) Intervalele BAT-AEL se aplică numai atunci când H2S este identificat ca fiind relevant în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului fluxurilor de intrare şi de ieşire menţionat în BAT 2.

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 8.

Tabelul 1.11 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate în aer de mirosuri, compuşi organici şi NH3 provenite din producţia de făină de peşte şi de ulei de peşte

Substanţă/parametru	Unitate	BAT-AEL
Concentraţia de miros	ouE/m³	400 -3 500 (⁵⁴) (⁵⁴) Este posibil ca intervalul BAT-AEL să nu se aplice în cazul arderii gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane cu abur), atunci când sunt îndeplinite ambele condiţii de mai jos: - temperatura de ardere este suficient de ridicată (de regulă, în intervalul 750-850 °C) cu un timp de retenţie suficient (de regulă, între 1 şi 2 secunde); şi - eficienţa de reducere a mirosului este > = 99 % sau, ca alternativă, mirosul de proces nu este perceptibil în gazele reziduale tratate.
COVT (⁵⁵) (⁵⁵) BAT-AEL se aplică numai arderii gazelor urât mirositoare (de exemplu, în incineratoare sau în cazane cu abur), inclusiv a gazelor necondensabile.	mg/Nm³	1 -14
NH3 (⁵⁵)	mg/Nm³	0,1 -7

Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 8.

1.4.1.Emisiile în apă

Tehnică	Descriere
Proces cu nămol activ	Un proces biologic în care microorganismele sunt menţinute în suspensie în apele uzate şi întregul amestec este aerat în mod mecanic. Amestecul de nămol activ este trimis către o instalaţie de separare, din care nămolul este reciclat către rezervorul de aerare.
Lagună aerobă	Bazin de pământ de adâncime mică pentru epurarea biologică a apelor uzate, al căror conţinut este amestecat periodic pentru a permite pătrunderea oxigenului în lichid prin difuzia atmosferică.
Procesul de contact anaerob	Un proces anaerob în care apele uzate sunt amestecate cu nămoluri reciclate şi apoi fermentate într-un reactor etanş. Amestecul apă/nămol este separat extern.
Oxidare chimică (de exemplu, cu ozon)	Oxidarea chimică înseamnă conversia poluanţilor cu agenţi chimici oxidanţi, alţii decât oxigenul/aerul sau bacteriile, în compuşi similari, dar mai puţin nocivi sau periculoşi, şi/sau în compuşi organici cu catenă scurtă şi mai uşor degradabili sau biodegradabili. Ozonul este un exemplu de agent de oxidare chimică aplicat.
Coagularea şi flocularea	Coagularea şi flocularea sunt utilizate pentru separarea materiilor în suspensie din apele uzate şi se realizează adesea în etape succesive. Coagularea se realizează prin adăugarea de coagulanţi cu sarcini opuse celor ale materiilor în suspensie. Flocularea se realizează prin adăugarea de polimeri, astfel încât, prin coliziune, microflocoanele se grupează şi formează flocoane de dimensiuni mai mari.
Egalizarea	Echilibrarea fluxurilor şi a încărcărilor cu poluanţi prin utilizarea rezervoarelor sau a altor tehnici de gestionare.
Îndepărtarea biologică îmbunătăţită a fosforului	O combinaţie de tratament aerob şi anaerob pentru a îmbogăţi selectiv microorganismele cu acumulare de polifosfaţi în comunitatea bacteriană din nămolul activ. Aceste microorganisme consumă mai mult fosfor decât este necesar pentru creşterea normală.
Filtrarea	Separarea particulelor solide prezente în apele uzate prin trecerea acestora printr-un mediu poros; de exemplu, filtrare prin straturi de nisip, microfiltrare şi ultrafiltrare.
Flotaţia	Separarea particulelor solide sau lichide prezente în apele uzate prin ataşarea lor la bule fine de gaz, în general, aer. Particulele plutitoare se acumulează la suprafaţa apei, de unde sunt colectate cu ajutorul separatoarelor.
Bioreactor cu membrană	O combinaţie între epurarea cu nămol activ şi filtrarea prin membrană. Sunt utilizate două variante: (a) o buclă externă de recirculare între rezervorul de nămol activ şi modulul cu membrană; şi (b) scufundarea modulului cu membrană în rezervorul cu nămol activ aerat, unde efluentul este filtrat printr-o membrană de fibre tubulare, biomasa rămânând în rezervor.
Neutralizarea	Aducerea pH-ului apelor uzate la un nivel neutru (de aproximativ 7) prin adăugarea de substanţe chimice. Pentru mărirea pH-ului se utilizează, în general, hidroxidul de sodiu (NaOH) sau hidroxidul de calciu [Ca(OH)2], în timp ce pentru reducerea pH-ului, se utilizează acidul sulfuric (H2SO4), acidul clorhidric (HCl) sau dioxidul de carbon (CO2). În timpul neutralizării se poate produce precipitarea anumitor substanţe.
Nitrificare şi/sau denitrificare	Proces în două etape care este, de obicei, integrat în instalaţiile de epurare biologică a apelor uzate. Prima etapă constă în nitrificarea aerobă, în cursul căreia microorganismele oxidează amoniul (NH4 ⁺) în nitritul intermediar (NO2 ^-), care este oxidat în continuare în nitrat (NO3 ^-). În etapa ulterioară, de denitrificare în absenţa oxigenului, microorganismele reduc nitratul la azot gazos prin reacţii chimice.
Recuperarea fosforului sub formă de struvit	Fosforul conţinut în fluxurile de ape uzate se recuperează prin precipitare sub formă de struvit (fosfat de magneziu şi amoniu).
Precipitarea	Conversia poluanţilor dizolvaţi în compuşi insolubili prin adăugarea de precipitanţi chimici. Precipitatele solide formate sunt apoi separate prin sedimentare, prin flotaţie cu aer sau prin filtrare. Pentru precipitarea fosforului se folosesc ioni de metale polivalente (de exemplu, calciu, aluminiu, fier).
Sedimentarea	Separarea particulelor solide în suspensie prin decantare gravitaţională.

1.4.2.Emisii în aer

Tehnică	Descriere
Adsorbţia	Compuşii organici sunt îndepărtaţi dintr-un flux de gaze reziduale prin retenţie pe o suprafaţă solidă (de regulă, cărbune activ).
Filtru cu sac	Filtrele cu sac, denumite adesea filtre textile, sunt realizate dintr-un material poros ţesut sau din pâslă, prin care sunt trecute gazele în vederea îndepărtării particulelor. Utilizarea unui filtru cu sac presupune alegerea unui material textil adecvat pentru caracteristicile gazelor reziduale şi pentru temperatura maximă de funcţionare.
Biofiltru	Fluxul de gaze reziduale este trecut printr-un pat de material organic (de exemplu, turbă, iarbă neagră, compost, rădăcini, scoarţă de copac, lemn de esenţă moale şi diferite combinaţii) sau printr-un material inert (de exemplu, argilă, cărbune activ şi poliuretan), în care este oxidat biologic de microorganismele naturale la dioxid de carbon, apă, săruri anorganice şi biomasă. Biofiltrul este conceput în funcţie de tipul (tipurile) deşeurilor intrate. Se selectează un material adecvat pentru pat, de exemplu din punctul de vedere al capacităţii de reţinere a apei, al densităţii aparente, al porozităţii, al integrităţii structurale. Este important şi ca patul de filtrare să aibă o înălţime şi o suprafaţă corespunzătoare. Biofiltrul se conectează la un sistem adecvat de ventilare şi de circulare a aerului, pentru a se asigura o distribuţie uniformă a aerului prin pat şi un timp de staţionare suficient pentru gazele reziduale în interiorul acestuia. Biofiltrele pot fi împărţite în biofiltre deschise şi biofiltre închise.
Epurator biologic	Un turn de filtrare căptuşit cu un material inert care, de obicei, este menţinut umed în permanenţă prin stropirea cu apă. Poluanţii atmosferici sunt absorbiţi în faza lichidă şi, ulterior, sunt descompuşi de microorganisme prezente pe elementele de filtrare.
Arderea într-un cazan de abur a gazelor urât mirositoare, inclusiv a gazelor necondensabile	Gazele urât mirositoare, inclusiv gazele necondensabile, sunt arse într-un cazan de abur din instalaţie.
Condensare	Îndepărtarea vaporilor de compuşi organici şi anorganici dintr-un flux de gaze finale sau de gaze reziduale prin scăderea temperaturii fluxului respectiv sub punctul de rouă, astfel încât vaporii să se lichefieze.
Oxidare termică	Oxidarea gazelor combustibile şi a agenţilor odorizanţi dintr-un flux de gaze reziduale prin încălzirea amestecului format din contaminanţi şi aer sau oxigen la o temperatură superioară celei de autoaprindere într-o cameră de ardere şi prin menţinerea acestuia la o temperatură ridicată pe o durată suficient de lungă încât să aibă loc o ardere completă, rezultând dioxid de carbon şi apă.
Scruber umed	Îndepărtarea poluanţilor gazoşi sau a particulelor poluante dintr-un flux de gaze prin transfer de masă într-un solvent lichid, deseori apă sau o soluţie apoasă. Poate avea loc şi o reacţie chimică (de exemplu, într-un scruber acid sau alcalin). În unele cazuri, compuşii pot fi recuperaţi din solvent.

1.4.3.Utilizarea agenţilor frigorifici