Decizia 2528/09-oct-2023 privind orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre

(1)Statele membre şi Uniunea trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate pentru ocuparea forţei de muncă, în special pentru promovarea unei forţe de muncă competente, calificate şi adaptabile, precum şi a unor pieţe ale muncii orientate către viitor şi capabile să reacţioneze la evoluţia economiei, în vederea realizării obiectivelor de ocupare deplină a forţei de muncă şi de progres social, de creştere economică echilibrată, de nivel înalt de protecţie şi de îmbunătăţire a calităţii mediului stabilite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Statele membre trebuie să considere promovarea ocupării forţei de muncă drept o chestiune de interes comun şi să îşi coordoneze acţiunile întreprinse în acest sens în cadrul Consiliului, ţinând seama de practicile naţionale legate de responsabilităţile partenerilor sociali.

(2)Uniunea trebuie să combată excluziunea socială şi discriminările şi să promoveze justiţia socială şi protecţia socială, precum şi egalitatea între femei şi bărbaţi, solidaritatea între generaţii şi protecţia drepturilor copilului, astfel cum se prevede la articolul 3 din TUE. La definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor sale, Uniunea trebuie să ţină seama de cerinţele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, garantarea unei protecţii sociale corespunzătoare, combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale, precum şi de cerinţele privind un nivel ridicat de educaţie, de formare profesională şi de protecţie a sănătăţii umane, astfel cum se prevede la articolul 9 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

(3)În conformitate cu TFUE, Uniunea a elaborat şi a pus în aplicare instrumente de coordonare pentru politicile economice şi de ocupare a forţei de muncă. Ca parte a acestor instrumente, orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre (denumite în continuare "orientările") prevăzute în anexa la Decizia (UE) 2022/2296 a Consiliului (⁴), împreună cu orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre şi ale Uniunii, prevăzute în Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului (⁵), formează orientările integrate. Orientările integrate trebuie să ghideze punerea în aplicare a politicilor în statele membre şi în Uniune, reflectând interdependenţa dintre statele membre. Setul rezultat de politici şi de reforme coordonate ale Uniunii şi naţionale trebuie să constituie un mix global adecvat şi sustenabil de politici economice, de ocupare a forţei de muncă şi sociale, care ar trebui să ducă la efecte colaterale pozitive pentru pieţele muncii şi pentru societate în general şi să răspundă în mod eficace la provocările pe termen mediu şi lung, precum şi la impactul crizelor, cum ar fi criza provocată de pandemia de COVID-19 şi, mai recent, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi creşterea costului vieţii.

(4)Pentru a consolida progresul economic şi social, pentru a sprijini tranziţia verde şi cea digitală, pentru a consolida baza industrială a Uniunii şi pentru a realiza pieţe ale muncii favorabile incluziunii, competitive şi reziliente în Uniune, statele membre ar trebui să abordeze deficitul de forţă de muncă şi lipsa de personal calificat şi să promoveze educaţia de calitate, formarea, educaţia şi formarea profesională orientată spre viitor şi perfecţionarea şi recalificarea pe tot parcursul vieţii, precum şi politici active eficace privind piaţa muncii şi oportunităţi de carieră îmbunătăţite, prin consolidarea legăturilor dintre sistemul de învăţământ şi piaţa muncii şi prin recunoaşterea aptitudinilor, cunoştinţelor şi competenţelor dobândite prin învăţarea nonformală şi informală.

(5)Orientările sunt conforme cu Pactul de stabilitate şi de creştere, cu legislaţia existentă a Uniunii şi cu diversele iniţiative ale Uniunii, inclusiv cu recomandările Consiliului din 14 iunie 2021 (⁶), din 29 noiembrie 2021 (⁷), din 5 aprilie 2022 (⁸), din 16 iunie 2022 (⁹), din 28 noiembrie 2022 (¹⁰), din 8 decembrie 2022 (¹¹) şi din 30 ianuarie 2023 (¹²), Recomandarea (UE) 2021/402 a Comisiei (¹³), Rezoluţia Consiliului din 26 februarie 2021 (¹⁴), cu comunicările Comisiei privind construirea unei economii în serviciul cetăţenilor: un plan de acţiune pentru economia socială (¹⁵), privind Planul de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027 (¹⁶), privind Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (¹⁷), privind pachetul privind ocuparea forţei de muncă pentru persoanele cu handicap (¹⁸), privind Strategia europeană în materie de îngrijire (¹⁹), privind Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete (²⁰), privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană (²¹), privind O mai bună evaluare a impactului distributiv al politicilor statelor membre (²²), Deciziile (UE) 2021/2316 (²³) şi (UE) 2023/936 (²⁴) ale Parlamentului European şi ale Consiliului, Directivele (UE) 2022/2041 (²⁵), (UE) 2022/2381 (²⁶) şi (UE) 2023/970 (²⁷) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.

(⁹)Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi capacitatea de inserţie profesională (JO C 243, 27.6.2022, p. 10), Recomandare a Consiliului din 16 iunie 2022 privind conturile personale de învăţare (JO C 243, 27.6.2022, p. 26), Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziţii echitabile către neutralitatea climatică (JO C 243, 27.6.2022, p. 35) şi Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind învăţarea pentru tranziţia verde şi dezvoltarea durabilă (JO C 243, 27.6.2022, p. 1).

(6)Semestrul european reuneşte diferitele instrumente într-un cadru global pentru o coordonare şi o supraveghere multilaterală integrată a politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă din cadrul Uniunii. Având drept obiective durabilitatea mediului, productivitatea, echitatea şi stabilitatea macroeconomică, semestrul european integrează principiile Pilonului european al drepturilor sociale şi ale instrumentului de monitorizare a acestuia, tabloul de bord social, şi prevede un dialog intens cu partenerii sociali, societatea civilă şi alte părţi interesate. Acesta sprijină realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Politicile economice şi de ocupare a forţei de muncă ale Uniunii şi ale statelor membre ar trebui să fie însoţite de tranziţia echitabilă a Uniunii către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, durabilă din punctul de vedere al mediului şi digitală, îmbunătăţind totodată competitivitatea, asigurând condiţii de muncă adecvate, încurajând inovarea, promovând justiţia socială, egalitatea de şanse şi convergenţa socioeconomică ascendentă şi combătând inegalităţile şi disparităţile regionale.

(7)Schimbările climatice şi alte provocări legate de mediu, necesitatea de a asigura o tranziţie verde echitabilă, o trecere mai accentuată către independenţa energetică, o competitivitate sporită a industriilor cu zero emisii nete şi necesitatea de a asigura autonomia strategică deschisă a Europei, precum şi evoluţia digitalizării, a inteligenţei artificiale şi a economiei platformelor, intensificarea telemuncii şi schimbările demografice transformă profund economiile şi societăţile din Uniune. Uniunea şi statele sale membre trebuie să colaboreze pentru a aborda în mod eficace şi proactiv astfel de evoluţii structurale şi a adapta sistemele existente în funcţie de necesităţi, recunoscând interdependenţa strânsă a economiilor şi a pieţelor forţei de muncă ale statelor membre şi a politicilor conexe. Sunt necesare, în acest sens, măsuri de politică coordonate, ambiţioase şi eficace, atât la nivelul Uniunii, cât şi la nivel naţional, recunoscând în acelaşi timp rolul partenerilor sociali, în conformitate cu TFUE şi cu dispoziţiile Uniunii privind guvernanţa economică, ţinând seama de Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel de măsuri de politică ar trebui să cuprindă un stimulent pentru investiţii sustenabile, un angajament reînnoit privind reforme eşalonate în mod corespunzător care să îmbunătăţească creşterea economică durabilă şi favorabilă incluziunii, crearea de locuri de muncă de calitate, productivitatea, condiţiile de muncă adecvate, coeziunea socială şi teritorială, convergenţa socioeconomică în sens ascendent, rezilienţa şi exercitarea responsabilităţii fiscale.

Astfel cum se arată în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind învăţarea pentru tranziţia verde şi dezvoltarea durabilă, integrarea sistematică a dimensiunii educaţiei şi formării în alte politici legate de tranziţia verde şi de dezvoltarea durabilă având drept perspectivă tot parcursul vieţii poate sprijini punerea în aplicare a acestor politici. Ar trebui să se acorde sprijin din cadrul programelor de finanţare existente ale Uniunii şi, în special, din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁸) şi al fondurilor politicii de coeziune, inclusiv din cadrul Fondului social european Plus instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁹) şi al Fondului european de dezvoltare regională reglementat prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁰), precum şi din cadrul Fondului pentru o tranziţie justă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European şi al Consiliului (³¹). Măsurile de politică ar trebui să combine măsuri legate de cerere cu măsuri legate de ofertă, ţinându-se seama, în acelaşi timp, de impactul lor economic, de impactul acestora asupra mediului, asupra ocupării forţei de muncă şi de impactul lor social.

(8)Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu şi Comisie în noiembrie 2017 (³²), stabileşte 20 de principii şi drepturi care au scopul de a sprijini buna funcţionare şi echitatea pieţelor muncii şi a sistemelor de protecţie socială şi care sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de şanse şi acces la piaţa muncii, condiţii de muncă echitabile, protecţie socială şi incluziune socială. Principiile şi drepturile respective ghidează direcţia strategică a Uniunii, asigurând faptul că tranziţiile către neutralitatea climatică şi durabilitatea mediului, digitalizare şi impactul schimbărilor demografice sunt echitabile şi juste din punct de vedere social şi menţin coeziunea teritorială. Pilonul european al drepturilor sociale, alături de tabloul de bord social care îl însoţeşte, constituie un cadru de referinţă pentru monitorizarea ocupării forţei de muncă şi a performanţei sociale a statelor membre, pentru stimularea reformelor şi a investiţiilor la nivel naţional, regional şi local şi pentru reconcilierea aspectului social cu exigenţele pieţei în economia modernă de astăzi, inclusiv prin promovarea economiei sociale. La 4 martie 2021, Comisia a prezentat un plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (denumit în continuare "planul de acţiune"), care include obiective principale ambiţioase, dar realiste ale Uniunii privind creşterea ocupării forţei de muncă, privind competenţele şi privind reducerea sărăciei şi obiective secundare complementare pentru 2030, precum şi tabloul de bord social revizuit.

(9)Astfel cum au recunoscut şefii de stat sau de guvern cu ocazia Summitului social de la Porto care a avut loc la 8 mai 2021, punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale va consolida eforturile Uniunii către o tranziţie digitală, verde şi echitabilă şi va contribui la realizarea unei convergenţe sociale şi economice ascendente şi la abordarea provocărilor demografice. Ei au subliniat că dimensiunea socială, dialogul social şi implicarea activă a partenerilor sociali se află în centrul unei economii sociale de piaţă cu grad ridicat de competitivitate şi au salutat noile obiective principale ale Uniunii. Astfel cum s-a stabilit în Agenda strategică a Consiliului European 2019-2024, aceştia şi-au afirmat hotărârea de a consolida în continuare punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul Uniunii şi la nivel naţional, acordând atenţia cuvenită competenţelor respective şi principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii. În cele din urmă, aceştia au subliniat importanţa urmăririi îndeaproape, inclusiv la cel mai înalt nivel, a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale şi a obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030.

(10)Obiectivele principale ale Uniunii pentru 2030 privind ocuparea forţei de muncă (cel puţin 78 % din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă), competenţele (cel puţin 60 % din totalul adulţilor ar trebui să participe la activităţi de formare profesională în fiecare an) şi reducerea sărăciei (minimum 15 milioane de persoane ar trebui să fie mai puţin expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv cinci milioane de copii), care au fost salutate de şefii de stat şi de guvern la Summitul social de la Porto la 8 mai 2021 şi de Consiliul European în iunie 2021, vor contribui, împreună cu tabloul de bord social, la monitorizarea progreselor înregistrate în direcţia punerii în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale ca parte a cadrului de coordonare a politicilor în contextul semestrului european. În plus, Summitul social de la Porto a invitat statele membre să stabilească obiective naţionale ambiţioase care, ţinând seama în mod corespunzător de poziţia iniţială a fiecărei ţări, ar trebui să constituie o contribuţie adecvată la realizarea obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030. În perioada septembrie 2021-iunie 2022, la invitaţia Comisiei, statele membre şi-au prezentat obiectivele naţionale. În cadrul Consiliului Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori (EPSCO) din iunie 2022, miniştrii au subliniat importanţa urmăririi îndeaproape a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale şi a obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030. În acest context, ţintele naţionale respective sunt acum incluse în Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă pentru 2023 şi vor fi integrate în continuare în instrumentele de monitorizare pentru semestrul european. În plus, organismele consultative ale EPSCO au finalizat mesajele-cheie care să stea la baza dezbaterii privind semestrul european organizate în cadrul EPSCO din iunie 2023 cu privire la un posibil cadru de consolidare a evaluării şi monitorizării riscurilor la adresa convergenţei sociale ascendente în Uniune.

(11)În urma invadării Ucrainei de către Rusia, în concluziile sale din 24 februarie 2022, Consiliul European a condamnat acţiunile Rusiei, care încearcă să submineze securitatea şi stabilitatea europeană şi mondială, şi şi-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean, subliniind încălcarea de către Rusia a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. În contextul actual, protecţia temporară, astfel cum a fost acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului (³³), asigură asistenţă rapidă şi eficace persoanelor strămutate care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în ţările Uniunii şi le permite unor astfel de persoane strămutate să beneficieze de drepturi minime în întreaga Uniune care oferă un nivel adecvat de protecţie. Participând la pieţele muncii din Europa, persoanele strămutate din Ucraina pot contribui la consolidarea economiei Uniunii şi îşi pot ajuta ţara şi pe locuitorii acesteia. În viitor, experienţa şi competenţele dobândite pot contribui la reconstrucţia Ucrainei. În ceea ce-i priveşte pe copiii şi adolescenţii neînsoţiţi, protecţia temporară le conferă dreptul la tutelă legală şi acces la educaţie şi îngrijire. Statele membre ar trebui să-i implice pe partenerii sociali în conceperea, punerea în aplicare şi evaluarea măsurilor de politică menite să abordeze problemele în materie de ocupare a forţei de muncă şi de competenţe, inclusiv recunoaşterea calificărilor, provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Partenerii sociali joacă un rol esenţial în atenuarea efectelor războiului respectiv în ceea ce priveşte menţinerea ocupării forţei de muncă şi producţia.

(12)Reformele pieţei muncii, inclusiv mecanismele de stabilire a salariilor la nivel naţional, ar trebui să respecte practicile naţionale de dialog social şi autonomia partenerilor sociali, în vederea asigurării unor salarii echitabile care să permită un nivel de trai decent, o creştere durabilă şi o convergenţă socioeconomică ascendentă. Astfel de reforme ar trebui să permită o analiză amplă a factorilor socioeconomici, inclusiv a îmbunătăţirilor posibile în ceea ce priveşte sustenabilitatea, competitivitatea, inovarea, crearea de locuri de muncă de calitate, condiţiile de muncă, sărăcia persoanelor încadrate în muncă, educaţia, formarea şi competenţele, sănătatea publică şi protecţia şi incluziunea socială, precum şi veniturile reale. În acest sens, Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi alte fonduri ale Uniunii sprijină statele membre în punerea în aplicare a unor reforme şi investiţii care sunt conforme cu priorităţile Uniunii, făcând economiile şi societăţile din Uniune mai sustenabile şi mai reziliente şi mai bine pregătite pentru tranziţia verde şi cea digitală în contextul în schimbare care a urmat după pandemia de COVID-19. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a agravat şi mai mult provocările socioeconomice preexistente. Statele membre şi Uniunea ar trebui să continue să se asigure că impactul social, economic şi cel asupra ocupării forţei de muncă sunt atenuate şi că tranziţiile sunt echitabile şi juste din punct de vedere social, inclusiv având în vedere faptul că îmbunătăţirea autonomiei strategice deschise şi accelerarea tranziţiei verzi vor contribui la reducerea dependenţei de importurile de energie şi de alte produse şi tehnologii strategice, în special din Rusia. Este esenţial să fie consolidată rezilienţa şi să fie continuate eforturile în direcţia unei societăţi incluzive şi reziliente, în care cetăţenii să fie protejaţi şi capabili să anticipeze şi să gestioneze schimbările, fiind totodată în măsură să participe activ în societate şi în economie.

Este necesar un set coerent de politici active în domeniul pieţei muncii, constând în stimulente temporare şi specifice pentru angajare şi tranziţie, politici în materie de competenţe, inclusiv privind învăţarea pentru tranziţia verde şi dezvoltarea durabilă, şi servicii de ocupare a forţei de muncă specifice, eficace şi adaptabile, pentru a sprijini tranziţiile de pe piaţa muncii, în special având în vedere transformarea verde şi cea digitală, astfel cum se subliniază, printre altele, în Recomandarea (UE) 2021/402 a Comisiei şi în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziţii echitabile către neutralitatea climatică. Ar trebui să fie promovate condiţiile de muncă decente, inclusiv securitatea şi sănătatea în muncă şi sănătatea fizică şi mintală a lucrătorilor.

(13)Este necesar ca discriminarea să fie combătută sub toate formele sale, egalitatea de gen să fie asigurată, iar ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor să fie sprijinită. Este necesar să se asigure acces egal şi oportunităţi pentru toţi şi să se reducă sărăcia şi excluziunea socială, în special a copiilor, a persoanelor cu handicap şi a romilor, în special prin asigurarea unei funcţionări eficace a pieţelor muncii şi a unor sisteme de protecţie socială adecvate şi favorabile incluziunii, astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 şi în Recomandarea Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă (³⁴) şi prin înlăturarea barierelor din calea educaţiei favorabile incluziunii şi orientate spre viitor, a formării, a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a participării pe piaţa muncii, inclusiv prin investiţii în educaţia şi îngrijirea timpurie, în conformitate cu Garanţia europeană pentru copii şi cu Recomandarea Consiliului privind educaţia şi îngrijirea timpurie (denumite în continuare "obiectivele de la Barcelona pentru 2030"), şi investiţii în competenţele digitale şi verzi, în conformitate cu Planul de acţiune pentru educaţia digitală, cu Recomandarea Consiliului privind învăţarea pentru tranziţia verde şi pentru dezvoltarea durabilă şi cu Recomandarea Consiliului privind căile către succesul şcolar. Accesul echitabil şi în timp util la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate şi la preţuri abordabile, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate şi la preţuri abordabile, precum şi la servicii de asistenţă medicală, inclusiv prevenirea şi promovarea asistenţei medicale, sunt deosebit de relevante, în special având în vedere potenţialele riscuri viitoare pentru sănătate şi în contextul îmbătrânirii societăţilor.

Potenţialul persoanelor cu handicap de a contribui la creşterea economică şi la dezvoltarea socială ar trebui valorificat într-o mai mare măsură, în conformitate cu Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (³⁵), în care statele membre au fost invitate să stabilească obiective pentru persoanele cu handicap legate de ocuparea forţei de muncă şi de învăţarea în rândul adulţilor. Noile tehnologii şi locurile de muncă în continuă evoluţie din întreaga Uniune permit o organizare mai flexibilă a muncii, precum şi o productivitate îmbunătăţită şi un echilibru între viaţa profesională şi cea privată, contribuind în acelaşi timp la angajamentele verzi ale Uniunii. Aceste evoluţii generează, de asemenea, noi provocări pentru piaţa muncii, care afectează condiţiile de muncă, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă şi accesul la protecţie socială pentru lucrători. Statele membre ar trebui să se asigure că noile forme de organizare a muncii se reflectă în locuri de muncă de calitate şi în locuri de muncă sănătoase, menţinând drepturile lucrătorilor şi pe cele sociale consacrate şi consolidând modelul social european.

(14)Orientările integrate ar trebui să servească drept bază pentru recomandările specifice fiecărei ţări pe care Consiliul le poate adresa statelor membre. Statele membre trebuie să utilizeze pe deplin resursele din cadrul REACT-EU, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁶), care consolidează fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 şi Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) până în 2023. Din cauza actualei crize ucrainene, Regulamentul (UE) 2020/2221 a fost completat ulterior prin Regulamentul (UE) 2022/562 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁷), precum şi printr-o nouă modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁸) privind creşterea prefinanţării pentru REACT-EU şi printr-un nou cost unitar pentru a contribui la accelerarea integrării a persoanelor care părăsesc Ucraina şi intră în Uniune, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2022/613 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁹).

(³⁶)Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce priveşte resursele suplimentare şi măsurile de implementare cu scopul de a oferi asistenţă pentru sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 şi al consecinţelor sale sociale şi pentru pregătirea unei redresări verzi, digitale şi reziliente a economiei (REACT-EU) (JO L 437, 28.12.2020, p. 30).

(³⁸)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

În plus, pentru perioada de programare 2021-2027, statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin Fondul social european Plus, Fondul european de dezvoltare regională, Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi alte fonduri ale Uniunii, inclusiv Fondul pentru o tranziţie justă, precum şi InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴⁰), pentru a stimula ocuparea forţei de muncă şi investiţiile sociale de calitate, pentru a combate sărăcia şi excluziunea socială, pentru a combate discriminarea, pentru a asigura accesibilitatea şi a promova oportunităţile de perfecţionare şi de recalificare a forţei de muncă, învăţarea pe tot parcursul vieţii şi educaţia şi formarea de înaltă calitate pentru toţi, inclusiv alfabetizarea digitală şi competenţele digitale, cu scopul de a oferi cetăţenilor cunoştinţele şi calificările necesare pentru o economie digitală şi verde. Statele membre trebuie, de asemenea, să utilizeze pe deplin Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizaţi instituit prin Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴¹) pentru a sprijini lucrătorii disponibilizaţi ca urmare a unor evenimente majore de restructurare, cum ar fi pandemia de COVID-19, a transformărilor socioeconomice care sunt rezultatul unor tendinţe globale şi a schimbărilor tehnologice şi de mediu. Cu toate că se adresează statelor membre şi Uniunii, orientările integrate ar trebui să fie puse în aplicare în parteneriat cu toate autorităţile naţionale, regionale şi locale, implicând îndeaproape parlamentele, precum şi partenerii sociali şi reprezentanţii societăţii civile.

(15)Comitetul pentru ocuparea forţei de muncă şi Comitetul pentru protecţie socială trebuie să monitorizeze modul în care sunt puse în aplicare politicile relevante având în vedere orientările, în concordanţă cu mandatele lor întemeiate pe tratate. Comitetele respective şi alte grupuri de pregătire ale Consiliului implicate în coordonarea politicilor economice şi sociale trebuie să colaboreze îndeaproape. Ar trebui menţinut dialogul în materie de politici între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie, în special în ceea ce priveşte orientările statelor membre.

(16)Comitetul pentru protecţie socială a fost consultat,

Jurnalul Oficial seria L