Decizia 2524/10-aug-2023 privind ajutorul de stat SA.34001 (2017/C) pus în aplicare de Regatul Spaniei în favoarea Telecom... - Decizia 2524/10-aug-2023

1.PROCEDURA

(2)La 16 ianuarie 2012, Comisia a solicitat Regatului Spaniei să prezinte observaţii cu privire la plângerea menţionată anterior. Regatul Spaniei a transmis informaţii Comisiei la 12 martie 2012. La 21 iunie 2012, Comisia a adresat întrebări suplimentare, la care Regatul Spaniei a răspuns la 25 iulie 2012. Regatul Spaniei a transmis informaţii suplimentare la 3 aprilie 2013, 24 iunie 2014, 4 iulie 2016 şi 18 iulie 2016. Comisia a adresat întrebări suplimentare la 17 ianuarie 2017, la care Regatul Spaniei a răspuns la 3 februarie 2017.

2.DESCRIEREA DETALIATĂ A MĂSURII

2.1.Contextul

(8)Regiunea Castilla-La Mancha era caracterizată de o rată de penetrare a infrastructurii de bandă largă pe cap de locuitor sub media spaniolă (⁴). Cu excepţia aglomerărilor Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara din regiune, rata de penetrare a infrastructurii de bandă largă (mobilă şi fixă) era considerabil mai scăzută decât în restul ţării (⁵).

(9)Prin urmare, în anii anteriori măsurii, JCCM a încercat să dezvolte infrastructura de bandă largă a regiunii şi să îmbunătăţească condiţiile de acces la serviciile în bandă largă în întreaga regiune, inclusiv în aşezările îndepărtate şi dispersate, prin participarea la diferite programe naţionale de dezvoltare a infrastructurii. În pofida participării JCCM la aceste programe, acoperirea integrală de bandă largă de bază lipsea în continuare în regiune în 2010. Având în vedere cele de mai sus, JCCM şi-a asumat ca prioritate furnizarea unui astfel de acces la serviciile în bandă largă tuturor locuitorilor din regiune şi a conceput un proiect în acest scop.

2.2.Obiectivul măsurii

(10)Obiectivul măsurii a fost de a asigura acoperirea de bandă largă de bază [o viteză de descărcare de cel puţin doi megabiţi pe secundă (Mbps) pentru utilizatorii finali] pentru toate zonele locuite din regiunea Castilla-La Mancha în care nu exista sau era improbabil să se dezvolte o infrastructură de bandă largă în viitorul apropiat, adică zonele care s-ar califica drept zone "albe" în sensul Orientărilor privind banda largă din 2009, care erau aplicabile la momentul respectiv (⁶). În acest scop, proiectul prevedea că un operator terţ (desemnat în temeiul unei proceduri de licitaţie deschisă) va dezvolta o reţea în bandă largă de bază şi o va exploata pe durata proiectului, iar JCCM va dobândi dreptul de proprietate asupra reţelei. S-a intenţionat în mod explicit ca ofertantul câştigător să furnizeze, pe lângă dezvoltarea şi exploatarea reţelei, şi servicii cu amănuntul utilizatorilor finali (servicii de acces la internet şi telefonie IP/telefonie VOIP). Exploatarea reţelei urma să fie asigurată pe riscul ofertantului câştigător, care trebuia să asigure întreţinerea reţelei şi să acopere toate costurile de exploatare. JCCM urma să nu primească niciun venit din exploatarea reţelei, dar nici nu ar fi trebuit să suporte niciun cost în acest sens.

2.3.Proiectul şi bugetul

(11)La 13 mai 2010, JCCM a organizat o procedură de licitaţie deschisă şi a publicat o invitaţie de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al regiunii Castilla-La Mancha pentru furnizarea unei reţele în bandă largă de bază, inclusiv pentru dezvoltarea şi exploatarea infrastructurii necesare în primele 478 de zone-ţintă, care au fost reduse la 461 de zone-ţintă în urma cercetării de piaţă (a se vedea considerentul 12 de mai jos). Toate întreprinderile înregistrate ca operatori de telecomunicaţii la Comisia pentru piaţa telecomunicaţiilor (CMT) din Spania erau eligibile pentru a depune o ofertă. Toate cele 461 de zone-ţintă reprezentau nuclee de populaţie rurale ale municipalităţilor din regiunea Castilla-La Mancha cu o populaţie medie de 35 de locuitori (⁷). Prin urmare, proiectul a acoperit o populaţie totală de aproximativ 16 000 de locuitori. Ofertele urmau să fie evaluate de o "Mesa de Contratacion" din cadrul Ministerului Regional al Industriei, Energiei şi Mediului (⁸).

(12)Pentru a identifica zonele-ţintă, JCCM a efectuat o cercetare de piaţă care a identificat zonele acoperite de reţelele în bandă largă existente în regiunea Castilla-La Mancha şi zonele fără reţele în bandă largă. Cercetarea de piaţă s-a bazat pe informaţiile primite în cadrul consultărilor bilaterale cu toţi operatorii în bandă largă cunoscuţi de JCCM ca fiind activi în regiune (⁹). Aceste informaţii au permis cartografierea infrastructurii existente şi au prezentat planurile de dezvoltare ale operatorilor în bandă largă într-un orizont relevant de trei până la patru ani. În plus, JCCM a analizat toate planurile anuale de dezvoltare teritorială care au fost prezentate în anii precedenţi de către operatorii de reţea înregistraţi la CMT (¹⁰). Cercetarea de piaţă a concluzionat că în zonele-ţintă nu existau reţele în bandă largă de bază şi că nu erau planificate investiţii în dezvoltarea benzii largi în aceste zone în următorii trei-patru ani după consultări.

(13)JCCM efectuase anterior trei studii privind costurile estimate pentru dezvoltarea unei reţele în bandă largă de bază care să asigure acoperirea întregii regiuni, rapoartele acestor studii fiind prezentate JCCM în noiembrie 2008, octombrie 2009 şi februarie 2010. Studiile au arătat că opţiunea cea mai ieftină ar fi o soluţie de bandă largă wireless, cu un cost estimat cuprins între 17 milioane EUR şi 20 de milioane EUR. Întrucât bugetul maxim disponibil pentru proiect era de 16 milioane EUR, cele 461 de zone-ţintă au fost împărţite în 311 zone de acoperire obligatorii şi 150 de zone opţionale suplimentare. Împărţirea zonelor vizate în zone obligatorii şi zone opţionale s-a realizat în funcţie de dimensiunea populaţiei. Cele 311 zone-ţintă obligatorii aveau cel puţin 12 locuitori şi toate zonele-ţintă opţionale aveau mai puţin de 12 locuitori.

(15)Criteriile de atribuire utilizate de JCCM erau cuprinse şi explicate în detaliu în "Specificaţiile administrative speciale" şi în "Specificaţiile tehnice speciale" stabilite înainte de publicarea invitaţiei de participare la licitaţie. Criteriile de atribuire prevedeau un sistem de punctare de până la 100 de puncte. Un total de 64 de puncte putea fi obţinut prin îndeplinirea unor "criterii obiective", precum numărul de gospodării suplimentare acoperite de noua reţea, calitatea serviciilor cu amănuntul oferite, cuantumul fondurilor necesare etc. Un total de 36 de puncte putea fi obţinut prin intermediul unor "criterii subiective", în care JCCM a evaluat: (i) soluţia tehnologică propusă, (ii) infrastructura propusă şi gestionarea problemelor, (iii) gradul propus de asistenţă şi sprijin din partea ofertantului în procesul de returnare a reţelei către JCCM după expirarea contractului, (iv) o potenţială ofertă fermă de cumpărare a reţelei de la JCCM după expirarea contractului şi (v) nivelul de detaliere furnizat de ofertant în planul său de returnare a reţelei.

(17)În ceea ce priveşte specificaţiile tehnice ale reţelei în bandă largă de bază, JCCM a solicitat în documentaţia de licitaţie pentru toate zonele de acoperire obligatorii o rată minimă de transmisie, şi anume o viteză de descărcare de 2 Mbps, care să poată fi mărită la cel puţin 4 Mbps, şi o viteză de încărcare de 512 Kbps. JCCM a stabilit timpul de aşteptare maxim la 150 ms şi variaţia maximă a întârzierii de transfer a pachetelor de date la 30 ms. Reţeaua trebuia să garanteze la orele de vârf cel puţin 20 % din viteza nominală contractată (¹¹). Durata acestor vârfuri cu viteze de transmisie mai mici per utilizator final nu trebuie să depăşească două ore pe zi. Volumele de date disponibile pentru clienţii finali trebuiau să fie nelimitate.

(18)În plus, JCCM a solicitat ca ofertantul câştigător să ofere servicii de telefonie IP/telefonie VOIP (¹²) şi să pună la dispoziţie un punct de interconectare a reţelei în care operatorii terţi să obţină acces cu ridicata la reţea. La punctul 4.2 din Specificaţiile tehnice speciale, JCCM a impus ofertanţilor să ofere servicii de acces cu ridicata şi să se asigure că şi alţi operatori de comunicaţii electronice vor putea să furnizeze utilizatorilor finali din zonele-ţintă, la nivelul serviciilor cu amănuntul, servicii în bandă largă de bază de aceeaşi calitate, fiabilitate şi disponibilitate ca cele prevăzute în Specificaţiile tehnice speciale. Ofertantul câştigător trebuia să finalizeze dezvoltarea reţelei în bandă largă de bază în termen de un an de la semnarea contractului.

(19)Specificaţiile tehnice ale documentaţiei de licitaţie au făcut distincţia între două componente diferite ale reţelei în bandă largă de bază care urma să fie dezvoltată: (i) "reţeaua de acces" şi (ii) "reţeaua de transport". Reţeaua de acces a fost definită ca fiind partea reţelei în bandă largă dintre nodul de acces şi utilizatorul final. Reţeaua de transport a fost definită ca fiind partea reţelei în bandă largă dintre nodurile centrale ale operatorului şi echipamentul de acces. Reţeaua de acces putea fi prin cablu sau wireless, iar ofertantul câştigător trebuia să furnizeze toate echipamentele necesare, cu excepţia echipamentelor pentru utilizatorii finali. Reţeaua de transport trebuia să fie o reţea multiservicii care să poată fi utilizată şi pentru furnizarea altor servicii de comunicaţii electronice decât serviciile în bandă largă de bază.

(21)Potrivit autorităţilor spaniole, invitaţia de participare la licitaţie din Jurnalul Oficial al regiunii Castilla-La Mancha conţinea un link către un site al JCCM (¹³), care punea la dispoziţie Specificaţiile administrative speciale şi Specificaţiile tehnice speciale şi includea o pagină de întrebări frecvente. Potrivit autorităţilor spaniole, acest site enumera întrebările şi răspunsurile legate de procedura de licitaţie deschisă şi includea o listă a infrastructurilor care au fost utilizate pentru punerea în aplicare a Planului de tranziţie către televiziunea digitală terestră (TDT), precum şi datele de contact ale proprietarilor lor, care au fost obligaţi prin contract să acorde acces la această infrastructură tuturor ofertanţilor în scopul creării unei reţele în bandă largă de bază (¹⁴).

(¹⁴)Această obligaţie a fost deja inclusă în acordurile de cooperare între JCCM şi autorităţile locale care deţineau cea mai mare parte a infrastructurii pasive relevante. Aceste acorduri au fost încheiate pentru tranziţia de la televiziunea analogică terestră la TDT şi prevedeau cerinţa ca municipalităţile să acorde acces la infrastructura respectivă pentru orice dezvoltare viitoare a unei reţele în bandă largă. Ceilalţi proprietari ai infrastructurii pasive relevante erau Telecom CLM şi Abertis Telecom S.A., ambii beneficiari ai ajutorului pentru TDT, care aveau aceleaşi obligaţii în contractele lor de acordare a ajutorului pentru TDT.

(23)Oferta din partea Telecom CLM oferea o soluţie wireless bazată pe tehnologia WIMAX pentru 100 % din zonele-ţintă obligatorii şi aproximativ 56 % din zonele-ţintă opţionale suplimentare. Pentru celelalte zone opţionale, Telecom CLM a propus o soluţie prin satelit. Această combinaţie oferea acoperire de bandă largă de bază pentru toate zonele-ţintă (obligatorii şi opţionale) care au fost specificate în documentaţia de licitaţie. Telecom CLM s-a oferit să înfiinţeze şi să exploateze reţeaua în schimbul sumei de 15,85 milioane EUR şi a primit 1,76/10 puncte pentru criteriul de preţ în cadrul procedurii de selecţie.

(24)Deşi soluţia prin satelit oferită de Telecom CLM pentru aproximativ 44 % din zonele-ţintă opţionale nu îndeplinea cerinţele tehnice privind timpul de aşteptare maxim şi variaţia maximă a întârzierii de transfer a pachetelor de date, oferta Telecom CLM era admisibilă deoarece aceste cerinţe tehnice erau aplicabile numai în zonele-ţintă obligatorii (a se vedea considerentul 17 de mai sus) şi, pentru zonele-ţintă obligatorii, oferta Telecom CLM se baza pe tehnologia WIMAX, ceea ce asigura îndeplinirea cerinţelor respective.

(25)Oferta Telecom CLM prevedea înfiinţarea unui punct de interconectare în Toledo şi conţinea termenele şi condiţiile de acordare a accesului la reţea operatorilor de reţea terţi. Telecom CLM a primit în total 76,13/100 de puncte (44,93 puncte pentru "criteriile obiective" şi 31,2 puncte pentru "criteriile subiective"), din care 0/7 puncte pentru criteriul de atribuire constând în preţul accesului cu ridicata, deoarece preţul accesului cu ridicata oferit de Telecom CLM era mai mare decât cel oferit de Telefonica.

(26)Oferta din partea Telefonica a prezentat o soluţie tehnologică mixtă care propunea acoperirea tuturor celor 311 zone-ţintă obligatorii prin utilizarea tehnologiei WIMAX (pentru 218 zone-ţintă), a tehnologiei xDSL (pentru 58 de zone-ţintă) şi a tehnologiei mobile 3G (pentru 35 de zone-ţintă). Telefonica s-a oferit să acopere aproximativ o treime din zonele opţionale, utilizând tehnologia WIMAX, în timp ce aproximativ două treimi din aceste zone urmau să nu fie acoperite deloc. Bazându-se în mare parte pe propria infrastructură existentă pentru reţelele mobile, Telefonica s-a oferit să înfiinţeze şi să exploateze reţeaua în schimbul sumei de 16 milioane EUR şi a primit în total 46,22/100 de puncte (26,07 puncte pentru "criteriile obiective" şi 20,15 puncte pentru "criteriile subiective"), din care 0/10 puncte pentru criteriul preţului şi 2/7 puncte pentru criteriul de atribuire constând în preţul accesului cu ridicata.

2.5.Beneficiarul

(33)În 2008, Telecom CLM deţinea 138 de centre de televiziune analogică terestră care făceau parte din reţeaua de televiziune terestră a regiunii Castilla-La Mancha, formată din aproximativ 500 de centre de transmisie. În cadrul tranziţiei TDT, în perioada 2008-2009, Telecom CLM a primit sprijin public în valoare de (i) 13,2 milioane EUR pentru digitalizarea centrelor de transmisie proprii prin instalarea de echipamente TDT, (ii) 6,4 milioane EUR pentru exploatarea şi întreţinerea reţelei din regiunea Castilla-La Mancha şi (iii) 2,26 milioane EUR pentru construirea a 20 de noi centre de transmisie TDT (¹⁵).

(34)La 1 octombrie 2014, Comisia a adoptat Decizia C(2014) 6846 final, prin care constata că acest sprijin public primit de Telecom CLM constituia un ajutor de stat incompatibil cu piaţa internă şi a dispus recuperarea acestuia (¹⁶).

(35)În 2018, Curtea de Justiţie a confirmat decizia Comisiei privind recuperarea prin hotărârile sale din 26 aprilie 2018 în cauzele conexate C-91/17 P şi C-92/17 P, Cellnex Telecom/Comisia, şi din 20 septembrie 2018 în cauza C-114/17 P, Spania/Comisia (¹⁷). Până la 18 august 2022, Telecom CLM a rambursat în întregime principalul ajutorului şi dobânzile de recuperare care făceau obiectul procedurii de recuperare pentru instalarea TDT în regiunea Castilla-La Mancha (SA.27408).

2.6.Investigaţia Comisiei pentru piaţa telecomunicaţiilor din Spania (CMT)

(37)În decizia sa din 23 iunie 2011 (¹⁸), CMT a concluzionat că preţul accesului de tip bitstream cu ridicata oferit de Telecom CLM terţilor era prea ridicat şi, de fapt, prea apropiat de preţurile cu amănuntul de pe piaţă pentru serviciile în bandă largă de bază din regiune. Potrivit CMT, preţul accesului de tip bitstream cu ridicata oferit de Telecom CLM nu ar fi permis o marjă suficientă pentru ca furnizorii terţi de servicii cu amănuntul să obţină un profit adecvat atunci când ar fi utilizat serviciile de acces cu ridicata furnizate de Telecom CLM pentru furnizarea de servicii cu amănuntul în bandă largă utilizatorilor finali. În plus, CMT a constatat că nici documentaţia de licitaţie, nici contractul încheiat între JCCM şi Telecom CLM în septembrie 2010 nu conţineau o clauză de recuperare care să garanteze că ofertantul selectat nu ar fi supracompensat în cazul în care cererea de servicii în bandă largă din zonă ar creşte peste nivelurile preconizate, obligându-l să ramburseze profiturile excedentare.

2.7.Modificări referitoare la preţul accesului cu ridicata şi la mecanismul de recuperare

(39)Telecom CLM oferea acces de tip bitstream cu ridicata la reţea pentru a permite operatorilor terţi să furnizeze cu amănuntul servicii în bandă largă utilizatorilor finali din zonele-ţintă care îndeplineau cerinţele prevăzute în caietul de sarcini privind calitatea, fiabilitatea şi disponibilitatea serviciilor cu amănuntul. Ca urmare a deciziei CMT potrivit căreia preţul cu ridicata oferit iniţial de Telecom CLM (34,50 EUR) era prea apropiat de preţul său cu amănuntul oferit utilizatorilor finali (37,50 EUR) şi, de asemenea, mai ridicat decât alte preţuri ale accesului de tip bitstream cu ridicata practicate în acest sector, Telecom CLM şi-a reconsiderat oferta privind accesul de tip bitstream cu ridicata, a modificat-o şi a redus preţul începând de la 15 iulie 2011, a prezentat-o CMT şi JCCM, oferta respectivă fiind aprobată la 29 iulie 2011.

(41)Documentaţia de licitaţie nu a inclus iniţial cerinţa unui mecanism de recuperare, aceasta fiind considerată redundantă, deoarece s-a constatat că valoarea maximă a ajutorului de 16 milioane EUR nu era suficientă pentru dezvoltarea reţelei şi, prin urmare, era puţin probabil ca proiectul să fie profitabil pentru beneficiar. Cu toate acestea, CMT a decis că JCCM ar trebui să impună întreprinderii Telecom CLM un mecanism de recuperare, astfel încât, în cazul unei creşteri a cererii sau al unei modificări a cifrelor comerciale care ar avea ca rezultat o modificare a profiturilor rezultate din exploatarea reţelei care ar depăşi profitul mediu realizat în acest sector, un procent din profitul excedentar echivalent cu cel reprezentat de ajutorul primit în raport cu investiţia totală să fie returnat JCCM.

(42)Prin urmare, JCCM a prezentat CMT următorul mecanism de recuperare:

2.8.Reclamantul

(45)Reclamantul a susţinut că atribuirea contractului întreprinderii Telecom CLM constituie ajutor de stat incompatibil în favoarea Telecom CLM. Reclamantul a susţinut că procedura de atribuire a contractului nu a garantat alegerea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic şi că intervenţia JCCM nu a fost validată suficient printr-o consultare publică şi un exerciţiu de cartografiere adecvate. Potrivit reclamantului, majoritatea zonelor-ţintă ale proiectului erau, de fapt, zone "gri" în sensul Orientărilor privind banda largă din 2009, şi nu zone "albe". În plus, reclamantul a susţinut că proiectul nu era neutru din punct de vedere tehnologic, deoarece prevedea utilizarea infrastructurii TDT existente. În cele din urmă, reclamantul a susţinut că preţurile accesului cu ridicata ale Telecom CLM la reţeaua în bandă largă de bază consolidată erau anticoncurenţiale şi a criticat faptul că în contractul semnat între JCCM şi Telecom CLM în septembrie 2010 nu s-a inclus o clauză de recuperare.

2.9.Motivele care au condus la iniţierea procedurii

(46)În decizia de iniţiere a procedurii, Comisia a considerat că atribuirea contractului întreprinderii Telecom CLM a constituit ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE şi că acest ajutor a fost acordat cu încălcarea obligaţiilor de notificare şi de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE. În special, Comisia a considerat că atribuirea contractului întreprinderii Telecom CLM a conferit un avantaj economic acesteia, chiar dacă contractul a fost atribuit în urma unei proceduri de licitaţie deschisă.

(48)În primul rând, Comisia a considerat că JCCM nu a consultat public părţile interesate cu privire la această investiţie publică specifică pentru a identifica planuri de investiţii private existente sau viitoare în zonele-ţintă, ci a efectuat doar o cercetare de piaţă pentru a identifica reţelele în bandă largă existente utilizând datele deja disponibile (a se vedea considerentul 30 din decizia de iniţiere a procedurii). În al doilea rând, Comisia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca procedura de licitaţie desfăşurată de JCCM să nu fi fost în conformitate cu dispoziţiile referitoare la transparenţă şi la oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic prevăzute în Orientările privind banda largă din 2009 (a se vedea considerentul 31 din decizia de iniţiere a procedurii). În al treilea rând, Comisia şi-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că măsura îndeplinea condiţia referitoare la neutralitatea tehnologică prevăzută în Orientările privind banda largă din 2009 (a se vedea considerentul 32 din decizia de iniţiere a procedurii). În al patrulea rând, Comisia şi-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că măsura respecta cerinţele Orientărilor privind banda largă din 2009 în ceea ce priveşte accesul cu ridicata şi un mecanism de recuperare pentru a evita supracompensarea (a se vedea considerentul 33 din decizia de iniţiere a procedurii). În cele din urmă, Comisia a considerat că, în conformitate cu principiul stabilit în cauza Deggendorf (¹⁹), faptul că Telecom CLM nu rambursase încă ajutorul declarat incompatibil cu piaţa internă de către Comisie în cazul SA.27408 (²⁰) trebuia să fie luat în considerare în evaluarea compatibilităţii măsurii (a se vedea considerentul 37 din decizia de iniţiere a procedurii).

3.OBSERVAŢIILE REGATULUI SPANIEI

3.1.Observaţii generale

(50)În răspunsul său la decizia de iniţiere a procedurii, Regatul Spaniei a prezentat observaţii din partea JCCM, susţinând, pe de o parte, că Telecom CLM nu a beneficiat de niciun avantaj economic şi, pe de altă parte, că, în cazul în care s-ar considera totuşi că a fost acordat un ajutor de stat, ajutorul era compatibil cu piaţa internă, întrucât era în conformitate cu Orientările privind banda largă din 2009. În plus, Regatul Spaniei a susţinut că presupusul ajutor trebuie să fie considerat compatibil cu piaţa internă în temeiul RGECA (²¹).

3.2.Absenţa unui avantaj economic

(53)Regatul Spaniei consideră că existenţa unui avantaj trebuie evaluată prin compararea situaţiei financiare a beneficiarului în urma măsurii cu situaţia financiară ipotetică a acestuia în cazul în care măsura nu ar fi fost luată. Regatul Spaniei susţine că sumele plătite întreprinderii Telecom CLM în temeiul contractului atribuit nu au depăşit costurile sale de dezvoltare a reţelei în bandă largă de bază în temeiul contractului şi că Telecom CLM nu a beneficiat, aşadar, de o situaţie financiară mai bună după atribuirea contractului în septembrie 2010.

(54)În cele din urmă, Regatul Spaniei recunoaşte că sprijinul financiar acordat întreprinderii Telecom CLM i-a permis să intre pe o nouă piaţă. Cu toate acestea, Regatul Spaniei susţine că facilitarea intrării pe piaţă nu ar putea fi considerată ajutor de stat dacă piaţa respectivă a fost neprofitabilă (²²).

(²²)În cadrul investigaţiei preliminare, Regatul Spaniei a susţinut că, deşi JCCM nu a încredinţat proiectul întreprinderii Telecom CLM ca serviciu de interes economic general (SIEG), aceasta putea lua măsuri, în conformitate cu Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (JO L 108, 24.4.2002, p. 51) (Directiva privind serviciul universal), pentru a asigura furnizarea altor servicii decât cele acoperite de conceptul de serviciu universal, cum ar fi serviciile în bandă largă (a se vedea considerentul 11 din decizia de iniţiere a procedurii). Comisia a abordat şi a respins acest argument în decizia de iniţiere a procedurii (a se vedea considerentul 20 din decizia de iniţiere a procedurii). Regatul Spaniei nu a formulat observaţii referitoare la acest aspect în observaţiile sale privind decizia de iniţiere a procedurii şi nu mai susţine că proiectul a fost încredinţat întreprinderii Telecom CLM în conformitate cu Directiva privind serviciul universal.

3.3.Compatibilitatea măsurii în conformitate cu Orientările privind banda largă din 2009

(55)Regatul Spaniei contestă analiza Comisiei din decizia de iniţiere a procedurii, susţinând că Comisia a analizat compatibilitatea măsurii la momentul atribuirii contractului întreprinderii Telecom CLM. Regatul Spaniei sugerează că, pentru a evalua impactul proiectului asupra concurenţei, momentul corect pentru analiză ar fi momentul începerii exploatării reţelei în bandă largă de bază dezvoltate, în septembrie 2012, adică după punerea în aplicare de către JCCM şi Telecom CLM a modificărilor dispuse de CMT.

3.3.1.Consultarea părţilor interesate

(56)În ceea ce priveşte consultarea părţilor interesate, Regatul Spaniei susţine că JCCM a efectuat o consultare exhaustivă a tuturor părţilor afectate de măsură, în conformitate cu Orientările privind banda largă din 2009. Regatul Spaniei subliniază că Orientările privind banda largă din 2009, spre deosebire de Orientările privind banda largă din 2013 (²³), nu impuneau o consultare publică a părţilor interesate, ci o "consultare exhaustivă" a părţilor interesate. Potrivit Regatului Spaniei, JCCM a organizat numeroase consultări bilaterale cu toţi operatorii care dezvoltau servicii în bandă largă în regiune la momentul respectiv. Se arată că primele contacte au avut loc în perioada mai-octombrie 2009. Operatorii relevanţi erau cunoscuţi de JCCM ca urmare a cerinţei statutare ca operatorii în bandă largă să prezinte anual planuri de dezvoltare teritorială. Regatul Spaniei consideră că abordarea adoptată de JCCM a fost acceptată de Comisie în alte cazuri ca fiind o consultare exhaustivă în sensul Orientărilor privind banda largă din 2009.

3.3.2.Cartografierea zonelor-ţintă

(58)Având în vedere îndoielile Comisiei cu privire la clasificarea de către JCCM a celor 461 de zone-ţintă ca fiind "albe" în sensul Orientărilor privind banda largă din 2009, având la bază constatările CMT din decizia sa din 23 iunie 2011, Regatul Spaniei reafirmă că toate cele 461 de zone-ţintă sunt zone "albe" în sensul Orientărilor privind banda largă din 2009. Regatul Spaniei explică evaluarea divergentă a CMT prin faptul că CMT a realizat doar cartografierea la nivel municipal şi a clasificat drept zone-ţintă "gri" municipalităţile cu o acoperire de bandă largă de cel puţin 50 % din populaţie. În schimb, JCCM a analizat zonele-ţintă ale proiectului la un nivel mai granular, împărţind municipalităţile din regiune în numeroase nuclee de populaţie şi identificând zonele-ţintă "albe" pe această bază.

3.3.3.Procedura de selecţie

(59)Ca răspuns la îndoielile Comisiei cu privire la conformitatea procedurii de licitaţie desfăşurate de JCCM cu dispoziţiile referitoare la transparenţă şi la oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic ale Orientărilor privind banda largă din 2009, Regatul Spaniei contestă considerarea criteriilor de atribuire "subiective" (36/100) ca fiind arbitrare pentru simplul motiv că nu au fost atribuite pe baza unor formule matematice. Regatul Spaniei face referire la decizii anterioare ale Comisiei (²⁴) în care consideră că astfel de criterii calitative de atribuire nu au fost considerate arbitrare şi consideră că criteriile de atribuire "subiective" utilizate de JCCM în cadrul procedurii de licitaţie au fost conforme cu normele stabilite în jurisprudenţa Curţii de Justiţie (²⁵). În plus, JCCM a precizat în documentaţia de licitaţie ponderea relativă pe care o va acorda fiecăruia dintre criteriile calitative. În ceea ce priveşte critica Comisiei referitoare la ponderea scăzută acordată criteriului preţului în cadrul criteriilor de atribuire (10/100), Regatul Spaniei subliniază că presupusul beneficiar a prezentat oferta cu preţul cel mai scăzut dintre ofertele care nu au fost excluse din procedura de selecţie finală pentru că nu îndeplineau cerinţele tehnice pentru reţeaua în bandă largă de bază şi susţine că, în alte cazuri, Comisia a acceptat o pondere scăzută a criteriului preţului (²⁶). Regatul Spaniei observă, de asemenea, că CMT nu a identificat nicio problemă în această privinţă în decizia sa din 23 iunie 2011 şi face trimitere la decizii anterioare ale Comisiei în care ponderea scăzută a criteriului preţului nu a fost considerată problematică (²⁷).

(²⁶)În cadrul investigaţiei preliminare, Regatul Spaniei a explicat că motivul pentru ponderea scăzută a criteriului preţului a fost, pe de o parte, faptul că JCCM urma să achiziţioneze reţeaua şi, prin urmare, era interesată de alte criterii calitative şi că ajutorul disponibil în valoare de 16 milioane EUR nu a fost considerat suficient pentru dezvoltarea reţelei, motiv pentru care se preconiza că criteriul preţului va juca un rol nesemnificativ (preconizându-se că toţi ofertanţii vor avea nevoie de întreaga sumă de 16 milioane EUR pentru dezvoltarea reţelei) şi că, în acest context, un accent prea mare pe criteriul preţului ar oferi un avantaj semnificativ operatorilor care dispun de infrastructură existentă în regiune. Regatul Spaniei face trimitere, de asemenea, la cazul N323/2009, a se vedea nota de subsol 27 de mai jos.

(²⁷)Regatul Spaniei face trimitere la Decizia C(2009) 10259 final a Comisiei din 14 decembrie 2009 în cazul N323/2009 (SA.28665), Banda largă în zonele rurale din Asturias, în care Comisia a declarat compatibil un ajutor acordat prin intermediul unei proceduri de licitaţie în care factorul preţ, împreună cu viabilitatea financiară a proiectului, a primit o pondere de maximum 15 puncte dintr-un total de 90. Decizia este disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/competition/state_aid/cases/231480/231480_1087482_29_1.pdf

3.3.4.Neutralitatea tehnologică

(60)În ceea ce priveşte neutralitatea tehnologică a proiectului care a făcut obiectul licitaţiei, Regatul Spaniei consideră că modul în care a fost concepută măsura nu a favorizat o anumită tehnologie sau platformă de reţea. Se face trimitere la specificaţiile tehnice din documentaţia de licitaţie pentru a sublinia că JCCM nu a cerut ofertanţilor să dezvolte o anumită soluţie tehnologică. Din contră, i-a invitat să propună soluţia pe care o consideră cea mai potrivită pentru fiecare zonă teritorială. Potrivit argumentelor invocate de Regatul Spaniei, contractul care a făcut obiectul licitaţiei permitea orice soluţie tehnologică, atât timp cât ea îndeplinea cerinţele tehnice ale reţelei. Cu titlu de exemplu, Regatul Spaniei menţionează diferitele soluţii tehnologice şi combinaţii de tehnologii propuse de cei doi ofertanţi eligibili în cadrul procedurii de licitaţie.

(61)Regatul Spaniei justifică menţiunea din documentaţia de licitaţie referitoare la posibilitatea de a reutiliza infrastructura TDT existentă prin necesitatea de a respecta Orientările privind banda largă din 2009. Regatul Spaniei subliniază că, în conformitate cu Orientările privind banda largă din 2009, autorităţile ar trebui să ia în considerare reutilizarea infrastructurii existente în măsura posibilului. Regatul Spaniei subliniază că opţiunea de reutilizare a infrastructurii existente a fost oferită tuturor ofertanţilor interesaţi şi că toate ofertele primite, cu excepţia uneia, conţineau propuneri bazate pe această infrastructură existentă.

3.3.5.Accesul cu ridicata şi clauza de recuperare

(62)În ceea ce priveşte îndoielile Comisiei referitoare la compatibilitatea condiţiilor de acces cu ridicata oferite de Telecom CLM şi la lipsa unui mecanism contractual de recuperare, Regatul Spaniei îşi limitează observaţiile la a sublinia că aceste probleme au fost soluţionate până la 29 iulie 2011. Ca răspuns la decizia CMT din 23 iunie 2011, Telecom CLM şi-a redus semnificativ preţurile accesului cu ridicata pentru terţi şi a fost introdusă o clauză de recuperare în contractul dintre JCCM şi Telecom CLM.

3.3.6.RGECA

(63)Regatul Spaniei consideră, de asemenea, că atribuirea contractului, în măsura în care el constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, intră sub incidenţa RGECA şi este compatibilă cu piaţa internă, având în vedere dispoziţiile acestuia. Regatul Spaniei susţine că, în temeiul articolului 58, RGECA se aplică retroactiv ajutoarelor individuale ilegale şi că, la 1 iulie 2014, data intrării în vigoare a RGECA, erau îndeplinite toate condiţiile prevăzute la articolul 52 din RGECA aplicabile măsurilor privind banda largă.

3.3.7.Principiul stabilit în cauza Deggendorf

4.OBSERVAŢII ALE PĂRŢILOR TERŢE

4.1.Observaţii generale

(66)Telecom CLM îşi concentrează argumentele în mare parte pe aceleaşi puncte ca şi Regatul Spaniei. În primul rând, Telecom CLM susţine că Telecom CLM nu a beneficiat de niciun avantaj economic. În al doilea rând, Telecom CLM consideră că măsura nu a fost selectivă şi nu a afectat comerţul dintre statele membre. În al treilea rând, Telecom CLM susţine că, chiar dacă atribuirea contractului ar trebui să fie considerată ajutor de stat, aceasta ar fi compatibilă cu piaţa internă în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE şi al Deciziei 2005/842/CE a Comisiei (Decizia SIEG din 2005) (³⁰), în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi al Orientărilor privind banda largă din 2009, precum şi în temeiul RGECA.

4.2.1.Avantajul economic

(67)Telecom CLM susţine că contractul care i-a fost atribuit în august 2010 şi care a fost semnat de Telecom CLM şi de JCCM în septembrie 2010 a constituit un act de încredinţare prin care JCCM a încredinţat Telecom CLM furnizarea unui SIEG. Pe baza acestei constatări, Telecom CLM susţine că, în cazul compensaţiei plătite de JCCM întreprinderii Telecom CLM în schimbul furnizării SIEG convenit, erau aplicabile principiile stabilite de Curtea de Justiţie în Hotărârea Altmark (³¹). Telecom CLM susţine, de asemenea, că toate cele patru condiţii (³²) stabilite de Curtea de Justiţie în Hotărârea Altmark au fost îndeplinite, motiv pentru care atribuirea contractului nu a constituit un avantaj economic pentru Telecom CLM şi, prin urmare, nu a constituit ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

atunci când întreprinderea care urmează să îndeplinească obligaţii de serviciu public, într-un caz specific, nu este aleasă ca urmare a unei proceduri de achiziţii publice care ar permite selectarea ofertantului capabil să furnizeze respectivele servicii la cel mai mic cost pentru comunitate, nivelul necesar al compensării trebuie determinat pe baza unei analize a costurilor pe care o întreprindere tipică, bine condusă şi dispunând în mod adecvat de mijloace de transport astfel încât să poată îndeplini cerinţele de serviciu public necesare, le-ar fi suportat pentru îndeplinirea obligaţiilor respective, luându-se în considerare veniturile relevante şi un profit rezonabil pentru îndeplinirea obligaţiilor.

(68)În subsidiar, Telecom CLM susţine că nu a beneficiat de niciun avantaj economic deoarece (i) infrastructura de bandă largă dezvoltată a fost achiziţionată direct de JCCM, (ii) a existat o procedură de licitaţie deschisă pentru selectarea beneficiarului care s-a desfăşurat în conformitate cu normele aplicabile, (iii) situaţia financiară a Telecom CLM după atribuirea contractului nu a fost mai bună decât ar fi fost în absenţa atribuirii contractului şi (iv) piaţa la care Telecom CLM a primit un acces mai uşor nu a fost profitabilă. În cele din urmă, Telecom CLM susţine că, chiar dacă a existat un avantaj economic, Comisia nu l-a identificat.

4.2.2.Selectivitatea, denaturarea concurenţei şi efectul asupra schimburilor comerciale dintre statele membre

4.3.1.Articolul 106 alineatul (2) din TFUE şi Decizia SIEG din 2005

(71)Telecom CLM susţine că, chiar dacă Comisia ar considera că atribuirea contractului întreprinderii Telecom CLM nu a îndeplinit toate cele patru condiţii Altmark, aceasta este compatibilă cu piaţa internă în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE şi al Deciziei SIEG din 2005. Telecom CLM susţine că JCCM i-a încredinţat furnizarea unui SIEG prin semnarea contractului în septembrie 2010 şi că compensaţia de 15,85 milioane EUR plătită întreprinderii Telecom CLM nu a depăşit costurile suportate de Telecom CLM pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public asumate în contract. Potrivit Telecom CLM, atribuirea contractului intra sub incidenţa Deciziei SIEG din 2005, deoarece cifra de afaceri medie anuală a Telecom CLM înainte de impozitare în cei doi ani anteriori atribuirii contractului s-a situat sub pragul de 100 de milioane EUR, iar cuantumul compensaţiei primite de Telecom CLM s-a situat sub pragul de 30 de milioane EUR prevăzut în Decizia SIEG din 2005.

4.3.2.Articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi Orientările privind banda largă din 2009

(74)În ceea ce priveşte procedura de licitaţie deschisă desfăşurată de JCCM, Telecom CLM susţine că utilizarea criteriilor calitative de atribuire de către JCCM a fost în conformitate cu normele privind achiziţiile publice şi, în special, cu Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (³³), precum şi cu Orientările privind banda largă din 2009. Telecom CLM susţine că Comisia interpretează în mod eronat noţiunea de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, asimilând-o sensului de cel mai scăzut preţ. Toate argumentele suplimentare în această privinţă sunt, în esenţă, identice cu observaţiile Regatului Spaniei rezumate în secţiunea 3.3.3 de mai sus.

4.3.3.RGECA

(76)Telecom CLM susţine, de asemenea, că măsura a făcut obiectul aplicării retroactive a RGECA şi că toate cerinţele prevăzute în RGECA erau îndeplinite la data intrării în vigoare a RGECA, la 1 iulie 2014. Telecom CLM consideră că aplicarea RGECA în cazul său nu era exclusă din cauza recuperării restante a ajutorului ilegal care i-a fost acordat în cazul SA.27408 (³⁴). Telecom CLM susţine în această privinţă că articolul 1 alineatul (4) litera (a) din RGECA se aplică numai schemelor de ajutoare, în timp ce măsura era o măsură individuală. În plus, la 1 iulie 2014, data intrării în vigoare a RGECA, şi, prin urmare, la momentul aplicării sale în cazul măsurii, nu exista încă un ordin de recuperare privind ajutorul de stat ilegal în cazul SA.27408, deoarece decizia finală cu ordinul de recuperare în cazul SA.27408 a fost adoptată abia la 1 octombrie 2014.

5.EVALUAREA MĂSURII

5.1.Existenţa unui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE

(79)Prin urmare, pentru ca o măsură să fie considerată ajutor de stat, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: (i) beneficiarul măsurii trebuie să fie o "întreprindere", (ii) măsura trebuie să fie acordată prin intermediul resurselor de stat şi să fie imputabilă statului, (iii) măsura trebuie să confere un avantaj economic întreprinderii, (iv) avantajul economic trebuie să fie selectiv şi (v) măsura trebuie să aibă un efect asupra schimburilor comerciale şi a concurenţei.

5.1.1.Întreprinderea

(82)La 17 august 2010, întreprinderii Telecom CLM i-a fost atribuit un contract pentru înfiinţarea şi exploatarea unei reţele în bandă largă de bază în nucleele de populaţie rurale nedeservite ale municipalităţilor din regiunea Castilla-La Mancha, în valoare de 15,85 milioane EUR. Telecom CLM a trebuit să dezvolte şi să creeze infrastructura unei reţele în bandă largă de bază pentru JCCM şi i s-a acordat dreptul de a exploata această reţea pe o perioadă iniţială de cinci ani. Dreptul de a exploata reţeaua a fost prelungit ulterior de două ori cu câte un an, până în septembrie 2019.

5.1.2.Resursele de stat şi imputabilitatea

(84)Resursele de stat includ toate resursele sectorului public (³⁶), inclusiv resursele entităţilor intrastatale (descentralizate, federale, regionale sau de altă natură) (³⁷) şi, în anumite circumstanţe, resursele organismelor private. În cazul în care o autoritate publică acordă un avantaj unui beneficiar, măsura este imputabilă statului, chiar dacă autoritatea în cauză beneficiază de autonomie juridică faţă de alte autorităţi publice.

5.1.3.1.Întreprinderii Telecom CLM nu i s-a încredinţat furnizarea unui SIEG

(88)Cele patru condiţii Altmark sunt următoarele:

4.atunci când întreprinderea care urmează să îndeplinească obligaţii de serviciu public, într-un caz specific, nu este aleasă ca urmare a unei proceduri de achiziţii publice care ar permite selectarea ofertantului capabil să furnizeze respectivele servicii la cel mai mic cost pentru comunitate, nivelul necesar al compensării trebuie determinat pe baza unei analize a costurilor pe care o întreprindere tipică, bine condusă şi echipată în mod corespunzător astfel încât să poată îndeplini cerinţele de serviciu public necesare, le-ar fi suportat pentru îndeplinirea obligaţiilor respective, luându-se în considerare veniturile relevante şi un profit rezonabil pentru îndeplinirea obligaţiilor.

(91)Existenţa unui act de încredinţare în temeiul primei condiţii Altmark menţionate mai sus impune atribuirea unei sarcini de serviciu public prin intermediul unui act, care poate avea forma unui contract. Totuşi, acest act trebuie să specifice cel puţin, printre altele, parametrii de calcul, monitorizare şi revizuire a compensaţiei, precum şi modalităţile de evitare şi de recuperare a unei eventuale supracompensaţii (⁴¹).

(93)În plus, contractul atribuit întreprinderii Telecom CLM nu se referă la atribuirea unui SIEG sau a altor obligaţii de serviciu public întreprinderii Telecom CLM şi nici nu stabileşte parametrii pentru calcularea, monitorizarea şi revizuirea compensaţiei care urmează să fie plătită întreprinderii Telecom CLM pentru prestarea unui SIEG. Acest lucru indică, de asemenea, faptul că JCCM nu a intenţionat să atribuie un SIEG sau alte obligaţii de serviciu public întreprinderii Telecom CLM în momentul atribuirii contractului. Prin urmare, nu se poate considera că JCCM a încredinţat întreprinderii Telecom CLM îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public atunci când a atribuit şi semnat contractul care a făcut obiectul licitaţiei.

(94)Având în vedere caracterul cumulativ al celor patru criterii Altmark, în cazul în care unul dintre ele nu este îndeplinit, se va considera că compensaţia constituie un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât în cazul de faţă cel puţin unul dintre cele patru criterii Altmark nu este îndeplinit, Comisia concluzionează că argumentul potrivit căruia JCCM a încredinţat întreprinderii Telecom CLM furnizarea unui SIEG prin contractul atribuit trebuie, aşadar, să fie respins.

5.1.3.2.Atribuirea contractului ca avantaj economic

(95)JCCM a atribuit întreprinderii Telecom CLM un contract pentru înfiinţarea unei reţele în bandă largă de bază care urma să fie achiziţionată direct de JCCM şi pentru exploatarea acesteia pe riscul economic propriu al Telecom CLM pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea de a prelungi această perioadă cu încă doi ani. Telecom CLM a primit 15,85 milioane EUR, plătite în cinci tranşe între 20 aprilie 2012 şi 26 noiembrie 2012, ca urmare a finalizării creării infrastructurii de bandă largă de bază.

(97)Comisia consideră că, pe baza facturilor emise de Telecom CLM către JCCM în procesul de dezvoltare a reţelei în bandă largă de bază, având în vedere studiile privind costurile pentru dezvoltarea unei reţele în bandă largă de bază în zonele-ţintă care au fost efectuate de JCCM (a se vedea considerentul 13 de mai sus) şi observaţiile Regatului Spaniei şi ale Telecom CLM, preţul de 15,85 milioane EUR pentru care a fost atribuit contractul acoperea, în principiu, costurile de înfiinţare a reţelei în bandă largă de bază. Cu toate acestea, Telecom CLM nu doar a dezvoltat reţeaua, ci a putut să şi beneficieze de avantajele economice ale reţelei în bandă largă de bază, şi anume furnizarea comercială de servicii de acces cu ridicata pentru operatorii de comunicaţii electronice, precum şi de servicii cu amănuntul de bază în bandă largă pentru utilizatorii finali, inclusiv servicii de telefonie IP/telefonie VOIP, timp de cel puţin cinci ani.

(98)Operatorii care utilizează infrastructura care beneficiază de ajutor în vederea furnizării de servicii utilizatorilor finali primesc un avantaj în cazul în care utilizarea infrastructurii le oferă un beneficiu economic pe care nu l-ar fi obţinut în condiţii normale de piaţă (⁴²). În cazul infrastructurii de bandă largă, există un avantaj pentru operatorii care utilizează infrastructura finanţată din fonduri publice pentru a furniza servicii utilizatorilor finali dacă sumele plătite de aceştia pentru dreptul de exploatare a infrastructurii sunt mai mici decât cele pe care le-ar plăti pentru o infrastructură comparabilă în condiţii normale de piaţă (⁴³).

(99)Prin atribuirea contractului, Telecom CLM a dezvoltat reţeaua pe cheltuiala JCCM şi a dobândit dreptul de a opera şi exploata reţeaua în bandă largă de bază a JCCM timp de cel puţin cinci ani fără remuneraţie. În condiţii normale de piaţă, operatorii/proprietarii de infrastructuri de bandă largă obţin venituri prin punerea reţelei lor la dispoziţia altor operatori sau prin furnizarea de servicii cu amănuntul utilizatorilor finali. În plus, solicitanţii de acces plătesc preţuri de acces cu ridicata pentru dreptul de utilizare a infrastructurii de bandă largă operatorilor/proprietarilor reţelei respective. Prin urmare, JCCM ar fi putut obţine venituri prin punerea la dispoziţie a reţelei dezvoltate pentru solicitanţii de acces şi prin furnizarea de servicii utilizatorilor finali. Acest lucru a fost valabil şi pentru Telecom CLM, care a vândut servicii cu amănuntul în bandă largă utilizatorilor finali, inclusiv servicii de telefonie IP/telefonie VOIP, precum şi servicii cu ridicata către terţi pentru beneficiul economic propriu.

(100)Regatul Spaniei şi Telecom CLM susţin că Telecom CLM nu a beneficiat de un avantaj economic în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, deoarece JCCM a achiziţionat în mod direct infrastructura care urma să fie dezvoltată de Telecom CLM, procedura de licitaţie deschisă a garantat că cuantumul fondurilor acordate întreprinderii Telecom CLM era limitat la minimul necesar, situaţia financiară a Telecom CLM nu a fost mai bună după atribuirea contractului decât înainte, iar reţeaua în bandă largă de bază exploatată de Telecom CLM a fost neprofitabilă (a se vedea considerentele 51-54 şi 68 de mai sus).

(102)În ceea ce priveşte argumentul potrivit căruia reţeaua în bandă largă de bază exploatată de Telecom CLM pe o perioadă de cinci ani plus doi ani a fost neprofitabilă, Regatul Spaniei şi Telecom CLM nu au susţinut această afirmaţie cu elemente de probă. În orice caz, acest argument este irelevant pentru a stabili existenţa unui avantaj economic pentru Telecom CLM la momentul atribuirii contractului. Elementul decisiv este dacă organismele publice au acţionat sau nu la fel ca un operator economic privat în economia de piaţă aflat într-o situaţie similară. Totuşi, un operator economic privat în economia de piaţă aflat într-o situaţie similară cu cea a JCCM nu ar fi acordat operatorului reţelei în bandă largă de bază care urma să fie înfiinţată dreptul de a exploata infrastructura respectivă timp de cinci ani plus doi ani pentru propriul beneficiu economic fără o remuneraţie la nivelul preţului pieţei. Un operator economic privat în economia de piaţă aflat într-o situaţie similară cu cea a JCCM ar fi încercat să îşi maximizeze beneficiul economic propriu. Cu toate acestea, Regatul Spaniei nu a furnizat niciun element de probă care să arate că un operator de piaţă ar fi acordat dreptul de exploatare a infrastructurii de bandă largă fără nicio remuneraţie. În schimb, documentaţia disponibilă arată că, în temeiul contractului atribuit, Telecom CLM a putut să exploateze infrastructura şi să îşi furnizeze serviciile, inclusiv cele de telefonie IP/telefonie VOIP, contra cost solicitanţilor de acces cu ridicata şi utilizatorilor finali, pe propriul risc economic şi pentru beneficiul economic propriu, fără a plăti o contraprestaţie către JCCM, proprietarul, la nivelul preţului pieţei.

(103)Comisia observă, de asemenea, că o procedură de licitaţie competitivă, transparentă, nediscriminatorie şi necondiţionată putea elimina ajutorul în anumite condiţii în cazul concesiunii de exploatare a infrastructurii, printre altele dacă dreptul este cesionat la un preţ pozitiv. Cu toate acestea, licitaţia nu exclude existenţa unui avantaj economic pentru Telecom CLM, întrucât în cadrul licitaţiei respective nu a existat un preţ pozitiv pentru exploatarea infrastructurii care să fie plătit de beneficiar proprietarului infrastructurii. Contractul atribuit a permis întreprinderii Telecom CLM să desfăşoare o activitate comercială, şi anume operarea şi exploatarea infrastructurii pentru beneficiul economic propriu timp de cinci ani plus doi ani, în condiţii care altfel nu sunt disponibile pe piaţă.

(104)În cele din urmă, în ceea ce priveşte situaţia financiară a beneficiarului în urma măsurii şi situaţia sa financiară ipotetică în cazul în care măsura nu ar fi fost luată, Comisia consideră că evaluarea acestui principiu general nu modifică rezultatul analizei existenţei unui avantaj economic pentru Telecom CLM. Regatul Spaniei şi Telecom CLM susţin că compensaţia plătită întreprinderii Telecom CLM nu a depăşit costurile acesteia şi că, prin urmare, Telecom CLM nu a beneficiat de o situaţie financiară mai bună după atribuirea contractului în septembrie 2010. Totuşi, acest punct de vedere nu consideră că Telecom CLM a beneficiat, de asemenea, de dreptul de operare şi exploatare a infrastructurii de bandă largă de bază pentru beneficiul economic propriu timp de cinci ani plus doi ani şi fără a plăti o remuneraţie către JCCM, proprietarul, la nivelul preţului pieţei.

5.1.4.Selectivitatea

(108)Având în vedere că prezentul caz se referă la o măsură de ajutor individual, identificarea avantajului economic (a se vedea considerentele 95-105 de mai sus) este suficientă pentru a susţine prezumţia că măsura este selectivă (⁴⁴). În orice caz, nu rezultă că alte întreprinderi din acelaşi sector sau din alte sectoare care se află într-o situaţie de fapt şi de drept comparabilă ar beneficia de acelaşi avantaj.

5.1.5.Efectul asupra schimburilor comerciale şi a concurenţei

(110)Sprijinul public pentru întreprinderi constituie ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE doar în cazul în care "denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa" şi doar în măsura în care "afectează schimburile comerciale dintre statele membre". În conformitate cu jurisprudenţa instanţelor Uniunii, conceptul de "efect asupra schimburilor comerciale dintre statele membre" este legat de noţiunea de denaturare a concurenţei, ambele fiind adesea legate în mod indisolubil. În această privinţă, Curtea a statuat că "[a]tunci când un ajutor acordat de un stat membru consolidează poziţia unei întreprinderi în raport cu aceea a altor întreprinderi concurente în cadrul schimburilor comerciale intracomunitare, acestea din urmă trebuie considerate ca fiind influenţate de ajutorul respectiv" (⁴⁵).

(113)Intervenţia JCCM în dezvoltarea şi exploatarea unei reţele în bandă largă de bază în 461 de nuclee de populaţie rurale şi nedeservite ale municipalităţilor din regiune a modificat condiţiile de piaţă existente. Datorită măsurii, persoanele fizice şi întreprinderile stabilite în aceste zone ar putea alege să se aboneze la serviciile în bandă largă de bază furnizate de Telecom CLM, inclusiv la serviciile de telefonie IP/telefonie VOIP, în locul altor soluţii alternative, eventual mai costisitoare, bazate pe piaţă, cum ar fi conexiunile prin satelit.

(114)Întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul dezvoltării şi exploatării infrastructurii pentru reţelele în bandă largă de bază şi în furnizarea de servicii cu amănuntul în bandă largă pot concura în cadrul schimburilor comerciale din interiorul Uniunii, deoarece multe dintre acestea îşi desfăşoară activitatea în mai multe state membre. Pieţele serviciilor de comunicaţii electronice (inclusiv pieţele de bandă largă cu ridicata şi cu amănuntul) sunt deschise concurenţei între operatori şi furnizorii de servicii. Prin urmare, se poate considera că celelalte întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea pe aceste pieţe şi în mai multe state membre sunt afectate de avantajul financiar de care se bucură Telecom CLM.

5.3.Compatibilitatea ajutorului

a)_

(119)- Articolul 106 alineatul (2) din TFUE constituie temeiul juridic pentru evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru SIEG. Acesta precizează că întreprinderile care au sarcina de a gestiona SIEG sau care prezintă caracter de monopol fiscal se supun regulilor de concurenţă. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că întreprinderii Telecom CLM nu i s-a încredinţat un SIEG atunci când JCCM i-a atribuit contractul în august 2010. În plus, Comisia a stabilit că întreprinderii Telecom CLM nu i s-a încredinţat nicio altă obligaţie de serviciu public în momentul atribuirii contractului, iar contractul nu a inclus nici un mecanism de compensare, nici parametrii pentru calcularea, monitorizarea şi revizuirea compensaţiei (a se vedea considerentele 87-94 de mai sus).

(120)În conformitate cu articolul 58 alineatul (1) din RGECA (⁴⁷), RGECA se aplică ajutoarelor individuale acordate înainte de intrarea sa în vigoare dacă ajutoarele în cauză îndeplinesc toate condiţiile prevăzute în RGECA, cu excepţia articolului 9. În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din RGECA în vigoare la momentul respectiv, ajutoarele pentru investiţii în dezvoltarea reţelelor în bandă largă sunt compatibile cu piaţa internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 52 din RGECA şi în capitolul I din RGECA. În conformitate cu articolul 52 alineatul (2) din RGECA, sunt eligibile numai costurile de investiţie. Cu toate acestea, Telecom CLM nu a devenit proprietarul reţelei în bandă largă de bază dezvoltate (a se vedea considerentul 10 de mai sus), motiv pentru care Comisia consideră că Telecom CLM nu a avut costuri de investiţie. În plus, articolul 52 alineatul (3) din RGECA prevede efectuarea unei consultări publice deschise pentru a verifica dacă zonele-ţintă sunt într-adevăr zone "albe" pentru banda largă de bază. Întrucât JCCM a efectuat doar consultări bilaterale cu toţi operatorii de bandă largă despre care ştia că îşi desfăşoară activitatea în regiune (a se vedea considerentul 12 de mai sus), nici această cerinţă din RGECA nu a fost îndeplinită. Prin urmare, măsura nu intră sub incidenţa RGECA.

(121)Potrivit articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, pot fi considerate compatibile cu piaţa internă "ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun". În plus, Orientările privind banda largă din 2009 (⁴⁸) reprezintă standardul pentru evaluarea ajutoarelor de stat pentru instalarea reţelelor în bandă largă de bază acordate între 1 octombrie 2009 şi 26 ianuarie 2013.

5.3.1.Facilitarea dezvoltării unei activităţi economice

(126)Măsura a sprijinit dezvoltarea activităţilor economice de dezvoltare, exploatare a unei reţele în bandă largă de bază şi furnizarea de servicii cu amănuntul în bandă largă în nucleele de populaţie ale municipalităţilor din regiunea Castilla-La Mancha în care banda largă nu era disponibilă şi în care instalarea unei reţele în bandă largă nu era nici preconizată, nici planificată (a se vedea considerentul 12 de mai sus). Măsura a intenţionat în mod explicit ca beneficiarul să furnizeze, de asemenea, servicii în bandă largă utilizatorilor finali la nivelul serviciilor cu amănuntul (a se vedea considerentul 10 de mai sus) şi să asigure disponibilitatea pentru utilizatorii finali din aceste zone a serviciilor în bandă largă cu o viteză de descărcare de cel puţin 2 Mbps şi o viteză de încărcare de cel puţin 512 Kbps (a se vedea considerentul 17 de mai sus). Beneficiarului i s-a solicitat, de asemenea, să ofere servicii de telefonie IP/telefonie VOIP şi să asigure un punct de interconectare a reţelei în care operatorilor terţi să li se acorde acces cu ridicata la reţea (a se vedea considerentul 18 de mai sus). Prin urmare, măsura a abordat o situaţie de piaţă care împiedica consumatorii şi întreprinderile din zonele-ţintă să aibă acces la serviciile de comunicaţii electronice, sporind astfel competitivitatea economică a zonelor-ţintă.

(127)Comisia recunoaşte că, prin sprijinirea disponibilităţii reţelelor şi a serviciilor în bandă largă de bază în aceste zone-ţintă şi prin impunerea obligaţiei beneficiarului de a asigura (i) furnizarea de servicii în bandă largă utilizatorilor finali cu o viteză de descărcare de cel puţin 2 Mbps şi o viteză de încărcare de cel puţin 512 Kbps, inclusiv telefonie IP/telefonie VOIP, şi (ii) accesul cu ridicata la reţeaua în bandă largă de bază prin intermediul unui punct de interconectare a reţelei, măsura a contribuit la dezvoltarea acestor activităţi economice.

5.3.2.Efectul stimulativ

(129)Cercetarea de piaţă şi consultările tuturor părţilor interesate afectate efectuate de JCCM înainte de lansarea procedurii de licitaţie au arătat că nu exista infrastructură de bandă largă în zonele-ţintă şi că nu erau planificate investiţii în dezvoltarea benzii largi în aceste zone în următorii trei până la patru ani de la consultări (a se vedea considerentul 12 de mai sus). Astfel s-a asigurat faptul că măsura acoperea numai nucleele de populaţie ale municipalităţilor din regiunea Castilla-La Mancha care nu dispuneau de acoperire de bandă largă la momentul începerii exploatării reţelei în bandă largă de bază care beneficia de sprijin, în septembrie 2012. Prin urmare, în absenţa măsurii, în zonele-ţintă nu ar fi fost disponibil pentru utilizatorii finali niciun serviciu cu amănuntul în bandă largă, inclusiv telefonie IP/telefonie VOIP.

(130)În plus, Regatul Spaniei şi beneficiarul susţin că exploatarea reţelei în bandă largă de bază în zonele-ţintă nu a fost profitabilă (a se vedea considerentele 51 şi 68 de mai sus). În consecinţă, Comisia consideră că exploatarea reţelei în bandă largă de bază, inclusiv furnizarea de servicii în bandă largă către utilizatorii finali din zonele-ţintă, inclusiv telefonie IP/telefonie VOIP, nu ar fi fost realizată în acelaşi interval de timp în absenţa ajutorului şi că, aşadar, ajutorul a produs o modificare a deciziilor de investiţii ale operatorilor care au depus oferte, printre care şi Telecom CLM.

5.3.3.Respectarea altor dispoziţii ale dreptului Uniunii

5.3.4.Efectele pozitive ale ajutorului

(134)Toate cele 461 de zone-ţintă ale măsurii reprezentau nuclee de populaţie rurale ale municipalităţilor din regiunea Castilla-La Mancha, cu o populaţie medie de numai 35 de locuitori. JCCM a acordat un ajutor întreprinderii Telecom CLM numai pentru dezvoltare şi exploatare, cele două fiind legate în mod indisolubil din cauza faptului că contractul care a făcut obiectul licitaţiei acoperea, fără nicio opţiune de împărţire, o reţea în bandă largă de bază în aceste zone, în care utilizatorii finali nu aveau încă acces la servicii cu amănuntul în bandă largă şi în care instalarea unei reţele în bandă largă nu era nici preconizată, nici planificată până la momentul în care reţeaua în bandă largă de bază care beneficia de sprijin urma să înceapă să funcţioneze, în septembrie 2012 (a se vedea considerentul 12 de mai sus). În aceste zone, măsura asigura accesul utilizatorilor finali la servicii în bandă largă de bază cu o viteză de descărcare de cel puţin 2 Mbps şi o viteză de încărcare de cel puţin 512 Kbps, inclusiv la telefonie IP/telefonie VOIP, de la începutul exploatării reţelei, în septembrie 2012 (a se vedea considerentul 17 de mai sus). Telecom CLM a îmbunătăţit performanţa reţelei de două ori, mai întâi până la o viteză de descărcare de cel puţin 5 Mbps, la 28 aprilie 2014, şi apoi până la o viteză de descărcare de cel puţin 10 Mbps, la 4 mai 2018 (a se vedea considerentul 29 de mai sus).

(136)La momentul respectiv, Comisia făcea în mod constant o distincţie între zonele în care nu exista sau era improbabil să se dezvolte o infrastructură în bandă largă în viitorul apropiat (zone "albe"), zonele în care era prezent un singur operator în bandă largă (zone gri) şi zonele în care funcţionau cel puţin doi sau mai mulţi furnizori de reţea în bandă largă (zone negre) (⁵¹). Ca principiu de politică, întotdeauna Comisia a considerat că sprijinul pentru dezvoltarea progresivă a reţelelor în bandă largă în zonele "albe" rurale şi insuficient deservite corespunde politicilor existente ale Uniunii, întrucât promovează coeziunea teritorială, socială şi economică şi remediază disfuncţionalităţile pieţei (⁵²).

(137)Prin acordarea de sprijin financiar pentru furnizarea de servicii în bandă largă în zone în care banda largă nu este disponibilă şi în care nu există planuri ale investitorilor privaţi de a instala o astfel de infrastructură în viitorul apropiat, perioadă care a fost înţeleasă în general ca fiind de trei ani (⁵³), statele membre urmăresc obiective reale de coeziune şi dezvoltare economică. Astfel, intervenţia Regatului Spaniei a fost conformă interesului comun.

(138)În plus, în strategia sa intitulată Europa 2020 (⁵⁴), Comisia a prezentat în martie 2010 iniţiativa emblematică "O agendă digitală pentru Europa", al cărei obiectiv era "de a obţine beneficii sociale şi economice durabile, datorită unei pieţe unice digitale, bazate pe internet rapid şi ultrarapid şi pe aplicaţii interoperabile, care să permită accesul tuturor la serviciile în bandă largă până în 2013, accesul tuturor la internet de viteză mult mai mare (30 Mbps sau mai mult) până în 2020 şi abonarea a 50 % sau mai mult dintre gospodăriile europene la conexiuni internet de peste 100 Mbps" (⁵⁵) (sublinierea noastră). Acest obiectiv a fost consolidat prin angajamentul Comisiei faţă de "promovarea accesului la internet şi adoptarea acestuia de către toţi cetăţenii europeni, în special prin acţiuni de sprijinire a competenţelor digitale şi a accesibilităţii serviciilor digitale" (⁵⁶).

5.3.5.Necesitatea ajutorului: absenţa furnizării serviciului de către piaţă ca urmare a disfuncţionalităţilor pieţei

(144)În acest sens, JCCM a asigurat disponibilitatea reţelei în bandă largă de bază şi a serviciilor cu amănuntul în bandă largă în zonele-ţintă, inclusiv a serviciilor de telefonie IP/telefonie VOIP, care nu ar fi fost furnizate în absenţa sprijinului acordat în cadrul măsurii. Veniturile realizabile din exploatarea reţelei şi furnizarea de servicii cu amănuntul, inclusiv de telefonie IP/telefonie VOIP, erau mult mai reduse în zonele-ţintă ale măsurii decât în alte zone din Spania, din cauza numărului foarte mic de locuitori din zonele-ţintă ale măsurii, de doar 35 de locuitori în medie şi de 16 000 de locuitori în total. Întrucât bugetul maxim disponibil pentru proiect era de 16 milioane EUR, cele 461 de zone-ţintă au fost împărţite în 311 zone de acoperire obligatorii şi 150 de zone opţionale suplimentare (a se vedea considerentul 13 de mai sus).

(145)Având în vedere situaţia utilizatorilor finali din zonele-ţintă ale măsurii, care nu aveau deloc acces la serviciile în bandă largă în 2010, măsura a contribuit la obiectivul accesului la serviciile în bandă largă pentru toţi până în 2013. Ea era necesară pentru realizarea unei pieţe unice digitale şi pentru asigurarea faptului că toţi rezidenţii pot participa şi beneficia de aceasta. În plus, astfel cum s-a menţionat în considerentul 136 de mai sus, Comisia a considerat că sprijinul pentru dezvoltarea reţelelor în bandă largă în zonele rurale şi în zonele "albe" insuficient deservite promovează coeziunea teritorială, socială şi economică şi remediază disfuncţionalităţile pieţei.

(146)În ceea ce priveşte concluzia JCCM potrivit căreia toate cele 461 de zone-ţintă erau zone "albe" în sensul Orientărilor privind banda largă din 2009, Comisia consideră că Regatul Spaniei a demonstrat că concluzia JCCM a fost justificată. Potrivit Regatului Spaniei, constatările deciziei CMT şi rezultatele cartografierii efectuate de JCCM nu sunt contradictorii (a se vedea considerentul 58 de mai sus). Regatul Spaniei a explicat că JCCM a definit toate cele 461 de zone-ţintă la nivelul nucleelor de populaţie ale municipalităţilor. Deşi unele dintre aceste nuclee de populaţie făceau parte din zone mai mari, din care anumite părţi erau deja deservite de reţele în bandă largă de bază, acest lucru nu era valabil pentru nucleele de populaţie specifice care alcătuiau cele 461 de zone-ţintă. În schimb, decizia CMT se bazează pe o analiză la nivel de municipalitate şi a clasificat o zonă ca fiind "gri" dacă municipalitatea avea o acoperire de bandă largă existentă de cel puţin 50 % din populaţie (chiar dacă anumite nuclee de populaţie din cadrul municipalităţii respective prezentau o acoperire mai scăzută).

5.3.6.Caracterul adecvat al ajutorului de stat ca instrument de politică

(151)Deşi reglementarea ex ante poate facilita concurenţa efectivă, în special pe pieţele produselor şi pe pieţele geografice în care o întreprindere a fost desemnată ca având o putere de piaţă semnificativă, aceasta nu ar fi fost un instrument suficient pentru a permite furnizarea de servicii în bandă largă în zonele-ţintă ale proiectului. Aceste zone erau caracterizate de absenţa reţelelor în bandă largă şi a planurilor de investiţii comerciale şi de lipsa disponibilităţii serviciilor cu amănuntul în bandă largă, deoarece profitabilitatea inerentă a investiţiilor în aceste zone a fost estimată a fi deosebit de scăzută din cauza amplasamentelor foarte dispersate ale numeroaselor zone-ţintă şi a populaţiei foarte reduse a acestora, de numai 35 de locuitori în medie.

(152)În mod similar, măsurile orientate spre cerere care favorizează serviciile în bandă largă (cum ar fi cupoanele pentru utilizatorii finali) pot contribui pozitiv la pătrunderea benzii largi şi trebuie încurajate ca o alternativă sau ca o completare la alte măsuri publice. Totuşi, în cazul de faţă, acestea nu ar fi putut soluţiona lipsa furnizării de servicii în bandă largă, deoarece infrastructura nu era încă implementată, iar dimensiunea populaţiei din zonele-ţintă era atât de mică, încât măsurile orientate spre cerere nu ar fi putut atrage investiţii private în infrastructura de bandă largă de bază în cele 461 de zone-ţintă.

5.3.7.Proporţionalitatea: ajutor limitat la minimul necesar

5.3.7.1.Cartografiere detaliată şi analiza acoperirii

(156)Statele membre trebuie să identifice în mod clar zonele geografice care vor fi vizate de măsura de sprijin în cauză (⁵⁷). Prin efectuarea în paralel a unei analize a condiţiilor concurenţiale şi a structurii existente într-o anumită zonă şi prin consultarea cu toate părţile interesate afectate de măsură, statele membre reduc la minimum denaturarea concurenţei cu furnizorii existenţi şi cu cei care au deja planuri de investiţii pentru viitorul apropiat şi permit acestor investitori să îşi planifice activităţile.

(157)În decizia de iniţiere a procedurii din 19 iulie 2017, Comisia şi-a exprimat îndoielile cu privire la exerciţiul de cartografiere realizat de JCCM. Îndoielile se refereau la următoarele aspecte: (i) corectitudinea consultării părţilor interesate de către JCCM efectuată înainte de lansarea măsurii, inclusiv faptul că reclamantul nu a fost consultat şi (ii) corectitudinea clasificării celor 461 de zone-ţintă ale măsurii ca fiind "albe" în sensul Orientărilor privind banda largă din 2009, având în vedere constatările CMT din decizia sa din 23 iunie 2011 (a se vedea considerentul 48 de mai sus şi considerentul 30 din decizia de iniţiere a procedurii). Cu toate acestea, în urma investigaţiei sale aprofundate, Comisia consideră că îndoielile serioase pe care le-a exprimat cu titlu preliminar au fost înlăturate.

(160)În al doilea rând, JCCM a analizat toate planurile anuale de dezvoltare teritorială care au fost prezentate în anii anteriori de către operatorii de reţea înregistraţi la CMT. Această analiză a arătat că nu existau furnizori în zonele-ţintă şi că niciun furnizor nu avea planuri de investiţii în aceste zone pentru viitorul apropiat. Zonele-ţintă relevante au fost apoi specificate în invitaţia de participare la licitaţie şi în anexele la aceasta (⁵⁸).

(161)Deşi cerinţele exacte pentru o consultare exhaustivă a tuturor părţilor interesate afectate de măsură nu au fost definite în Orientările privind banda largă din 2009, organizarea de consultări directe şi individuale cu operatorii cunoscuţi cu privire la infrastructura existentă şi la planurile lor viitoare de dezvoltare a fost o practică consacrată în acest sector, acceptată de Comisie. Această abordare a fost considerată suficientă în alte decizii ale Comisiei de a nu ridica obiecţii (⁵⁹). JCCM a contactat toţi operatorii de comunicaţii electronice despre care ştia că îşi desfăşoară activitatea în regiune (adică întreprinderi înregistrate la CMT ca operatori de comunicaţii electronice şi care au furnizat rapoarte de dezvoltare periodice). Potrivit Orientărilor privind banda largă din 2009 (⁶⁰), pentru ca o măsură să fie declarată compatibilă cu piaţa internă nu era necesară o consultare publică, astfel cum se prevede în Orientările ulterioare privind banda largă din 2013.

(162)În al treilea rând, nu era necesar ca reclamantul să fie consultat în calitate de parte interesată de către JCCM înainte de publicarea invitaţiei de participare la licitaţie. Reclamantul era cunoscut de JCCM, dar numai ca furnizor de servicii de sprijin pentru serviciile de radiodifuziune şi televiziune. Reclamantul nu era înregistrat la CMT ca operator de comunicaţii electronice şi nu a fost niciodată activ ca un astfel de operator (a se vedea secţiunea 2.8 de mai sus). Prin urmare, nu exista niciun motiv pentru ca JCCM să consulte reclamantul cu privire la proiectul în cauză.

5.3.7.2.Procedura de licitaţie deschisă

(167)Criteriile de atribuire utilizate de JCCM au fost incluse şi explicate în detaliu în Specificaţiile administrative speciale şi în Specificaţiile tehnice speciale şi, prin urmare, au fost stabilite în prealabil, adică înainte de publicarea invitaţiei de participare la licitaţie. JCCM a ales metoda "ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic" în locul metodei celui mai scăzut preţ, care este o practică standard pentru proiectele mai complicate şi mai mari. Criteriile de atribuire prevedeau un sistem de punctare de până la 100 de puncte. Un total de 64 de puncte putea fi obţinut prin îndeplinirea unor criterii obiective, precum numărul de gospodării suplimentare acoperite de noua reţea, calitatea serviciilor cu amănuntul oferite, cuantumul fondurilor necesare etc. Un total de 36 de puncte putea fi obţinut prin intermediul unor criterii subiective, prin care JCCM evalua (i) soluţia tehnologică propusă, (ii) infrastructura propusă şi gestionarea problemelor, (iii) gradul de asistenţă şi de sprijin propus de ofertant în procesul de returnare a reţelei către JCCM după expirarea contractului; (iv) o potenţială ofertă fermă de cumpărare a reţelei de la JCCM în urma expirării contractului şi (v) nivelul de detaliere furnizat de ofertant în planul său de returnare a reţelei (a se vedea considerentul 15 de mai sus).

5.3.7.3.Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic

(173)În cadrul unei proceduri de licitaţie deschisă, pentru a reduce cuantumul ajutorului care urmează a fi acordat, în condiţii de calitate similare, dacă nu identice, ofertantul care solicită cel mai mic cuantum ar trebui, în principiu, să primească un punctaj mai avantajos la evaluarea generală a ofertei sale (⁶²). Cu toate acestea, în cadrul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic sunt luate în considerare mai multe criterii, nu doar oferta cea mai scăzută. Pentru stabilirea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autoritatea contractantă trebuie să specifice în prealabil ponderea relativă pe care o va atribui fiecăruia dintre criteriile alese.

(174)În decizia de iniţiere a procedurii, Comisia şi-a exprimat îndoielile cu privire la conformitatea procedurii de licitaţie cu dispoziţiile Orientărilor privind banda largă din 2009 în ceea ce priveşte cerinţele pentru oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, susţinând că pentru criteriul de atribuire al cuantumului ajutorului solicitat de ofertant s-a acordat o pondere prea mică (doar 10/100 de puncte, adică doar 10 % din totalul criteriilor de atribuire), care nu ar permite ca ofertele să corespundă valorii de piaţă (a se vedea considerentul 48 de mai sus şi considerentul 31 din decizia de iniţiere a procedurii).

(176)Două dintre cele cinci oferte depuse în cadrul procedurii de licitaţie deschisă au îndeplinit cerinţele tehnice specificate în documentaţia de licitaţie şi au fost luate în considerare de JCCM în cadrul procedurii de selecţie (Telecom CLM şi Telefonica S.A.; a se vedea considerentul 22 de mai sus). Oferta Telecom CLM a primit în total 76,13/100 de puncte (44,93 puncte pentru criteriile obiective şi 31,2 puncte pentru criteriile subiective), în timp ce oferta Telefonica a primit în total 46,22/100 de puncte (26,07 puncte pentru criteriile obiective şi 20,15 puncte pentru criteriile subiective) (a se vedea considerentele 25 şi 26 de mai sus). Oferta Telecom CLM a solicitat o valoare mai mică a ajutorului decât oferta Telefonica şi, prin urmare, a primit mai multe puncte pentru acest criteriu (1,76/10 faţă de cu 0,00/10) (a se vedea considerentele 23 şi 26 de mai sus).

(177)Conform studiilor efectuate de JCCM înainte de lansarea proiectului, era puţin probabil ca bugetul disponibil pentru ajutor, în valoare de 16 milioane EUR, să fie suficient pentru a acoperi toate zonele-ţintă obligatorii şi opţionale (a se vedea considerentul 13 de mai sus). Prin urmare, era puţin probabil ca criteriul de atribuire al cuantumului ajutorului solicitat să devină un factor important sau decisiv pentru evaluarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, deoarece se preconiza că majoritatea ofertanţilor, dacă nu toţi, vor solicita valoarea totală a ajutorului disponibil.

5.3.7.4.Neutralitatea tehnologică

(180)Deoarece serviciile în bandă largă pot fi furnizate printr-o varietate de infrastructuri de reţea bazate pe tehnologii prin cablu, wireless, prin satelit şi mobile, statele membre nu trebuie să favorizeze o anumită tehnologie sau platformă de reţea, în afara cazului în care pot demonstra că există o justificare obiectivă pentru aceasta (⁶³). Ofertanţii trebuie să aibă posibilitatea de a propune furnizarea serviciilor necesare de bandă largă, utilizând sau combinând orice tehnologie pe care o consideră adecvată.

(181)În decizia de iniţiere a procedurii, Comisia şi-a exprimat îndoielile cu privire la îndeplinirea de către proiect a condiţiilor prevăzute în Orientările privind banda largă din 2009 în ceea ce priveşte neutralitatea tehnologică, susţinând că JCCM şi-a concentrat proiectul pe o anumită tehnologie wireless, deoarece a calculat bugetul pe baza costurilor de dezvoltare a unei reţele wireless şi a încurajat în mod indirect utilizarea infrastructurii existente a unei anumite tehnologii (a se vedea considerentul 48 de mai sus şi considerentul 32 din decizia de iniţiere a procedurii). În cursul procedurii oficiale de investigare, Comisia a stabilit următoarele:

(b)Neutralitatea tehnologică a licitaţiei este confirmată şi de oferta Telefonica, care a fost considerată eligibilă şi îndeplinea cerinţele tehnice prevăzute în Specificaţiile tehnice speciale. Această ofertă a propus o soluţie de reţea în bandă largă de bază care se baza pe trei tehnologii diferite (WIMAX, xDSL şi 3G), inclusiv o tehnologie prin cablu (xDSL) (a se vedea considerentul 26 de mai sus). Beneficiarul nu s-a bazat doar pe soluţia WIMAX, ci a propus o soluţie care se baza parţial pe tehnologia prin satelit (a se vedea considerentul 23 de mai sus).

(d)Telefonica şi-a bazat soluţia propusă în mare parte pe propria infrastructură pasivă existentă pentru reţelele mobile, fără a recurge la reţeaua TDT existentă (a se vedea considerentul 26 de mai sus). În plus, toţi proprietarii de componente ale infrastructurii pasive a reţelei TDT erau obligaţi prin contract să acorde acces la infrastructura respectivă terţilor în scopul înfiinţării unei reţele în bandă largă de bază (a se vedea considerentul 21 de mai sus). Accesul la infrastructura pasivă a reţelei TDT era disponibil, aşadar, pentru toţi potenţialii ofertanţi, nu numai pentru Telecom CLM în calitate de proprietar de componente ale infrastructurii TDT. Acest lucru confirmă faptul că licitaţia deschisă publicată în mai 2010 (a se vedea considerentele 17-20 de mai sus) a fost neutră din punct de vedere tehnologic şi a oferit tuturor ofertanţilor posibilitatea de a utiliza infrastructura TDT pasivă existentă, fără a impune utilizarea acesteia.

(e)În plus, nu se poate considera că posibilitatea de a utiliza infrastructura unei reţele TDT existente ar limita soluţiile tehnologice pentru dezvoltarea unei reţele în bandă largă de bază, pentru motivul că infrastructura TDT activă nu poate fi utilizată pentru o reţea în bandă largă de bază (⁶⁴). Ca urmare, orice soluţie tehnologică viitoare pentru o reţea în bandă largă de bază ar fi putut utiliza numai infrastructura pasivă a reţelei TDT, şi anume centrele de transmisie. Infrastructura pasivă ar fi permis instalarea unei varietăţi de echipamente active capabile să creeze o reţea de bandă largă de bază.

(g)Începând din noiembrie 2008, JCCM a efectuat studii privind fezabilitatea şi costurile dezvoltării unei reţele în bandă largă de bază care să acopere toate zonele "albe" din regiunea Castilla-La Mancha şi s-a axat pe o soluţie bazată pe tehnologia WIMAX wireless. Rezultatele studiilor au indicat că o reţea în bandă largă de bază bazată pe soluţia WIMAX care ar acoperi toate zonele "albe" din regiune ar costa mult peste 16 milioane EUR (a se vedea considerentul 13 de mai sus). Analiza efectuată de JCCM a indicat că era posibilă punerea în aplicare a proiectului prin acoperirea majorităţii zonelor-ţintă cu bugetul disponibil, utilizând cel puţin unul dintre tipurile potenţiale de tehnologie. Realizarea studiilor utilizând WIMAX ca tehnologie relevantă nu era însă menită să limiteze (şi, de fapt, nu a limitat) soluţiile tehnologice propuse de ofertanţi (printre care şi Telecom CLM).

5.3.7.5.Utilizarea infrastructurii existente

(183)Potrivit Orientărilor privind banda largă din 2009, atunci când este posibil, statele membre trebuie să încurajeze ofertanţii să utilizeze infrastructura existentă disponibilă, pentru a evita duplicarea inutilă şi ineficientă a resurselor (⁶⁵). În scopul limitării impactului economic asupra operatorilor de reţea existenţi, aceştia trebuie să aibă posibilitatea de a-şi pune la dispoziţie infrastructurile proprii pentru un proiect notificat.

(184)JCCM a acordat tuturor ofertanţilor posibilitatea de a recurge la infrastructura TDT existentă pentru a-şi prezenta ofertele. În acelaşi timp, aceştia nu au fost obligaţi să utilizeze infrastructura TDT. Operatorii de reţea au avut libertatea de a-şi utiliza infrastructura proprie existentă. De exemplu, Telefonica a depus o ofertă cu o propunere care se baza în mare măsură pe infrastructura proprie existentă. Oferta Telefonica a fost considerată eligibilă şi a fost admisă în procedura de selecţie.

(185)Posibilitatea de a recurge la infrastructura TDT existentă nu a favorizat Telecom CLM în calitate de proprietar al unor părţi ale infrastructurii respective, deoarece toţi proprietarii diferiţi ai infrastructurii TDT (şi anume numeroase municipalităţi diferite, Telecom CLM şi întreprinderea privată Abertis Telecom S.A.) aveau obligaţia de a acorda acces la infrastructura respectivă unui furnizor de reţea în scopul dezvoltării viitoare a unei reţele în bandă largă de bază. Nici faptul că Telecom CLM exploata întreaga reţea TDT din regiune nu a reprezentat un avantaj pentru Telecom CLM, deoarece numai infrastructura pasivă care era utilizată de reţeaua TDT putea fi reutilizată pentru o reţea în bandă largă de bază, nu echipamentele TDT în sine care fuseseră sprijinite printr-un ajutor anterior şi care au fost instalate pe infrastructura pasivă respectivă şi exploatate de Telecom CLM (a se vedea şi considerentul 217 de mai jos).

5.3.7.6.Accesul cu ridicata efectiv

(188)În decizia de iniţiere a procedurii, Comisia şi-a exprimat îndoielile cu privire la îndeplinirea de către proiect a condiţiilor referitoare la accesul cu ridicata şi la tarifarea accesului cu ridicata prevăzute în Orientările privind banda largă din 2009, susţinând că măsura nu a fost concepută în mod corespunzător ex ante, deoarece CMT a constatat ulterior, după atribuirea contractului întreprinderii Telecom CLM, că preţul accesului cu ridicata oferit de Telecom CLM era prea ridicat (a se vedea considerentul 48 de mai sus şi considerentul 33 din decizia de iniţiere a procedurii).

(189)Documentaţia de licitaţie a obligat ofertantul câştigător să furnizeze cel puţin un punct de interconectare, astfel încât operatorii de reţea terţi să poată utiliza reţeaua pentru a furniza servicii în bandă largă de bază utilizatorilor finali la nivelul pieţei cu amănuntul. La punctul 4.2 din Specificaţiile tehnice speciale, JCCM a impus ofertanţilor să ofere servicii de acces cu ridicata şi să se asigure că şi alţi operatori de comunicaţii electronice vor putea să furnizeze utilizatorilor finali din zonele-ţintă, la nivelul serviciilor cu amănuntul, servicii în bandă largă de bază de aceeaşi calitate, fiabilitate şi disponibilitate ca cele prevăzute în Specificaţiile tehnice speciale (a se vedea considerentul 18 de mai sus). Prin urmare, documentaţia de licitaţie a autorizat accesul cu ridicata efectiv al terţilor la infrastructură.

(190)Oferta Telecom CLM prevedea înfiinţarea unui punct de interconectare în Toledo şi conţinea termenele şi condiţiile de acordare a accesului de tip bitstream la reţea operatorilor de reţea terţi (a se vedea considerentul 25 de mai sus). Accesul cu ridicata oferit de Telecom CLM nu era limitat în timp. Acesta permite operatorilor terţi să concureze cu Telecom CLM la nivelul serviciilor cu amănuntul, consolidând opţiunile şi concurenţa în zonele-ţintă, dar evitând, în acelaşi timp, crearea unui monopol al serviciilor locale pentru Telecom CLM.

(191)Pentru a asigura accesul cu ridicata efectiv şi a reduce la minimum potenţiala denaturare a concurenţei, este esenţial să se evite utilizarea unor preţuri cu ridicata excesive, sau, dimpotrivă, a unor preţuri de ruinare sau a practicii de "margin squeeze" de către ofertantul selectat. Preţurile accesului cu ridicata trebuie să se bazeze pe preţurile medii cu ridicata publicate (reglementate) practicate în alte zone comparabile, mai competitive ale ţării sau ale Uniunii, sau, în lipsa publicării unor astfel de preţuri, pe cele deja stabilite sau aprobate de către autoritatea naţională de reglementare pentru pieţele şi serviciile în cauză (⁶⁷).

(193)În decizia sa din 23 iunie 2011, CMT a concluzionat că preţul accesului cu ridicata oferit de Telecom CLM era prea apropiat de preţul pe care Telecom CLM intenţiona să îl factureze utilizatorilor finali la nivelul serviciilor cu amănuntul pentru serviciile sale în bandă largă de bază. CMT a concluzionat, de asemenea, că acest preţ al accesului cu ridicata a fost mai mare decât alte preţuri ale accesului de tip bitstream cu ridicata practicate în acest sector (a se vedea considerentul 39 de mai sus). În plus, CMT a constatat că ar fi imposibil ca un operator de reţea terţ care achiziţionează acces la reţeaua în bandă largă de bază de la Telecom CLM la nivelul serviciilor cu ridicata să obţină profit din furnizarea de servicii în bandă largă de bază la nivelul serviciilor cu amănuntul utilizatorilor finali în concurenţă cu Telecom CLM (a se vedea considerentul 37 de mai sus). În consecinţă, CMT a obligat Telecom CLM să îşi reducă preţul accesului cu ridicata. Ca urmare, Telecom CLM şi-a redus preţul accesului cu ridicata oferit cu peste 30 % până la 29 iulie 2011 (a se vedea considerentele 39 şi 40 de mai sus). Având în vedere că noul preţ era în conformitate cu preţurile medii ale accesului de tip bitstream practicate în Spania, CMT a aprobat noul preţ al accesului cu ridicata, de 23,70 EUR, pentru zonele-ţintă (a se vedea considerentul 39 de mai sus).

(194)Comisia observă că deficienţele legate de preţul accesului cu ridicata au fost soluţionate în contractul modificat înainte de a putea produce denaturări ale concurenţei. În primul rând, Telecom CLM a pus în aplicare reducerea cu peste 30 % a preţului accesului cu ridicata în iulie 2011, adică cu mai mult de un an înainte de începerea exploatării reţelei în bandă largă de bază, în septembrie 2012. Prin urmare, preţul iniţial ridicat al accesului cu ridicata nu a avut niciun impact asupra concurenţei. Accesul terţilor la reţea a fost posibil numai începând din septembrie 2012, când era deja aplicabil preţul redus.

(195)Comisia concluzionează că preţul modificat al accesului cu ridicata, astfel cum a fost aprobat de CMT, era în concordanţă cu preţurile medii cu ridicata publicate care erau practicate în alte zone mai competitive ale Regatului Spaniei. Prin urmare, noul preţ al accesului de tip bitstream cu ridicata oferit de Telecom CLM şi aprobat de CMT a contribuit la reproducerea condiţiilor de piaţă şi a asigurat accesul cu ridicata efectiv, reducând la minimum eventualele denaturări ale concurenţei.

5.3.7.7.Mecanisme de recuperare pentru evitarea supracompensării

(198)În decizia de iniţiere a procedurii, Comisia şi-a exprimat îndoielile cu privire la îndeplinirea de către proiect a condiţiilor referitoare la un mecanism de recuperare pentru evitarea supracompensării prevăzute în Orientările privind banda largă din 2009, susţinând că măsura nu a fost concepută în mod corespunzător ex ante, deoarece iniţial nu a existat un mecanism de recuperare în contractul atribuit întreprinderii Telecom CLM, un astfel de mecanism fiind introdus de JCCM numai în urma intervenţiei CMT (a se vedea considerentul 48 de mai sus şi considerentul 33 din decizia de iniţiere a procedurii).

(199)Contractul atribuit întreprinderii Telecom CLM nu conţinea un mecanism de recuperare, însă un astfel de mecanism a fost introdus în contractul dintre JCCM şi Telecom CLM după investigaţia CMT şi după aprobarea de către CMT a mecanismului de recuperare, de la 1 iunie 2012 (a se vedea considerentele 41-43 de mai sus), adică înainte ca Telecom CLM să înceapă exploatarea reţelei în bandă largă de bază (a se vedea considerentul 27 de mai sus). Comisia consideră că recuperarea introdusă în contract a asigurat reducerea la minimum a cuantumului ajutorului.

5.3.8.Efectele negative asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale dintre statele membre

(204)Având în vedere că zonele-ţintă ale măsurii erau zone "albe" în sensul Orientărilor privind banda largă din 2009, adică zone fără acces la serviciile în bandă largă, este puţin probabil ca măsura să aibă efecte negative semnificative asupra concurenţei ca urmare a dezvoltării şi exploatării reţelei în bandă largă de bază care beneficiază de sprijin în aceste zone. În zonele-ţintă nu existau operatori de reţele în bandă largă care ar fi putut fi afectaţi de dezvoltare şi nici vreun operator care să intenţioneze să intre pe pieţele respective într-un orizont de timp apropiat.

5.3.9.Evaluarea comparativă a efectelor pozitive ale ajutorului cu eventualele efecte negative în ceea ce priveşte denaturarea concurenţei şi efectele nefavorabile asupra schimburilor comerciale

(208)Măsura pusă în aplicare de JCCM a contribuit la dezvoltarea activităţilor economice de dezvoltare şi exploatare a unei reţele în bandă largă de bază în zonele-ţintă şi a asigurat disponibilitatea serviciilor în bandă largă cu o viteză de descărcare de cel puţin 2 Mbps şi o viteză de încărcare de cel puţin 512 Kbps pentru utilizatorii finali care anterior nu avuseseră acces la astfel de servicii (a se vedea considerentul 126 de mai sus). Măsura a asigurat, de asemenea, punerea la dispoziţia consumatorilor şi întreprinderilor a telefoniei IP/telefoniei VOIP (a se vedea considerentul 126 de mai sus), iar performanţa reţelei a fost îmbunătăţită de două ori, mai întâi până la o viteză de descărcare de cel puţin 5 Mbps, la 28 aprilie 2014, şi apoi până la o viteză de descărcare de cel puţin 10 Mbps, la 4 mai 2018 (a se vedea considerentul 134 de mai sus). Prin urmare, măsura a promovat şi a urmărit coeziunea teritorială, socială şi economică şi a contribuit la realizarea obiectivului Agendei digitale de a asigura accesul la serviciile în bandă largă pentru toţi până în 2013 (a se vedea considerentul 139 de mai sus).

(211)De asemenea, măsura a fost proporţională (a se vedea secţiunea 5.3.7 de mai sus). Prin modul în care a fost concepută s-a asigurat limitarea ei la minimul necesar şi limitarea potenţialelor efecte negative asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale pe pieţele pentru construirea şi exploatarea reţelelor în bandă largă de bază, precum şi pentru furnizarea de servicii în bandă largă de bază, inclusiv de telefonie IP/telefonie VOIP, la nivelul serviciilor cu amănuntul către utilizatorii finali. Măsura a fost concepută astfel încât să se prevină excluderea investiţiilor private, iar efectele sale au fost limitate la zonele-ţintă, şi anume nucleele de populaţie ale municipalităţilor din regiunea Castilla-La Mancha cu o populaţie medie de 35 de locuitori, în care utilizatorii finali nu aveau acces la serviciile în bandă largă şi în care investitorii privaţi nu intenţionau să investească în absenţa ajutorului.

(214)Având în vedere cele de mai sus, precum şi caracteristicile generale ale măsurii şi garanţiile aplicate, impactul pozitiv al ajutorului asupra dezvoltării activităţilor economice în cauză depăşeşte orice efecte negative potenţiale asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale. În ansamblu, măsura a fost conformă cu obiectivele articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi nu a afectat concurenţa într-o măsură care contravine interesului comun.

(215)În decizia de iniţiere a procedurii, Comisia a susţinut că, în conformitate cu principiul stabilit în cauza Deggendorf (⁶⁹), faptul că Telecom CLM nu rambursase încă ajutorul declarat incompatibil cu piaţa internă prin decizia Comisiei în cazul SA.27408 (⁷⁰) trebuia să fie luat în considerare în evaluarea compatibilităţii măsurii. Comisia a considerat că, având în vedere că oferta câştigătoare a Telecom CLM s-a bazat pe utilizarea reţelei TDT existente, care a fost dezvoltată cu ajutor de stat ilegal, acest ajutor ilegal a fost, probabil, determinant şi pentru atribuirea contractului întreprinderii Telecom CLM în cazul de faţă (a se vedea considerentul 48 de mai sus şi considerentul 37 din decizia de iniţiere a procedurii).

(217)În orice caz, Comisia consideră, de asemenea, că ajutorul de stat ilegal acordat şi plătit întreprinderii Telecom CLM pentru tranziţia către TDT în regiunea Castilla-La Mancha nu a generat un avantaj decisiv pentru atribuirea contractului în cazul de faţă. Investigaţia oficială a arătat că Telecom CLM a utilizat infrastructura pasivă a reţelei TDT existente, şi anume centrele de transmisie, doar pentru dezvoltarea reţelei wireless în bandă largă de bază. Totuşi, această infrastructură pasivă pentru televiziunea terestră din regiunea Castilla-La Mancha exista deja în mare parte înainte de tranziţia de la televiziunea analogică la cea digitală. Ea consta în aproximativ 500 de centre de transmisie în total, dintre care 138 erau deţinute de Telecom CLM (a se vedea considerentul 33 de mai sus). Telecom CLM a construit doar 20 de centre de transmisie suplimentare cu ajutorul de stat ilegal din cazul SA.27408, a devenit proprietarul a doar şase şi a reutilizat doar unul dintre aceste centre de transmisie suplimentare pentru reţeaua în bandă largă de bază în cazul de faţă (a se vedea considerentul 33 şi nota de subsol 15 de mai sus). Pentru a avea acces la restul infrastructurii TDT pasive, Telecom CLM a trebuit să urmeze aceeaşi procedură ca orice alt operator terţ interesat, şi anume să obţină acces la infrastructura respectivă de la proprietarii acestor centre de transmisie. Telecom CLM a utilizat ajutorul ilegal pentru tranziţia către televiziunea digitală terestră în principal pentru echiparea infrastructurii pasive existente cu echipamente TDT active (a se vedea considerentul 33 de mai sus). Totuşi, aceste echipamente TDT active nu puteau fi reutilizate pentru furnizarea de servicii în bandă largă de bază. Prin urmare, cuantumul ajutorului ilegal primit de Telecom CLM în cadrul schemei de TDT care face obiectul cazului SA.27408, cu relevanţă pentru măsura vizată, a fost limitat la costurile de construcţie a unui centru de transmisie suplimentar, deţinut de Telecom CLM şi reutilizat pentru reţeaua de bandă largă de bază care face obiectul cazului de faţă.

6.CONCLUZIE

(220)Comisia concluzionează că Regatul Spaniei a pus în aplicare în mod ilegal măsura în favoarea Telecom CLM, încălcând articolul 108 alineatul (3) din TFUE. Cu toate acestea, procedura oficială de investigare a eliminat îndoielile exprimate în decizia de iniţiere a procedurii din 19 iulie 2017 cu privire la compatibilitatea ajutorului şi a stabilit că cerinţele Orientărilor privind banda largă din 2009 au fost îndeplinite. Prin urmare, atribuirea contractului întreprinderii Telecom CLM în august 2010, astfel cum a fost modificat, a fost compatibilă cu piaţa internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE,

Decizia 2524/10-aug-2023 privind ajutorul de stat SA.34001 (2017/C) pus în aplicare de Regatul Spaniei în favoarea Telecom Castilla La Mancha SA

Jurnalul Oficial seria L