Decizia 2522/23-ian-2025 privind ajutorul de stat SA.38330 (2019/C) (ex 2016/FC) pe care Polonia l-a pus în aplicare pentru PCC... - Decizia 2522/23-ian-2025

1.PROCEDURA

(1)La 14 februarie 2014, Comisia a primit o plângere (denumită în continuare "plângerea") depusă de CABB GmbH (denumit în continuare "reclamantul"), în care se susţine că Republica Polonă (denumită în continuare "Polonia") a acordat un ajutor de stat ilegal în favoarea PCC MCAA Sp. z o. o. (²) (denumită în continuare "PCC") pentru a înfiinţa o nouă unitate de producţie a acidului monocloracetic ("AMCA") în Silezia Inferioară. Reclamantul a susţinut că ajutorul în cauză este incompatibil cu piaţa internă.

(4)Comisia a solicitat informaţii suplimentare din partea Poloniei la 9 februarie 2015, la 2, 11 şi 24 martie 2015, la 23 iunie 2015, la 9 octombrie 2015, la 20 noiembrie 2015, la 4 septembrie 2017, la 14 septembrie 2018 şi la 7 decembrie 2018. Polonia a prezentat informaţii suplimentare la 5, 16 şi 30 martie 2015, la 20 iulie 2015, la 13 noiembrie 2015, la 21 decembrie 2015, la 12 ianuarie 2016, la 20 ianuarie 2017, la 12 iulie 2017, la 8 martie 2018, la 8, 21 şi 28 mai 2018, la 30 octombrie 2018, la 5 noiembrie 2018, la 13, 14 şi 19 martie 2019.

(9)Comisia a primit 26 de observaţii în urma publicării deciziei de iniţiere a procedurii. La 13 mai 2020, Seda Group Sp. z o. o. a prezentat observaţii. La 14 mai 2020, au fost prezentate observaţii de către un angajat al PCC (prezentând observaţii din partea a 25 de angajaţi ai PCC), Administraţia locală a districtului Wołowski, ARAPneumatik L.T.M. Kościelniak Sp. j., Głowny Instytut Gornictwa, Reţeaua de cercetare "Łukasiewicz" - Centrul polonez de dezvoltare tehnologică "PORT" şi Camera industriei chimice din Polonia. La 15 mai 2020, Rinnen Polska Sp. z o. o. Spedycja Międzynarodowa, Proton SC, Autoritatea municipală Miękinia, VTU Engineering GmbH, ABB Sp. z o. o., Bulk Tainer Logistics Limited, PC Logistic Sp. z o. o. şi PCC Autochem Sp. z o. o. au prezentat observaţii. La aceeaşi dată, autoritatea municipală Brzeg Dolny a prezentat două observaţii. La 18 mai 2020, Comisia a primit observaţii din partea unui expert în tehnologia produselor de protecţie a plantelor, PCC Exol SA, două observaţii din partea consiliului de administraţie al sindicatului din Silezia Inferioară, filiala "Solidarność" a NSZZ, Politechnika Wrocławska, autoritatea municipală din Wołow, PCC SE din Germania, Biroul mareşalului din Silezia Inferioară şi PCC. La 1 iulie 2020, Comisia a transmis Poloniei observaţiile respective (⁴); observaţiile sale ca răspuns au fost primite prin scrisoarea din 3 august 2020 (retransmisă în limba engleză prin scrisoarea înregistrată de Comisie la 15 septembrie 2020).

2.DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI ŞI A PRESUPUSULUI AJUTOR

2.1.Beneficiarul ajutorului

2.2.Proiectul de investiţii

(21)AMCA este un produs intermediar utilizat în numeroase procese de sinteză organică, inclusiv în fabricarea de produse de protecţie a plantelor, îngrăşăminte, materiale plastice, detergenţi, vopsele, cosmetice şi produse de igienă personală. Principala utilizare a AMCA este fabricarea carboximetilcelulozei (denumită în continuare "CMC"), utilizată, de exemplu, la fabricarea de adezivi, detergenţi, săpunuri, agenţi de îngroşare a vopselei emulsionate şi are rol de agent de îngroşare, emulgator şi stabilizator. De asemenea, este utilizat în producţia de betaine (agenţi tensioactivi amfoteri utilizaţi în produsele pentru păr), cum ar fi acidul tioglicolic (denumit în continuare "TGA"), în industria agrochimică şi în diverse alte moduri (⁶).

2.3.Obiectivul măsurii de ajutor

(22)În 2012 şi 2013, autorităţile poloneze au acordat PCC două măsuri de ajutor separate pentru proiect, una sub forma unui grant direct, iar cealaltă sub formă de scutire fiscală (denumite în continuare "măsurile de ajutor", în mod individual o "măsură de ajutor"). Proiectul a vizat sprijinirea dezvoltării regiunii, care, la momentul acordării măsurilor de ajutor, era o zonă eligibilă pentru asistenţă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. În conformitate cu harta ajutoarelor regionale în vigoare în 2012 şi 2013 (denumită în continuare "harta poloneză a ajutoarelor regionale pentru perioada 2007-2013") (⁷), intensitatea maximă a ajutorului pentru regiunea în cauză a fost de 40 % pentru întreprinderile mari.

2.4.1.Prima măsură de ajutor (grantul)

(23)La 4 aprilie 2012, Ministerul Economiei din Polonia a acordat PCC un ajutor sub forma unui grant direct în valoare de 66 995 311,50 PLN (16 124 798,18 EUR (⁸)), în valoare actualizată, pentru un proiect de investiţii cu costuri eligibile în valoare de 223 317 705 PLN (53 749 327 EUR (⁹)), în valoare actualizată (denumit în continuare "grantul").

(24)Grantul ar fi fost acordat în temeiul unei scheme de ajutor de stat (denumită în continuare "schema de grant") care urmărea să faciliteze acordarea de ajutor financiar pentru investiţii de mare importanţă pentru economie în cadrul Programului operaţional "Economie inovatoare" 2007-2013 (denumit în continuare "POEI"). Schema de grant a fost pusă în aplicare ca măsură de ajutor regional pentru investiţii în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat [denumit în continuare "Regulamentul (CE) nr. 800/2008"] (¹⁰).

(25)Temeiul juridic naţional al schemei de grant a fost Regulamentul ministerial din 8 mai 2009 privind investiţiile financiare de importanţă economică majoră în contextul Programului operaţional "Economie inovatoare" (denumit în continuare "Regulamentul POEI") (¹¹). Potrivit secţiunii 19 din Regulamentul POEI, acesta urma să intre în vigoare la data publicării sale. Regulamentul a fost publicat şi a intrat în vigoare la 20 mai 2009. Schema de grant prevedea condiţiile aplicabile contribuţiilor din partea POEI, cum ar fi numărul de locuri de muncă create în baza proiectului şi intensitatea maximă disponibilă a ajutorului.

(28)Prin Regulamentul ministerial din 2 martie 2010 (denumit în continuare "Regulamentul de modificare a POEI") (¹²), autorităţile poloneze au modificat Regulamentul POEI pentru a prevedea, printre altele, o reducere a numărului minim de locuri de muncă necesare pentru a fi create prin investiţii în sectorul de producţie, de la 200 la 150, şi o creştere a intensităţii maxime a ajutorului disponibil pentru proiectele puse în aplicare în sectorul de producţie, de la 25 % la 30 %.

(30)La 15 decembrie 2010 (¹³), PCC a depus o cerere de grant pentru proiect în cadrul schemei modificate de grant. Potrivit constatărilor din cererea de grant, costurile eligibile pentru proiect ar fi în valoare de 223 317 705 PLN şi au fost solicitate ajutoare în valoare de 66 995 311,50 PLN. În formularul de cerere, PCC a afirmat că grantul va permite proiectului "să fie pus în aplicare pe deplin pe teritoriul Uniunii Europene - Polonia". Proiectul s-a calificat drept "proiect major" în sensul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (¹⁴) [denumit în continuare "Regulamentul (CE) nr. 1083/2006"]. În contextul cererii, PCC a furnizat declaraţii potrivit cărora nu se califică drept întreprindere aflată în dificultate. Autorităţile poloneze au verificat situaţia financiară a PCC atunci când au examinat cererea acesteia. Astfel cum au clarificat autorităţile poloneze în cursul procedurii oficiale de investigare, la 2 martie 2011, aceste autorităţi s-au adresat în scris PCC, precizând că au decis să acorde grantul. În scrisoarea respectivă, autorităţile poloneze au solicitat PCC "să furnizeze documentaţia completă pentru confirmarea ajutorului de către Comisia Europeană" (¹⁵).

(31)La 4 aprilie 2012, autorităţile poloneze au acordat PCC grantul, prin încheierea unui acord de grant (¹⁶) (denumit în continuare "acordul de grant"). Preambulul acordului de grant reamintea, printre altele, dispoziţiile Regulamentului POEI (astfel cum a fost modificat) şi ale Regulamentului (CE) nr. 800/2008. În secţiunea 1 alineatul (1) din acordul de grant se menţiona că proiectul va fi realizat în cadrul submăsurii 4.5.1 din POEI, "Sprijin pentru investiţii în sectorul de producţie". Secţiunea 5 alineatul (27) din acordul de grant prevedea că, în cazul în care beneficiarul pune în aplicare un proiect mare (¹⁷) în sensul Regulamentului POEI (astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de modificare a POEI), grantul va fi plătit cu condiţia ca ajutorul să fi fost autorizat sau considerat a fi fost autorizat de către Comisie, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului [denumit în continuare "Regulamentul (CE) nr. 659/1999"] (¹⁸). Secţiunea 4 alineatul (3) din acordul de grant prevedea că, în cazul în care costul proiectului creşte peste costurile eligibile menţionate în valoare de 223 317 705 PLN (53 749 327 EUR), o astfel de creştere va fi neeligibilă pentru sprijin şi va fi suportată de PCC.

(32)Proiectul, ale cărui costuri eligibile depăşesc 50 de milioane EUR, constituie un proiect mare de investiţii în sensul articolului 2 punctul 12 (¹⁹) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. În temeiul articolului 9 alineatul (4) din regulamentul respectiv, statele membre aveau obligaţia de a furniza Comisiei o fişă de informaţii privind ajutoarele regionale pentru proiecte mari de investiţii, acordate pe baza unei scheme, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data acordării ajutorului. La 25 iunie 2012, autorităţile poloneze au transmis Comisiei o fişă de informaţii cu privire la grant (²⁰).

(33)În 2014, în cadrul exerciţiului său anual de monitorizare ex post a unui eşantion de măsuri de ajutor puse în aplicare de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008, Comisia a examinat schema modificată de grant şi aplicarea acesteia în ceea ce priveşte o serie de beneficiari (²¹). La momentul respectiv, Comisia nu a identificat nicio preocupare în ceea ce priveşte conformitatea schemei modificate de grant cu Regulamentul (CE) nr. 800/2008.

(34)La 25 septembrie 2014, Comisia a aprobat o contribuţie financiară la proiect din partea Fondului european de dezvoltare regională ("FEDR") (denumită în continuare "decizia privind proiectul major") (²²).

2.4.2.A doua măsură de ajutor (scutirea fiscală)

(36)Temeiul juridic naţional al regimului de scutire fiscală a fost Regulamentul Consiliului de Miniştri din 10 decembrie 2008 privind ajutorul public pentru întreprinzătorii care îşi desfăşoară activitatea pe baza unei autorizaţii pentru desfăşurarea unei activităţi economice în zone economice speciale ("Regulamentul privind ZES") (²³), care a intrat în vigoare la 30 decembrie 2008, împreună cu Legea privind zonele economice speciale din 20 octombrie 1994 (denumită în continuare "Legea privind ZES") (²⁴) şi Legea privind impozitul pe profit din 15 februarie 1992 (denumită în continuare "Legea privind CIT") (²⁵). Astfel cum se indică la articolele 2 şi 3 din Legea privind ZES, ZES poate fi înfiinţată în părţi nelocuite din Polonia, pentru a accelera dezvoltarea economică a unei părţi a ţării. În temeiul articolului 12 şi al articolului 16 alineatul (1) din Legea privind ZES şi al articolului 17 alineatul (1) punctul 34 din Legea privind impozitul pe profit, activităţile economice desfăşurate într-o ZES în temeiul unei autorizaţii ar avea dreptul la o scutire de impozitul pe profit.

(39)La 15 ianuarie 2013, Wałbrzyska Specjalna Strefa Ekonomiczna IP Sp. z o. o. (denumită în continuare "administratorul ZES") a publicat o invitaţie de depunere a unei cereri de autorizare pentru desfăşurarea de activităţi economice în WSSE "Invest-Park", care urma să fie emisă în urma unei proceduri de negociere (denumită în continuare "invitaţia de participare la licitaţie"). Invitaţia de participare la licitaţie a indicat că autorizaţiile vor fi emise în temeiul Legii privind ZES şi al Regulamentului privind ZES şi vor face obiectul termenilor şi condiţiilor menţionate în caietul de sarcini (denumit în continuare "caietul de sarcini"). Caietul de sarcini indica faptul că negocierile se vor desfăşura, printre altele, pe baza Legii privind ZES, a Legii din 30 aprilie 2004 de stabilire a normelor de procedură privind ajutoarele de stat (denumită în continuare "Legea privind ajutoarele de stat") (²⁶), a Regulamentului privind ZES, a Regulamentului (CE) nr. 800/2008, a Liniilor directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (denumite în continuare "Liniile directoare din 2007") (²⁷) şi a Regulamentului Consiliului de Miniştri din 13 octombrie 2006 privind întocmirea hărţilor ajutoarelor regionale (²⁸) (denumit în continuare "Regulamentul privind harta ajutoarelor regionale").

(40)La 11 februarie 2013, PCC a depus la administratorul ZES o cerere pentru eliberarea unei autorizaţii în vederea realizării proiectului în ZES, ceea ce i-ar da dreptul să beneficieze de scutire fiscală. În formularul de cerere, PCC a indicat valoarea costurilor eligibile ale proiectului ca fiind de 200 000 000 PLN, în timp ce, într-un plan de afaceri care a fost depus împreună cu cererea, a precizat că valoarea costurilor eligibile ale acestuia ar fi de cel puţin 200 000 000 PLN şi că valoarea maximă a costurilor eligibile ar fi de 300 000 000 PLN. O analiză financiară prezentată împreună cu cererea a indicat costuri de investiţii în valoare de 301 478 910 PLN. PCC a furnizat, de asemenea, informaţii financiare suplimentare, pentru a demonstra că nu se califică drept întreprindere aflată în dificultate. În cerere, PCC a declarat că a primit grantul în valoare maximă de 66,9 milioane PLN. Aceasta a indicat că va asigura o contribuţie financiară la proiect de peste 25 % din costurile eligibile, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public. PCC a declarat totodată că nu a demarat lucrările la proiect înainte de a depune cererea şi că a acceptat fără rezerve termenii negocierilor şi caietul de sarcini.

(41)La 12 februarie 2013 au avut loc negocierile dintre PCC şi comitetul de negociere instituit de administratorul ZES cu privire la cererea de autorizare depusă de PCC. A fost întocmit un proces-verbal al lucrărilor (denumit în continuare "raportul de negociere"), în care s-a menţionat aprobarea eliberării unei autorizaţii în favoarea PCC pentru realizarea proiectului în ZES. Costurile proiectului ar depăşi 200 000 000 PLN, iar costurile eligibile maxime ar fi de 300 000 000 PLN. În raportul de negociere s-a menţionat faptul că PCC a fost informată în ceea ce priveşte prevederea condiţiilor de acordare a ajutorului de stat în dreptul polonez şi în dreptul Uniunii, în special în Legea privind ajutoarele de stat, în Regulamentul privind harta ajutoarelor regionale, în Regulamentul privind ZES, în Regulamentul (CE) nr. 800/2008 şi în Liniile directoare din 2007.

(42)La 19 februarie 2013, administratorul ZES a eliberat PCC o autorizaţie pentru desfăşurarea unei activităţi economice în zona economică specială Wałbrzych (denumită în continuare "autorizaţia ZES") (²⁹). Aceasta permitea PCC să beneficieze de o scutire de la plata impozitului pe profit în legătură cu proiectul. Autorizaţia ZES preciza că, pentru a obţine scutirea fiscală, proiectul trebuie, printre altele, să suporte costuri eligibile de minimum 200 000 000 PLN (47 985 796 EUR) (³⁰) (valoare nominală) şi de maximum 300 000 000 PLN (71 978 694 EUR) (³¹) (valoare nominală). Autorităţile poloneze au informat Comisia că valoarea maximă a costurilor eligibile ale proiectului, în valoare actualizată la data autorizaţiei ZES, era de 271 513 408 PLN (65 143 935 EUR) (³²).

(³⁰)Calculate prin aplicarea unui curs de schimb de 4,1679 EUR/PLN în vigoare la 19 februarie 2013 (JO C 49, 20.2.2013, p. 8). Se remarcă faptul că, în prezenta decizie, Comisia utilizează cursul de schimb de referinţă publicat de Banca Centrală Europeană pentru data relevantă. Acesta generează o uşoară diferenţă între respectivele sumele şi cele observate de Polonia şi PCC, precum şi în decizia de iniţiere a procedurii, pentru care, în diferite ocazii, au fost utilizate cursuri de schimb diferite.

(44)Întrucât proiectul constituie un proiect mare de investiţii în sensul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 (considerentul 30), autorităţilor poloneze le revenea sarcina, în temeiul articolului 9 alineatul (4) din regulamentul respectiv, să furnizeze Comisiei fişa de informaţii în termen de 20 de zile de la data acordării ajutorului. Polonia a prezentat fişa de informaţii la 16 iulie 2015 (³³), şi anume după mai mult de doi ani de la eliberarea autorizaţiei ZES.

(45)În respectiva fişă de informaţii, autorităţile poloneze au indicat că valoarea maximă a ajutorului pentru proiect va fi de 95 797 682 PLN (23 086 560 EUR) (³⁴), în valoare actualizată. Acestea au indicat, de asemenea, că ar trebui luată în considerare valoarea de 66 995 311,50 PLN (16 124 798,18 EUR) (considerentul 23) a ajutorului deja acordat proiectului, ceea ce înseamnă că scutirea fiscală s-ar ridica la maximum 28 802 370 PLN (6 910 523 EUR) (³⁵), în valoare actualizată - şi anume diferenţa dintre cele două sume.

(46)În cursul investigaţiei preliminare a Comisiei, autorităţile poloneze au considerat că scutirea fiscală a fost acordată cu încălcarea articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, care prevede ca beneficiarul să depună o cerere de ajutor înainte de a demara proiectul subvenţionat. Polonia a considerat că PCC a demarat lucrările la proiect la 14 septembrie 2012, deşi a depus cererea de scutire fiscală abia la 11 februarie 2013. În consecinţă, la 31 martie 2016, ministrul polonez al dezvoltării şi finanţelor a demarat o anchetă privind caracterul ilegal al scutirii fiscale şi, ulterior, a iniţiat din oficiu o procedură de anulare a autorizaţiei ZES. Prin Decizia nr. 290/DI/16 din 30 decembrie 2016, ministrul dezvoltării şi finanţelor a anulat autorizaţia ZES, pe motiv că ajutorul nu avea efect stimulativ.

(49)La 22 septembrie 2022, Curtea Administrativă Supremă a respins recursul formulat de autorităţile poloneze şi a confirmat anularea deciziilor din 2016 şi din 2018 ale autorităţilor poloneze (³⁷) (denumită în continuare "hotărârea Curţii Administrative Supreme"). Prin urmare, autorizaţia ZES este în prezent în vigoare şi produce efecte depline (³⁸).

2.5.Plângerea

(50)Reclamantul este o societate producătoare de produse chimice, cu sediul în Germania, care exploatează, printre altele, instalaţii pentru producţia de AMCA în Uniune şi la nivel internaţional. Reclamantul este un concurent direct al PCC pe piaţa AMCA şi, prin urmare, se califică drept "persoană interesată" în sensul articolului 1 litera (h) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului (³⁹) [denumit în continuare "Regulamentul (UE) 2015/1589"] şi al articolului 1 litera (h) din Regulamentul (UE) 659/1999, care era în vigoare la momentul transmiterii plângerii către Comisie.

(51)Plângerea a vizat exclusiv grantul. Reclamantul susţine că grantul a fost acordat în mod ilegal şi este incompatibil cu piaţa internă. În special, reclamantul a susţinut că grantul nu avea efect stimulativ şi viza o piaţă cu capacitate în exces. În această privinţă, reclamantul a susţinut că piaţa relevantă a produsului este cea pentru AMCA UP, nu pentru AMCA în ansamblu, şi că piaţa geografică relevantă este SEE, în special deoarece costurile ridicate de transport înseamnă că exporturile către SUA nu sunt profitabile. Plângerea este rezumată în detaliu în decizia de iniţiere a procedurii, în special în considerentele 20-30.

3.MOTIVELE PENTRU INIŢIEREA PROCEDURII

(53)Astfel cum se prevede în considerentele 57-62 din decizia de iniţiere a procedurii, Comisia a concluzionat că grantul şi scutirea fiscală constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, fapt care nu a fost contestat de autorităţile poloneze (considerentul 62 din decizia de iniţiere a procedurii). În continuare, Comisia a exprimat îndoieli cu privire la conformitatea măsurilor de ajutor cu regulamentele relevante de exceptare pe categorii şi cu privire la compatibilitatea acestora cu piaţa internă în temeiul liniilor directoare aplicabile.

3.1.1.Conformitatea schemei modificate de grant

3.1.2.Conformitatea grantului

(56)Cu titlu subsidiar, Comisia a constatat că, deşi ar trebui să îşi modifice concluzia preliminară cu privire la schema modificată de grant, ar considera totuşi că grantul nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 800/2008, întrucât documentul de acordare a ajutorului nu conţinea trimiterile explicite prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, iar Polonia nu a prezentat o fişă de informaţii cu privire la grant, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (4) (considerentul 30) (considerentele 74-78 din decizia de iniţiere a procedurii).

3.1.3.Respectarea regimului de scutire fiscală

(57)Comisia a constatat că, deşi Polonia nu a prezentat o fişă de informaţii privind regimul de scutire fiscală în termen de 20 de zile lucrătoare, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, această neîndeplinire a obligaţiei a fost remediată începând cu 12 februarie 2009. Comisia nu a avut niciun indiciu că nu au fost îndeplinite alte condiţii aplicabile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 81 din decizia de iniţiere a procedurii).

3.1.4.Respectarea scutirii fiscale

(58)Comisia a luat act de poziţia Poloniei potrivit căreia scutirea fiscală nu era conformă cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, întrucât PCC a demarat lucrările la proiect înainte de a depune cererea pentru ajutorul respectiv (considerentul 46). Comisia a fost în prealabil de acord cu această evaluare, dar a constatat că revocarea ulterioară a autorizaţiei ZES nu a intrat în vigoare până în prezent, întrucât a fost contestată de PCC, făcând obiectul unor proceduri judiciare naţionale în curs (considerentul 82 din decizia de iniţiere a procedurii).

(59)Cu toate acestea, Comisia a identificat îndoieli suplimentare cu privire la conformitatea scutirii fiscale cu Regulamentul (CE) nr. 800/2008. În primul rând, Comisia şi-a exprimat îndoiala cu privire la verificarea de către Polonia a aspectului realizării proiectului în regiune în absenţa ajutorului, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (3) litera (d) din regulamentul respectiv, constatând că excepţia de la această cerinţă, prevăzută la articolul 8 alineatul (4), nu se aplică (considerentele 85-87 din decizia de iniţiere a procedurii).

(60)În al doilea rând, Comisia a constatat că autorizaţia ZES permite PCC să utilizeze scutirea fiscală în ceea ce priveşte costurile eligibile de până la maximum 271,5 milioane PLN (65,4 milioane EUR), în valoare actualizată (⁴⁰), în timp ce cheltuielile eligibile identificate în cererea de grant au fost de 223 de milioane PLN (56,2 milioane EUR), în valoare actualizată. Această creştere a costurilor nu părea să rezulte dintr-o creştere a dimensiunii sau a domeniului de aplicare al proiectului (considerentul 88 din decizia de iniţiere a procedurii).

3.1.5.Aplicarea retroactivă a Regulamentului (UE) nr. 651/2014

(69)Potrivit articolului 14 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, intensitatea ajutorului în echivalent subvenţie brută ("ESB") nu depăşeşte intensitatea maximă a ajutorului în vigoare în zona în cauză la momentul acordării ajutorului. În condiţiile în care grantul, în mod individual, respecta plafonul prevăzut în harta poloneză a ajutoarelor regionale pentru perioada 2007-2013, nu a reieşit în mod clar dacă acelaşi lucru era valabil şi în cazul coroborării cu scutirea fiscală (considerentul 96 din decizia de iniţiere a procedurii).

(70)În plus, în conformitate cu practica sa decizională anterioară (⁴²), Comisia a considerat că articolul 14 alineatul (2) coroborat cu articolul 2 punctul 27 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 prevedeau, de asemenea, respectarea intensităţilor ajutoarelor stabilite în harta poloneză a ajutoarelor regionale pentru perioada 2014-2020 (⁴³). Plafonul standard pentru întreprinderile mari în PL51 Dolnośląskie a fost redus la 25 % ESB pentru perioada 2014-2020. Aplicarea plafonului actualizat al ajutoarelor regionale, împreună cu formula de reducere aplicabilă proiectelor mari de investiţii, în raport cu costurile eligibile declarate în cererea de grant a condus la o valoare maximă admisibilă a ajutorului de 12 968 666 EUR (intensitatea ajutorului fiind de 24,13 %). Polonia a acordat un ajutor în valoare de cel puţin 23 086 560 EUR, în valoare actualizată (intensitatea ajutorului fiind de 38,6 %). În consecinţă, grantul şi scutirea fiscală, coroborate, nu puteau beneficia de aplicarea retroactivă a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 (considerentele 96-99 din decizia de iniţiere a procedurii).

3.2.2.Măsurile de ajutor

(74)Comisia şi-a exprimat îndoielile cu privire la conformitatea măsurilor de ajutor acordate PCC (⁴⁴) cu punctele 38, 67 şi 71 din Liniile directoare din 2007.

(76)În ceea ce priveşte punctul 67, Comisiei nu i-a fost clar motivul pentru care PCC a furnizat costuri eligibile diferite în cererile de grant şi de scutire fiscală. Comisia a utilizat suma indicată pentru grant [223 317 710 PLN (53 749 328 EUR), în valoare actualizată] pentru a calcula o intensitate maximă a ajutorului de 38,6 %. Comisia a avut îndoieli cu privire la faptul că măsurile de ajutor combinate ar respecta plafonul respectiv (considerentele 113-123 din decizia de iniţiere a procedurii).

3.3.Aplicarea testelor prevăzute la punctul 68 literele (a) şi (b) din Liniile directoare din 2007

(79)În considerentul 129 din decizia de iniţiere a procedurii, Comisia a constatat că nu putea exclude faptul că ajutorul pentru proiect intra sub incidenţa punctului 68 din Liniile directoare din 2007 (⁴⁵) şi nu a fost în măsură să concluzioneze cu privire la identificarea pieţelor relevante de produse şi a pieţelor geografice (considerentele 132-146 din decizia de iniţiere a procedurii). În plus, aceasta nu a putut exclude faptul că pragurile prevăzute la punctul 68 literele (a) şi (b) ar fi atinse şi, prin urmare, nu a putut exclude necesitatea de a efectua o verificare detaliată a faptului că ajutorul era necesar pentru stimularea investiţiei şi că avantajele ajutorului au fost mai importante decât denaturarea concurenţei şi decât efectele asupra comerţului dintre statele membre rezultate ca urmare a acordării ajutorului (considerentele 147-160 din decizia de iniţiere a procedurii).

4.OBSERVAŢIILE PĂRŢILOR TERŢE

4.1.1.Schema modificată de grant

(84)PCC nu este de acord cu faptul că schema modificată de grant nu a impus autorităţii de administrare, ulterior cererii de ajutor, să confirme în scris că, sub rezerva unei verificări detaliate, proiectul îndeplineşte, în principiu, condiţiile de eligibilitate prevăzute în schemă. Această cerinţă este prevăzută în termenii şi condiţiile care reglementează procedura de solicitare a ajutorului, iar PCC a primit, de altfel, o astfel de confirmare, prin scrisoarea din 3 ianuarie 2011. În plus, înainte de începerea lucrărilor la proiect, PCC a primit, în fapt, ajutorul.

4.1.2.1.Creşterea costurilor

(86)PCC a explicat că, anterior proiectului, grupul PCC identificase deficienţe grave pe piaţa AMCA, în mare parte din cauza lipsei de inovare din partea marilor producători tradiţionali care îşi desfăşoară activitatea pe piaţă. În contextul analizării investiţiei într-o nouă unitate de producţie, grupul PCC a ales să se ocupe de înfiinţarea unei noi instalaţii, pe baza unei tehnologii inovatoare, în special având în vedere ajutorul de stat care ar fi disponibil pentru susţinerea acestei acţiuni. Estimarea iniţială a costurilor pentru proiect a fost de aproximativ 223 000 000 PLN.

(87)Întrucât grupul PCC nu avea experienţă în ceea ce priveşte investiţiile atât de complexe, acesta a angajat un consultant extern, Grupul Siemens (denumit în continuare "Siemens"), pentru a confirma nivelul cheltuielilor de capital şi pentru a contribui la luarea deciziilor cu privire la abordări tehnice specifice. În urma analizei sale, Siemens a indicat că, în ceea ce priveşte cheltuielile de capital minime care se impun, acestea ar trebui majorate la aproximativ 300 000 000 PLN. Întrucât randamentul investiţiei ar fi fost, prin urmare, prea scăzut, PCC a decis să depună o cerere de scutire fiscală, în plus faţă de grant. PCC indică faptul că, din momentul în care a avut cunoştinţă de necesitatea majorării cheltuielilor pentru proiect, a făcut trimitere la cifra mai mare în întreaga corespondenţă purtată cu autorităţile poloneze şi cu Comisia.

4.1.2.2.Demararea lucrărilor

(89)PCC a contestat evaluarea Poloniei, împărtăşită cu titlu preliminar de Comisie (considerentul 58), potrivit căreia aceasta demarase lucrările la proiect înainte de a depune cererea de scutire fiscală. PCC a declarat că lucrările de construcţie au început la 5 aprilie 2013 (⁴⁶) şi că şi-a exprimat primul angajament ferm de a comanda echipamente aferente proiectului la 16 august 2013 (⁴⁷). Anterior acestor acţiuni, realizase doar studii de fezabilitate pregătitoare pentru proiect, în conformitate cu practica comercială standard.

(90)PCC a subliniat caracterul inovator al metodei de producţie care va fi utilizată în urma proiectului. Din 2008, colaborează cu consultanţi terţi în scopul elaborării conceptului iniţial. Metoda de producţie implică mai multe procese care nu pot fi modelate în mod corespunzător fără testare empirică, printre altele din cauza complexităţii lor şi a influenţei variabilelor multiple. Prin urmare, singura modalitate de a colecta datele necesare este în condiţii de laborator. [...]. S-a considerat că efectuarea de teste într-o instalaţie la scară industrială, [...], implică un risc excesiv. [...] (⁴⁸) [...]. Prin urmare, la recomandarea Siemens, PCC a decis să efectueze lucrări la scară semi-tehnică, utilizând o instalaţie-pilot care ar oferi condiţii similare celor din reactoarele industriale, pentru a testa fezabilitatea proiectului [...].

(91)PCC a explicat că instalaţia-pilot constituia, în sine, un set de mai multe dispozitive mici, montate pe două cadre din oţel cu o înălţime de aproximativ 2 metri şi ocupând o suprafaţă mică (1 metru x 2 metri şi 1 metru x 1 metru) într-una dintre încăperile destinate utilizării ca spaţiu de cercetare. Aceasta nu era fixată permanent la sol şi putea fi uşor de demontat şi mutat în altă parte. Punerea sa în funcţiune nu a necesitat lucrări de construcţie. În fapt, toate componentele instalaţiei-pilot au fost transferate către Siemens, în Germania, imediat după ce au fost livrate PCC.

(92)Costul total al instalaţiei-pilot a fost de aproximativ 150 000 EUR, ceea ce, în opinia PCC, reprezintă o sumă neglijabilă din costul total al proiectului. La 17 octombrie 2012, PCC a achiziţionat doar câteva elemente minore ale instalaţiei-pilot, în valoare de 23 854,19 PLN (5 814 EUR) (inclusiv taxa pe valoarea adăugată) (⁴⁹); cea mai mare parte a costurilor a fost suportată după eliberarea autorizaţiei ZES.

(93)PCC a constatat că, dacă rezultatele proiectului-pilot ar fi fost nesatisfăcătoare, ar fi fost în măsură să se retragă din proiect, suportând doar costuri minore ale lucrărilor pregătitoare. În plus, PCC a considerat că, în acest caz, ar dispune de drepturile de proprietate intelectuală legate de proiectul-pilot, pentru a reduce sau a elimina eventualele pierderi. PCC a indicat că, prin urmare, a înregistrat toate costurile legate de proiectul-pilot ca element separat în contabilitatea sa analitică, pentru a-i permite să coreleze costul său de fabricaţie cu preţul minim de vânzare care s-ar impune pentru proprietatea intelectuală respectivă.

4.1.3.1.Punctul 68 - Evaluarea aprofundată

(97)PCC constată că, pentru ca punctul 68 din Liniile directoare din 2007 să se aplice, valoarea totală a ajutorului din toate sursele trebuie să depăşească 75 % din valoarea maximă a ajutorului pe care poate să îl primească o investiţie cu cheltuieli eligibile de 100 de milioane EUR, aplicând plafonul standard al ajutorului regional în vigoare pentru întreprinderile mari de pe harta ajutoarelor regionale aprobată la data acordării ajutorului (denumit în continuare "pragul de 75 %"). PCC constată, de asemenea, că nu se contestă faptul că suma relevantă, la momentul acordării atât a grantului, cât şi a scutirii fiscale, era de 30 de milioane EUR (⁵⁰). PCC subliniază că valoarea grantului, în sine, este mult mai mică decât valoarea respectivă.

(98)PCC susţine, de asemenea, că scutirea fiscală este limitată prin lege, astfel încât măsurile de ajutor, coroborate, nu pot atinge această sumă. PCC indică faptul că, potrivit secţiunii 4 punctul 5 din Regulamentul privind ZES: "atunci când valoarea totală a ajutorului regional acordat din toate sursele depăşeşte 75 % din valoarea maximă a ajutorului care poate fi acordat pentru realizarea de investiţii cu cheltuieli eligibile echivalente cu 100 de milioane EUR, utilizând plafoanele standard ale ajutoarelor de stat aplicabile întreprinderilor mari conform hărţii ajutoarelor regionale aprobate la data acordării ajutorului, proiectul de ajutor individual trebuie notificat Comisiei Europene".

(99)PCC constată, de asemenea, că, în temeiul secţiunii 1 din Regulamentul privind ZES, ajutorul de stat putea fi acordat în temeiul regimului de scutire fiscală numai în conformitate cu condiţiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Ca atare, o sumă ce depăşeşte pragul de 75 %, care nu putea beneficia de exceptarea pe categorii în temeiul regulamentului respectiv, nu ar fi putut fi acordată în cadrul regimului în cauză. Ca dovadă suplimentară în acest sens, PCC constată că articolul 17 alineatul (1) punctul 34 din Legea privind CIT (⁵¹) prevede că "valoarea ajutorului de stat acordat prin [regimul de scutire fiscală] nu poate depăşi valoarea ajutorului de stat pentru o întreprindere [,] disponibilă la cea mai mare valoare posibilă [,] pentru zonele eligibile pentru ajutor, în conformitate cu dispoziţii separate". Printre aceste "dispoziţii separate" se numără Regulamentul privind ZES, inclusiv pragul de 75 %. Potrivit PCC, efectul Regulamentului privind ZES şi al Legii privind CIT este acela că, atunci când ajutorul atinge pragul de 75 %, investitorul pierde, exclusiv prin lege, dreptul la orice altă scutire fiscală legată de proiectele desfăşurate într-o ZES.

(101)PCC indică faptul că, întrucât pragul de 75 % decurge direct dintr-o dispoziţie de drept general aplicabilă, adoptată de o autoritate competentă şi promulgată în mod corespunzător, acesta este pe deplin transparent şi accesibil tuturor părţilor interesate. Ca atare, orice antreprenor ar avea cunoştinţă de faptul că, indiferent de dispoziţiile prevăzute într-o autorizaţie de desfăşurare a activităţilor economice într-o ZES, se aplică pragul de 75 %. Orice antreprenor care ar solicita în continuare scutirea fiscală peste această limită ar subestima în mod nelegal cuantumul impozitului datorat, iar autorităţile fiscale ar avea dreptul de a recupera arieratele fiscale, cu dobândă. Solicitarea deliberată a unor sume în exces poate conduce chiar la răspunderea penală.

(103)PCC susţine că, prin aplicarea formulei de reducere progresivă, valoarea maximă a ajutorului pe care l-ar putea primi pentru proiect este de 23 086 560 EUR, ceea ce reprezintă mai puţin decât pragul de 75 % care ar intra sub incidenţa punctului 68. Potrivit PCC, Comisia a acceptat anterior (⁵²) un simplu angajament din partea unui stat membru de aplicare a normelor de reducere progresivă în temeiul Liniilor directoare din 2007 şi, ca atare, ar fi disproporţionat să se concluzioneze că o normă de drept polonez, coroborată cu diverse garanţii procedurale susţinute de sancţiuni financiare şi penale, ar fi insuficientă pentru a asigura conformitatea.

(105)PCC a afirmat că produsul vizat de proiect este AMCA ca atare, nu o variantă specifică a acestuia, şi a fost de acord cu afirmaţiile din decizia de iniţiere a procedurii (⁵³) care au înclinat să susţină această poziţie. PCC a constatat că, în cadrul proiectului, este oferită întreaga gamă de clase de puritate, caracteristici şi funcţii ale AMCA, în funcţie de nevoile cumpărătorilor, iar acestea nu sunt tratate ca produse separate. ADCA, elementul chimic de bază al AMCA, apare în AMCA din fiecare clasă şi, în consecinţă, AMCA din fiecare clasă suferă reacţii chimice similare, având rezultate similare. Alegerea unei anumite clase de puritate depinde de tehnologia şi de deciziile comerciale ale clienţilor; afirmaţia potrivit căreia dezvoltarea anumitor produse necesită anumite clase de puritate nu este adevărată. De asemenea, nu este în mod necesar adevărat că, în ceea ce priveşte clasele de puritate superioare, acestea costă mai mult decât AMCA de puritate tehnică, întrucât preţurile sunt stabilite în funcţie de nevoile şi profilurile clienţilor.

(106)PCC a constatat că, în conformitate cu Liniile directoare din 2007, piaţa relevantă a produsului cuprinde produsul şi substituenţii săi, consideraţi astfel de către consumator sau de către producător, datorită flexibilităţii instalaţiilor de producţie (⁵⁴). Instalaţiile din cadrul proiectului oferă PCC o flexibilitate aproape nelimitată de a trece de la producţia unei clase de puritate la alta. Astfel cum a reamintit PCC, reclamantul a recunoscut, de asemenea, că atât fabricile sale, cât şi fabricile Akzo Nobel oferă flexibilitate deplină în ceea ce priveşte posibilitatea de a produce toate clasele de puritate AMCA (⁵⁵).

(107)PCC a constatat, de asemenea, că Liniile directoare din 2007 (⁵⁶) indică faptul că, în sensul punctului 68, vânzările şi consumul aparent se stabilesc la nivelul corespunzător clasificării Prodcom (⁵⁷). Codul clasificării Prodcom relevant vizează nu numai toate nivelurile de puritate ale AMCA, ci şi ceilalţi acizi pluri-cloroacetici, ceea ce determină caracterul său mult mai vast (⁵⁸).

(108)PCC a constatat în continuare că deciziile anterioare ale Comisiei defineau piaţa AMCA ca fiind o piaţă unică (⁵⁹).

(⁵⁹)Decizia C(2004) 4876 final a Comisiei din 19 ianuarie 2005 privind o procedură de aplicare a articolului 81 din Tratatul CE şi a articolului 53 din Acordul privind SEE în ceea ce priveşte Akzo Nobel NV şi alţii - Cazul COMP/E-1/.37.773 - AMCA), Rezumatul deciziei din 19 ianuarie 2005 (JO L 353, 13.12.2006, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2006/897/oj) (versiunea neconfidenţială a deciziei Comisiei în cazul COMP/E-1/.37.773 - AMCA https://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases/dec_docs/37773/37773_143_1.pdf) şi Decizia C(2004) 2026 final a Comisiei din 16 iunie 2004 în cazul SA.14224 (N 304/2003) - Ţările de Jos - Ajutorul acordat întreprinderii Akzo Nobel cu scopul de a reduce la minimum transportul de clor (JO C 81, 2.4.2005, p. 4).

(109)PCC susţine că piaţa geografică relevantă este piaţa AMCA ce acoperă cel puţin Spaţiul Economic European (denumit în continuare "SEE"), America de Nord şi America de Sud şi că, în conformitate cu punctul 70 din Liniile directoare din 2007, piaţa SEE nu este adecvată şi există statistici care pot fi obţinute uşor în ceea ce priveşte segmentarea corectă a pieţei (⁶⁰). PCC îşi exprimă acordul cu privire la identificarea de către Comisie a unei contradicţii în afirmaţia reclamantului potrivit căreia piaţa este SEE, în timp ce reclamantul însuşi a făcut trimitere la importurile din China în SEE, iar statisticile comerciale raportează exporturile europene către SUA (⁶¹).

(⁶⁰)Punctul 70 din aceste Linii directoare din 2007 precizează: "Sarcina de a dovedi că situaţiile la care se referă punctele 68 literele (a) şi (b) nu se aplică revine statelor membre. Pentru aplicarea literelor (a) şi (b), vânzările şi consumul aparent se stabilesc la nivelul corespunzător clasificării Prodcom utilizate în mod normal în SEE sau, în cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile sau utile, pe baza oricărei alte segmentări a pieţei, general acceptate, pentru care datele statistice pot fi obţinute uşor" (note de subsol omise).

(111)Regiunile Americii de Nord şi de Sud sunt caracterizate în mod tradiţional de un deficit profund în aprovizionarea cu AMCA, ceea ce îi determină pe clienţi să achiziţioneze AMCA de o calitate adecvată de la actorii care formează duopolul la nivel european, reclamantul şi Akzo Nobel. Reclamantul deţine o poziţie dominantă pe piaţa AMCA, indiferent de regiune, şi, în 2006, deţinea cote de 47 % în SEE, 40 % în America de Nord şi 55 % în America de Sud. În ceea ce priveşte Akzo Nobel, aceasta deţinea acţiuni de 39 %, de 23 % şi, respectiv, de 14 % pe aceste pieţe (⁶²). Prin urmare, structura de tip duopol a pieţei este caracteristică şi comună întregii pieţe geografice care acoperă SEE, America de Nord şi America de Sud (⁶³). Având în vedere că reclamantul însuşi deţine cote atât de mari pe pieţele Americii de Nord şi de Sud, PCC susţine că afirmaţiile reclamantului potrivit cărora aceste regiuni sunt separate de SEE şi nu pot fi deservite în mod viabil de producătorii europeni nu pot fi admise.

(112)PCC a indicat, de asemenea, că s-ar putea chiar susţine un argument potrivit căruia piaţa geografică relevantă este piaţa mondială, deoarece există o anumită ofertă de AMCA de puritate mai redusă către SEE, America de Nord şi America de Sud de către producătorii asiatici (China şi India sunt exportatori neţi de AMCA). Cu toate acestea, producătorii asiatici în cauză pun accentul în cea mai mare parte pe teritorii precum Turcia şi Australia. Ca atare, consideră că piaţa geografică corectă este reprezentată de SEE şi de America de Nord şi de Sud.

(114)PCC reaminteşte că piaţa relevantă este piaţa AMCA din toate clasele de puritate, acoperind cel puţin SEE şi America de Nord şi de Sud. PCC indică faptul că nu ar realiza o cotă de 25 % din vânzările pe piaţa respectivă după finalizarea proiectului şi că acest lucru reiese clar chiar şi din informaţiile furnizate de Comisie în decizia de iniţiere a procedurii, pe baza unor date independente (⁶⁴). În fapt, aceste informaţii arată, de asemenea, că PCC nu ar atinge o astfel de cotă din vânzări, chiar dacă piaţa geografică este limitată la SEE (⁶⁵). PCC susţine că propriile calcule (⁶⁶) ale reclamantului nu sunt corecte.

(⁶⁵)Din motive de acurateţe, PCC constată că, în decizia de iniţiere a procedurii, în contextul volumului vânzărilor după finalizarea investiţiei, Comisia indică doar date privind vânzările de AMCA din 2015 (în valoare de 242,9 kt - care ar exclude PCC chiar şi în condiţiile unui consum vizibil de AMCA de aproape 25 %), în timp ce investiţia a fost finalizată abia în 2016. Cu toate acestea, presupunând că nivelul consumului vizibil de AMCA în 2016 nu diferă în mod semnificativ de nivelul indicat de Comisie pentru 2015, PCC nu ar atinge, în niciun caz, nivelul consumului vizibil de 25 % după investiţie.

(116)În temeiul punctului 68 litera (b) din Liniile directoare din 2007, poate fi necesară o evaluare aprofundată a ajutorului în cazul în care capacitatea de producţie creată prin proiect reprezintă mai mult de 5 % din piaţă, măsurată utilizând datele referitoare la consumul aparent (producţie plus importuri minus exporturi) al produsului în cauză, cu excepţia cazului în care rata medie anuală de creştere a consumului aparent, în ultimii cinci ani, depăşeşte rata medie anuală de creştere a produsului intern brut (denumit în continuare "PIB") pentru SEE.

(117)PCC nu este de acord cu metodologia utilizată de Comisie în decizia de iniţiere a procedurii pentru a calcula ratele de creştere a pieţei, deoarece aceasta nu a respectat cerinţele prevăzute în Liniile directoare din 2007, iar datele utilizate nu sunt confirmate de alte date independente. În orice caz, PCC susţine că metodologia privind rata anuală compusă de creştere (denumită în continuare "CAGR") ignoră fluctuaţiile care au loc într-o anumită perioadă şi ia în considerare numai anii de referinţă. În acest caz, aplicarea respectivei metodologii, fără ipoteze suplimentare, poate conduce la concluzii incorecte cu privire la dinamica inerentă a pieţei. Anii 2011 şi 2012 - anii anteriori acordării măsurilor individuale de ajutor către PCC - nu au fost ani obişnuiţi într-un ciclu economic normal în curs de dezvoltare, ci au făcut parte dintr-o perioadă de tranziţie între criza financiară şi redresare. Ca atare, valoarea consumului aparent în anii de referinţă nu este o valoare de referinţă fiabilă pentru evaluarea pieţei AMCA. PCC consideră că, având în vedere că perioada de referinţă a fost denaturată de o criză economică fără precedent, este mai important să se prevadă creşterea dinamică a pieţei la sfârşitul acestei perioade.

4.1.3.2.Test comparativ

(119)PCC reaminteşte jurisprudenţa în cauza Smurfit Kappa (⁶⁷), potrivit căreia Comisia poate efectua un test comparativ în ceea ce priveşte ajutorul în cazul în care este neclar dacă efectele sale pozitive depăşesc efectele negative. În această privinţă, PCC subliniază că, în ceea ce priveşte Comisia, aceasta trebuie să desfăşoare procedura de examinare a măsurilor de ajutor contestate cu diligenţă şi imparţialitate, pentru a dispune, la momentul adoptării deciziei finale, de cele mai complete şi fiabile informaţii posibile în acest scop. Astfel, potrivit afirmaţiilor PCC, Comisia nu ar putea constata incompatibilitatea unui ajutor de stat numai pe baza unei prezumţii negative rezultate din lipsa de informaţii care să permită constatarea contrariului. Prin urmare, Comisia nu poate constata că piaţa AMCA era în declin sau în excedent de ofertă din cauza faptului că Polonia sau o altă parte nu a prezentat elemente de probă contrare. În scopul securităţii juridice, Comisia trebuie să fie în măsură să îşi motiveze constatările, iar nu să se bazeze doar pe prezumţii.

(120)PCC adaugă că, presupunând că nu pot fi prezentate probe plauzibile, concrete şi fiabile privind piaţa AMCA în perioada 2006-2011, este rezonabil şi justificat să se examineze şi datele ulterioare anului 2011 care ilustrează evoluţia reală a pieţei AMCA după această perioadă. În contextul efectuării testului comparativ, Comisia nu se limitează la examinarea perioadelor anterioare investiţiei şi poate utiliza informaţii ex post pentru a verifica impactul real al ajutorului de stat asupra pieţei relevante (⁶⁸).

(123)Înainte de a depune cererea de ajutor, PCC a calculat perspectivele de investiţii ale proiectului şi a concluzionat că, în absenţa măsurilor de ajutor, investiţia ar avea ca rezultat o valoare actualizată netă (denumită în continuare "VAN") negativă de -[1,3-1,5] milioane PLN şi o rată de rentabilitate financiară (denumită în continuare "RRF") de -[6,8-7,9] %. În contextul măsurilor de ajutor, proiectul ar obţine o VAN de aproximativ [62-72] de milioane PLN şi o RRF de [12,7-15] %. În cazul în care nu ar fi primit măsurile de ajutor, PCC ar fi limitat investiţia la construirea unei instalaţii simple de dizolvare, la un cost estimat de [48-58] de milioane PLN, cu o VAN de aproximativ [15-18] milioane PLN şi o RRF de [8,6-10,2] %. PCC ia act de faptul că valoarea reală a ajutorului de stat care rezultă din scutirea fiscală este condiţionată de profitabilitatea sa, demonstrând în continuare că nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea proiectului.

(125)La momentul acordării ajutorului către PCC, reclamantul şi Akzo Nobel formau un duopol pe piaţa AMCA şi se aflau în foarte mică măsură sub presiune concurenţială. Comisia a constatat că acestea funcţionaseră în cadrul unui cartel privind AMCA în perioada 1984-1999 (denumită în continuare "decizia referitoare la cartel") (⁶⁹). Prin facilitarea intrării pe piaţă a unui nou concurent, ajutorul ar produce, prin urmare, efecte pozitive pe piaţă. În plus, Akzo Nobel primise un ajutor de stat în valoare de aproximativ 64 de milioane EUR - cu mult mai mare decât suma acordată PCC - pentru relocarea instalaţiilor de producţie de clor şi AMCA în Ţările de Jos, aprobat de Comisie în 2004 (⁷⁰). PCC consideră că reclamantul a depus plângerea împotriva sa doar pentru a-i perturba operaţiunile şi pentru a elimina un nou participant pe piaţa AMCA.

(126)PCC constată în continuare că natura duopolistă a pieţei înseamnă că, în ceea ce priveşte consumatorii, aceştia sunt adesea legaţi de un anumit furnizor şi nu au alte opţiuni în cazul unei capacităţi de producţie insuficiente. Producţia de AMCA este complexă, iar unităţile de producţie sunt adesea supuse unor întreruperi inevitabile pentru întreţinere. Această situaţie duce la deficite regulate de aprovizionare, cu atât mai mult cu cât reclamantul şi Akzo Nobel dispun de instalaţii de depozitare limitată prin care pot prevedea astfel de întreruperi. Prezenţa PCC, prin intermediul proiectului, contribuie la atenuarea acestei probleme şi la stabilizarea pieţei. În fapt, PCC indică faptul că, întrucât proiectul a devenit operaţional, reclamantul însuşi a solicitat PCC să îi furnizeze AMCA în urma întreruperii activităţii instalaţiei reclamantului pentru întreţinere.

(128)În ceea ce priveşte problema supracapacităţii, PCC susţine că cererea de AMCA a crescut în mod constant, inclusiv în ceea ce priveşte producţia de betaine (agenţi de îngrijire personală şi de curăţare) şi CMC (utilizat ca agent de îngroşare pentru alimente, produse farmaceutice, îngrijire personală şi aplicaţii de fracturare); PCC indică, fără a identifica surse, că sectoarele respective au o CAGR de peste [3,3-4]-[5,8-7] %. În special, se preconizează că betainele (un grup de agenţi tensioactivi) vor înregistra o creştere a cererii, PCC observând o utilizare prognozată de [98-118] kt/an pe piaţa SUA. Presupunând un consum de AMCA în producţia de betaine de aproximativ [11,4-12,8] %, acest lucru ar sugera un consum de [11,5-12,7] kt/an de AMCA numai pentru acea parte specifică a pieţei agenţilor tensioactivi. Între timp, producţia de CMC este al doilea cel mai mare utilizator de AMCA şi se preconiza că va înregistra o creştere semnificativă până în 2023 (⁷¹). PCC a remarcat că exporturile de CMC din Uniune sunt în creştere (⁷²), ceea ce indică o cerere tot mai mare de AMCA originar din Uniune şi contravine afirmaţiilor reclamantului privind o piaţă AMCA în scădere sau stagnantă.

(129)PCC subliniază că tendinţa ascendentă constantă de pe piaţa AMCA face parte dintr-un model mai general pentru întregul sector al substanţelor chimice, care, în urma unei scăderi puternice în 2009, indică o creştere stabilă pe termen lung (⁷³). PCC subliniază, de asemenea, că piaţa SUA, o piaţă importantă a vânzărilor pentru producătorii de AMCA din Uniune (⁷⁴), se preconizează că va creşte constant.

(130)PCC susţine că, atunci când reclamantul sugerează că nivelurile ofertei de AMCA depăşesc cererea, acesta interpretează datele în mod eronat. Reclamantul susţine că 200 kt/an de AMCA au fost produse pe piaţa europeană în perioada 2010-2016, însă doar aproximativ 144-147 kt/an au fost consumate, ceea ce înseamnă că cele 42 kt/an produse de PCC în urma proiectului sunt inutile (a se vedea considerentele 26 şi 27 din decizia de iniţiere a procedurii). PCC susţine că metodologia simplistă de adăugare a capacităţilor nominale maxime ale instalaţiilor de producţie nu reflectă realitatea potrivit căreia unităţile de producţie fac obiectul unor întreruperi sistemice, regulate şi inevitabile ale producţiei ca parte normală a procesului lor de întreţinere: capacitatea reală de producţie este mai apropiată de 80-90 % din capacitatea nominală (⁷⁵). PCC sugerează că cererea agregată de pe piaţa AMCA pentru Europa şi SUA ar fi de aproximativ [255-305] kt/an, în timp ce oferta este de [215-258] kt/an - deficitul de [34-40] kt/an corespunde capacităţii reale de aprovizionare - spre deosebire de capacitatea nominală - a proiectului.

(131)PCC observă că propriile acţiuni ale reclamantului contrazic presupusa sa interpretare a pieţei. În rapoartele sale oficiale de marketing, reclamantul a prezentat în mod repetat AMCA drept o piaţă promiţătoare cu creştere dinamică şi a subliniat, de asemenea, incapacitatea sa de a satisface cererea clienţilor (raportul din 2013). În 2018, a anunţat totodată că îşi va extinde capacităţile de producţie şi de stocare (⁷⁶).

(132)În ceea ce priveşte perspectivele pieţei, PCC constată că Akzo Nobel şi reclamantul au anunţat investiţii în AMCA în ultimii ani (⁷⁷). PCC susţine că acest lucru dovedeşte că măsurile de ajutor nu au redus capacitatea de piaţă a operatorilor tradiţionali. În plus, în august 2020, Nouryon (anterior Akzo Nobel) a anunţat că îşi va extinde capacitatea de producţie de AMCA în Ţările de Jos, remarcând, în special, că AMCA deserveşte sectoare cu creştere ridicată, inclusiv produse fitosanitare în America, precum şi produse farmaceutice în India şi pe alte pieţe emergente. PCC susţine că investiţia respectivă a fost determinată de aceeaşi cerere aparent dinamică de pe piaţă care a stat la baza proiectului. PCC constată, de asemenea, că anunţul Nouryon confirmă opinia PCC potrivit căreia piaţa AMCA constă cel puţin în SEE şi SUA, chiar dacă nu este o piaţă globală.

(133)PCC subliniază că a analizat datele relevante disponibile la momentul la care a luat decizia de a investi în proiect. Potrivit raportului privind AMCA în perioada 2008-2018 întocmit de Tecnon Orbichem (denumit în continuare "raportul Tecnon Orbichem"), CAGR pentru consumul de AMCA pentru perioada 2005-2015 a fost estimată la [2-2,4] % pentru Europa şi America, cu o posibilă CAGR de [2,5-3] % - [3-3,6] % la nivel mondial. Într-un raport întocmit în 2010, Kline & Company prevedea creşteri semnificative ale producţiei europene anuale de CMC ([3-3,6] %) şi de TGA ([2,5-3] %) - principalele aplicaţii pentru AMCA. Între timp, potrivit unui raport din 2011 al SRI Consulting (denumit în continuare "Raportul SRI din 2011") (⁷⁸), în America de Nord, piaţa agenţilor tensioactivi a avut cel mai mare impact asupra consumului de AMCA şi a existat o creştere a cererii de CMC în industria petrochimică şi o situaţie foarte bună în industria clorurii de polivinil (denumită în continuare "PVC"), unde se utilizează TGA. Acesta a indicat o creştere constantă a consumului de acid în SUA în perioada 2004-2008, perturbată doar de criza economică mondială din 2009. Tecnon Orbichem a raportat constatări similare pentru piaţa europeană, cu o creştere a consumului de AMCA pentru agenţii tensioactivi ([2,5-3] % - [3-3,6] % pe an), CMC ([1,9-2,3] % pe an) şi TGA ([0,9-1,1]-[1,9-2,3] % pe an). Datele privind piaţa furnizate de SRI au arătat, de asemenea, o creştere puternică a cererii de AMCA în Europa Centrală şi de Est (CAGR de [8,2-9,5] % în perioada 2002-2010).

(134)PCC subliniază că motivul principal al proiectului a fost extinderea lanţului valoric existent al clorului în cadrul grupului PCC la substanţe cu o perspectivă de piaţă promiţătoare. S-a considerat că AMCA se încadrează în această strategie, întrucât clorul este principala materie primă pentru producţia sa, iar piaţa AMCA a fost considerată a avea o volatilitate limitată din cauza marii sale diversităţi pe pieţele finale, cele cheie fiind orientate spre creştere la nivel mondial. În consecinţă, având în vedere structura de tip duopol a pieţei AMCA, capacităţile bine utilizate ale membrilor duopolului pe pieţele din UE şi SUA, o cerere în continuă creştere de AMCA, în mare măsură imună la fluctuaţiile economiei pe termen scurt şi mediu, precum şi o aprovizionare internă adecvată cu clor în cadrul grupului PCC, proiectul a fost considerat o investiţie legitimă şi rezonabilă.

(135)PCC reaminteşte că investiţia este situată într-o zonă eligibilă pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, care, pentru perioada 2007-2013, a avut un PIB pe cap de locuitor de doar 47,52 % din media UE-25. Zona respectivă a rămas o zonă "a" pentru perioada 2014-2021, cu un PIB pe cap de locuitor de 65,33 % din media UE-25. În plus, zona specifică în care este situat proiectul este chiar mai dezavantajată decât zona în ansamblu şi, în perioada anterioară investiţiei, a înregistrat o rată a şomajului de 21,6 %, din care 46 % erau şomeri de lungă durată.

(138)PCC indică faptul că proiectul a stimulat investiţiile în garanţii reale în regiune efectuate de către alte firme, legate de mecanismul AMCA, implicând în special societăţi din cadrul grupului PCC, dar şi alte societăţi externe (de exemplu, furnizori externi de logistică). În plus, principalele obiective de inovare ale proiectului au reprezentat un punct de plecare pentru continuarea activităţilor de cercetare şi dezvoltare ("C&D") în cadrul PCC şi de către PCC în colaborare cu o reţea de instituţii ştiinţifice şi de firme specializate în C&D, de exemplu, [...], creând un efect de propagare a cunoştinţelor. Proiectul a oferit, de asemenea, o rampă de lansare pentru proiectele ulterioare în domeniul C&D, selectate pentru sprijin financiar separat din partea UE.

4.2.Observaţiile altor părţi terţe (⁷⁹)

(142)PCC SE, societatea holding a grupului PCC, a constatat că PCC a fost [...] de la finalizarea fabricii (intensificarea şi vânzările comerciale ale AMCA au început la sfârşitul anului 2016). Clorul utilizat de PCC în procesul său de producţie este furnizat de PCC Rokita, care se află în aceeaşi locaţie, şi, la rândul său, furnizează [...] volumul necesar de AMCA pentru a produce agenţi tensioactivi. PCC cooperează îndeaproape cu filialele de logistică PCC Autochem Sp. z o. o. şi PCC Intermodal SA.

(143)PCC SE ia act de faptul că PCC este una dintre cele trei societăţi din întreaga lume care deţin propria tehnologie pentru a produce AMCA de înaltă calitate, iar instalaţia de producţie inovatoare este singura de acest tip din Europa de Est. PCC primeşte un feedback excelent din partea clienţilor şi a câştigat premii pentru durabilitate (la fel ca şi PCC Exol). PCC SE descrie influenţa pozitivă a PCC Rokita în regiune şi ia act de faptul că proiectul reprezintă o continuare, o consolidare şi o intensificare a succesului [...]. PCC SE solicită Comisiei să ia în considerare sinergiile, eficienţa şi impactul pozitiv al investiţiilor PCC în Silezia Inferioară, care nu ar fi avut loc fără ajutorul în cauză.

(144)De asemenea, PCC SE şi-a prezentat din nou observaţiile din 14 martie 2019, furnizate în contextul examinării preliminare de către Comisie a măsurilor de ajutor, menţionând că acestea îşi menţin caracterul relevant. În cadrul acestor observaţii, a remarcat, în special, caracterul de duopol al pieţei AMCA, beneficiile aduse de PCC şi preocuparea sa cu privire la faptul că reclamantul a depus o plângere lipsită de bună credinţă la Comisie în încercarea de a instrumentaliza normele privind ajutoarele de stat pentru a exercita presiuni asupra unui nou concurent.

(145)PCC Autochem Sp. z o. o., specializată în transportul rutier şi intermodal de substanţe chimice lichide, a subliniat beneficiile rezultate în urma cooperării cu PCC, printre care îmbunătăţirea siguranţei lucrătorilor (de exemplu, prin consolidarea formării personalului în ceea ce priveşte pregătirea pentru transportul produselor PCC), creşterea competitivităţii (de exemplu, printr-un nivel sporit de vizibilitate şi credibilitate a mărcii PCC Autochem), stabilitatea puterii de piaţă şi dezvoltarea experienţei.

(147)Douăzeci şi şase de angajaţi ai PCC au prezentat mărturii, subliniind importanţa proiectului pentru regiune. Aceştia au subliniat că PCC oferă locuri de muncă stabile şi ofertante într-o zonă afectată de lipsa locurilor de muncă. Aceasta implică o varietate de tineri cu înaltă calificare şi le permite să beneficieze de oportunităţi de formare şi să îşi dezvolte cariera, oferind în acelaşi timp siguranţă familiilor din zonă. Proiectul face parte integrantă din structura economică şi socială a regiunii şi, în cazul retragerii măsurilor de ajutor, consecinţele pentru zonă ar putea fi grave.

(148)Consiliul de administraţie al sindicatului din Silezia Inferioară, filiala "Solidarność" a NSZZ, a constatat că PCC a realizat proiectul conform cerinţelor, implicând un volum mare de resurse financiare. Acest lucru nu ar fi fost posibil în absenţa măsurilor de ajutor. PCC şi proiectul au un caracter important pentru comunitatea locală, conducând la creşterea ocupării directe şi indirecte a forţei de muncă şi la creşterea veniturilor fiscale locale care pot fi utilizate pentru dezvoltarea regiunii. Pierderea ajutorului de stat ar avea consecinţe dezastruoase pentru PCC, grupul PCC, angajaţii PCC şi familiile acestora.

(154)Rinnen Polska Sp. z o. o. Potrivit Spedycja Międzynarodowa, o societate de transport, comenzile de transport care i-au fost atribuite de PCC conduc la optimizarea operaţiunilor, ceea ce se traduce direct prin creşterea profitabilităţii şi prin reducerea consumului de combustibil şi a emisiilor. Aceasta estimează că activitatea sa cu PCC a dus la o creştere a ocupării forţei de muncă cu 3,5 posturi noi, precum şi la oferirea de beneficii indirecte unui număr mare de sectoare ale industriei autovehiculelor, cum ar fi furnizorii de piese de schimb.

(155)VTU Engineering GmbH, parte din grupul VTU care proiectează instalaţii pentru industria prelucrătoare, a constatat că a stabilit o relaţie de cooperare pe termen lung cu PCC încă de la înfiinţarea sa, ceea ce a permis dezvoltarea reciprocă în domeniul ştiinţei şi cercetării. Echipa VTU care gestionează proiectele PCC îşi desfăşoară activitatea în principal în Austria şi Italia, ceea ce generează un impact pozitiv în celelalte domenii ale activităţii sale. Proiectul sporeşte inovarea şi are ca rezultat un transfer de cunoştinţe către Brzeg Dolny.

(157)Operatorul de containere Bulk Tainer Logistics Limited constată că, de la începutul colaborării sale cu PCC în 2016, a dobândit o mai mare stabilitate în regiune, datorită transportului său regulat de AMCA către şi dinspre Polonia, ceea ce permite sporirea semnificativă a competitivităţii măsurilor sale şi o creştere a numărului de subcontractanţi locali. Marca sa se bucură de un grad sporit de recunoaştere şi credibilitate pe piaţa locală. Colaborarea cu PCC i-a permis creşterea numărului de locuri de muncă, îmbunătăţirea experienţei şi dezvoltarea tehnologiilor sale de transport.

(158)Administraţia locală a districtului Wołowski a constatat că înfiinţarea ZES Wałbrzych a condus la un aflux de investiţii valoroase, care au avut un impact major asupra dezvoltării districtului la nivel economic şi social. Aceasta este mulţumită de faptul că toate beneficiile preconizate ale proiectului au fost realizate, în special scăderea şomajului, prin crearea a 170 de locuri de muncă, dintre care 120 sunt ocupate de rezidenţi din Wołowskie. Investiţia este, de asemenea, un stimulent pentru promovarea spiritului antreprenorial în regiune şi are un impact direct asupra dezvoltării de tehnologii inovatoare în domeniul ingineriei chimice.

(160)Mareşalul voievodatului din Silezia Inferioară subliniază că proiectul este amplasat într-o zonă de privaţiuni susţinute şi că orice investiţie în regiune contribuie în mod vizibil la îmbunătăţirea condiţiilor sale. Sectorul substanţelor chimice a fost identificat în regiune ca fiind o industrie-cheie, cu potenţial de punere în aplicare şi inovare semnificativă, precum şi de îmbunătăţire a legăturilor dintre sectorul privat şi comunitatea de cercetare. Proiectul se aliniază la strategia regională şi naţională şi la politicile Uniunii, oferă locuri de muncă atractive şi conduce la transferul de cunoştinţe către Polonia.

(161)Autoritatea municipală din Miękinia, municipalitatea învecinată cu locaţia proiectului, confirmă impactul pozitiv pe care l-a avut asupra dezvoltării socioeconomice a regiunii, prin crearea a peste 150 de noi locuri de muncă, ceea ce a condus totodată la creşterea diversităţii şi a ofertei de lucrători, precum şi la generarea de locuri de muncă indirecte suplimentare. Prezenţa unei întreprinderi de mare amploare într-un domeniu cu un nivel tehnologic ridicat oferă oportunităţi uriaşe de dezvoltare pentru piaţa locală a forţei de muncă şi încurajează investiţiile în Miękinia. Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă sporeşte calitatea vieţii în comunitate şi contribuie la construirea unui sentiment de identitate socială.

(164)Camera industriei chimice din Polonia a subliniat importanţa proiectului pentru Polonia, Europa şi industria chimică, deoarece fabrică produse de calitate excelentă într-o instalaţie inovatoare, care prezintă interes pentru beneficiarii AMCA la nivel mondial. Aceasta introduce un nou actor pe piaţa AMCA şi creează locuri de muncă noi şi durabile în regiune (şi în Germania). Realizarea investiţiei în Polonia previne un transfer de investiţii în afara Europei, către China sau India. Proiectul elimină transportul clorului (⁸⁰), îmbunătăţind astfel protecţia mediului. Este clar pentru industria chimică că, întrucât proiectul a fost riscant, dificil de pus în aplicare şi foarte inovator, acesta nu ar putea fi pus în aplicare pe deplin fără ajutor public. De la intrarea PCC pe piaţa AMCA, situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ, atât în ceea ce priveşte disponibilitatea şi securitatea aprovizionării, cât şi calitatea serviciilor. Retragerea ajutorului reprezintă o ameninţare gravă la adresa proiectului şi a PCC.

(166)Un cetăţean, care susţine că este expert în tehnologia produselor de protecţie a plantelor, subliniază caracterul inovator al activităţii PCC şi constată că proiectul i-a permis să extindă un pachet de produse chimice moderne care vor avea un impact semnificativ asupra competitivităţii economiei europene. Potrivit acestuia, "Regulamentul REACH" (⁸¹) a crescut costurile pentru întreprinderi, determinând caracterul necesar al ajutoarelor de stat pentru ca întreprinderi precum PCC să dezvolte noi produse. [...]. [...] existente în Polonia ar fi obligate să o transporte pe distanţe lungi, determinând creşterea costurilor, a riscurilor de mediu şi a emisiilor. Acest fapt ar putea duce, de asemenea, la perturbări semnificative ale dezvoltării industriale inegale a Uniunii.

(⁸¹)Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2006/1907/oj).

5.OBSERVAŢIILE TRANSMISE DE POLONIA

5.1.Implicaţiile confirmării cofinanţării FEDR pentru un proiect major

(170)Înainte de a aborda problemele ridicate în decizia de iniţiere a procedurii, Polonia şi-a exprimat poziţia potrivit căreia analiza efectuată de Comisie înainte de emiterea deciziei privind proiectul major ar fi trebuit să diminueze deja majoritatea preocupărilor sale în legătură cu proiectul. Potrivit Poloniei, Comisia nu poate ignora propria sa evaluare în cadrul deciziei privind proiectul major. În cadrul acestei evaluări, Comisia a examinat natura şi structura pieţei în cauză. În plus, în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, această evaluare trebuia să confirme coerenţa proiectului cu politica de coeziune şi cu alte politici, inclusiv cu politica în domeniul concurenţei (⁸²). Deşi Polonia admite că procedura în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 nu este aceeaşi cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, aceasta consideră totuşi că este rezonabilă presupunerea potrivit căreia concluziile Comisiei la care s-a ajuns în decizia privind proiectul major ar trebui să se aplice şi în raport cu alte proceduri, printre care verificări ale conformităţii cu normele privind ajutoarele de stat.

(171)Polonia observă, de asemenea, că schema modificată de grant a făcut obiectul unui audit, care a vizat conformitatea acesteia cu politica privind ajutoarele de stat. La 4 aprilie 2017, Comisia (⁸³) a informat autorităţile poloneze cu privire la rezultatele auditului şi nu a ridicat obiecţii în ceea ce priveşte regularitatea ajutorului acordat în cadrul acestei scheme (⁸⁴).

(172)În aceste condiţii, Polonia consideră că o decizie negativă privind grantul ar contraveni principiilor protecţiei încrederii legitime şi securităţii juridice, atât în ceea ce priveşte Polonia, cât şi PCC. Evaluarea de către Comisie a pieţei relevante şi a situaţiei concurenţiale aprobate de Comisie în cadrul procedurii care a condus la decizia privind proiectul major ar trebui, de asemenea, să aibă caracter obligatoriu pentru aceasta în contextul evaluării scutirii fiscale.

5.2.1.Schema modificată de grant

(174)Polonia nu este de acord cu concluzia preliminară a Comisiei potrivit căreia schema modificată de grant a fost aplicată în mod ilegal începând cu 2 martie 2010, când a fost adoptat Regulamentul de modificare a POEI, deoarece contestă faptul că ar fi trebuit să furnizeze o fişă de informaţii actualizată cu privire la schema respectivă, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Aceasta arată că singura modificare introdusă de Regulamentul de modificare a POEI, relevantă pentru Regulamentul (CE) 800/2008, a fost creşterea intensităţii maxime permise a ajutorului de la 25 % la 30 % şi că aceasta nu a depăşit valoarea maximă stabilită în harta poloneză a ajutoarelor regionale pentru perioada 2007-2013.

(175)Polonia constată că, în decizia de iniţiere a procedurii, Comisia sugerează că modificarea schemei de grant ar trebui analizată în mod similar unei modificări a ajutorului existent în sensul Regulamentului (CE) nr. 659/1999. Articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (⁸⁵) prevede că o modificare a unui ajutor existent înseamnă o schimbare, alta decât modificările de natură pur formală sau administrativă care nu pot afecta evaluarea compatibilităţii măsurii de ajutor.

(176)Cu toate acestea, Polonia reaminteşte că schemele de ajutor care fac obiectul unei exceptări pe categorii nu sunt "ajutoare existente" în sensul Regulamentului (CE) nr. 659/1999 şi nu sunt evaluate ex ante din punctul de vedere al compatibilităţii. Ca atare, necesitatea şi obiectivul furnizării fişei de informaţii ar trebui luate în considerare numai în ceea ce priveşte conformitatea cu Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Aceasta diferă de o modificare a unui ajutor existent, în cazul în care compatibilitatea a fost evaluată anterior, astfel încât orice modificare ar trebui să fie confirmată ca îndeplinind criteriile de compatibilitate.

(177)Potrivit autorităţilor poloneze, instanţele Uniunii nu au decis cu privire la chestiunea aplicării articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Cu toate acestea, avocatul general Wahl a arătat că scopul său era de a permite Comisiei să efectueze un control eficient şi rapid al respectării condiţiilor de exceptare de către statul membru în cauză (⁸⁶). Polonia subliniază că schema modificată de grant a îndeplinit condiţiile de exceptare, deoarece creşterea intensităţii ajutorului nu a depăşit nivelul maxim permis. În plus, informaţiile publicate anterior cu privire la schema de grant în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi-au menţinut valabilitatea. În orice caz, Polonia constată că schema modificată de grant a fost monitorizată de Comisie şi nu au fost exprimate preocupări cu privire la conformitatea acesteia cu Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 33).

5.2.2.Grantul

(178)Având în vedere poziţia sa prezentată în considerentele 174-177, Polonia nu consideră că grantul este ilegal ca urmare a faptului că a fost acordat în cadrul unei scheme ilegale. Polonia susţine, de asemenea, că documentul de acordare a ajutorului cuprindea referinţele obligatorii prevăzute la articolul 3 alineatul (2), întrucât considerentul 7 din preambulul acordului de grant face trimitere la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 şi la referinţa de publicare a acestuia. Acordul de grant face totodată trimitere la Regulamentul POEI, care conţine o trimitere explicită la Regulamentul (CE) nr. 800/2008, în special la capitolul I şi la articolul 13. În plus, Polonia arată că acordul de grant conţine o copie a cererii de grant, care conţine de asemenea o trimitere la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 şi la articolul 13.

(179)În ceea ce priveşte prezentarea fişei de informaţii referitoare la ajutorul individual pentru un proiect mare de investiţii, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, Polonia constată că aceasta a fost transmisă Comisiei la 21 iunie 2012. Polonia sugerează că orice deficienţă legată de transmiterea cu întârziere a informaţiilor ar trebui remediată de la data primirii informaţiilor de către Comisie. Niciun ajutor nu a fost pus la dispoziţia PCC înainte de transmiterea informaţiilor, în special deoarece dreptul său final de a primi ajutorul a fost condiţionat de aprobarea de către Comisie a cofinanţării FEDR.

5.2.3.1.Diferenţa în ceea ce priveşte costurile eligibile

(182)În al doilea rând, Polonia a reiterat afirmaţia PCC (considerentele 86 şi 87) potrivit căreia cererea de grant a fost depusă pe baza previziunilor disponibile la acea dată. Estimarea iniţială de aproximativ 223 de milioane PLN (54 de milioane EUR) (valoare actualizată) a fost revizuită în anii care au urmat verificării aspectelor tehnologice şi financiare ale proiectului de către Grupul Siemens. Analiza lor (⁸⁷), a cărei copie a fost furnizată de Polonia, a condus la creşterea costurilor proiectului la aproximativ 300 de milioane PLN (72 de milioane EUR) (valoare nominală), ceea ce ar fi determinat un randament al investiţiei mai mic decât cel necesar. Întrucât procedurile de plată a fondurilor POEI au făcut imposibilă majorarea cuantumului finanţării prin granturi pentru proiect (⁸⁸), nu a fost necesară actualizarea costurilor eligibile declarate în contextul grantului. În schimb, cuantumul actualizat al costurilor eligibile a fost declarat în cererea de scutire fiscală.

(⁸⁷)Raportul final al Siemens a indicat că respectivele costuri ale proiectului ar putea ajunge (cu o probabilitate de 80 %) la aproximativ 70 340 000 EUR (77 290 000 EUR, inclusiv un provizion pentru cheltuieli neprevăzute, "pe baza unei cuantile de 80 % a distribuţiei de probabilitate a costurilor totale ale investiţiei"). Raportul final a fost transmis PCC în mai 2013, dar Polonia a indicat că Siemens şi-a comunicat constatările către PCC în 2012, în timp ce raportul era în curs de elaborare.

(⁸⁸)Polonia constată că, în conformitate cu secţiunea 4 alineatul (3) din acordul de grant, orice cheltuieli care depăşesc valoarea totală a costurilor eligibile [şi anume, peste 223 de milioane PLN (54 de milioane EUR) (în valoare actualizată)], inclusiv cele care rezultă din creşterea costurilor proiectului după încheierea acordului, constituie cheltuieli neeligibile care majorează contribuţia proprie a beneficiarului. Prin urmare, acordul a permis o creştere a costurilor de implementare a proiectului, dar nu şi a valorii ajutorului. Valoarea grantului menţionată în acordul de grant este suma maximă, astfel cum reiese din secţiunea 5 alineatul (1) din acord, dar, în cazul în care costurile eligibile ale proiectului ar fi fost mai mici decât cele estimate iniţial, valoarea grantului ar fi redusă în consecinţă.

(183)În plus, Polonia afirmă că evoluţia în timp a estimărilor costurilor de investiţie constituie o practică comercială în sectorul industrial. Potrivit recomandării (⁸⁹) Asociaţiei pentru promovarea ingineriei costurilor (denumită în continuare "AACE International"), procesul de estimare a costurilor de investiţie distinge cel puţin cinci niveluri de precizie a estimării, de la clasa a cincea (cel mai scăzut nivel de precizie, la începutul planificării investiţiilor), la clasa întâi (cel mai înalt nivel de precizie, la sfârşitul planificării investiţiilor). Polonia constată că verificarea tehnologică şi financiară a proiectului efectuată de Siemens a implicat trecerea de la clasa a patra (studii sau studii de fezabilitate) la clasa a treia (buget, autorizare sau control). Creşterea între clasa a patra şi a treia a fost pe deplin conformă cu standardele pieţei.

(⁸⁹)A se vedea practica recomandată internaţională AACE nr. 18R-97, "Cost estimate classification system - as applied in engineering, procurement, and construction for the process industries" (Sistemul de clasificare a estimării costurilor - astfel cum este aplicat în inginerie, achiziţii publice şi construcţii pentru industriile prelucrătoare), cadrul TCM: 7.3 - Estimarea costurilor şi întocmirea bugetului pentru 2005; 18R-97: Sistemul de clasificare a estimării costurilor - astfel cum este aplicat în inginerie, achiziţii publice şi construcţii pentru industriile de proces (costengineering.eu) (accesat ultima dată la 29 iulie 2024).

(184)Polonia subliniază că dobândirea dreptului la grant de către PCC nu înseamnă că şi-a asumat o obligaţie clară de a pune în aplicare proiectul, ceea ce l-ar face ireversibil; în cazul în care ar fi refuzat să demareze lucrările, singura consecinţă ar fi fost refuzul asistenţei. Prin urmare, aceasta avea dreptul să solicite ajutor suplimentar, având în vedere estimările de majorare a costurilor. Faptul că numai grantul ar fi fost insuficient pentru ca PCC să demareze lucrările la proiect reiese în mod clar din documentele pe care le-a depus împreună cu cererea sa de scutire fiscală.

5.2.3.2.Efectul stimulativ

5.2.3.3.Valoarea maximă a ajutorului şi cumulul

(188)Polonia explică faptul că autorizaţia ZES nu este un act de sine stătător şi că domeniul de aplicare al ajutorului şi condiţiile care reglementează utilizarea acestuia sunt prevăzute în Legea privind ZES şi în Regulamentul privind ZES. Regulamentul privind ZES a stabilit intensităţile maxime ale ajutorului (⁹⁰), valoarea maximă permisă a ajutorului pentru proiecte mari de investiţii (⁹¹) şi cerinţa ca scutirea fiscală, coroborată cu orice alt ajutor, să nu depăşească nivelurile maxime de sprijin permise în cadrul ajutoarelor regionale (⁹²). Acesta prevedea, de asemenea, restricţii privind cumulul ajutoarelor.

(4)Un proiect mare de investiţii ar trebui înţeles ca o investiţie nouă realizată pe o perioadă de 3 ani de unul sau mai mulţi antreprenori, în cazul căreia activele fixe sunt legate între ele într-un mod indivizibil din punct de vedere economic, iar costurile eligibile pentru ajutor depăşesc echivalentul a 50 de milioane EUR şi au fost calculate la cursul de schimb anunţat de Banca Naţională a Poloniei pe baza preţurilor şi a cursurilor de schimb valabile la data acordării autorizaţiei."

(189)Polonia explică în continuare că raportul de negociere face, de asemenea, parte integrantă din documentul de acordare a ajutorului. Acest raport identifică valoarea maximă a ajutorului permis pentru proiect, indicând valoarea maximă a costurilor proiectului şi făcând trimitere la Regulamentul privind harta ajutoarelor regionale. Valoarea ajutorului disponibil se determină prin înmulţirea nivelului maxim al intensităţii ajutorului şi a valorii costurilor eligibile, care vor fi comparate cu ajutorul de stat deja obţinut (grantul), utilizând cifre actualizate. Suma disponibilă este limita superioară a sumei tuturor beneficiilor obţinute sub formă de ajutor regional pentru proiect; în cazul în care se obţin alte forme de asistenţă pentru o investiţie pusă în aplicare în ZES, ar trebui respectate normele privind cumularea ajutoarelor din surse diferite.

(190)În plus, Polonia constată că, atunci când a depus cererea de scutire fiscală, PCC a acceptat condiţiile negocierilor şi specificaţiile termenilor esenţiali ai negocierilor. Aceste specificaţii menţionează temeiurile juridice care se aplică negocierilor, printre care Legea privind ZES, Legea privind ajutoarele de stat, Regulamentul privind ZES, Liniile directoare din 2007 şi Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Invitaţia de participare la licitaţie, publicată înainte de depunerea cererii, a prevăzut faptul că orice autorizaţie acordată va intra sub incidenţa Legii privind ZES şi a Regulamentului privind ZES.

(191)Autorizaţia ZES menţionează valoarea minimă şi maximă a costurilor eligibile, exprimate în valori nominale, şi anume 200 de milioane PLN (aproximativ 48 de milioane EUR) şi, respectiv, 300 de milioane PLN (aproximativ 72 de milioane EUR). În conformitate cu Legea privind ZES (⁹³), o autorizaţie trebuie să definească gama de cheltuieli eligibile, în timp ce ajutorul este limitat prin specificarea valorii maxime a costurilor eligibile (pentru a oferi protecţie împotriva fluctuaţiilor de preţ, a cursurilor de schimb sau a altor factori care pot contribui la creşterea sau scăderea valorii totale). Valoarea maximă a costurilor eligibile, în valoare actualizată, a fost de 271 513 408 PLN (65 143 935 EUR) (⁹⁴). Luând în considerare acest aspect, împreună cu grantul, ar putea fi stabilită limita superioară a ajutorului de stat care ar putea fi obţinut în temeiul autorizaţiei ZES. Această sumă nu depăşeşte niciodată intensităţile admisibile ale ajutorului.

5.2.3.4.Informaţii şi trimiteri explicite

(194)Deşi Polonia recunoaşte că a prezentat o fişă de informaţii privind scutirea fiscală foarte târziu (la 16 iulie 2015), aceasta consideră că respectiva comunicare a remediat totuşi eventualele nereguli, astfel încât scutirea fiscală să fie în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Polonia constată, ca o consideraţie suplimentară, că decizia de a acorda PCC scutirea fiscală a fost publicată pe site-ul web al administratorului ZES imediat după eliberarea autorizaţiei ZES.

5.3.1.Schema modificată de grant

(198)Polonia constată că ajutorul a fost acordat proiectelor care au primit cel mai mare punctaj conform unor criterii predefinite, normele în materie de concurenţă fiind publicate împreună cu anunţurile pentru cererile de propuneri. Cererile au fost mai întâi verificate din punctul de vedere al conformităţii cu criteriile formale, apoi au fost supuse unei evaluări de fond. Solicitanţii au fost informaţi dacă proiectele lor îndeplineau criteriile formale, iar cele care le îndeplineau au făcut obiectul unei evaluări de fond. Cele care au obţinut un rezultat pozitiv şi un punctaj suficient de mare au fost selectate pentru finanţare. Solicitanţii au primit instrucţiuni scrise. Polonia a furnizat o copie a normelor privind concurenţa, indicând care sunt părţile în care este descrisă această procedură. Polonia susţine că, spre deosebire de alte versiuni lingvistice ale Liniilor directoare din 2007 (⁹⁶), versiunea în limba polonă nu impune furnizarea înainte de începerea lucrărilor a unei confirmări scrise a faptului că un proiect îndeplineşte, în principiu, criteriile de eligibilitate.

(200)Polonia susţine că legislaţia poloneză adoptă o abordare orizontală şi că toate schemele de ajutor sunt reglementate de un set uniform de norme, prevăzute în Legea privind ajutoarele de stat şi în normele de punere în aplicare a acesteia. Legea privind ajutoarele de stat impune solicitanţilor de ajutor să furnizeze, în cererile lor de ajutor, informaţii privind ajutoarele de stat primite. Polonia susţine că secţiunea 6 din Legea privind ajutoarele de stat indică faptul că informaţiile prezentate de solicitanţi sunt verificate ulterior de autorităţile care acordă ajutorul în raport cu datele din Sistemul de planificare, înregistrare şi monitorizare a ajutoarelor de stat. Măsura în care ajutorul poate fi cumulat este definită individual în cadrul fiecărei scheme de ajutor. Polonia ia act de faptul că acordul de grant face trimitere la Regulamentul POEI, inclusiv la secţiunea 12 privind cumularea ajutoarelor din diferite surse.

5.3.2.1.Efectul stimulativ

5.3.2.2.Intensitatea ajutorului

(205)În ceea ce priveşte scutirea fiscală, Polonia a constatat că Regulamentul privind ZES prevede că ajutorul este limitat la valoarea maximă permisă în temeiul hărţii ajutoarelor regionale (⁹⁷), că dreptul la ajutor se aplică numai până la atingerea valorilor maxime (⁹⁸) şi că ajutoarele care depăşesc pragul de 75 % trebuie notificate Comisiei (⁹⁹). Restricţii similare există şi în Legea privind impozitul pe profit (¹⁰⁰). Polonia constată, de asemenea, că PCC a declarat că a primit grantul atunci când a depus cererea de scutire fiscală, ceea ce înseamnă că acest aspect va fi avut în vedere la calcularea valorii maxime permise a ajutorului.

(206)Prin urmare, Polonia consideră că valoarea maximă a ajutorului care a fost acordat PCC prin intermediul măsurilor de ajutor a fost de 23 086 560 EUR (95 797 682 PLN (¹⁰¹)) în valoare actualizată, încadrându-se în limitele permise ale intensităţii ajutorului.

5.3.2.3.Controlul cumulului

(207)Potrivit explicaţiilor furnizate de Polonia, cumulul ajutorului sub forma unei scutiri fiscale cu alte forme de ajutor este monitorizat şi controlat de autorităţile fiscale competente. Începând din 2015, declaraţiile anuale de impunere se depun în format electronic (¹⁰²). Beneficiarii unei scutiri fiscale acordate pentru activităţile economice desfăşurate într-o ZES trebuie să includă o anexă CIT/8S la declaraţia lor de impunere. Anexa CIT/8S conţine informaţii specifice privind scutirea fiscală a ZES, cum ar fi costurile eligibile suportate pentru investiţia relevantă, valoarea ajutorului deja utilizat în cadrul scutirii fiscale şi valoarea oricărui alt ajutor primit pentru investiţie. Accesul la aceste informaţii în format electronic înseamnă că autorităţile fiscale pot stabili cu uşurinţă cuantumul ajutorului de stat la care are dreptul un contribuabil, având în vedere costurile eligibile suportate efectiv şi cuantumul ajutorului deja primit. Contribuabilii au obligaţia de a ţine evidenţe pe durata termenului de prescripţie a recuperării ajutoarelor de stat. Autorităţile administraţiei fiscale naţionale verifică periodic dacă informaţiile prezentate într-o selecţie de anexe CIT/8S sunt corecte, pentru a asigura conformitatea cu Legea privind impozitul pe profit. Se pot aplica sancţiuni în caz de nerespectare. Prin urmare, Polonia susţine că autorităţile fiscale şi de control fiscal dispun de mijloacele necesare pentru a verifica în mod eficient dacă ajutorul nu este solicitat în plus faţă de dreptul la ajutor şi pentru a efectua periodic controale în acest sens.

5.3.2.4.Evaluarea aprofundată

(209)În al doilea rând, în orice caz, analizând dacă punctul 68 litera (a) sau (b) se aplică măsurilor de ajutor, Polonia a împărtăşit opiniile PCC (considerentele 105-112) şi a concluzionat că piaţa produsului este piaţa globală a AMCA, indiferent de gradul de puritate, iar piaţa geografică este cel puţin SEE şi America de Nord şi de Sud (¹⁰³). Polonia a împărtăşit, de asemenea, concluzia PCC (considerentele 113-118) potrivit căreia punctul 68 literele (a) şi (b) nu sunt aplicabile măsurilor de ajutor.

5.3.2.5.Test comparativ

(211)Polonia subliniază că proiectul a creat 160 de locuri de muncă directe, inclusiv locuri de muncă pentru profesionişti cu înaltă calificare, precum şi locuri de muncă indirecte, într-o zonă extrem de defavorizată. Pe lângă faptul că este eligibilă pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, zona (districtul) Poviat Wołowski, unde este amplasat proiectul, este mult mai dezavantajată decât zona în ansamblu. Condiţiile de muncă în cadrul PCC sunt semnificativ mai bune decât condiţiile standard din regiune.

(213)Polonia constată, de asemenea, că proiectul a creat sinergii cu alte instalaţii şi activităţi regionale ale PCC Rokita şi, în special, a permis transportul clorului în condiţii mai sigure şi mai ecologice (¹⁰⁴), datorită proximităţii fabricii de aprovizionare. Procesul inovator utilizat de PCC îmbunătăţeşte eficienţa energetică şi nu ar fi fost posibil în absenţa ajutorului.

(216)Polonia indică faptul că piaţa AMCA a fost şi este în creştere. În decizia referitoare la cartel, Comisia a constatat o creştere atât în termeni de volum, cât şi în termeni valorici în perioada 1996-1998, prezentând-o ca înregistrând o creştere într-un ritm mediu constant. La fel ca PCC (considerentul 129), Polonia susţine că această tendinţă ascendentă constantă este observată în industria chimică în ansamblu, cu excepţia unei scăderi bruşte în 2009, în special având în vedere creşterea pieţei SUA, unde oferta locală este limitată. Polonia reiterează, de asemenea, observaţiile PCC (considerentul 131), observând că acţiunile reclamantului nu par să reflecte afirmaţiile sale privind supracapacitatea pe piaţă.

(218)În primul rând, raportul SRI din 2011, aflat la dispoziţia Comisiei la momentul deciziei de iniţiere a procedurii, a furnizat cifrele privind consumul pentru 2007 şi 2010, precum şi previziunile pentru 2015.

Regiune	2007	2010	2015 (previziuni)	Creştere absolută în perioada 2010-2015
SUA	61,1	56,4	[61 -73 ]	+[5,5 -6,5 ]
Europa de Vest	159,6	148	[150 -180 ]	+[11 -13 ]
Europa Centrală şi de Est	19	21	[24 -28 ]	+[3 -3,5 ]
TOTAL Europa	178,6	169	[180 -210 ]	+[14 -16,5 ]
TOTAL Europa + SUA	239,7	225,4	[240 -280 ]	+[18 -22 ]
America de Nord (SUA, Canada, Mexic)		67,4	[70 -82 ]	+[7 -8,5 ]
TOTAL Europa + America de Nord		236,4	[230 -280 ]	+[20 -24 ]
America Centrală şi de Sud		22,5	[25 -30 ]	+[3 -3,5 ]
Total Europa + America		258,9	[280 -330 ]	+[22 -27 ]
La nivel mondial (Europa + America + Orientul Mijlociu + Japonia + Alte ţări din Asia + Oceania)		716,4	[870 -1 010 ]	+[150 -180 ]

(219)În urma deciziei de iniţiere a procedurii, Polonia a transmis Comisiei raportul Tecnon Orbichem, care conţinea date pentru 2007, precum şi previziuni pentru 2010, 2014 şi 2015.

Regiune	2007	2010	2014	2015	Creştere absolută în perioada 2010-2014	Creştere absolută în perioada 2010-2015
America de Nord (SUA, Mexic, Canada)	76,8	82,9	[90 -108 ]	[90 -108 ]	+[8,2 -9,5 ]	+[11 -12 ]
America de Sud	17,7	20,7	[24 -228,2 ]	[24 -28,2 ]	+[3 -3,6 ]	+[4,2 -4,7 ]
Europa	183,9	185,4	[190 -228 ]	[190 -228 ]	+[11,2 -12,5 ]	+[14 -15,2 ]
Europa + America de Nord	260,7	268,3	[280 -315 ]	[280 -315 ]	+[17 -21 ]	+[22 -26 ]
Europa + America	278,4	289	[300 -360 ]	[300 -360 ]	+[23 -25 ]	+[30 -33 ]
La nivel mondial	609	672	[750 -880 ]	[750 -880 ]	+[90 -105 ]	+[110 -132 ]

(220)Polonia a furnizat, de asemenea, un raport elaborat pentru PCC de Roland Berger Strategy Consultants în mai 2011, care prevedea că rata combinată de creştere pentru cererea de AMCA în perioada 2010-2015 în Europa şi America de Nord ar putea fi de [1,9-2,3]-[3-3,6] % (¹⁰⁶). În plus, Polonia a furnizat un raport elaborat pentru PCC de către Kline Group în iunie 2010, care prevedea o viitoare creştere anuală accentuată a volumului consumului, în medie de [1,9-2,3] % şi de până la [3-3,6] %, în Europa şi America de Nord, în ceea ce priveşte principalele produse pentru care se utilizează AMCA.

(223)Polonia constată în continuare că reclamantul şi Akzo Nobel (în prezent Nouryon) au luat decizii de a investi pe piaţa AMCA (¹⁰⁷), confirmând previziunile PCC referitoare la creşterea consumului de AMCA după 2016. Prin urmare, afirmaţiile potrivit cărora investiţiile private au fost deturnate de pe piaţă ca urmare a ajutorului acordat PCC, sau capacitatea creată de proiect a exclus piaţa, sunt incorecte.

(224)În plus, Polonia este de acord cu afirmaţia PCC (considerentul 130) potrivit căreia abordarea reclamantului de a adăuga pur şi simplu capacităţi nominale pentru a susţine că piaţa AMCA este supraaprovizionată este incorectă şi că piaţa europeană şi cea americană prezintă, în fapt, un deficit de aprovizionare aproximativ de valoarea capacităţii create de proiect. Polonia a clarificat faptul că, deşi capacitatea nominală a proiectului era de 42 kt/an, capacitatea sa efectivă ar fi de cel mult [34-40] kt/an (¹⁰⁸), din care aproximativ [...].

6.EVALUAREA MĂSURILOR DE AJUTOR

6.1.Evaluarea existenţei unui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat

6.2.Compatibilitatea ajutorului

(228)În decizia de iniţiere a procedurii, Comisia şi-a exprimat îndoielile cu privire la compatibilitatea măsurilor de ajutor, considerate ajutoare ad-hoc, cu punctele 38, 67 şi 71 din Liniile directoare din 2007 (considerentele 74-78). Comisia şi-a exprimat, de asemenea, îndoielile cu privire la obligaţia sa de a aplica criteriile prevăzute la punctul 68 din Liniile directoare în cazul măsurilor de ajutor sau dacă rezultatele acestor teste ar conduce la necesitatea de a efectua o evaluare aprofundată (considerentul 79). În plus, Comisia a constatat că, deşi nu era necesar să aplice aceste criterii sau dacă rezultatul acestor criterii nu necesita o evaluare aprofundată, nu putea stabili că echilibrul efectelor măsurilor de ajutor era în mod clar pozitiv (considerentul 80).

6.2.1.Compatibilitatea măsurilor de ajutor cu punctul 38 din Liniile directoare din 2007

(¹⁰⁹)Punctul 38 are următorul cuprins: "Este important să se asigure că ajutorul regional generează un efect real de stimulare a efectuării de investiţii care altfel nu s-ar fi realizat în zonele asistate. În consecinţă, ajutoarele se pot acorda numai în temeiul schemelor de ajutoare, în cazul în care beneficiarul a făcut o cerere de ajutor, iar autoritatea responsabilă cu administrarea schemei a confirmat ulterior în scris că, sub rezerva rezultatelor verificării de detaliu, proiectul îndeplineşte, în principiu, condiţiile de eligibilitate stabilite prin schemă înainte de începerea lucrărilor la proiect. Toate schemele de ajutor trebuie să conţină o referire explicită la ambele condiţii. În cazul unui ajutor ad-hoc, autoritatea competentă trebuie să fi emis o scrisoare de intenţie potrivit căreia va acorda ajutorul înainte de începerea lucrărilor la proiect, sub rezerva autorizării măsurii de către Comisie. În cazul în care lucrările încep înainte de îndeplinirea condiţiilor prevăzute la acest punct, întregul proiect va pierde dreptul la ajutor" (note de subsol omise).

6.2.1.1.Demararea lucrărilor

(232)Comisia ia act de litigiul dintre PCC şi Polonia în ceea ce priveşte demararea lucrărilor (considerentele 46-48). În plus, Comisia ia act de poziţia exprimată în hotărârea Curţii Administrative Supreme (considerentul 49), adoptată în urma evenimentelor descrise în considerentele 46-48. Comisia aminteşte, în acest context, că are competenţa exclusivă de a aprecia compatibilitatea măsurilor de ajutor cu piaţa internă (¹¹⁰) şi trebuie să efectueze propria evaluare. Comisia poate lua în considerare poziţia adoptată în hotărârea Curţii Administrative Supreme.

(234)PCC susţine că, înainte de a depune cererea de scutire fiscală, a efectuat doar studii de prefezabilitate. Comisia ia act de faptul că PCC a explicat că, din cauza caracterului inovator şi complex al proiectului, a decis să instituie o instalaţie-pilot pentru a testa fezabilitatea proiectului, înainte de a se angaja să îl realizeze (considerentul 90). Această instalaţie-pilot ocupa o suprafaţă mică, nu era fixată permanent, putea fi demontată cu uşurinţă, nu necesita lucrări de construcţie şi, în fapt, a fost transferată către Siemens imediat după recepţie (considerentul 91). Costul total al proiectului-pilot a fost de 150 000 EUR, din care 5 814 EUR (23 854,19 PLN) au fost suportate în octombrie 2012 (considerentul 92). În cazul în care rezultatele proiectului-pilot ar fi fost nesatisfăcătoare, PCC ar fi fost în măsură să se retragă din proiect şi să îşi recupereze costurile (considerentul 93). În cursul investigaţiei sale, Comisia nu a primit nicio informaţie care să pună sub semnul întrebării veridicitatea observaţiilor PCC.

(235)În aceste condiţii, Comisia consideră că lucrările la instalaţia-pilot nu ar trebui considerate ca reprezentând începerea lucrărilor. În special, Comisia constată faptul că, deşi instalaţia-pilot era necesară pentru a testa fezabilitatea proiectului şi pentru a identifica un catalizator adecvat, aceasta nu constituia parte integrantă din proiect. Instalaţia-pilot ocupa o suprafaţă mică, nu era fixată permanent şi a fost transferată la sediul Siemens din Germania, imediat după recepţie. Comisia constată că PCC avea un plan de a dispune de proprietatea intelectuală legată de instalaţia-pilot, în cazul în care ar fi decis să nu continue proiectul (considerentul 93). În plus, costul instalaţiei-pilot a fost doar marginal în comparaţie cu costurile proiectului în ansamblu. Comisia nu consideră că asumarea angajamentului în ceea ce priveşte instalaţia-pilot a constituit o obligaţie pentru PCC de a efectua întreaga investiţie. Prin urmare, ar trebui să se considere că instalaţia-pilot constituie un studiu de prefezabilitate pentru proiect, care nu declanşează "începerea lucrărilor" în sensul punctului 38 din Liniile directoare din 2007.

(236)Comisia ia act de faptul că PCC a furnizat dovezi în sprijinul demarării lucrărilor de construcţie la 5 aprilie 2013 şi şi-a asumat primul angajament ferm de a comanda echipamente legate de proiect la 16 august 2013 (considerentul 89). Niciuna dintre informaţiile colectate în cadrul investigaţiilor aprofundate nu indică faptul că PCC şi-a asumat, în afară de instalaţia-pilot, orice alte angajamente legate de proiect care au precedat depunerea cererii de ajutor. Prin urmare, Comisia consideră că "începerea lucrărilor" la proiect a avut loc la 5 aprilie 2013.

6.2.1.2.Punctul 38: grantul

(238)Comisia ia act de faptul că PCC şi-a depus cererea de grant la 15 decembrie 2010. Astfel cum s-a stabilit în cursul procedurii oficiale de investigare, la 2 martie 2011, autorităţile poloneze s-au adresat în scris PCC, informând-o că intenţionau să îi acorde grantul (considerentul 202). În scrisoarea respectivă, autorităţile poloneze au solicitat PCC să furnizeze documentaţia pentru "confirmarea ajutorului de către Comisia Europeană" (considerentul 30). La 12 aprilie 2012, autorităţile poloneze au încheiat acordul de grant cu PCC, care indica faptul că, pentru "proiectele mari", plata grantului va face obiectul aprobării de către Comisie sau al regimului de aprobare, în conformitate cu Regulamentul CE nr. 659/1999 (considerentul 31). De asemenea, acordul de grant făcea trimitere, printre altele, la Regulamentul POEI (astfel cum a fost modificat) şi la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (considerentul 31).

(240)În scrisoarea din 2 martie 2011, autorităţile poloneze au indicat că ajutorul trebuia să fie confirmat de Comisie. Acordul de grant a evocat Regulamentul POEI (astfel cum a fost modificat), care indica faptul că, în cazul în care proiectul primeşte un ajutor de peste 30 de milioane EUR, acesta trebuie notificat Comisiei (considerentul 31). Acest aspect a presupus că, în cazul în care proiectul ar primi o sumă mai mică decât valoarea ajutorului, nu s-ar impune notificarea sa. Aceasta corespunde cerinţelor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008, la care s-a făcut trimitere, de asemenea, în acordul de grant (considerentul 31). În aceste circumstanţe, Comisia consideră că autorităţile poloneze au indicat PCC că grantul a fost acordat sub rezerva aprobării de către Comisie, în măsura în care acest lucru era impus de dreptul Uniunii. Prin urmare, autorităţile poloneze au respectat punctul 38 din Liniile directoare din 2007 în această privinţă.

(241)În orice caz, Comisia arată că, potrivit jurisprudenţei Uniunii, pentru a evalua existenţa unei scrisori de intenţie în sensul punctului 38 din Liniile directoare din 2007, acesteia îi revine sarcina de a evalua împrejurările fiecărui caz în parte pentru a stabili dacă perspectiva acordării ajutorului era suficient de probabilă pentru îndeplinirea criteriului privind stimulentul. În special, Comisia trebuie să ţină seama de forma şi de natura exactă a actelor care emană de la autorităţile naţionale competente, precum şi de alte împrejurări relevante pentru a evalua existenţa elementului stimulativ (¹¹²).

(242)Aplicând acest raţionament, Comisia consideră că aspectul esenţial pentru a stabili dacă cerinţele prevăzute la punctul 38 din Liniile directoare din 2007 sunt îndeplinite în acest caz este dacă se poate concluziona că PCC nu a început lucrările la proiect până când nu a considerat că exista o probabilitate rezonabilă de a primi grantul. În această privinţă, Comisia constată că PCC a început lucrările la proiect la 5 aprilie 2013 (considerentul 236), la aproape un an întreg după ce a primit nu numai o scrisoare de intenţie, ci şi instrumentul efectiv de acordare a ajutorului, din partea autorităţilor poloneze (considerentul 239).

6.2.1.3.Punctul 38: scutirea fiscală

(251)În această privinţă, Comisia reaminteşte că invitaţia de participare la licitaţie la care PCC a răspuns prin depunerea cererii de scutire fiscală a indicat că autorizaţia ZES va fi emisă în temeiul Legii privind ZES şi al Regulamentului privind ZES. La depunerea cererii, PCC a acceptat condiţiile negocierilor şi caietul de sarcini, fără rezerve (considerentul 40). În caietul de sarcini s-a menţionat că negocierile se vor desfăşura, printre altele, pe baza Legii privind ZES şi a Regulamentului privind ZES. În plus, raportul de negociere confirmă că PCC a fost informată cu privire la faptul că autorizaţia ZES va fi eliberată sub rezerva, printre altele, a Regulamentului privind ZES şi a Regulamentului (CE) nr. 800/2008 (considerentul 41).

(253)În această privinţă, Comisia constată că, potrivit secţiunii 4 alineatul (5) din Regulamentul privind ZES, atunci când valoarea ajutorului pentru un proiect mare de investiţii depăşeşte 75 % din valoarea maximă a ajutorului care poate fi acordat pentru realizarea de investiţii cu cheltuieli eligibile echivalente cu 100 de milioane EUR, aplicând plafoanele standard ale ajutoarelor aplicabile întreprinderilor mari conform hărţii ajutoarelor regionale aprobate la data acordării ajutorului, se impune notificarea Comisiei în acest sens. Acest aspect a presupus că, în cazul în care proiectul ar primi o sumă mai mică decât valoarea ajutorului, nu s-ar impune notificarea sa. Aceasta corespunde cerinţei de notificare a ajutoarelor pentru proiecte mari de investiţii, prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008. În aceste circumstanţe, Comisia consideră că autorizaţia ZES a fost eliberată sub rezerva aprobării de către Comisie, în măsura în care o astfel de aprobare era impusă de dreptul Uniunii.

(254)În plus, Comisia reaminteşte că aspectul esenţial pentru a stabili dacă cerinţele prevăzute la punctul 38 din Liniile directoare din 2007 sunt îndeplinite este dacă se poate concluziona că PCC nu a început lucrările la proiect până când nu a considerat că exista o probabilitate rezonabilă de a beneficia de scutirea fiscală (considerentul 242). În această privinţă, Comisia constată că, atunci când PCC a început lucrările la proiect la 5 aprilie 2013 (considerentul 236), aceasta primise nu numai o scrisoare de intenţie de acordare a ajutorului, ci şi instrumentul efectiv de acordare a ajutorului, din partea autorităţilor poloneze (considerentul 249).

6.2.2.Compatibilitatea măsurilor de ajutor cu punctul 67 din Liniile directoare din 2007

Prin urmare, valoarea permisă a ajutorului pentru un proiect mare de investiţii se calculează conform formulei: valoarea maximă a ajutorului = R × (50 + 0,50 × B + 0,34 × C), unde R este plafonul neajustat al ajutorului regional, B reprezintă cheltuielile eligibile cuprinse între 50 de milioane EUR şi 100 de milioane EUR, iar C reprezintă cheltuielile eligibile mai mari de 100 de milioane EUR. Calculul este efectuat pe baza cursurilor de schimb oficiale la data acordării ajutorului sau, în cazul unui ajutor condiţionat de o notificare individuală, la data notificării.

6.2.2.1.Costuri eligibile

(260)Comisia ia act de explicaţiile furnizate de Polonia (considerentele 180-184) şi de PCC (considerentele 85-88) cu privire la motivul pentru care costurile eligibile pe baza cărora PCC a solicitat grantul au fost diferite de cele menţionate în cererea de scutire fiscală. În esenţă, Polonia şi PCC susţin că, între depunerea cererii de grant şi a cererii de scutire fiscală, PCC a primit consiliere din partea unui terţ care a determinat-o să îşi majoreze costurile estimate. Întrucât proiectul nu ar fi suficient de profitabil pentru a fi realizat având în vedere această creştere, PCC a solicitat acordarea unui ajutor suplimentar, sub forma scutirii fiscale.

(264)Polonia a prezentat PCC o copie a raportului furnizat de Siemens (considerentul 182), potrivit căruia costul proiectului ar trebui majorat la [66 340 000-80 340 000 EUR] ([72 290 000-87 500 000 EUR], în cazul în care ar fi inclus un provizion pentru situaţii neprevăzute) (¹¹⁴). Comisia constată, în această privinţă, că Polonia a explicat faptul că revizuirea estimărilor de cost pentru astfel de proiecte în timp constituie o practică a industriei (considerentul 183). Comisia constată că analiza financiară prezentată de PCC împreună cu cererea de scutire fiscală a indicat costuri de investiţii în valoare de 301 478 910 PLN (considerentul 40). Această cerere şi planul său de afaceri justificativ indicau costuri eligibile de maximum 300 000 000 PLN (considerentul 40). Deşi aceste sume nu sunt identice, ele se menţin în acelaşi ordin de mărime (fără a ţine seama de provizionul pentru situaţii neprevăzute din raportul Siemens (¹¹⁵)); Comisia constată, de asemenea, că acestea au fost exprimate în monede diferite, ceea ce ar fi putut conduce la discrepanţe, în funcţie de cursurile de schimb utilizate. Prin urmare, suma maximă solicitată şi acordată în autorizaţia ZES (¹¹⁶) este justificată de raportul Siemens şi de analiza financiară depusă odată cu cererea de scutire fiscală.

6.2.2.2.Valoarea maximă a ajutorului

(267)Luând în considerare valoarea maximă a costurilor eligibile de 271 513 408 PLN (65 143 935 EUR) (actualizată), formula trebuie aplicată după cum urmează: 40 % x (50 de milioane + 0,5 × 15 143 935 + 0,34 × 0). Rezultă astfel o valoare maximă a ajutorului de 23 028 787 EUR (95 981 681 PLN) (¹¹⁷). Exprimată ca intensitate a ajutorului, şi anume 35 % din costurile eligibile.

(270)În plus, autorizaţia ZES nu este un act de sine stătător şi diverse alte dispoziţii legale sunt încorporate în aceasta spre referinţă, în special, Regulamentul privind ZES (considerentul 252). În această privinţă, Comisia ia act de faptul că Regulamentul privind ZES a stabilit intensităţile maxime ale ajutorului, valoarea maximă permisă a ajutorului pentru proiecte mari de investiţii şi cerinţa ca scutirea fiscală, coroborată cu orice alt ajutor, să nu depăşească nivelurile maxime de sprijin în cadrul ajutoarelor regionale (considerentul 188). Limitările privind ajutoarele prevăzute în dispoziţiile respective ale Regulamentului privind ZES se aliniază limitărilor privind ajutoarele prevăzute în Liniile directoare din 2007. Prin urmare, Comisia consideră că respectivele dispoziţii, care sunt încorporate în autorizaţia ZES, ar trebui să acţioneze astfel încât cuantumul maxim al ajutorului acordat în temeiul autorizaţiei ZES să nu depăşească valoarea maximă permisă de Liniile directoare din 2007.

6.2.3.Compatibilitatea măsurilor de ajutor cu punctul 71 din Liniile directoare din 2007

(275)Având în vedere constatările de la considerentele 271 şi 272, Comisia constată că grantul şi scutirea fiscală, împreună, au fost acordate PCC numai în măsura în care acestea nu au depăşit intensităţile maxime permise ale ajutorului în temeiul Liniilor directoare din 2007. Cumularea ajutorului sub forma unei scutiri fiscale cu alte forme de ajutor este monitorizată şi controlată de autorităţile fiscale competente, care dispun de mijloacele necesare pentru a verifica în mod eficace că nu se solicită ajutor excedentar şi pentru a impune sancţiuni în caz de nerespectare (considerentul 207). Ca observaţie subsidiară, Comisia constată că, până în prezent, PCC a primit o valoare mult mai mică decât valoarea maximă posibilă a ajutorului sub forma unei scutiri fiscale (considerentul 192), ceea ce nu indică nicio preocupare deosebită în ceea ce priveşte monitorizarea cumulului ajutorului acordat PCC.

6.2.4.Compatibilitatea cu Liniile directoare din 2007

(277)Astfel, Comisia concluzionează că măsurile de ajutor îndeplinesc condiţiile prevăzute la punctele 38, 67 şi 71 din Liniile directoare din 2007 (considerentele 257, 273 şi 276). Comisia reaminteşte că, în decizia de iniţiere a procedurii, şi-a exprimat doar îndoielile cu privire la conformitatea măsurilor de ajutor cu aceste puncte (considerentul 228). Întrucât nu a exprimat îndoieli cu privire la conformitatea măsurilor de ajutor cu celelalte dispoziţii prevăzute în liniile directoare menţionate, aceasta a recunoscut implicit că nu avea îndoieli în această privinţă (¹¹⁹). Cu toate acestea, pentru a evita orice îndoială, Comisia constată că, în opinia sa, măsurile de ajutor îndeplinesc celelalte cerinţe prevăzute în Liniile directoare din 2007, după cum urmează:

6.2.5.Aplicarea punctului 68 din Liniile directoare din 2007

(280)Punctul 68 (¹²⁰) din Liniile directoare din 2007 prevede că, atunci când valoarea totală a ajutorului din toate sursele depăşeşte pragul de 75 % (considerentul 97), Comisia trebuie să aplice criteriile prevăzute la punctul 68 literele (a) şi (b). În cazul în care ajutorul îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul 68 litera (a) sau (b), ajutorul poate fi aprobat numai după o evaluare aprofundată.

6.2.6.Test comparativ

(283)Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsurile de ajutor îndeplinesc condiţiile prevăzute la punctele 38 (considerentul 257), 67 (considerentul 273) şi 71 (considerentul 276) din Liniile directoare din 2007. Prin urmare, ele îndeplinesc cerinţele de compatibilitate în sine în ceea ce priveşte aceste linii directoare. În plus, Comisia a concluzionat că măsurile de ajutor nu declanşează necesitatea de a efectua o evaluare aprofundată în temeiul punctului 68 din Liniile directoare din 2007 (considerentul 282).

6.2.6.1.Beneficii regionale

(286)Comisia constată că proiectul aduce o contribuţie pozitivă substanţială la dezvoltarea regională, care este scopul ajutoarelor de stat regionale, cum ar fi măsurile de ajutor care fac obiectul examinării. În special, Comisia ia act de următoarele avantaje ale proiectului, care ar fi putut fi prevăzute la momentul acordării măsurilor de ajutor:

b)proiectul are ca rezultat crearea a aproximativ 150 de locuri de muncă directe, inclusiv posturi pentru profesionişti cu înaltă calificare, precum şi crearea de locuri de muncă indirecte şi de oportunităţi de afaceri pentru furnizori şi colaboratori (considerentele 148-157, 165, 168 şi 211). Condiţiile de muncă ale PCC includ în special oportunităţi de formare pentru personal (considerentul 147). PCC cooperează cu universităţile şi comunităţile de studenţi (considerentul 137);

6.2.6.2.Efecte negative potenţiale: supracapacitate

(290)Comisia reaminteşte că, potrivit punctului 69 din Liniile directoare din 2007, piaţa relevantă a produsului "cuprinde produsul în cauză şi substituenţii săi, consideraţi astfel de către consumator (din motive care ţin de caracteristicile produsului, preţuri şi scopul în care va fi folosit) sau de către producător (datorită flexibilităţii instalaţiilor de producţie)" (sublinierea noastră). Prin urmare, Comisia consideră că, în cazul în care fie consumatorul, fie producătorul susţin că diferitele clase de puritate ale AMCA sunt substituibile, acestea ar trebui considerate ca făcând parte din aceeaşi piaţă a produsului.

(291)Comisia constată, în primul rând, că diferitele rapoarte de piaţă furnizate de Polonia (considerentele 217-219) nu fac distincţie între clasele de puritate, ci mai degrabă tratează piaţa AMCA în ansamblu. În plus, informaţiile referitoare la piaţă furnizate de reclamant în cursul etapei de examinare preliminară (a se vedea considerentul 26 din decizia de iniţiere a procedurii) nu fac distincţie între clasele de puritate, ci se referă la piaţa AMCA în ansamblu. În practica sa decizională anterioară, Comisia a constatat că nu par să existe suficiente indicii că diferitele clase de puritate justifică segmentarea pieţei produsului şi a avut în vedere piaţa AMCA în ansamblu (¹²²).

(292)În ceea ce priveşte cererea, Comisia ia act de faptul că reclamantul susţine că există cel puţin două pieţe distincte pentru produsele AMCA: una pentru cele mai ridicate două niveluri de puritate şi una pentru cele mai scăzute două niveluri de puritate (considerentul 136 din decizia de iniţiere a procedurii), în timp ce PCC susţine că utilizarea gradului de puritate AMCA depinde mai degrabă de alegerile făcute de clienţi decât de limitările legate de caracteristicile produsului, preţul şi scopul în care va fi folosit (considerentul 105). Comisia constată că utilizările generale ale AMCA (considerentul 21) sunt în mare măsură aceleaşi, indiferent de puritate. Pentru unele utilizări specifice ale AMCA, clienţii pot prefera un grad de puritate mai ridicat.

(293)În orice caz, în ceea ce priveşte oferta, Comisia constată că reclamantul, Nouryon (fostă Akzo Nobel) şi PCC, dispun de flexibilitate deplină prin intermediul instalaţiilor lor de producţie pentru a produce AMCA din toate clasele de puritate (considerentul 106). Prin urmare, reiese că, din perspectiva ofertei, diferitele grade de puritate ale AMCA ar trebui considerate substituenţi. În consecinţă, Comisia concluzionează că, având în vedere gradul ridicat de substituibilitate din perspectiva ofertei şi absenţa unor indicatori semnificativi privind lipsa substituibilităţii la nivelul cererii, nu este oportun să se împartă şi mai mult piaţa pentru AMCA şi că piaţa relevantă a produsului este cea a AMCA, indiferent de gradul de puritate.

(295)Comisia constată că practica sa decizională anterioară nu este concludentă în această privinţă. Deşi, în decizia sa privind o fuziune între Akzo şi Nobel Industries din 1994 (¹²³), Comisia a considerat oportun să examineze piaţa AMCA din Europa Occidentală, în anul 2020, Comisia a arătat că este posibil ca această piaţă să nu mai fie relevantă şi a lăsat deschisă definirea pieţei geografice a AMCA (¹²⁴).

(297)Comisia constată că volumul de schimburi comerciale în ceea ce priveşte AMCA între Europa şi SUA pare a fi semnificativ. Raportul SRI din 2011 arată că (¹²⁵), în 2010, 43 % din consumul SUA de AMCA a provenit din importuri, Germania furnizând un volum de 69 %, iar Ţările de Jos 24 % (¹²⁶). Există, de asemenea, dovezi în sprijinul unui volum semnificativ de schimburi comerciale între Europa şi restul Americii de Nord. Potrivit raportului SRI din 2011, Canada - care nu avea producători interni de AMCA - importă din Suedia, Ţările de Jos şi Germania (¹²⁷), în timp ce Mexicul importa în mod tradiţional şi din Germania (¹²⁸). În plus, ţările din America Centrală şi de Sud par, de asemenea, să importe cantităţi semnificative de AMCA din Europa. De exemplu, în 2010, 34 % din importurile argentiniene au provenit din Germania, în timp ce Brazilia şi Columbia au importat, de asemenea, AMCA (¹²⁹).

(298)Astfel cum indică Polonia şi PCC (considerentele 112 şi 209), ar putea fi util, de asemenea, să se susţină că piaţa geografică este chiar mai extinsă decât Europa şi America. De exemplu, raportul SRI din 2011 constată că, în 2006, majoritatea importurilor în Europa de Vest au provenit din Japonia (41 %) şi India (39 %), în timp ce, din 2008, aproape toate importurile au provenit din India; cu toate acestea, astfel de importuri în Europa de Vest îşi menţin în continuare caracterul marginal. În 2010, o mare parte din exporturile Europei Occidentale au fost direcţionate către SUA, Argentina şi Africa de Sud (¹³⁰). Între timp, raportul Tecnon Orbichem pare să sugereze că piaţa AMCA este o piaţă globală (¹³¹). Astfel cum au remarcat PCC şi Polonia (considerentele 112 şi 209), producătorii asiatici îşi pot concentra atenţia în afara pieţelor europene şi americane. Cu toate acestea, este evidentă existenţa unor schimburi comerciale stabile în materie de AMCA cel puţin între Europa şi America.

(299)Comisia concluzionează că piaţa AMCA nu se limitează la SEE. Cu toate acestea, Comisia constată că nu este necesar să concluzioneze cu privire la piaţa geografică relevantă exactă (dincolo de faptul că o astfel de piaţă relevantă este mai extinsă decât SEE), pentru a-şi efectua evaluarea, deoarece măsura în care piaţa geografică relevantă se extinde dincolo de SEE nu are un impact semnificativ asupra rezultatelor analizei Comisiei cu privire la evoluţia pieţei relevante (considerentele 301-305).

(301)În primul rând, Comisia constată că datele furnizate de reclamant (a se vedea decizia de iniţiere a procedurii, considerentul 26) nu sprijină afirmaţia privind supracapacitatea structurală pe piaţa AMCA în anii care au precedat pronunţarea deciziei de investiţii a PCC. Cifrele prezentate indică mai degrabă o piaţă cu o cerere relativ stabilă (sub rezerva efectelor directe ale crizei financiare din 2008), un nivel relativ ridicat şi stabil al exporturilor din Uniune către ţări terţe, precum şi importuri la niveluri foarte scăzute. Nivelurile de producţie din Europa s-au menţinut la un nivel stabil, raportat la capacitatea totală. Potrivit constatărilor Comisiei, faptul că cererea se menţine sub capacitatea absolută de producţie nu constituie, în sine, un indiciu al supracapacităţii structurale, în special având în vedere faptul că, astfel cum au subliniat PCC şi Polonia, capacitatea efectivă este mai mică decât capacitatea nominală (considerentele 130 şi 224) (¹³²). De asemenea, împrejurarea că cererea la nivel european, în sine, a fost mai scăzută decât producţia sau capacitatea efectivă nu este un semn de supracapacitate structurală, având în vedere că o parte semnificativă a producţiei europene a fost exportată anual, la un nivel relativ stabil. Prin urmare, Comisia nu consideră că datele furnizate de reclamant constituie dovezi ale unei pieţe cu capacitate în exces la momentul efectuării investiţiei de către PCC.

(303)Comisia reaminteşte că proiectul a fost conceput pentru a avea o capacitate de producţie anuală nominală de 42 kt (considerentul 18). Cu toate acestea, capacitatea sa efectivă de producţie este estimată la [34-40] kt/an (considerentele 130 şi 224). Este adevărat că, în condiţiile în care cererea locală şi exporturile se menţin la niveluri egale, aceasta ar spori capacitatea substanţială pieţei. Cu toate acestea, după cum au subliniat PCC şi Polonia, suplimentarea capacităţii trebuie evaluată din perspectiva cererii de pe piaţă la momentul investiţiei (¹³³).

(¹³³)Comisia ia act de faptul că, în raportul Chemdata International 2018 al Consiliului European al Industriei Chimice (denumit în continuare "CEFIC") (date şi cifre furnizate de Consiliului European al Industriei Chimice) (nota de subsol 73), se precizează că, "[î]n 2009, veniturile din vânzări [în industria chimică] au pierdut mai mult de o cincime din valoarea sa iniţială din 2008. Anul 2010 a fost anul redresării, iar sectorul produselor chimice a urmat o redresare treptată... ".

(304)Rapoartele independente furnizate de Polonia, care erau disponibile la momentul acordării măsurilor de ajutor, prezintă previziuni pentru 2015. Raportul SRI din 2011 arată că, în perioada 2010-2015, ar exista o creştere absolută a consumului anual de AMCA pe toate pieţele-cheie, şi anume o creştere de [14-16,5] kt numai în Europa, [18-22] kt în Europa şi SUA luate în considerare împreună, [20-24] kt în Europa şi America de Nord luate în considerare împreună, [22-27] kt în Europa şi America, în total, şi [150-180] kt la nivel mondial (considerentul 218). Acest fapt se traduce printr-o estimare pozitivă a CAGR pentru perioada 2010-2015, bazată pe volum, de [1,4-1,6] % pentru Europa, de [1,4-1,6] % pentru Europa şi SUA, de [1,4-1,6] % pentru Europa şi America de Nord, de [1,4-1,6] % pentru Europa şi America şi de [3,2-3,7] % la nivel mondial.

(305)Între timp, raportul Tecnon Orbichem prezintă date previzionate pentru perioada 2010-2015, care indică o creştere a consumului de AMCA, în termeni de volum, de [14-15,2] kt în Europa, [22-26] kt în Europa şi America de Nord, [30-33] kt în Europa şi America şi [90-105] kt la nivel mondial (considerentul 219). Acest fapt se traduce printr-o estimare pozitivă a CAGR pentru perioada 2010-2015 de [1,3-1,5] % pentru Europa, de [1,4-1,6] % pentru Europa şi America de Nord, de [1,7-1,9] % pentru Europa şi America şi de [2,6-2,8] % la nivel mondial. Acelaşi raport indică un nivel pozitiv al CAGR în decursul celor cinci ani din perioada 2010-2014 de [1,2-1,4] % pentru Europa, de [1,4-1,6] % pentru Europa şi America de Nord, de [1,6-1,9] % pentru Europa şi America şi de [2,7-3] % la nivel mondial.

(306)Comisia constată că previziunile de creştere a pieţei la momentul acordării măsurilor de ajutor s-au bazat în mod necesar pe estimări. Comisia reaminteşte că, deşi rapoartele menţionate în considerentele 304 şi 305 prevedeau deja o creştere a pieţei, alte rapoarte au furnizat date şi mai optimiste în această privinţă. Rapoartele întocmite pentru PCC la momentul deciziei de investiţie indicau, de exemplu, o creştere preconizată şi mai mare de [1,9-2,3] [3-3,6] % pentru piaţa AMCA din Europa şi America de Nord pentru perioada 2010-2015, precum şi rate de creştere similare pentru pieţele produselor sale din aval (considerentul 220).

(307)Comisia constată, de asemenea, că, la momentul întreprinderii proiectului de către PCC, piaţa AMCA era considerată atractivă pentru investiţii, întrucât atât reclamantul, cât şi Akzo Nobel au anunţat investiţii în creşterea capacităţii lor de producţie în anii anteriori şi ulteriori demarării lucrărilor la proiect (considerentele 132 şi 223). Prin urmare, acest lucru confirmă faptul că era de aşteptat ca pieţele pentru AMCA şi produsele sale din aval să înregistreze o creştere şi să absoarbă capacitatea de producţie suplimentară pe piaţă (considerentele 129, 131, 133, 133 şi 217-220).

(308)În consecinţă, având în vedere informaţiile prezentate în considerentele 301-307, Comisia consideră că, indiferent de piaţa geografică evaluată, cererea de AMCA era prevăzută să crească în anii ulteriori investiţiei. Prin urmare, atunci când măsurile de ajutor au fost acordate PCC, piaţa AMCA nu era în declin absolut sau supracapacitate structurală şi, având în vedere previziunile de creştere a pieţei, susţinute de dovezi, nu se preconiza un declin absolut sau o supracapacitate structurală pentru viitor, ţinând seama şi de capacitatea creată de proiect.

(309)În cele din urmă, în contextul evaluării comparative a efectelor pozitive şi negative ale ajutorului, Comisia ia act de faptul că reclamantul şi Akzo Nobel au deţinut cote de piaţă semnificative, indiferent de regiunea în cauză. Potrivit raportului SRI din 2011, în 2010, reclamantul şi Akzo Nobel constituiau aproximativ 97 % din capacitatea de producţie din Europa, 74 % din Europa şi America de Nord şi 73 % din Europa şi America. Poziţia dominantă a acestor doi actori de pe piaţă a fost recunoscută şi în raportul Tecnon Orbichem, care a descris Akzo Nobel ca fiind "cel mai important actor la nivel mondial", iar reclamantul ca fiind "al doilea actor ca importanţă". Acest raport indica faptul că, pentru perioada 2012-2013 (când au fost acordate măsurile de ajutor pentru proiect), se preconiza că reclamantul şi Akzo Nobel vor deţine cote cumulate de 92 % din piaţa europeană, de 73 % din piaţa europeană şi nord-americană şi de 71 % din piaţa europeană, a Americii de Nord şi a Americii de Sud. Comisia constată că reclamantul şi Akzo Nobel funcţionaseră în trecut (¹³⁴) în cadrul unui cartel pe piaţa AMCA (considerentul 125). Proiectul a permis PCC să intre pe piaţa AMCA, dominată anterior de duopolul format de reclamant şi Akzo Nobel. Prin urmare, intrarea PCC pe piaţă a avut un potenţial real de îmbunătăţire a condiţiilor de concurenţă pentru clienţii AMCA (considerentele 125, 126 şi 215).

6.2.6.3.Rezultatele testului comparativ

(310)Prin urmare, Comisia constată că, la momentul întreprinderii proiectului de către PCC şi al beneficierii de ajutor pentru acesta, piaţa AMCA nu era în declin absolut şi se preconiza că va înregistra o creştere pe termen scurt. Acest aspect se reflectă în rapoartele independente din perioada în care au fost acordate măsurile de ajutor şi este evidenţiat de faptul că alţi actori de pe piaţă au investit în capacităţi de producţie suplimentare la momentul respectiv. Proiectul nu numai că a adus beneficii semnificative regiunii, ci a şi îmbunătăţit condiţiile de piaţă, permiţând intrarea unui nou actor pe piaţa de tip duopol a AMCA. Comisia ia act de faptul că duopoliştii tradiţionali funcţionaseră anterior în cadrul unui cartel pe piaţa AMCA.

6.2.7.Concluzie privind compatibilitatea cu liniile directoare din 2007

(312)Comisia concluzionează că măsurile de ajutor respectă criteriile de compatibilitate în sine prevăzute în Liniile directoare din 2007 şi nu declanşează necesitatea unei evaluări aprofundate în temeiul punctului 68 din liniile directoare respective (considerentul 283). Comisia concluzionează totodată că efectele pozitive ale ajutorului depăşesc efectele negative (considerentul 311). Prin urmare, Comisia concluzionează că măsurile de ajutor sunt compatibile cu piaţa internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, astfel cum a fost interpretat în Liniile directoare din 2007.

7.CONCLUZIE

Cheltuieli eligibile	Plafon al ajutorului ajustat
Până la 50 000 000 EUR	100 % din plafonul regional
Pentru partea cuprinsă între 50 000 000 EUR şi 100 000 000 EUR	50 % din plafonul regional
Pentru partea care depăşeşte 100 000 000 EUR	34 % din plafonul regional

Nou Decizia 2522/23-ian-2025 privind ajutorul de stat SA.38330 (2019/C) (ex 2016/FC) pe care Polonia l-a pus în aplicare pentru PCC MCAA Sp. z o. o.

Jurnalul Oficial seria L