Decizia 235/24-ian-2019 de modificare a Deciziei 2008/411/CE în ceea ce priveşte o actualizare a condiţiilor tehnice relevante aplicabile benzii de frecvenţe 3 400-3 800 MHz

Acte UE

Jurnalul Oficial 37L

În vigoare
Versiune de la: 1 Aprilie 2019
Decizia 235/24-ian-2019 de modificare a Deciziei 2008/411/CE în ceea ce priveşte o actualizare a condiţiilor tehnice relevante aplicabile benzii de frecvenţe 3 400-3 800 MHz
Dată act: 24-ian-2019
Emitent: Comisia Europeana
[notificată cu numărul C(2019) 262]
(Text cu relevanţă pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice (1) (Codul european al comunicaţiilor electronice),
(1)JO L 321, 17.12.2018, p. 36.
având în vedere Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvenţe radio în Comunitatea Europeană (2) (Decizia privind spectrul de frecvenţe radio), în special articolul 4 alineatul (3),
(2)JO L 108, 24.4.2002, p. 1.
întrucât:
(1)Decizia 2008/411/CE a Comisiei (3) armonizează condiţiile tehnice pentru utilizarea spectrului în banda de frecvenţe 3 400-3 800 MHz pentru furnizarea terestră de servicii de comunicaţii electronice în cadrul Comunităţii şi a fost modificată prin decizia de punere în aplicare 2014/276/UE a Comisiei (4).
(3)Decizia 2008/411/CE a Comisiei din 21 mai 2008 privind armonizarea benzii de frecvenţe 3 400-3 800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice în cadrul Comunităţii (JO L 144, 4.6.2008, p. 77).
(4)Decizia de punere în aplicare 2014/276/UE a Comisiei din 2 mai 2014 de modificare a Deciziei 2008/411/CE privind armonizarea benzii de frecvenţe 3 400-3 800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice în cadrul Comunităţii (JO L 139, 14.5.2014, p. 18).
(2)Articolul 6 alineatul (3) din Decizia 243/2012/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (5) de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio le impune statelor membre să ajute furnizorii de servicii de comunicaţii electronice să îşi modernizeze reţelele în mod regulat cu cele mai recente şi mai eficiente tehnologii, în vederea generării propriilor lor frecvenţe recuperate, în conformitate cu principiile neutralităţii tehnologiei şi serviciului. Se prevede că sistemele terestre de generaţie următoare (5G) vor începe să fie utilizate la nivel comercial în întreaga lume începând din 2020.
(5)Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).
(3)Comunicarea Comisiei intitulată "Conectivitate pentru o piaţă unică digitală competitivă - către o societate europeană a gigabiţilor" (6) stabileşte noi obiective în materie de conectivitate pentru Uniune, care trebuie atinse prin utilizarea pe scară largă şi adoptarea de reţele de foarte mare capacitate. În acest scop, comunicarea Comisiei intitulată "Un plan de acţiune privind 5G în Europa" (7) identifică necesitatea unei acţiuni la nivelul UE, inclusiv identificarea şi armonizarea spectrului de frecvenţe 5G pe baza avizului Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio (RSPG), pentru a asigura obiectivul unei acoperiri 5G neîntrerupte a tuturor zonelor urbane şi a rutelor majore de transport terestre până în 2025.
(6)Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată "Conectivitate pentru o piaţă unică digitală competitivă - către o societate europeană a gigabiţilor" COM(2016) 587 final.
(7)Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor "Un plan de acţiune privind 5G în Europa", COM (2016) 588 final.
(4)În avizul său intitulat "Strategic roadmap towards 5G for Europe: Opinion on spectrum related aspects for next-generation wireless systems (5G)" (8) ["Foaia de parcurs strategică în perspectiva 5G pentru Europa: aviz privind aspectele legate de spectrul de frecvenţe pentru sistemele pe suport radio de generaţie următoare (5G)"], Grupul pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio (RSPG) identifică banda de frecvenţe 3 400-3 800 MHz ca principala bandă "pionier" pentru utilizarea 5G în Uniune.
(8)Documentul RSPG16-032 final din 9 noiembrie 2016, "Strategic roadmap towards 5G for Europe: Opinion on spectrum related aspects for next- generation wireless systems (5G)" ["Foaia de parcurs strategică în perspectiva 5G pentru Europa: aviz privind aspectele legate de spectrul de frecvenţe pentru sistemele pe suport radio de generaţie următoare (5G)"].
(5)În avizul său suplimentar intitulat "Strategic roadmap towards 5G for Europe: RSPG second opinion on 5G networks" (9) ("Foaia de parcurs strategică în perspectiva 5G pentru Europa: al doilea aviz al RSPG privind reţelele 5G"), RSPG recunoaşte că disponibilitatea principalei benzi 5G, 3 400-3 800 MHz, va fi esenţială pentru succesul tehnologiei 5G în Uniune. Prin urmare, acesta îndeamnă statele membre să aibă în vedere măsuri adecvate de defragmentare a acestei benzi în timp util pentru a permite autorizarea unor blocuri de frecvenţe suficient de mari până în 2020.
(9)Documentul RSPG18-05 final din 30 ianuarie 2018, "Strategic roadmap towards 5G for Europe: second opinion on 5G networks"
(6)Codul european al comunicaţiilor electronice impune statelor membre să permită utilizarea benzii de 3 400-3 800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice pe suport radio în bandă largă de generaţie următoare (5G) până la 31 decembrie 2020. De asemenea, acesta impune statelor membre să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita introducerea tehnologiei 5G, inclusiv reorganizarea benzii de 3 400-3 800 MHz pentru a permite blocuri de frecvenţe suficient de mari. Prin urmare, pentru a permite introducerea tehnologiei 5G, este necesară modificarea în timp util a condiţiilor tehnice armonizate.
(7)În decembrie 2016, în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Decizia 676/2002/CE, Comisia a încredinţat Conferinţei Europene a Administraţiilor de Poştă şi Telecomunicaţii (CEPT) mandatul de a dezvolta condiţii tehnice armonizate de utilizare a spectrului de frecvenţe radio în sprijinul introducerii de sisteme terestre pe suport radio de generaţie următoare (5G) în benzile de frecvenţă 3 400-3 800 MHz şi 24,25-27,5 GHz în Uniune.
(8)Ca răspuns la acest mandat, la 9 iulie 2018, CEPT a emis un raport (Raportul 67 al CEPT) privind condiţiile tehnice pentru armonizarea spectrului în sprijinul introducerii sistemelor terestre pe suport radio de generaţie următoare (5G) în banda de frecvenţe 3 400-3 800 MHz. Raportul 67 al CEPT prevede condiţii tehnice armonizate atât pentru sistemele de antene inactive (non-AAS), cât şi pentru sistemele de antene active (AAS), care sunt sisteme terestre pe suport radio capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice pe suport radio în bandă largă, în condiţii de funcţionare sincronizată, semisincronizată şi nesincronizată. În acest raport se prevede, de asemenea, coexistenţa serviciilor de comunicaţii electronice pe suport radio în bandă largă cu serviciile în benzi adiacente (sub 3 400 MHz şi peste 3 800 MHz).
(9)Rezultatele Raportului 67 al CEPT ar trebui aplicate în întreaga Uniune şi puse în aplicare de îndată de către statele membre. Acest lucru va încuraja utilizarea întregii benzi de frecvenţe 3 400-3 800 MHz, cu scopul de a plasa Uniunea în prima linie în ceea ce priveşte implementarea tehnologiei 5G. Atunci când aplică prezenta decizie de punere în aplicare, statele membre ar trebui să îşi aleagă sistemele terestre pe suport radio de generaţie următoare (5G) preferate, pe baza unei funcţionări sincronizate, semisincronizate sau nesincronizate a reţelelor, şi ar trebui să asigure o utilizare eficientă a spectrului. Statele membre ar trebui, de asemenea, să ia în considerare rezultatele Raportului 296 al ECC privind sincronizarea.
(10)Ţinând seama de articolul 54 din Codul european al comunicaţiilor electronice, statele membre ar trebui să vizeze asigurarea unei defragmentări a benzii de frecvenţe 3 4003 800 MHz, astfel încât să se ofere oportunităţi de acces la porţiuni mari de spectru contiguu, în conformitate cu obiectivul privind conectivitatea la nivel de gigabit. În acest sens, trebuie să se faciliteze comercializarea şi/sau concesionarea prin leasing a drepturilor de utilizare existente. Porţiunile mari de spectru contiguu, de preferinţă de 80-100 MHz, facilitează implementarea eficientă a serviciilor 5G în bandă largă pe suport radio, de exemplu utilizând sisteme de antene active (AAS), cu o capacitate ridicată, un grad ridicat de fiabilitate şi o latenţă redusă, în conformitate cu obiectivul de politică privind conectivitatea la nivel de gigabit. Acest obiectiv este deosebit de important pentru asigurarea defragmentării.
(11)Cadrul juridic pentru utilizarea benzii de frecvenţe 3 400-3 800 MHz stabilit prin Decizia 2008/411/CE ar trebui să rămână neschimbat în ceea ce priveşte asigurarea unei protecţii continue a serviciilor existente, altele decât reţelele de comunicaţii electronice terestre, în banda respectivă. În special, dacă rămân în banda respectivă, staţiile terestre din cadrul serviciului fix prin satelit (FSS, spaţiu-Pământ) ar trebui să beneficieze de o protecţie continuă, printr-o coordonare adecvată între sistemele respective şi reţelele pe suport radio în bandă largă gestionate, de la caz la caz, la nivel naţional.
(12)Comitetul pentru comunicaţii electronice al CEPT (ECC) a publicat Raportul 254 al ECC, care oferă orientări statelor membre cu privire la coexistenţa serviciilor de comunicaţii electronice pe suport radio în bandă largă, a serviciilor fixe (FS) şi a FSS în banda de frecvenţe 3 600-3 800 MHz. Raportul 296 al ECC oferă orientări suplimentare adresate operatorilor şi administraţiilor pentru operarea reţelelor 4G şi 5G în acelaşi canal sau în canale adiacente, asigurând în acelaşi timp o utilizare eficientă a spectrului în vederea sincronizării reţelei.
(13)Pot fi necesare acorduri transfrontaliere pentru a asigura punerea în aplicare de către statele membre a parametrilor stabiliţi în prezenta decizie, evitându-se astfel interferenţele prejudiciabile şi îmbunătăţindu-se eficienţa şi nefragmentarea utilizării spectrului de frecvenţe radio.
(14)Prin urmare, Decizia 2008/411/CE ar trebui modificată în consecinţă.
(15)Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru spectrul de frecvenţe radio,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
-****-
Art. 1
Decizia 2008/411/CE se modifică după cum urmează:
1.la articolul 2, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"(1) Fără a aduce atingere protecţiei şi funcţionării continue ale altor utilizări existente din această bandă, atunci când statele membre desemnează şi pun la dispoziţie, în mod neexclusiv, banda de frecvenţe 3 400-3 800 MHz pentru reţele terestre de comunicaţii electronice, ele fac acest lucru în conformitate cu parametrii stabiliţi în anexă."
2.Articolul 4a se înlocuieşte cu următorul text:
"- Articolul 4a
Statele membre prezintă un raport cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii cel târziu la 30 septembrie 2019."
3.Anexa se înlocuieşte cu textul anexei la prezenta decizie.
Art. 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
-****-
Adoptată la Bruxelles, 24 ianuarie 2019.

Pentru Comisie

Mariya GABRIEL

Membru al Comisiei

ANEXĂ:PARAMETRII MENŢIONAŢI LA ARTICOLUL 2
(A)DEFINIŢII
Sisteme de antene active (Active antenna systems - AAS) înseamnă o staţie de bază şi un sistem de antene în care amplitudinea şi/sau faza dintre elementele antenei sunt ajustate continuu, obţinându-se astfel diagrame de directivitate ale antenei care variază ca răspuns la variaţiile pe termen scurt ale mediului radio. Această definiţie exclude reglarea fasciculului pe termen lung, cum ar fi înclinaţia electrică fixă către partea de jos. În staţiile de bază AAS, sistemul de antene este integrat în cadrul sistemului sau al produsului staţiei de bază.
Funcţionare sincronizată înseamnă funcţionarea a două sau mai multe reţele duplex cu diviziune în timp (TDD), în care nu apar transmisii simultane în legătură ascendentă (UL) şi legătură descendentă (DL); mai precis, în orice moment dat, toate reţelele transmit fie în legătură descendentă, fie în legătură ascendentă. Acest lucru necesită alinierea tuturor transmisiilor DL şi UL pentru toate reţelele TDD implicate, precum şi sincronizarea începutului cadrului pentru toate reţelele.
Funcţionare nesincronizată înseamnă funcţionarea a două sau mai multe reţele TDD în care, în orice moment dat, cel puţin o reţea transmite în DL, în timp ce cel puţin o altă reţea transmite în UL. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă reţelele TDD fie nu aliniază toate transmisiile DL şi UL, fie nu se sincronizează la începutul cadrului.
Funcţionare semisincronizată înseamnă funcţionarea a două sau mai multe reţele TDD diferite, atunci când o parte a cadrului este compatibilă cu o funcţionare sincronizată, în timp ce cealaltă parte a cadrului este compatibilă cu o funcţionare nesincronizată. Acest lucru necesită adoptarea aceleiaşi structuri a cadrului pentru toate reţelele TDD implicate, inclusiv intervalele în care nu se specifică direcţia UL/DL, precum şi sincronizarea începutului cadrului pentru toate reţelele.
Puterea totală radiată (PTR) este o măsură a puterii radiate de o antenă complexă. Este egală cu totalul puterii de intrare conduse în sistemul reţelei de antene, din care se scad pierderile eventuale din sistemul reţelei de antene. PTR reprezintă integrala puterii emise, în diferite direcţii, în întreaga sferă de radiaţie, după cum se arată în formula următoare:
unde P [POZĂ - a se vedea actul modificator-] este puterea radiată de un sistem al reţelei de antene în direcţia [POZĂ - a se vedea actul modificator-], calculată pe baza formulei:

P[POZĂ - a se vedea actul modificator-]=PTxg[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

unde PTx reprezintă puterea condusă (măsurată în waţi), care este introdusă în sistemul reţelei, şi g P[POZĂ - a se vedea actul modificator-]=PTxg[POZĂ - a se vedea actul modificator-] reprezintă câştigul direcţional al sistemelor de reţea de-a lungul direcţiei P[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

(B)PARAMETRI GENERALI
În banda de frecvenţe 3 400-3 800 MHz:
1.funcţionarea în modul duplex se bazează pe duplexul cu diviziune în timp (TDD);
2.lărgimile blocurilor alocate sunt multipli de 5 MHz. Frecvenţa-limită inferioară a unui bloc alocat se aliniază cu limita inferioară a benzii de 3 400 MHz sau este distanţată faţă de aceasta cu un multiplu de 5 MHz (1);
(1)În cazul în care, pentru a găzdui alţi utilizatori existenţi, este necesar să existe un ecart între blocurile alocate, trebuie să fie utilizată o grilă de 100 kHz. Pentru a permite o utilizare eficientă a spectrului, pot fi definite blocuri mai înguste adiacente altor utilizatori.
3.spectrul disponibil trebuie să ofere posibilitatea de a accesa porţiuni suficient de mari de spectru contiguu, de preferinţă 80-100 MHz, pentru serviciile de comunicaţii electronice pe suport radio în bandă largă;
4.transmisiile staţiilor de bază şi ale staţiilor terminale trebuie să fie în conformitate cu condiţiile tehnice specificate în partea C şi, respectiv, în partea D.
(C)CONDIŢII TEHNICE PENTRU STAŢIILE DE BAZĂ - MASCA DE SPECTRU FAŢĂ DE MARGINEA BLOCULUI
Următorii parametri tehnici pentru staţiile de bază, denumiţi măşti de spectru faţă de marginea blocului (Block Edge Mask - BEM), reprezintă o componentă esenţială a condiţiilor necesare pentru a garanta coexistenţa dintre reţele învecinate în absenţa unor acorduri bilaterale sau multilaterale între operatorii unor astfel de reţele vecine. Pot fi utilizaţi, de asemenea, parametri tehnici mai puţin restrictivi, dacă între operatorii de astfel de reţele există un acord în acest sens.
BEM cuprinde mai multe elemente, prezentate în tabelul 1. Limita de putere în interiorul blocului se aplică unui bloc deţinut de un operator. Limita de putere de referinţă, destinată protejării spectrului altor operatori, limita de putere a regiunii de tranziţie, care permite accesul filtrului din interiorul blocului la limita de putere de referinţă, şi limita de putere de referinţă restrânsă aplicabilă cazurilor de funcţionare nesincronizată sau semisincronizată reprezintă elemente din afara blocului. Limita de putere de referinţă suplimentară este o limită de putere în afara benzii care este utilizată fie pentru a proteja funcţionarea radarelor sub 3 400 MHz, fie pentru a proteja serviciile fixe prin satelit (FSS) şi serviciile fixe (FS) peste 3 800 MHz.
Tabelele 2-7 conţin limitele de putere pentru diferitele elemente BEM pentru reţelele TDD care furnizează servicii de comunicaţii electronice (electronic communications services - ECS) pe suport radio în bandă largă (wireless broadband - WBB). Limitele de putere sunt furnizate pentru reţelele ECS WBB sincronizate, nesincronizate şi semisincronizate.
În tabelele 3 şi 4, nivelul de putere PMax este puterea maximă la purtătoare în dBm pentru staţia de bază în cauză. PMax este definită şi măsurată ca putere echivalentă izotropic radiată (e.i.r.p.) per antenă pentru staţiile de bază cu sisteme de antene inactive (non-AAS). Pentru sistemele AAS, PMax a staţiilor de bază este definită ca putere medie maximă la purtătoare în dBm pentru staţia de bază şi măsurată ca PTR per purtătoare într-o anumită celulă.
În tabelele 3, 4 şi 7 limitele de putere sunt determinate în raport cu o limită superioară fixă prin intermediul formulei Min(PMax - A, B), care stabileşte cea mai scăzută (sau cea mai strictă) dintre cele două valori: 1. (PMax - A) care exprimă puterea maximă la purtătoare PMax, minus un ecart relativ A; şi 2. limita superioară fixă B.

Pentru a obţine o BEM pentru un bloc specific, elementele BEM definite în tabelul 1 sunt combinate în următoarele etape:
1.limita de putere în interiorul blocului se utilizează pentru blocul alocat operatorului;
2.se determină regiunile de tranziţie şi se utilizează limitele de putere corespunzătoare.
3.limita de putere de referinţă este utilizată în cazul reţelelor ECS WBB sincronizate pentru spectrul din banda de frecvenţe, cu excepţia blocului alocat operatorului în cauză şi a regiunilor de tranziţie corespunzătoare;
4.limitele de putere de referinţă restrânse sunt utilizate în cazul reţelelor ECS WBB nesincronizate şi semisincronizate;
5.pentru spectrul situat sub 3 400 MHz, se utilizează limita de putere de referinţă suplimentară corespunzătoare;
6.pentru coexistenţa cu FSS/FS peste 3 800 MHz, se utilizează o limită de putere de referinţă suplimentară. Figura de mai jos prezintă un exemplu de combinaţie de diferite elemente BEM.
Figură - Exemplu de elemente BEM şi de limite de putere ale staţiilor de bază
Tabelul 1 - Definiţia elementelor BEM

Element BEM

Definiţie

În interiorul blocului

Se referă la blocul pentru care se stabileşte BEM.

Referinţă

Spectrul din banda de frecvenţe 3 400-3 800 MHz utilizat pentru ECS WBB, cu excepţia blocului alocat operatorului şi a regiunilor de tranziţie corespunzătoare.

Regiunea de tranziţie

Spectru cuprins între 0 şi 10 MHz sub blocul alocat operatorului şi între 0 şi 10 MHz peste blocul alocat operatorului. Regiunile de tranziţie nu se aplică blocurilor TDD alocate altor operatori, cu excepţia cazului în care reţelele sunt sincronizate. Regiunile de tranziţie nu se aplică sub 3 400 MHz sau peste 3 800 MHz.

Referinţă suplimentară

Spectru sub 3 400 MHz şi peste 3 800 MHz.

Referinţă restrânsă

Spectru utilizat pentru ECS WBB de către reţele nesincronizate sau semisincronizate cu blocul alocat operatorului în cauză.

Notă explicativă la tabelul 1
Elementele BEM se aplică staţiilor de bază cu diferite limite de putere, denumite, în general, staţii de bază macro, micro, pico şi femto (2).
(2)Aceşti termeni nu sunt definiţi în mod unic şi se referă la staţii de bază celulare cu diferite niveluri de putere, în următoarea ordine descrescătoare: macro, micro, pico, femto. În special, celulele femto sunt staţii de bază mici cu cel mai scăzut nivel de putere, care sunt de obicei utilizate în interior.
Tabelul 2 - Limita de putere în interiorul blocului pentru staţiile de bază non-AAS şi AAS

Element BEM

Gama de frecvenţe

Limita de putere pentru staţiile de bază non-AAS şi AAS

În interiorul blocului

Blocul alocat operatorului

Nu este obligatorie.

Notă explicativă la tabelul 2
În cazul specific al staţiilor de bază femto, se aplică controlul puterii, pentru a reduce la minimum interferenţele cu canalele adiacente. Cerinţa privind controlul puterii pentru staţiile de bază femto rezultă din necesitatea de a reduce interferenţa cu echipamentele care pot fi utilizate de către consumatori şi care, prin urmare, pot să nu fie coordonate cu reţelele învecinate. Statele membre care doresc să includă o limită în autorizaţia lor sau să utilizeze o limită în scopuri de coordonare pot defini aceste limite la nivel naţional.
Tabelul 3 - Limitele de putere de referinţă pentru staţiile de bază non-AAS şi AAS cu funcţionare de reţele sincronizate

Element BEM

Gama de frecvenţe

Limita e.i.r.p. non-AAS

Limita PTR AAS

Referinţă

Ecart sub - 10 MHz faţă de marginea inferioară a blocului sau

Ecart peste 10 MHz faţă de marginea superioară a blocului

În banda de frecvenţe 3 400-3 800 MHz

Min(PMax - 43, 13) dBm/ (5 MHz) per antenă (*)

Min(PMax- 43, 1) dBm/(5 MHz) per celulă (**) (***)

(*) PMax este puterea maximă medie la purtătoare în dBm pentru staţia de bază măsurată ca e.i.r.p. per purtătoare per antenă

(**) PMax este puterea maximă medie la purtătoare în dBm pentru staţia de bază măsurată ca PTR per purtătoare într-o celulă dată

(***) Într-o staţie de bază multisectorială, limita de putere radiată se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.

Notă explicativă la tabelul 3
Limita superioară fixă aplicată [13 dBm/(5 MHz) pentru non-AAS sau 1 dBm/(5 MHz) pentru AAS] impune o limită superioară interferenţei de la o staţie de bază. Atunci când două blocuri TDD sunt sincronizate, nu va exista nicio interferenţă între staţiile de bază.
Tabelul 4 - Limitele de putere ale regiunilor de tranziţie pentru staţiile de bază non-AAS şi AAS cu funcţionare de reţele ECS WBB sincronizate

Element BEM

Gama de frecvenţe

Limita e.i.r.p. non-AAS

Limita PTR AAS

Regiunea de tranziţie

Ecart de la - 5 până la 0 MHz faţă de marginea inferioară a blocului sau

Ecart de la 0 până la 5 MHz faţă de marginea superioară a blocului

Min(PMax- 40, 21) dBm/ (5 MHz) per antenă (*)

Min(PMax- 40, 16) dBm/(5 MHz) per celulă (**) (***)

Regiunea de tranziţie

Ecart de la - 10 până la - 5 MHz faţă de marginea inferioară a blocului sau

Ecart de la 5 până la 10 MHz faţă de marginea superioară a blocului

Min(PMax- 43, 15) dBm/ (5 MHz) per antenă (*)

Min(PMax- 43, 12) dBm/(5 MHz) per celulă (**) (***)

(*) PMax este puterea maximă medie la purtătoare în dBm pentru staţia de bază măsurată ca e.i.r.p. per purtătoare per antenă

(**) PMax este puterea maximă medie la purtătoare în dBm pentru staţia de bază măsurată ca PTR per purtătoare într-o celulă dată

(***) Într-o staţie de bază multisectorială, limita de putere radiată se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.

Tabelul 5 - Limitele de putere de referinţă restrânse pentru staţiile de bază non-AAS şi AAS cu funcţionare de reţele ECS WBB nesincronizate şi semisincronizate

Element BEM

Gama de frecvenţe

Limita e.i.r.p. non-AAS

Limita PTR AAS

Referinţă restrânsă

Blocuri nesincronizate şi semisincronizate, sub marginea inferioară a blocului şi peste marginea superioară a blocului, în banda de frecvenţe 3 400-3 800 MHz

- 34 dBm/(5 MHz) per celulă (*)

- 43 dBm/(5 MHz) per celulă (*)

(*) Într-o staţie de bază multisectorială, limita de putere radiată se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.

Notă explicativă la tabelul 5
Aceste limite de putere restrânse sunt utilizate pentru funcţionarea nesincronizată şi semisincronizată a staţiilor de bază, în cazul în care nu este disponibilă nicio separare geografică. În plus, în funcţie de circumstanţele naţionale, statele membre pot defini o limită de putere de referinţă restrânsă alternativă şi mai puţin rigidă, care să se aplice cazurilor specifice de punere în aplicare pentru a asigura o utilizare mai eficientă a spectrului.
Tabelul 6 - Limite de putere de referinţă suplimentare pentru staţiile de bază non-AAS şi AAS (*) sub 3 400 MHz pentru cazuri naţionale specifice

Cazul

Element BEM

Gama de frecvenţe

Limita e.i.r.p. non-AAS

Limita PTR AAS

A

State membre cu sisteme de radiolocaţie militară sub 3 400 MHz

Referinţă suplimentară

Sub

3 400 MHz (**)

- 59 dBm/MHz per antenă

- 52 dBm/MHz per celulă (***)

Cazul

Element BEM

Gama de frecvenţe

Limita e.i.r.p. non-AAS

Limita PTR AAS

B

State membre cu sisteme de radiolocaţie militară sub 3 400 MHz

Referinţă suplimentară

Sub

3 400 MHz (**)

- 50 dBm/MHz per antenă

 

C

State membre fără utilizare a benzii adiacente sau cu utilizare care nu necesită protecţie suplimentară

Referinţă suplimentară

Sub 3 400 MHz

Nu se aplică

Nu se aplică

(*) Pot fi solicitate măsuri alternative, de la caz la caz, pentru staţiile de bază AAS interioare, la nivel naţional.

(**) În cazurile în care statele membre au pus deja în aplicare o bandă de gardă atunci când eliberează licenţe pentru sisteme terestre capabile să furnizeze ECS WBB înainte de adoptarea prezentei decizii şi în conformitate cu Decizia 2008/411/CE a Comisiei, statele membre în cauză pot aplica referinţa suplimentară numai sub această bandă de gardă, cu condiţia ca protecţia radarelor în banda adiacentă să nu fie compromisă şi să fie îndeplinite obligaţiile transfrontaliere.

(***) Într-o staţie de bază multisectorială, limita de putere radiată se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.

Notă explicativă la tabelul 6
Limitele de putere de referinţă suplimentare reflectă nevoia de protecţie pentru serviciile de radiolocaţie militară din anumite ţări. Statele membre pot selecta limitele de la cazul A sau B pentru non-AAS în funcţie de nivelul de protecţie solicitat pentru radarul din regiunea în cauză. Poate fi necesară o zonă de coordonare de până la 12 km în jurul radarelor terestre fixe, pe baza unei limite PTR AAS de - 52 dBm/MHz per celulă. Această coordonare ţine de responsabilitatea statului membru în cauză.
Pot fi necesare alte măsuri de reducere, cum ar fi separarea geografică, coordonarea de la caz la caz sau o bandă de gardă suplimentară. În cazul utilizării în interior, statele membre pot defini o limită mai puţin rigidă, pentru cazurile specifice de punere în aplicare.
Tabelul 7 - Limite de putere de referinţă suplimentare peste 3 800 MHz pentru staţiile de bază pentru coexistenţa cu FSS/FS

Element BEM

Gama de frecvenţe

Limita e.i.r.p. non-AAS

Limita de putere PTR AAS

Referinţă suplimentară

3 800-3 805 MHz

Min(PMax - 40, 21) dBm/(5 MHz) per antenă (*)

Min(PMax, - 40, 16) dBm/(5 MHz) per celulă (**) (***)

3 805-3 810 MHz

Min(PMax - 43, 15) dBm/(5 MHz) per antenă (*)

Min(PMax, - 43, 12) dBm/(5 MHz) per celulă (**) (***)

3 810-3 840 MHz

Min(PMax - 43, 13) dBm/(5 MHz) per antenă (*)

Min(PMax. - 43, 1) dBm/(5 MHz) per celulă (**) (***)

Peste 3 840 MHz

- 2 dBm/(5 MHz) per antenă (*)

- 14 dBm/(5 MHz) per celulă (***)

(*) PMax este puterea maximă medie la purtătoare în dBm pentru staţia de bază măsurată ca e.i.r.p. per purtătoare per antenă

(**) PMax este puterea maximă medie la purtătoare în dBm pentru staţia de bază măsurată ca PTR per purtătoare într-o celulă dată

(***) Într-o staţie de bază multisectorială, limita de putere radiată se referă la nivelul corespunzător fiecăruia dintre sectoarele individuale.

Notă explicativă la tabelul 7
Limitele de putere de referinţă suplimentare se aplică la limita benzii de 3 800 MHz pentru a sprijini procesul de coordonare care urmează să fie realizat la nivel naţional.
(D)CONDIŢII TEHNICE PENTRU STAŢIILE TERMINALE
Tabelul 8 - Cerinţe în interiorul blocului - limita de putere în interiorul blocului a BEM a staţiei terminale

Puterea maximă în interiorul blocului

28 dBm PTR

Notă explicativă la tabelul 8
Limita de putere radiată în interiorul blocului pentru staţiile terminale fixe/nomade poate depăşi limita din tabelul 8, cu condiţia ca obligaţiile transfrontaliere să fie îndeplinite. Pentru astfel de staţii terminale, pot fi necesare măsuri de reducere pentru a proteja radarele sub 3 400 MHz, de exemplu, separarea geografică sau o bandă de gardă suplimentară.
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 37L din data de 8 februarie 2019