Decizia 2323/11-nov-2025 în temeiul articolului 11 din Regulamentul (UE) 2024/1351 al Parlamentului European şi al Consiliului

(1)În temeiul Regulamentului (UE) 2024/1351, Comisia trebuie să stabilească în fiecare an statele membre aflate sub presiune migratorie, expuse riscului de presiune migratorie sau care se confruntă cu o situaţie migratorie semnificativă. Până la 15 octombrie 2025 şi, ulterior, în fiecare an, Comisia trebuie să adopte Raportul anual european privind azilul şi migraţia şi o decizie de stabilire a statelor membre respective.

(2)Pentru a stabili dacă un anumit stat membru se află sub presiune migratorie, este expus riscului de presiune migratorie sau se confruntă cu o situaţie migratorie semnificativă, Comisia a efectuat o evaluare pe baza Raportului anual european privind azilul şi migraţia (²) şi a elementelor enumerate la articolele 9 şi 10 din regulamentul respectiv. În acest scop, Comisia a elaborat o metodologie care consideră că presiunea este legată de crearea unor obligaţii disproporţionate într-un stat membru, ţinând seama de situaţia generală în materie de migraţie din Uniune. Această metodologie a fost discutată în detaliu cu statele membre. Pentru a stabili ce anume constituie obligaţii disproporţionate, metodologia compară situaţia fiecărui stat membru cu situaţia generală din Uniune (³).

(3)Evaluarea ia în considerare o perioadă de 12 luni, cuprinsă între 1 iulie 2024 şi 30 iunie 2025, pentru identificarea statelor membre aflate sub presiune migratorie şi a statelor membre expuse riscului de presiune migratorie, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1351 şi cu definiţia "presiunii migratorii" de la articolul 2 alineatul (24) din regulamentul respectiv. În conformitate cu definiţia "situaţiei migratorii semnificative" de la articolul 2 punctul 25 din Regulamentul (UE) 2024/1351, pentru a ţine seama de efectul cumulativ al sosirilor anuale actuale şi anterioare de resortisanţi ai ţărilor terţe sau de apatrizi, evaluarea unei situaţii migratorii semnificative ia în considerare perioada 1 iulie 2020-30 iunie 2025.

(4)În perioada de raportare 1 iulie 2024-30 iunie 2025, trecerile ilegale ale frontierei externe a Uniunii au scăzut cu 35 %, ceea ce arată că situaţia generală a migraţiei în Uniune continuă să se îmbunătăţească. Cererile de protecţie internaţională şi deplasările neautorizate prezintă, de asemenea, tendinţe descrescătoare cu 21 % şi, respectiv, 25 %, o tendinţă stabilă deja observată din 2024.

(5)În perioada de raportare 1 iulie 2024-30 iunie 2025, pe baza Raportului anual european privind azilul şi migraţia şi a elementelor enumerate la articolele 9 şi 10 din Regulamentul (UE) 2024/1351, după ce toate datele şi informaţiile cantitative şi calitative relevante sunt agregate şi evaluate în raport cu situaţia generală din Uniune, evaluarea concluzionează că Grecia şi Cipru se află sub presiune migratorie. Evaluarea concluzionează, de asemenea, că Italia şi Spania se află sub presiune migratorie datorită unui număr mare de sosiri din cauza debarcărilor în urma operaţiunilor de căutare şi salvare ("SAR").

(6)În perioada de raportare 1 iulie 2024-30 iunie 2025, deşi tendinţele au rămas în general stabile în comparaţie cu perioada anterioară de 12 luni, Grecia s-a confruntat cu obligaţii disproporţionate în raport cu situaţia generală din Uniune, în special din cauza numărului de treceri ilegale ale frontierei şi de cereri de protecţie internaţională. Grecia a înregistrat cel mai mare număr de treceri ilegale ale frontierei în raport cu produsul său intern brut (PIB) şi populaţia sa. În plus, Grecia a primit şi cel mai mare număr de cereri la nivelul Uniunii în raport cu PIB-ul şi populaţia sa. Totodată, în raport cu celelalte state membre, aceasta s-a aflat pe primul loc în termeni relativi în ceea ce priveşte deciziile de acordare a protecţiei internaţionale şi pe al doilea loc în ceea ce priveşte emiterea de ordine de părăsire a teritoriului, însă a fost posibilă efectuarea doar a unui procentaj scăzut de returnări în perioada analizată.

(7)În perioada de raportare 1 iulie 2024-30 iunie 2025, în Cipru, situaţia în materie de migraţie şi azil s-a îmbunătăţit în comparaţie cu perioada anterioară, însă ţara s-a confruntat în continuare cu obligaţii disproporţionate în raport cu situaţia generală din Uniune, în special din cauza trecerilor ilegale ale frontierei, a cererilor de protecţie internaţională şi a înregistrărilor pentru obţinerea protecţiei temporare. În pofida scăderii semnificative a trecerilor ilegale ale frontierei, numărul de sosiri a pus presiune asupra sistemului de azil şi de migraţie al Ciprului în raport cu PIB-ul şi cu populaţia sa. Cipru s-a aflat, în termeni relativi, pe locul al doilea în rândul destinatarilor cererilor de protecţie internaţională în perioada analizată şi, de asemenea, a primit un număr semnificativ de noi înregistrări pentru obţinerea protecţiei temporare în raport cu PIB-ul şi populaţia sa. În plus, deşi numărul resortisanţilor ţărilor terţe cărora li s-a ordonat să părăsească teritoriul a rămas stabil, a fost returnat un număr de resortisanţi ai ţărilor terţe de două ori mai mare decât cel din perioada anterioară în urma unui ordin de părăsire a teritoriului.

(8)În perioada de raportare 1 iulie 2024-30 iunie 2025, un număr mare de persoane au fost debarcate în Italia în urma operaţiunilor SAR. Ponderea şi numărul absolut de sosiri din cauza debarcărilor recurente în urma operaţiunilor SAR au fost de o asemenea amploare încât au creat obligaţii disproporţionate în raport cu situaţia generală din Uniune. Aproximativ 40 % din numărul total de persoane debarcate în Uniune au sosit în Italia.

(9)În perioada de raportare cuprinsă între 1 iulie 2024 şi 30 iunie 2025, Spania s-a confruntat cu un număr mare de sosiri din cauza debarcărilor recurente în urma operaţiunilor SAR, care au fost de o asemenea amploare încât au creat obligaţii disproporţionate în raport cu situaţia generală din Uniune. De asemenea, aproximativ 40 % din numărul total de persoane debarcate în Uniune au sosit în Spania.

(10)În perioada de raportare 1 iulie 2024-30 iunie 2025, pe baza concluziilor Raportului anual european privind azilul şi migraţia şi a elementelor enumerate la articolele 9 şi 10 din Regulamentul (UE) 2024/1351, după ce toate datele şi informaţiile cantitative şi calitative relevante sunt luate în considerare şi evaluate în raport cu situaţia generală din Uniune, Belgia, Bulgaria, Germania, Estonia, Irlanda, Franţa, Croaţia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia şi Finlanda au fost identificate ca fiind expuse riscului de presiune migratorie.

(11)Bulgaria şi Croaţia, în calitate de state membre ale primei intrări în Uniune, au continuat să fie expuse în mod deosebit fluctuaţiilor aferente sosirilor neregulamentare pe rutele Balcanilor de Vest şi est-mediteraneeană. Creşterea semnificativă a numărului de sosiri ilegale în cursul anului ar putea face ca sistemele naţionale de migraţie şi de azil, deja aflate sub presiune, să fie afectate de obligaţii disproporţionate. În perioada de raportare 1 iulie 2024-30 iunie 2025, deşi Bulgaria a înregistrat o scădere a numărului de cereri de protecţie internaţională în comparaţie cu perioada anterioară, această ţară a înregistrat în continuare un număr important de cereri de protecţie internaţională, dintre care o cincime au fost depuse de minori neînsoţiţi, făcând din Bulgaria al doilea stat membru în termeni relativi din Uniune în ceea ce priveşte primirea celor mai multe cereri din partea minorilor neînsoţiţi. Bulgaria a înregistrat, de asemenea, un număr ridicat şi constant de înregistrări pentru obţinerea protecţiei temporare în raport cu ponderea PIB-ului şi cu populaţia. În perioada de raportare 1 iulie 2024-30 iunie 2025, Croaţia a fost afectată de un număr ridicat de treceri ilegale ale frontierei şi refuzuri ale intrării, înregistrând 76 % din totalul sosirilor de-a lungul rutei Balcanilor de Vest, al doilea număr de treceri ilegale ale frontierei la nivelul Uniunii în raport cu PIB-ul şi populaţia şi cel mai mare număr de refuzuri ale intrării în Uniune în termeni relativi.

(12)O serie de state membre au înregistrat un număr mare de deplasări neautorizate care exercită o presiune deosebită asupra sistemelor lor de azil, de migraţie şi de primire. Provocările asociate unor astfel de deplasări neautorizate sunt abordate prin recunoaşterea posibilităţii de a aplica compensări ale responsabilităţii în aceste cazuri ca parte a contribuţiilor de solidaritate. În perioada de raportare 1 iulie 2024-30 iunie 2025, Germania a fost destinaţia unui număr semnificativ de deplasări neautorizate ale solicitanţilor de protecţie internaţională în interiorul Uniunii, ceea ce a condus la un număr mare de cereri de protecţie internaţională, fapt care a avut un impact asupra sistemului său de azil şi de primire; acest lucru a fost agravat nu numai de găzduirea celui mai mare număr de beneficiari de protecţie temporară din UE, ci şi de numărul foarte mare de cereri de protecţie internaţională din ultimii zece ani. Franţa a fost, de asemenea, afectată de un număr foarte mare de deplasări neautorizate ale solicitanţilor de protecţie internaţională în interiorul Uniunii şi s-a confruntat cu tot mai multe treceri ilegale ale frontierei către Regatul Unit, ceea ce a afectat sistemul său naţional de azil şi de primire. Ţările de Jos şi Belgia au fost şi ele afectate de deplasările neautorizate ale solicitanţilor de protecţie internaţională, care au pus presiune asupra sistemelor lor de primire. Irlanda s-a confruntat, de asemenea, cu un număr ridicat şi susţinut de cereri de protecţie internaţională, o proporţie semnificativă a solicitanţilor intrând în ţară în mod ilegal, în principal prin traversarea frontierei terestre cu Regatul Unit. Acest lucru, împreună cu numărul semnificativ de sosiri ale persoanelor care beneficiază de protecţie temporară, au avut un impact asupra sistemului naţional de azil şi de primire.

(13)Ameninţările hibride legate de instrumentalizarea migraţiei de către Rusia şi Belarus continuă să genereze riscuri grave în materie de migraţie şi securitate la frontiera estică a Uniunii, în special în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Finlanda. Ca răspuns la încercările continue, promovate de Rusia şi Belarus, de a instrumentaliza migraţia, Estonia şi-a consolidat măsurile de gestionare a frontierelor la frontiera cu Rusia; Letonia şi Lituania şi-au consolidat măsurile de supraveghere la frontiera lor cu Belarus; Polonia a stabilit o zonă-tampon de-a lungul frontierei sale şi limitează temporar dreptul de a solicita protecţie internaţională la frontiera respectivă, cu excepţia grupurilor vulnerabile; Finlanda şi-a închis punctele de trecere a frontierei cu Rusia. Cu toate acestea, încercările suplimentare ale Rusiei şi Belarusului de a instrumentaliza migraţia ar putea exercita o presiune suplimentară asupra sistemelor naţionale de protecţie a frontierelor, ceea ce ar putea conduce la obligaţii disproporţionate.

(14)Pe baza Raportului anual european privind azilul şi migraţia şi a elementelor enumerate la articolele 9 şi 10 din Regulamentul (UE) 2024/1351, având în vedere efectul cumulativ al datelor şi informaţiilor cantitative şi calitative agregate şi evaluate în perioada de cinci ani cuprinsă între 1 iulie 2020 şi 30 iunie 2025, evaluarea concluzionează că Bulgaria, Cehia, Estonia, Croaţia, Austria şi Polonia se confruntă cu o situaţie migratorie semnificativă.

(15)În Bulgaria, în ultimii cinci ani, în special începând din 2022, în raport cu ponderea PIB-ului şi cu populaţia, afluxul de înregistrări pentru protecţie temporară şi numărul relativ ridicat de cereri de protecţie internaţională au exercitat o presiune asupra sistemului, în special deoarece Bulgaria a emis un număr semnificativ de decizii pozitive şi de respingeri care au creat o sarcină ridicată pentru sistemul de returnare.

(16)La evaluarea situaţiei din Croaţia din ultimii cinci ani şi în raport cu situaţia generală din Uniune, s-a constatat că presiunea asupra sistemului de returnare în raport cu ponderea PIB-ului şi cu populaţia a avut un impact major asupra capacităţilor Croaţiei, în plus faţă de obligaţiile la frontiera sa externă, în special deoarece Croaţia a emis, în termeni relativi, un număr mare de refuzuri ale intrării şi s-a confruntat mai recent cu un număr relativ ridicat de treceri ilegale ale frontierei din cauza intensificării activităţilor de introducere ilegală de migranţi în regiune.

(17)În urma războiului de agresiune în curs al Rusiei şi a escaladării atacurilor împotriva Ucrainei, 4,3 milioane de persoane beneficiază de protecţie temporară în Uniune începând cu 30 iunie 2025. De la începutul războiului, Polonia şi Cehia s-au numărat printre statele cu cel mai mare număr de înregistrări de cereri de protecţie temporară din Uniune în raport cu PIB-ul şi populaţia lor. Acest lucru a pus o presiune semnificativă asupra sistemelor de migraţie, de azil şi de gestionare a frontierelor din aceste state membre începând din 2022 şi a creat provocări în materie de integrare. Estonia a înregistrat un număr mare de cereri de protecţie temporară în raport cu PIB-ul şi populaţia sa, combinat cu un număr relativ ridicat de cereri de protecţie internaţională, ceea ce a condus la un număr mare de decizii pozitive în ultimii cinci ani.

(18)În perioada de cinci ani cuprinsă între 1 iulie 2020 şi 30 iunie 2025, Austria a primit un număr mare de cereri de protecţie internaţională. Deşi acest număr a scăzut, numărul total de cereri de obţinere a protecţiei internaţionale şi numărul rezultat de decizii pozitive din respectiva perioadă de cinci ani au avut un efect cumulativ asupra capacităţii sistemului de migraţie, de primire şi de azil din Austria.

(19)Statele membre considerate în prezenta decizie ca fiind aflate sub presiune migratorie ar trebui să aibă acces la rezerva anuală de solidaritate instituită prin decizia de punere în aplicare a Consiliului menţionată la articolul 57 din Regulamentul (UE) 2024/1351 şi ar trebui să informeze Comisia şi Consiliul, în temeiul articolului 58 alineatul (1) din regulamentul respectiv, în cazul în care intenţionează să utilizeze această rezervă, inclusiv să transmită informaţii cu privire la tipul şi nivelul măsurilor de solidaritate necesare. În cazul în care statele membre aflate sub presiune migratorie nu utilizează rezerva anuală de solidaritate sau nu notifică necesitatea utilizării sale, acestea pot solicita o deducere integrală sau parţială a contribuţiilor pe care şi le-au asumat la rezerva anuală de solidaritate în conformitate cu articolul 61 din Regulamentul (UE) 2024/1351.

(20)Statele membre considerate în prezenta decizie ca fiind expuse riscului de presiune migratorie ar trebui să aibă acces prioritar la setul de instrumente permanent al UE de sprijin în materie de migraţie prevăzut la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2024/1351.

(21)Pentru a facilita utilizarea setului de instrumente permanent al UE de sprijin în materie de migraţie de către statele membre expuse riscului de presiune migratorie, Comisia va oferi sprijin financiar şi va coordona cu agenţiile relevante ale Uniunii posibila prioritizare a furnizării de sprijin operaţional.

(22)Statele membre considerate în prezenta decizie ca fiind confruntate cu o situaţie migratorie semnificativă au dreptul de a solicita o deducere integrală sau parţială a contribuţiilor lor de solidaritate în conformitate cu articolul 62 din Regulamentul (UE) 2024/1351.

(23)Pentru a asigura echilibrul dintre solidaritate şi distribuirea echitabilă a răspunderii şi pentru a proteja funcţionarea Regulamentului (UE) 2024/1351, articolul 60 alineatul (3) din regulamentul respectiv prevede că statele membre contribuitoare nu au obligaţia de a pune în aplicare angajamentele sau de a aplica compensarea responsabilităţii faţă de un stat membru beneficiar în cazul în care Comisia a identificat deficienţe sistemice în statul membru beneficiar respectiv în ceea ce priveşte normele în materie de responsabilitate prevăzute în partea III din Regulamentul (UE) 2024/1351 care ar putea avea consecinţe negative grave pentru funcţionarea regulamentului menţionat. Partea III din Regulamentul (UE) 2024/1351 stabileşte, printre altele, obligaţiile statului membru responsabil de preluarea şi reprimirea solicitanţilor şi a resortisanţilor ţărilor terţe sau a apatrizilor a căror cerere de protecţie internaţională a fost înregistrată într-un alt stat membru sau în legătură cu care un alt stat membru a fost indicat ca fiind responsabil în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1358 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴), inclusiv obligaţia de a efectua transferurile persoanelor respective cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale solicitantului prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum se subliniază în considerentul 87 şi la articolul 16 alineatul (3). Aceste norme reprezintă o continuare a normelor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵) şi vor înlocui normele respective de la intrarea lor în vigoare.

(⁴)Regulamentul (UE) 2024/1358 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 mai 2024 privind instituirea sistemului "Eurodac" pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficace a Regulamentelor (UE) 2024/1351 şi (UE) 2024/1350 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Directivei 2001/55/CE a Consiliului şi al identificării resortisanţilor din ţări terţe şi a apatrizilor în situaţie de şedere ilegală şi privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autorităţile de aplicare a legii din statele membre şi de Europol cu scopul de a asigura respectarea legii, de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1240 şi (UE) 2019/818 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L, 2024/1358, 22.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1358/oj).

(24)La 4 aprilie 2025, Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind situaţia gestionării migraţiei în Grecia continentală (⁶) a concluzionat că transferurile către Grecia ar trebui să aibă loc în acelaşi mod ca pentru celelalte state membre şi în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în ceea ce priveşte interpretarea articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

(25)În decembrie 2022, Italia a suspendat primirea transferurilor, cu excepţia cazurilor de reîntregire a familiei în cazul minorilor neînsoţiţi. În hotărârea sa din 19 decembrie 2024 în cauzele conexate C-185/24 şi C-189/24 (⁷), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a constatat că statul membru desemnat drept responsabil în temeiul criteriilor stabilite în capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 nu se poate elibera unilateral de această responsabilitate.

(26)Statele membre ar trebui să asigure respectarea obligaţiilor care le revin în temeiul legislaţiei UE în materie de azil. În special, acestea ar trebui să se asigure că practicile actuale deja observate în ţările lor în legătură cu Regulamentul (UE) nr. 604/2013 nu mai persistă odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2024/1351. Nerespectarea în continuare a obligaţiilor ar constitui deficienţe sistemice în ceea ce priveşte normele prevăzute în partea III din Regulamentul (UE) 2024/1351, care ar putea avea consecinţe negative grave asupra funcţionării regulamentului respectiv. Acest lucru ar trebui evaluat cu regularitate de Comisie şi, în cazul în care situaţiile respective persistă, ar trebui să se aplice prevederile articolului 60 alineatul (3) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) 2024/1351. Pentru a asigura o tranziţie sustenabilă de la sistemul actual de responsabilitate la noile norme prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1351, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită nivelului de cooperare operaţională dintre statele membre, inclusiv angajamentului activ de a facilita transferurile şi cooperării progresive în ceea ce priveşte chestiunile practice şi logistice.

(27)În vederea adoptării unei abordări cuprinzătoare a gestionării migraţiei la nivelul UE, în paralel cu punerea în aplicare a Pactului privind migraţia şi azilul, inclusiv a Regulamentului (UE) 2024/1351, activitatea legislativă ar trebui să continue cu prioritate, în special în ceea ce priveşte propunerile privind un sistem european comun de returnare şi o listă la nivelul UE a ţărilor de origine sigure. Împreună, acestea ar contribui la reducerea presiunii globale asupra sistemelor de azil ale statelor membre şi ar sprijini funcţionarea Pactului privind migraţia şi azilul.

(28)În temeiul articolului 11 alineatul (1) al doilea paragraf, au avut loc consultări cu statele membre identificate în prezenta decizie ca state membre aflate sub presiune migratorie, expuse riscului de presiune migratorie şi care se confruntă cu o situaţie migratorie semnificativă.

(29)În conformitate cu articolul 4 din Protocolul nr. 21 privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), Irlanda şi-a notificat, prin scrisoarea din 14 mai 2024, intenţia de a accepta Regulamentul (UE) 2024/1351 şi de a-şi asuma obligaţii în temeiul acestuia. Decizia (UE) 2024/2088 a Comisiei (⁸) a confirmat participarea menţionată. Prin urmare, Irlanda participă la adoptarea prezentei decizii.

(30)În conformitate cu articolele 1 şi 2 din Protocolul nr. 22 privind poziţia Danemarcei, anexat la TUE şi la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligaţii în temeiul acesteia şi nu face obiectul aplicării sale,

Jurnalul Oficial seria L