Decizia 2004/453/CE/29-apr-2004 de aplicare a Directivei 91/67/CEE a Consiliului privind măsurile de combatere a anumitor boli ale animalelor de acvacultură

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

În vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Decizia 2004/453/CE/29-apr-2004 de aplicare a Directivei 91/67/CEE a Consiliului privind măsurile de combatere a anumitor boli ale animalelor de acvacultură
Dată act: 29-apr-2004
Emitent: Comisia Comunitatilor Europene
[notificată cu numărul C(2004) 1679]
(Text cu relevanţă pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,
având în vedere Directiva 91/67/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează introducerea pe piaţă a animalelor şi a produselor de acvacultură (1), în special articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (1) paragraful al doilea şi articolul 13 alineatul (2),
(1)JO L 46, 19.2.1991, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).
având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele sanitar-veterinare şi zootehnice aplicabile în cadrul schimburilor intracomunitare cu anumite animale vii şi produse în vederea realizării pieţei interne (2), în special articolul 10,
(2)JO L 224, 18.8.1990, p. 24. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 315, 19.11.2002, p. 14).
întrucât:
(1)În cazul în care apreciază că întregul lor teritoriu sau o parte a lui sunt indemne de una sau mai multe dintre bolile enumerate în anexa A coloana 1 lista III la Directiva 91/67/CEE, statele membre pot, în temeiul articolului 13 din această directivă, să prezinte Comisiei documentele justificative corespunzătoare pentru a li se acorda statutul de teritoriu sau de parte de teritoriu indemn de boală. Danemarca, Finlanda, Irlanda, Suedia şi Regatul Unit au prezentat aceste documente Comisiei.
(2)În cazul în care stabilesc un program de combatere a uneia sau a mai multor boli enumerate în anexa A coloana 1 lista III la Directiva 91/67/CEE, statele membre pot, în temeiul articolului 12 din această directivă, să prezinte programele respective Comisiei spre aprobare. Finlanda, Irlanda, Suedia şi Regatul Unit au prezentat programele Comisiei.
(3)Regulamentul (CEE) nr. 706/73 al Consiliului din 12 martie 1973 privind măsurile ce se aplică Insulelor Channel şi Insulei Man cu privire la schimburile de produse agricole (3) prevede că legislaţia sanitar-veterinară se aplică acestor insule în aceleaşi condiţii ca în Regatul Unit în ceea ce priveşte produsele care sunt importate în aceste insule sau care sunt exportate din aceste insule către Comunitate.
(3)JO L 68, 15.3.1973, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1274/86 (JO L 107, 24.4.1986, p. 1).
(4)Este necesar să se definească cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească statele membre pentru a fi declarate indemne de boală, precum şi criteriile pe care trebuie să le aplice în cadrul programelor de combatere şi de eradicare. Este, de asemenea, necesar să se precizeze garanţiile suplimentare necesare în vederea introducerii anumitor specii de peşti în zonele indemne de boală şi în zonele avute în vedere de programele de combatere şi de eradicare. În acest scop, este necesar să se ţină seama de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Animale (OIE).
(5)Danemarca a furnizat documente care dovedesc absenţa viremiei de primăvară a crapului (VPC) pe teritoriul său;,prin urmare, este necesar să fie considerată indemnă de această boală.
(6)Finlanda a furnizat documente care dovedesc absenţa VPC pe ansamblul teritoriului său şi absenţa Gyrodactylus salaris şi a necrozei pancreatice infecţioase (NPI) în anumite părţi din teritoriul său. Prin urmare, este necesar ca teritoriile respective să fie considerate indemne de aceste boli. Finlanda a prezentat, de asemenea, un program de combatere şi de eradicare privind boala bacteriană a rinichiului (BKD sau renibacterioza), care va fi pus în aplicare în partea continentală a teritoriului său. Este necesar să se aprobe acest program pentru ca boala să fie eradicată şi pentru ca regiunea respectivă să fie declarată indemnă.
(7)Irlanda a furnizat documente care dovedesc absenţa VPC, a BKD şi a Gyrodactylus salaris pe ansamblul teritoriului său; prin urmare, este necesar să fie considerată indemnă de aceste boli.
(8)Suedia a furnizat documente care dovedesc absenţa VPC şi a NPI pe ansamblul teritoriului său; prin urmare, este necesar să fie considerată indemnă de aceste boli. Suedia a prezentat, de asemenea, un program de combatere şi de eradicare privind (BKD), care va fi pus în aplicare în partea continentală a teritoriului său. Este necesar să se aprobe acest program pentru ca boala să fie eradicată şi pentru ca regiunea respectivă să fie declarată indemnă.
(9)Regatul Unit a furnizat documente care dovedesc absenţa Gyrodactylus salaris pe ansamblul teritoriului său şi absenţa NPI, a BKD şi a VPC în anumite părţi ale teritoriului său. Prin urmare, este necesar ca teritoriile respective să fie considerate indemne de aceste boli. Regatul Unit a prezentat, de asemenea, programe de combatere şi de eradicare privind VPC şi BKD, care vor fi puse în aplicare în celelalte părţi ale teritoriului său. Este necesar să se aprobe aceste programe pentru ca bolile să fie eradicate şi ca regiunile respective să fie declarate indemne.
(10)Este necesar ca garanţiile suplimentare prevăzute de prezenta decizie să fie revizuite la sfârşitul unei perioade de trei ani, ţinând seama de experienţa dobândită în combaterea bolilor şi eradicarea lor, precum şi de punerea la punct a altor măsuri de combatere, de exemplu vaccinurile.
(11)Garanţii suplimentare au fost definite de Decizia 93/44/CE a Comisiei (1) în ceea ce priveşte VPC pentru anumite specii de peşti destinate Marii Britanii, Irlandei de Nord, Insulelor Man şi Guernesey. Este necesar ca această decizie să fie abrogată şi înlocuită cu prezenta decizie.
(1)JO L 16, 25.1.1993, p. 53. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 94/865/CE (JO L 352, 31.12.1994, p. 75).
(12)Decizia 2003/513/CE a Comisiei (2) este o decizie de salvgardare care protejează anumite regiuni ale Comunităţii împotriva introducerii Gyrodactylus salaris. Măsurile respective sunt în vigoare din 1996 şi constituie prin natura lor garanţii suplimentare şi nu măsuri de salvgardare. Prin urmare, este necesar ca Decizia 2003/513/CE să fie abrogată şi înlocuită cu prezenta decizie.
(2)JO L 177, 16.7.2003, p. 22.
(13)Este necesar să se actualizeze garanţiile definite în Deciziile 93/44/CE şi 2003/513/CE pentru a ţine seama de cunoştinţele ştiinţifice actuale, precum şi de ultimele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Animale (OIE).
(14)Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
-****-
Art. 1: Cerinţe care trebuie să fie îndeplinite pentru ca un teritoriu să fie considerat indemn de boală
Cerinţele care trebuie să fie îndeplinite pentru ca un teritoriu să fie considerat indemn de una sau mai multe dintre bolile enumerate în anexa A coloana 1 lista III la Directiva 91/67/CEE sunt definite în anexa I capitolul I la prezenta decizie.
Art. 2: Teritorii considerate indemne de boală
Teritoriile enumerate în anexa I capitolul II la prezenta decizie sunt considerate indemne de bolile enumerate în anexa A coloana 1 lista III la Directiva 91/67/CEE.
Art. 3: Criterii aplicabile programelor de combatere şi de eradicare
Criteriile pe care statele membre le aplică în cadrul unui program de combatere şi de eradicare privind una sau mai multe dintre bolile menţionate la anexa A coloana 1 lista III la Directiva 91/67/CEE sunt definite în anexa II capitolul I la prezenta decizie.
Art. 4: Aprobarea programelor de combatere şi de eradicare
Programele de combatere şi de eradicare privind teritoriile enumerate în anexa II capitolul II la prezenta decizie se aprobă.
Art. 5: Garanţii suplimentare
(1)Peştii de acvacultură vii, precum şi icrele şi gameţii lor, introduse în teritoriile enumerate în anexa I capitolul II sau în anexa II capitolul II, răspund garanţiilor, inclusiv garanţiilor cu privire la ambalaj şi etichetare şi cerinţelor suplimentare speciale corespunzătoare, prevăzute în certificatul de sănătate întocmit în conformitate cu modelul inclus în anexa III, ţinând seama de notele explicative din anexa IV.
(2)Cerinţele prevăzute în alineatul (1) nu se aplică în cazul în care icrele sunt introduse în teritoriile enumerate în anexa I capitolul II sau în anexa II capitolul II pentru consumul uman.
(3)Este necesar să se menţină garanţiile suplimentare în cazul în care cerinţele definite în anexa V sunt îndeplinite.
Art. 6: Transport
Peştii de acvacultură vii, precum şi icrele şi gameţii lor, introduşi în teritoriile enumerate în anexa I capitolul II sau în anexa II capitolul II, sunt transportaţi în condiţii care nu sunt de natură să modifice statutul lor sanitar şi nici să compromită statutul sanitar al locului de destinaţie.
Art. 7: Abrogare
Deciziile 93/44/CE şi 2003/513/CE se abrogă.
Art. 8: Evaluare
Comisia evaluează garanţiile suplimentare prevăzute de prezenta decizie până la 30 aprilie 200 7. Evaluarea ţine seama de experienţa dobândită în combaterea bolilor şi eradicarea lor, precum şi de punerea la punct a altor măsuri de combatere, spre exemplu vaccinurile.
Art. 9: Destinatari
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
-****-
Adoptată la Bruxelles, 29 aprilie 2004.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

ANEXA I:Statutul de teritoriu indemn de boală
CAPITOLUL I:Cerinţe pentru statutul de teritoriu indemn de boală
(A)Ţară indemnă de boală
Un stat membru este considerat indemn de o boală în cazul în care nici una dintre speciile sensibile nu este prezentă sau în cazul în care îndeplineşte condiţiile enunţate la punctul 1 sau 2 de mai jos.
În cazul în care un stat membru împarte un bazin hidrografic cu unul sau mai multe alte state membre, acesta nu poate fi declarat indemn de boală decât atunci când toate zonele comune ale bazinului hidrografic sunt declarate zone indemne de boală în toate statele membre respective.
1.Un stat membru în care nici un caz de boală nu a fost observat de cel puţin 25 de ani, în ciuda condiţiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerat indemn de boală în măsura în care:
1.1.condiţiile de siguranţă de bază faţă de boală au fost reunite în permanenţă de cel puţin zece ani. Aceste condiţii de siguranţă de bază faţă de boală se referă cel puţin la următoarele aspecte:
a)boală cu declarare obligatorie la autoritatea competentă, inclusiv în cazuri de simplă suspiciune;
b)un sistem de detectare precoce care autorizează recunoaşterea rapidă a semnelor care lasă să se bănuiască prezenţa sau apariţia unei boli sau a unei mortalităţi anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultură sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapidă a faptelor autorităţii competente în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un termen minim este funcţional în ţară, pentru a permite autorităţii competente să efectueze o anchetă şi să raporteze în mod eficient cu privire la boală, ceea ce presupune în special accesul la laboratoare capabile să diagnosticheze şi să diferenţieze bolile care trebuie luate în considerare, precum şi formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea peştilor în domeniul detectării şi declarării cazurilor de boli neobişnuite. Sistemul de detectare precoce se sprijină cel puţin pe următoarele elemente:
(i)o largă sensibilizare, de exemplu în rândul personalului din unităţile de acvacultură sau care lucrează în prelucrare, la semnele caracteristice ale bolilor enumerate;
(ii)formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării cazurilor de boală suspecte;
(iii)capacitatea autorităţii competente de a efectua rapid şi cu eficienţă o anchetă asupra bolii;
(iv)accesul autorităţii competente la laboratoarele care dispun de mijloace permiţând diagnosticarea şi diferenţierea bolilor enumerate şi a bolilor emergente;
1.2.nu s-a stabilit că infecţia cuprinde populaţiile sălbatice;
1.3.se aplică măsuri în domeniul schimburilor comerciale şi al importurilor pentru a împiedica introducerea bolii în statul membru.
2.Un stat membru în care ultima manifestare clinică cunoscută a fost înregistrată pe parcursul ultimilor 25 de ani sau în care statutul infecţios nu era cunoscut înainte de aplicarea supravegherii ţintă, de exemplu datorită absenţei condiţiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerat indemn de boală în măsura în care:
2.1.Îndeplineşte condiţiile de siguranţă de bază faţă de boală descrise la punctul 1.1 şi
2.2.un sistem de supraveghere ţintă este funcţional de cel puţin doi ani în unităţile de acvacultură care deţin una dintre speciile sensibile fără ca agentul patogen să fi fost detectat. În cazul în care ţara are regiuni unde simpla supraveghere din unităţile de acvacultură nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente (atunci când numărul de unităţi de acvacultură este restrâns) şi care adăpostesc una dintre speciile sensibile în stare sălbatică, supravegherea ţintă trebuie să se refere şi la aceste populaţii sălbatice. Este necesar ca metodele de eşantionare şi dimensiunea eşantioanelor să fie cel puţin echivalente cu cele prevăzute de Decizia 2001/183/CE a Comisiei sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca metodele de diagnostic să fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.
(B)Zonă indemnă de boală
O zonă indemnă de boală poate fi stabilită pe teritoriul unui stat membru al cărui statut faţă de o boală este infecţios sau necunoscut, în măsura în care nici una dintre speciile sensibile nu este prezentă în zonă sau în măsura în care zona îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul 1 sau la punctul 2 de mai jos.
O zonă indemnă de boală trebuie să cuprindă unul sau mai multe bazine hidrografice întregi, de la izvorul unei ape la mare sau o parte a unui bazin hidrografic, de la izvor la o barieră naturală sau artificială care împiedică migrarea către amonte a peştilor provenind din secţiuni aflate pe cursul de apă în aval. Această zonă trebuie să fie clar delimitată de către autoritatea competentă pe o hartă a teritoriului ţării respective.
În cazul în care acoperă teritoriul mai multor state membre, un bazin hidrografic nu poate fi declarat zonă indemnă de boală decât în cazul în care condiţiile enunţate în continuare se aplică pentru toate părţile zonei. Este necesar ca totalitatea statelor membre interesate să ceară autorizarea zonei.
1.O zonă în care în care nici un caz de boală nu a fost observat de cel puţin 25 de ani, în ciuda condiţiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerată indemnă de boală în măsura în care:
1.1.condiţiile de siguranţă de bază faţă de boală au fost aplicate în permanenţă de cel puţin zece ani. Aceste condiţii de siguranţă de bază faţă de boală se referă cel puţin la următoarele aspecte:
a)boală cu declarare obligatorie la autoritatea competentă, inclusiv în cazuri de simplă suspiciune;
b)un sistem de detectare precoce autorizând recunoaşterea rapidă a semnelor care lasă să se bănuiască prezenţa sau apariţia unei boli sau o mortalitate anormală la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultură sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapidă a faptelor autorităţii competente în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un termen minim este funcţional în ţară, pentru a permite autorităţii competente să efectueze o anchetă şi să raporteze în mod eficient cu privire la boală, ceea ce presupune în special accesul la laboratoare capabile să diagnosticheze şi să diferenţieze bolile care trebuie luate în considerare, precum şi formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea peştilor în domeniul detectării şi declarării cazurilor de boli neobişnuite. Sistemul de detectare precoce se sprijină cel puţin pe următoarele elemente:
(i)o largă sensibilizare, de exemplu în rândul personalului din unităţile de acvacultură sau care lucrează în prelucrare, la semnele caracteristice ale bolilor enumerate;
(ii)formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării cazurilor de boală suspecte;
(iii)capacitatea autorităţii competente de a efectua rapid şi cu eficienţă o anchetă asupra bolii;
(iv)accesul autorităţii competente la laboratoare dispunând de mijloace care permit diagnosticarea şi diferenţierea bolilor enumerate şi a bolilor emergente;
1.2.nu s-a stabilit că infecţia cuprinde populaţiile sălbatice;
1.3.se aplică măsuri în domeniul schimburilor comerciale şi al importurilor pentru a împiedica introducerea bolii în zonă.
2.O zonă în care ultima manifestare clinică cunoscută a fost înregistrată pe parcursul ultimilor 25 de ani sau în care statutul infecţios nu era cunoscut înainte de aplicarea supravegherii ţinte, de exemplu datorită absenţei condiţiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerat indemn de boală în măsura în care:
2.1.Îndeplineşte condiţiile de siguranţă de bază faţă de boală, descrise la punctul 1.1 şi
2.2.un sistem de supraveghere ţintă este funcţional de cel puţin doi ani în unităţile de acvacultură care deţin una dintre speciile sensibile fără ca agentul patogen să fi fost detectat. În cazul în care ţara are regiuni unde simpla supraveghere din unităţile de acvacultură nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente (atunci când numărul de unităţi de acvacultură este restrâns) şi care adăpostesc una dintre speciile sensibile în stare sălbatică, supravegherea precisă trebuie să se refere şi la aceste populaţii sălbatice. Este necesar ca metodele de eşantionare şi dimensiunea eşantioanelor să fie cel puţin echivalente cu cele prevăzute în Decizia 2001/183/CE a Comisiei sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca metodele de diagnostic să fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.
CAPITOLUL II:Teritorii declarate indemne de anumite boli menţionate în anexa A coloana 1 lista III la Directiva 91/67/CEE a Consiliului

Boala

Statul membru

Teritoriu sau părţi ale teritoriului

Viremia de primăvară a crapului (VPC)

Danemarca

Totalitatea teritoriului

Finlanda

Totalitatea teritoriului; este necesar să se considere bazinul hidrografic al râului Vuoksi o zonă tampon.

Irlanda

Totalitatea teritoriului

Suedia

Totalitatea teritoriului

Regatul Unit

Teritoriile Irlandei de Nord, ale Insulei Man, ale Insulelor Jersey şi Guernesey

Boala bacteriană a rinichiului sau BKD

Irlanda

Totalitatea teritoriului

Regatul Unit

Teritoriile Irlandei de Nord, ale Insulei Man şi ale Insulei Jersey

Virusul necrozei pancreatice infecţioase (NPI)

Finlanda

Partea continentală a teritoriului; este necesar să se considere bazinul hidrologic al râului Vuoksi şi al râului Kemijoki zone tampon.

Suedia

Totalitatea teritoriului

Regatul Unit

Teritoriul Insulei Man.

Infecţie cu Gyrodactylus salaris

Finlanda

Bazinele hidrologice ale cursurilor de apă Tenojoki şi Naatamonjoki; bazinele hidrografice ale cursurilor de apă Paatsjoki, Luttojoki şi Uutuanjoki sunt considerate zone tampon.

Irlanda

Totalitatea teritoriului

Regatul Unit

Teritoriile Marii Britanii, ale Irlandei de Nord, ale Insulei Man, ale Insulelor Jersey şi Guernesey

ANEXA II:Programe de combatere şi de eradicare
CAPITOLUL I:Criterii minime ce se aplică în cadrul unui program de combatere şi de eradicare privind anumite boli menţionate în anexa A coloana 1 lista III la Directiva 91/67/CEE a Consiliului
(A)Criteriile minime ce se aplică de către statele membre în cadrul unui program aprobat de combatere şi de eradicare sunt indicate în continuare.
1.Boala trebuie să fie cu declarare obligatorie la autoritatea competentă, inclusiv în cazurile de simplă suspiciune.
2.Un sistem de detectare precoce autorizând recunoaşterea rapidă a semnelor care lasă să se bănuiască boala respectivă la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultură sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapidă a faptelor autorităţii competente în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un termen minim trebuie să fie funcţional pentru a permite autorităţii competente să efectueze o anchetă şi să raporteze în mod eficient cu privire la boală, ceea ce implică, în special, accesul la laboratoare capabile să diagnosticheze şi să diferenţieze bolile care trebuie luate în considerare, precum şi formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea peştilor în domeniul detectării şi declarării cazurilor de boli neobişnuite. Sistemul de detectare precoce se sprijină cel puţin pe următoarele elemente:
2.1.o largă sensibilizare, de exemplu în rândul personalului din unităţile de acvacultură sau care lucrează în prelucrare, la semnele caracteristice ale bolilor enumerate;
2.2.formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării cazurilor de boală suspecte;
2.3.capacitatea autorităţii competente de a efectua rapid şi cu eficienţă o anchetă asupra bolii;
2.4.accesul autorităţii competente la laboratoare dispunând de mijloace care permit diagnosticarea şi diferenţierea bolii respective.
3.Trebuie să se aplice măsuri în domeniul schimburilor comerciale şi al importurilor pentru a împiedica introducerea bolii în statul membru.
4.Un sistem de supraveghere ţintă trebuie să fie funcţional în unităţile de acvacultură care deţin una dintre speciile sensibile. În cazul în care ţara are regiuni unde simpla supraveghere din unităţile de acvacultură nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente (atunci când numărul de unităţi de acvacultură este restrâns) şi care adăpostesc una dintre speciile sensibile în stare sălbatică, supravegherea ţintă trebuie să se refere şi la aceste populaţii sălbatice. Este necesar ca metodele de eşantionare şi dimensiunea eşantioanelor să fie cel puţin echivalente cu cele prevăzute de Decizia 2001/183/CE a Comisiei sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca metodele de diagnostic să fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.
5.Este necesar ca programul de combatere şi de eradicare să fie pus în aplicare până atunci când sunt îndeplinite cerinţele prevăzute în anexa I şi tot statul membru sau o parte a lui pot fi considerate indemne de boală.
6.În fiecare an, până la data de 1 mai, statul membru prezintă Comisiei un raport care furnizează informaţii privind numărul de suspiciuni, numărul de confirmări, numărul de exploataţii şi de situri supuse unor restricţii, numărul de restricţii ridicate şi rezultatul tuturor programelor de supraveghere activă aplicate în anul calendaristic precedent. Aceste informaţii sunt prezentate cu ajutorul următorului tabel:

Statul membru şi boala

 

Număr de suspiciuni

 

Număr de confirmări

 

Număr de exploataţii şi de situri supuse unor restricţii

 

Număr de restricţii ridicate

 

Număr de exploataţii şi de peşti/viviere de peşte eşantionate

 

Număr de peşti în stare sălbatică/viviere de peşte eşantionate şi în ce bazine hidrografice

 

Rezultatul eşantionării

 
(B)În caz de suspiciune, serviciul oficial al statului membru se asigură să fie luate măsurile indicate în continuare.
1.Sunt prelevate eşantioane corespunzătoare în vederea efectuării testelor de depistare a agentului patogen respectiv.
2.În aşteptarea rezultatelor testelor menţionate la punctul 1, autoritatea competentă pune exploataţia sub supraveghere oficială, toate măsurile de combatere care se impun sunt puse în aplicare şi nici un peşte nu părăseşte exploataţia respectivă decât cu autorizaţia serviciului oficial.
3.În cazul în care testele menţionate la punctul 1 pun în evidenţă un agent patogen sau semne clinice, se efectuează o anchetă epizootică de către serviciul oficial pentru a identifica posibilele căi de contaminare şi pentru a stabili dacă unii peşti au părăsit exploataţia în perioada aplicabilă care a precedat constatarea suspiciunii.
4.În cazul în care ancheta epizootică arată că boala a fost introdusă într-una sau mai multe exploataţii sau în întinderile de apă nedelimitate, dispoziţiile de la punctul 1 se aplică acestor zone şi:
4.1.toate exploataţiile situate în acelaşi bazin hidrografic sau în aceeaşi zonă litorală sunt puse sub supraveghere oficială;
4.2.nici un peşte, ou sau gamet nu părăseşte aceste exploataţii fără autorizaţia serviciului oficial.
5.În ceea ce priveşte bazinele hidrografice şi zonele litorale de mare întindere, serviciul oficial poate decide să limiteze această măsură la o zonă mai restrânsă, apropiată de exploataţia suspectă de a fi infectată, în cazul în care consideră că această zonă prezintă toate garanţiile pentru a împiedica propagarea bolii.
(C)În caz de confirmare a bolii, statul membru se asigură să fie luate măsurile indicate în continuare.
1.Exploataţia sau situl care adăposteşte peştii infectaţi este supusă de îndată unor restricţii, nici un peşte viu nu este introdus în locurile respective şi nici un peşte nu părăseşte exploataţia decât cu autorizaţia serviciului oficial al statului membru.
2.Restricţiile sunt menţinute până ce boala a fost eradicată datorită aplicării dispoziţiilor de la punctul 2.1 sau de la punctul 2.2 de mai jos.
2.1.Retragerea imediată a tuturor stocurilor:
a)prin sacrificarea totalităţii peştilor vii sub supravegherea serviciului oficial sau, în cazul peştilor care au atins dimensiunea comercială şi care nu prezintă nici un semn clinic de boală, prin sacrificare sub supravegherea serviciului oficial însărcinat cu comercializarea sau prelucrarea pentru consumul uman. În acest din urmă caz, serviciul oficial se asigură ca peştii să fie sacrificaţi şi evisceraţi de îndată şi ca aceste operaţii să se efectueze în condiţii care să împiedice propagarea agenţilor patogeni. Statul membru poate să permită, de la caz la caz şi ţinând seama de riscul de propagare a bolii la alte exploataţii sau populaţii sălbatice, ca peştii care nu au dimensiunea comercială să rămână în exploataţie până ce ating această dimensiune şi
b)prin secarea exploataţiei sau a sitului (şi, după caz, dezinfecţia) pe parcursul unei perioade suficiente după retragere, ţinând seama de secţiunea 1.7 din ultima ediţie a Codului sanitar internaţional pentru animalele acvatice al OIE.
2.2.Măsuri progresive destinate să elimine infecţia datorită unei gestionări riguroase a exploataţiilor sau siturilor infectate:
a)prin ridicarea şi distrugerea peştilor morţi şi a peştilor care prezintă semne clinice ale bolii şi prin recoltarea peştilor care nu prezintă semne clinice ale bolii, până ce toate unităţile epidemiologice ale sitului atinse de boală sunt golite de peşti şi dezinfectate sau
b)prin ridicarea şi distrugerea peştilor morţi şi a peştilor care prezintă semne clinice ale bolii, în cazul în care retragerea şi/sau dezinfecţia sunt dificile datorită naturii sitului (de exemplu, bazin fluvial sau lac cu o întindere vastă).
3.Pentru a favoriza eradicarea rapidă a bolii în locurile infectate, autoritatea competentă a statului membru poate să permită ca peştii care nu prezintă semne clinice ale bolii să fie transportaţi, sub supravegherea sa, în alte exploataţii sau în zone din statul membru respectiv, care nu sunt declarate indemne de boală sau care nu fac obiectul unui program aprobat de combatere şi de eradicare.
4.Peştii ridicaţi şi eliminaţi prin aplicarea măsurilor prevăzute la punctele 2.1 şi 2.2 sunt eliminaţi în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.
5.Peştii utilizaţi pentru repopularea siturilor provin din surse oficial recunoscute indemne de boală.
6.Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica propagarea bolii la alte stocuri de peşti de crescătorie sau de peşti în stare sălbatică.
CAPITOLUL II:Teritorii care fac obiectul unor programe aprobate de combatere şi de eradicare privind anumite boli menţionate în anexa A coloana 1 lista III la Directiva 91/67/CEE a Consiliului

Boala

Statul membru

Teritoriu sau părţi ale teritoriului

Viremia de primăvară a crapului

Regatul Unit

Teritorii din Regatul Unit

Boala bacteriană a rinichiului

Finlanda

Partea continentală a teritoriului

Suedia

Partea continentală a teritoriului

Regatul Unit

Teritorii din Regatul Unit

ANEXA III:CERTIFICAT DE SĂNĂTATE PRIVIND INTRODUCEREA PE PIAŢĂ (1) [DE PEŞTI VII] (1) [ŞI] (1) [DE ICRE] (1) [ŞI] (1) [DE GAMEŢI] APARŢINÂND SPECIILOR SENSIBILEI [LA VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI] (1) [ŞI] (1) [LA NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ] (1) [ŞI] (1) [LA BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI] (1) [ŞI] (1) [LA GYRODACTYLUS SALARIS], DESTINAŢI CRESCĂTORIEI SAU REPRODUCERII ÎN TERITORIILE DECLARATE INDEMNE DE CĂTRE COMUNITATE SAU CARE FAC OBIECTUL UNUI PROGRAM DE COMBATERE ŞI DE ERADICARE PRIVIND UNA SAU MAI MULTE DINTRE ACESTE BOLI
 

Cod de referinţă nr.: ............... ORIGINAL

1. Originea lotului

1.1. Statul membru de origine:

1.2. Exploataţia de origine, nume:

1.3. Adresa sau situaţia exploataţiei:

(2) [1.4. Locul recoltării:]

1.5. Numele, adresa şi numărul de telefon al expeditorului:

2. Destinaţia lotului

2.1. Statul membru:

2.2. Zona sau partea din statul membru:

2.3. Exploataţia de destinaţie, nume:

2.4. Adresa sau situaţia exploataţiei:

(3) [2.5. Locul de destinaţie]

2.6. Numele, adresa şi numărul de telefon al destinatarului:

3. Modul de transport şi identificarea lotului (4)

3.1. Modul de transport: (1) [Camion] (1) [Cale ferată] (1) [Navă] (1) [Avion]

3.2. (1) [Număr (numere) de înmatriculare] (1) [Numele navei] (1) [Numărul zborului]:

3.3. Date privind identificarea lotului:

4. Descrierea lotului

|_| Stocuri de crescătorie |_| Stocuri sălbatice |_| Gameţi |_| Icre fecundate |_| Icre nefecundate |_| Larve/alevini

Specie

Greutatea totală a lotului (1)

[Număr de peşti]

Volumul (1) [icrelor] (1) [gameţilor]

Vârsta animalelor vii

Nume ştiinţific

Nume comun

    

|_| > 24 de luni

|_| 12-24 de luni

|_| 0-12 luni

|_| necunoscută

5. Atestare sanitară

Subsemnatul certific că (1) [peştii] (1) [şi] (1) [icrele] (1) [şi] (1) [gameţii] care constituie prezentul lot şi care aparţin speciilor sensibile (5) (1) [la viremia de primăvară a crapului] (1) [şi] (1) [la necroza pancreatică infecţioasă] (1) [şi] (1) [la renibacterioză] (1) [şi] (1) [la Gyrodactylus salaris], menţionate la punctul 4 din prezentul certificat îndeplinesc următoarele condiţii:

5.1.

fie (1) [provin din următorul teritoriu: ................ care este considerat indemn (1) [de VPC] (1) [şi] (1) [de NPI] (1) [şi] (1) [de BKD] (1) [şi] (1) [de G. salaris], în conformitate cu anexa I la Decizia 2004/453/CE (6) şi ale cărui exploataţii cu crescătorii de specii sensibile (5) (1) [la VPC] (1) [şi] (1) [la NPI] (1) [şi] (1) [la BKD] (1) [şi] (1) [la G. salaris] sunt în totalitate sub supravegherea autorităţii competente şi]

fie: (1) [provin din următoarea exploataţie: ................. (7), care este pusă sub supravegherea autorităţii competente şi care, în anul în care sunt susceptibile să apară cazuri de (1) [VPC] (1) [şi] (1) [de NPI] (1) [şi] (1) [de BKD], a făcut, de cel puţin doi ani, obiectul unor inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în sprijinul programelor de eşantionare cel puţin echivalente cu cele prevăzute de Decizia 2001/183/CE (8) a Comisiei sau în sprijinul metodelor de supraveghere descrise în capitolul 1.1.4 şi în capitolele corespunzătoare bolii respective din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE, fiind efectuate teste de laborator în conformitate cu capitolele corespunzătoare din ultima ediţie a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE şi toate testele având rezultate negative şi]

fie: (9) [provin din următoarea exploataţie continentală: ............ (7), care este pusă sub supravegherea autorităţii competente şi în care au fost observate pe parcursul ultimilor doi ani cazuri de (1) [VPC] (1) [şi] (1) [de NPI] (1) [şi] (1)(toate iazurile, rezervoarele sau alte instalaţii şi echipamente au fost dezinfectate sub supravegherea autorităţii competente şi a fost efectuată repopularea cu peşti provenind dintr-o sursă recunoscută oficial ca indemnă de către autoritatea competentă după punerea în aplicare a unui program de eşantionare cel puţin echivalent cu cele prevăzute de Decizia 2001/183/CE a Comisiei (8) sau a metodelor de supraveghere descrise în capitolul 1.1.4 şi în capitolele corespunzătoare bolii respective din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE, fiind efectuate teste de laborator în conformitate cu capitolele corespunzătoare din ultima ediţie a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE şi toate testele având rezultate negative şi]

fie: (10) [provin din următoarea exploataţie continentală: .......... (7), care este pusă sub supravegherea autorităţii competente şi care, în anul în care sunt susceptibile să apară cazuri de boală datorată G. salaris, a făcut, de cel puţin doi ani, obiectul unor inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, dimensiunea eşantionului fiind cel puţin echivalentă cu cea prevăzută pentru programele de eşantionare definite prin Decizia 2001/183/CE a Comisiei (8), fiind efectuate o eşantionare şi teste de laborator în conformitate cu capitolele corespunzătoare din ultima ediţie a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE şi toate testele având rezultate negative; exploataţia este situată fie într-o parte (11) a bazinului hidrografic declarată indemnă (12) de G. salaris, fie într-un bazin hidrografic declarat indemnl2 de G. salaris, toate celelalte bazine hidrografice care dau în acelaşi estuar fiind declarate indemne (12), (13) de G. salaris şi]

fie: (10) [provin din următoarea exploataţie de coastă: ............. (7), care este pusă sub supravegherea autorităţii competente şi este situată într-o zonă litorală a cărei salinitate este mai mică de 25 la mie şi în care toate bazinele hidrografice care dau în acelaşi estuar sunt declarate indemne (12) (13) de G. salaris şi]

fie: (10) [provin din următoarea exploataţie de coastă: .............. (7), care este pusă sub supravegherea autorităţii competente şi este situată într-o zonă litorală în care apa de mare prezintă o salinitate mai mare de 25 la mie şi în care nici un peşte viu din speciile sensibile (5) nu a fost introdus în ultimele 14 zile şi]

fie: (14) [provin din următoarea exploataţie: ........... (7), care este pusă sub supravegherea autorităţii competente şi în care icrele au fost dezinfectate în conformitate cu anexa 5.2.1 din Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice al OIE, ediţia a şasea (2003), pentru a asigura eliminarea paraziţilor aparţinând speciei G. salaris şi]

- în care (1) [VPC] (1) [şi] (1) [NPI] (1) [şi] (1) [BKD] [şi] (1) [G. salaris] sunt cu declarare obligatorie la autoritatea competentă, cazurile notificate de suspiciune de infecţie trebuind să facă de îndată obiectul unei anchete din partea serviciilor oficiale şi

- în care orice introducere a speciilor sensibile (5) (1) [la VPC] (1) [şi] (1) [la NPI] (1) [şi] (1) [la BKD] [şi] (1) [la G. salaris] a fost efectuată provenind dintr-o zonă sau dintr-o exploataţie recunoscută oficial ca fiind indemnă de (1) [VPC] (l) [şi] (1) [NPI] (1) [şi] (1) [BKD] [şi] (1) [G. salaris] şi

- (15) [- în care peştii nu au fost vaccinaţi contra (1) [NPI] (1) [şi] (1) [BKD] [şi]

5.2. Îndeplinesc următoarele condiţii:

(a) nu au fost, de la (1) [colectare] (1) [capturare] puşi în contact cu alte animale acvatice vii şi nici cu icrele sau gameţii lor, cu un statut sanitar inferior;

(b) nu sunt destinaţi să fie distruşi sau sacrificaţi în cadrul unui plan de eradicare a bolilor enumerate în anexa A coloana 1 la Directiva 91/67/CEE;

(c) nu provin dintr-o exploataţie care face obiectul unor interdicţii legate de motive de sănătate animală;

(d) nu prezintă nici un semn clinic de boală în ziua îmbarcării;

(e) au făcut obiectul unui examen vizual practicat pe un eşantion reprezentativ prelevat din lot în mod aleatoriu, incluzând toate părţile lotului de origini diferite, fără să fie detectată nici o altă specie în afară de cele indicate la punctul 4 din prezentul certificat;

(f) au fost puşi în (1) [apă] (1) [gheaţă] de o calitate care nu este susceptibilă să modifice statutul lor sanitar şi

(g) au fost puşi (1) [în containere etanşe curate, în prealabil dezinfectate cu un dezinfectant autorizat şi identificaţi pe faţa lor exterioară printr-o etichetă lizibilă] (1) [într-o navă cu vivieră de peşte, a cărei cală şi sistem de pompare au fost în prealabil debarasate de orice peşte, curăţate şi dezinfectate cu un dezinfectant autorizat, prevăzută cu un certificat] purtând indicaţiile utile menţionate la punctele 1 şi 2 din prezentul certificat, precum şi următoarea menţiune:

„(1) [Peşti vii] (1) [şi] (1) [icre] (1) [şi] (1) [gameţi] aparţinând speciilor sensibile la (1) [VPC] (1) [şi] (1) [NPI] (1) [şi] (1) [BKD] [şi] (1) [Gyrodactylus salaris], a căror introducere pe piaţă este autorizată în zonele Comunităţii care au un statut desemnat sau un program aprobat de combatere şi de eradicare în ceea ce priveşte (1) [viremia de primăvară a crapului] (1) [şi] (1) [necroza pancreatică infecţioasă] (1) [şi] (1) [boala bacteriană a rinichiului] (1) [şi] (1) [G. salaris]”.

Întocmit la .............................. (Locul)

la .................... (Data)

Ştampila oficială

..........................

(Semnătura inspectorului oficial)

..........................

(Numele cu majuscule, calificările şi titlul semnatarului)

Note

(1)Se elimină menţiunile inutile.

(2)Se indica în cazul în care este diferit de locul de origine.

(3)Se indică în cazul în care este diferit de exploataţia de destinaţie.

(4)Pentru vagoane sau camioane, se indică numărul de înmatriculare iar, pentru nave, numele. Pentru avioane, se indică numărul zborului (dacă este cunoscut). În cazul în care transportul se efectuează în containere sau în lăzi, se indică sub rubrica 3.3 numărul lor total, precum şi, după caz, numerele lor.

(5)A se vedea în continuare lista speciilor sensibile cunoscute.

Boală

Specii sensibile (*)

Viremia de primăvară a crapului (VPC)

Crap comun şi crap japonez Koy (Cyprinus carpio), amurul (Ctenopharyngodon idellus), sângeriii (Hypophthaltnichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius camssius), caras auriu (C. auratus), babuşcă (Rutilus rutilus), văduvită (Leudscus idus), lin (Tinca tinca) şi somn (Silurus glanis)

Necroza pancreatică infecţioasă (NPI)

Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv fântânei (Sahelinus fontinalis), păstrăv de munte (Salmo trutta), somon de Atlantic (Salmo salar) şi mai multe specii de somoni de Pacific (Oncorhynchus spp.)

Boala bacteriană a rinichiului sau BKD

Peşti din familia salmonidelor.

Gyrodactylus salaris

Somon de Atlantic (Salmo salar), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus myhss), păstrăv arctic (Salvelinw alpinus), păstrăv fântânei (S. fontinalis), lipan (Thymallus thymallus), păstrăv de lac din America de Nord (Salvelinus namaycush) şi păstrăv de munte (Salmo trutta). Celelalte specii de peşte care se găsesc în situri în care una dintre speciile citate anterior este prezentă sunt, de asemenea, considerate ca fiind specii sensibile.

(*)Şi orice altă specie desemnată ca sensibilă în ultima ediţie a Codului sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice publicat de OIE.

(6)JO L 156 din 30.4.2004.

(7)Numele şi adresa exploataţiei.

(8)Decizia 2001/183/CE a Comisiei de stabilire a modelului A CE (absenţa semnelor clinice dovedită de cel puţin patru ani, dintre care doi de supraveghere activă ţintă), a modelului B CE (absenţa semnelor clinice dovedită de cel puţin şase ani, dintre care doi ani de supraveghere activă ţintă) şi a metodelor de supraveghere descrise în capitolul 1.1.4 şi în capitolele corespunzătoare bolii respective în Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.

(9)Se aplică numai la exploataţiile continentale pentru care anchetele epizootiologice au arătat că boala nu s-a propagat la alte exploataţii sau în mediul natural. Se elimină menţiunile inutile.

(10)Se aplică numai la zonele care corespund unor garanţii suplimentare faţă de Gyrodactylus salaris. Se elimină menţiunile inutile.

(11)În conformitate cu anexa B punctul I litera A la Directiva 91/67/CEE, o parte a bazinului hidrografic poate fi declarată indemnă de o boală numai atunci când constă din partea superioară a bazinului hidrografic de la izvorul cursurilor de apă până la o barieră naturală sau artificială care împiedică migraţia peştilor care se găsesc în aval de această barieră.

(12)Autoritatea competentă a statului membru poate declara un bazin hidrografic indemn de Gyroâactylus salaris în măsura în care sunt respectate cerinţele din anexa I capitolul I litera B la prezenta decizie 2004/453/CE (JO L 156 din 30.4.2004). Orice declaraţie în acest sens este comunicată Comisiei şi celorlalte state membre şi este supusă unui examen aprofundat la cerere.

(13)În cazul în care unele zone continentale sunt declarate indemne de Gyroâactylus salaris, trebuie să se ţină seama de faptul că boala se poate propaga prin migraţia peştilor între diferitele zone continentale în cazul în care salinitatea apelor care le separă este scăzută sau intermediară (mai mică de 25 la mie). Prin urmare, o zonă continentală dată nu poate fi declarată indemnă dacă o altă zonă continentală care ajunge la aceeaşi zonă litorală este infectată sau daca statutul său nu este cunoscut, în afară de cazul în care sunt separate de o apă de mare cu o salinitate mai mare de 25 la mie.

(14)Se aplica numai la zonele care corespund unor garanţii suplimentare faţă de Gyrodactylus salaris şi în ceea ce priveşte comerţul cu icre; se elimină menţiunile inutile.

(15)Se aplică numai la speciile sensibile la VPC, NPI şi/sau BKD, introduse în zone care corespund unor garanţii suplimentare faţă de VPC, NPI şi/sau BKD. Se elimină menţiunile inutile.

(16)Stat membru şi zonă de destinaţie (după caz); numele şi numărul de telefon al expeditorului şi al destinatarului.

ANEXA IV:Note explicative pentru documentele de transport şi etichete

(a) Documentele de transport sunt produse de către autorităţile competente din statul membru de origine pe baza modelului prezentat în anexa I la prezenta decizie şi ţinând seama de speciile lotului, precum şi de statutul locului de destinaţie.

(b) Originalul fiecărui document de transport constă într-o pagină simplă, recto verso. În cazul în care sunt necesare mai multe pagini, acestea trebuie să fie legate într-un ansamblu integrat şi indivizibil.

Fiecare pagină a documentului trebuie să poarte, sus şi la dreapta, menţiunea „Original", însoţită de un cod specific eliberat de autoritatea competentă. Toate paginile titlului de transport sunt numerotate după următorul format: (numărul paginii) pe (numărul total de pagini).

(c) Originalul documentului de transport şi etichetele menţionate în modelul de document de transport sunt redactate în cel puţin o limbă oficială a statului membru de destinaţie. Statele membre sunt, cu toate acestea, libere să autorizeze alte limbi, după caz, însoţite de o traducere oficială.

(d) Originalul documentului de transport trebuie să fie completat în ziua încărcării lotului, prevăzut cu o ştampilă oficială şi semnat de un inspector oficial desemnat de autoritatea competentă. Astfel, autoritatea competentă a statului membru de origine se asigură să fie aplicate norme de certificare echivalente cu cele stabilite de Directiva 96/93/CE.

(e) În cazul în care descrierea conţinutului lotului impune foi suplimentare pentru documentul de transport, acestea sunt considerate ca un element constitutiv al originalului şi trebuie să fie sistematic prevăzute cu ştampila şi semnătura inspectorului oficial însărcinat cu certificarea.

(f) Originalul documentului de transport trebuie să însoţească lotul până la locul de destinaţie.

(g) Odată emis, documentul de transport este valabil timp de zece zile. În cazul unui transport cu vaporul, această perioadă de valabilitate se prelungeşte cu durata transportului maritim.

(h) Animalele acvatice, icrele şi gameţii lor nu trebuie să fie transportate cu alte animale acvatice cu un statut sanitar inferior şi nici cu icrele şi gameţii acestora. De asemenea, ele nu trebuie în nici un caz să fie transportate în alte condiţii susceptibile să modifice statutul lor sanitar sau să compromită statutul sanitar al locului de destinaţie.

Semnătura şi ştampila (în afară de cazul în care este vorba de un timbru sec) trebuie să fie de o culoare diferită de cea a textului imprimat.

 
ANEXA V:Criterii minime ce se aplică în vederea menţinerii garanţiilor suplimentare în ceea ce priveşte anumite boli menţionate în anexa A coloana 1 lista III la Directiva 91/67/CEE a Consiliului, în conformitate cu articolele 12 şi 13 din Directiva 91/67/CEE a Consiliului
(A)Pentru ca garanţiile suplimentare acordate să fie menţinute, statele membre trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele criterii:
1.Boala trebuie să fie cu declarare obligatorie la autoritatea competentă, inclusiv în cazurile de simplă suspiciune.
2.Totalitatea exploataţiilor care deţin specii sensibile la boală, cărora statul membru le-a acordat statutul de teritoriu indemn, trebuie să fie puse sub supravegherea autorităţii competente.
3.Un sistem de detectare precoce autorizând recunoaşterea rapidă a semnelor care lasă să se suspecteze boala respectivă la animale acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultură sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapidă a faptelor autorităţii competente în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un termen minim trebuie să fie funcţional pentru ca autoritatea competentă să poată efectua o anchetă şi să raporteze în mod eficient la boală, ceea ce presupune, în special, accesul la laboratoare capabile să diagnosticheze şi să diferenţieze bolile care trebuie luate în considerare, precum şi formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea peştilor în domeniul detectării şi notificării cazurilor de boli neobişnuite. Sistemul de detectare precoce se sprijină cel puţin pe următoarele elemente:
3.1.o largă sensibilizare, de exemplu în rândul personalului angajat în unităţile de acvacultură sau care lucrează în prelucrare, la semnele caracteristice ale bolilor enumerate;
3.2.formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi notificării cazurilor de boală suspecte;
3.3.capacitatea autorităţii competente de a efectua rapid şi cu eficienţă o anchetă asupra bolii;
3.4.accesul autorităţii competente la laboratoare dispunând de mijloace care permit diagnosticarea şi diferenţierea bolii respective.
4.Condiţii aplicabile schimburilor comerciale şi importurilor, precum şi un sistem de gestionare a stocurilor de peşti sălbatici din speciile sensibile trebuie să fie funcţionale pentru a împiedica introducerea bolii respective în statele membre sau în părţile din statele membre vizate de prezenta decizie. Este necesar ca peştii care provin din zone litorale să nu fie introduşi în zone continentale, cu excepţia cazului în care există o autorizaţie dată de autoritatea competentă a statului membru de destinaţie.
5.În statele membre în care numai anumite părţi ale teritoriului sunt declarate indemne în conformitate cu anexa I capitolul II, trebuie menţinută o supraveghere ţintă în zonele declarate indemne, în conformitate cu dispoziţiile din anexa II capitolul I punctul 4.
6.Peştii de acvacultură vii, precum şi icrele şi gameţii lor, introduşi pe teritoriile enumerate în anexa I capitolul II sau în anexa II capitolul II, sunt transportaţi în condiţii care nu sunt de natură să modifice statutul lor sanitar şi nici să compromită statutul sanitar al locului de destinaţie. Animalele sunt transportate în apă considerată indemnă de boala respectivă deoarece este prelevată din apa exploataţiei sau a sitului de origine şi nu este schimbată în timpul transportului decât în locurile autorizate de către autoritatea competentă a statului membru de destinaţie, după caz în colaborare cu autoritatea competentă a statului membru de origine.
7.Nu se efectuează vaccinarea împotriva bolii respective.
8.În fiecare an înainte de 1 mai, statul membru prezintă Comisiei un raport care dă informaţii privind numărul de suspiciuni, numărul de confirmări, numărul de exploataţii şi de situri supuse unor restricţii, numărul de restricţii ridicate şi rezultatul oricărui program de supraveghere activă aplicat în anul calendaristic precedent. Aceste informaţii sunt prezentate cu ajutorul următorului tabel:

Statul membru şi boala

 

Număr de suspiciuni

 

Număr de suspiciuni

 

Număr de exploataţii şi de situri supuse unor restricţii

 

Număr de restricţii ridicate

 

Număr de exploataţii şi de peşti/viviere de peşte eşantionate

 

Număr de peşti în stare sălbatică/viviere de peşte eşantionate şi în ce bazine hidrografice

 

Rezultatul eşantionării

 
(B)În caz de suspiciune, serviciul oficial al statului membru se asigură să fie luate măsurile indicate în continuare.
1.Sunt prelevate eşantioane corespunzătoare în vederea efectuării testelor de depistare a agentului patogen respectiv.
2.În aşteptarea rezultatelor testelor menţionate la punctul 1, autoritatea competentă pune exploataţia sub supraveghere oficială, toate măsurile de combatere care se impun sunt puse în aplicare şi nici un peşte nu părăseşte exploataţia respectivă decât cu autorizaţia serviciului oficial.
3.În cazul în care testele menţionate la punctul 1 pun în evidenţă un agent patogen sau semne clinice, se efectuează o anchetă epizootică de către serviciul oficial pentru a identifica posibilele căi de contaminare şi pentru a stabili dacă unii peşti au părăsit exploataţia în perioada aplicabilă care a precedat constatarea suspiciunii.
4.În cazul în care ancheta epizootică arată că boala a fost introdusă într-una sau mai multe exploataţii sau în întinderile de apă nedelimitate, dispoziţiile de la punctul 1 se aplică acestor zone şi:
4.1.toate exploataţiile situate în acelaşi bazin hidrografic sau în aceeaşi zonă litorală sunt puse sub supraveghere oficială;
4.2.nici un peşte, ou sau gamet nu părăseşte aceste exploataţii fără autorizaţia serviciului oficial.
5.În ceea ce priveşte bazinele hidrografice şi zonele litorale de mare întindere, serviciul oficial poate decide să limiteze această măsură la o zonă mai restrânsă, apropiată de exploataţia suspectă de a fi infectată, în cazul în care consideră că această zonă prezintă toate garanţiile pentru a împiedica propagarea bolii.
(C)În caz de confirmare a bolii, statul membru se asigură să fie luate măsurile indicate în continuare.
1.Exploataţia sau situl care adăposteşte peştii infectaţi este supusă de îndată unor restricţii, nici un peşte viu nu este introdus în locurile respective şi nici un peşte nu părăseşte exploataţia decât cu autorizaţia serviciului oficial al statului membru.
2.Restricţiile sunt menţinute până ce boala a fost eradicată datorită aplicării dispoziţiilor de la punctul 2.1 sau de la punctul 2.2 de mai jos.
2.1.Retragerea imediată a tuturor stocurilor din exploataţie;
a)prin sacrificarea totalităţii peştilor vii sub supravegherea serviciului oficial sau, în cazul peştilor care au atins dimensiunea comercială şi nu prezintă nici un semn clinic de boală, prin sacrificare sub supravegherea serviciului oficial însărcinat cu comercializarea sau prelucrarea pentru consumul uman. În acest din urmă caz, serviciul oficial se asigură ca peştii să fie sacrificaţi şi evisceraţi de îndată şi ca aceste operaţii să fie efectuate în condiţii care să împiedice propagarea agenţilor patogeni. Statul membru poate să permită, de la caz la caz şi ţinând seama de riscul de propagare a bolii la alte exploataţii sau populaţii sălbatice, ca peştii care nu au dimensiunea comercială să rămână în exploataţie până ce ating această dimensiune şi
b)prin secarea şi, după caz, dezinfectarea exploataţiei sau a sitului pe o perioadă suficientă după retragere, ţinând seama de secţiunea 1.7 din ultima ediţie a Codului sanitar internaţional pentru animalele acvatice al OIE.
2.2.Măsuri progresive destinate să elimine infecţia datorită unei gestionări riguroase a exploataţiilor sau a apelor infectate:
a)prin ridicarea şi distrugerea peştilor morţi şi a peştilor care prezintă semne clinice ale bolii şi prin recoltarea peştilor care nu prezintă semne clinice ale bolii, până ce toate unităţile epidemiologice ale sitului atinse de boală sunt golite de peştii lor şi dezinfectate sau
b)prin ridicarea şi distrugerea peştilor morţi şi a peştilor care prezintă semne clinice ale bolii, în cazul în care retragerea şi/sau dezinfecţia sunt dificile datorită naturii sitului (de exemplu, bazin fluvial sau lac de mare întindere).
3.Pentru a favoriza eradicarea rapidă a bolii în locurile infectate, autoritatea competentă a statului membru poate permite ca peştii care nu prezintă semnele clinice ale bolii să fie transportaţi, sub supravegherea sa, în alte exploataţii sau zone din statul membru respectiv, care nu sunt declarate indemne de boală sau care nu fac obiectul unui program aprobat de combatere şi de eradicare.
4.Peştii ridicaţi şi eliminaţi prin aplicarea măsurilor prevăzute la punctele 2.1 şi 2.2 sunt eliminaţi în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.
5.Peştii utilizaţi pentru repopularea siturilor provin din surse recunoscute în mod oficial ca fiind indemne de boală.
6.Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica propagarea bolii la alte stocuri de peşti de crescătorie sau de peşti în stare sălbatică.
7.În cazul în care statele membre au eradicat boala într-o exploataţie continentală în conformitate cu punctai C.2.1 din prezenta anexă şi anchetele epizootice prevăzute la punctul B.3 din prezenta anexă ajung la concluzia că boala nu s-a propagat la alte exploataţii sau în mediul natural, statutul de zonă indemnă de boală este restabilit de îndată. În caz contrar, statutul de zonă indemnă de boală nu ar putea fi restabilit decât după ce s-au îndeplinit cerinţele din anexa I.
Publicat în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial cu numărul 0 din data de 1 ianuarie 2007