Decizia 1815/10-mai-2023 privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2021, secţiunea II – Consiliul European şi Consiliul

5.

regretă că şi pentru exerciţiul financiar 2020 Parlamentul a fost din nou nevoit să refuze descărcarea de gestiune Consiliului, deoarece Consiliul refuză să coopereze cu Parlamentul pentru a asigura o procedură de descărcare de gestiune riguroasă, ordonată şi bine documentată;

6.

subliniază prerogativele Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolului 319 din TFUE, precum şi al dispoziţiilor aplicabile din Regulamentul financiar şi Regulamentul de procedură al Parlamentului European, în conformitate cu interpretarea şi practica actuală, şi anume competenţa de a acorda descărcarea de gestiune cu scopul de a menţine transparenţa şi de a garanta răspunderea democratică faţă de contribuabilii Uniunii;

7.

subliniază că articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul financiar prevede că Comisia conferă celorlalte instituţii ale Uniunii competenţele necesare pentru execuţia secţiunilor din buget care le privesc şi, prin urmare, consideră că este de neînţeles faptul că Consiliul consideră că este oportun să se acorde Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Consiliului;

8.

subliniază practica respectată şi consacrată aplicată de Parlament pe parcursul a aproape douăzeci de ani în care s-a acordat descărcarea de gestiune pentru toate instituţiile, organismele, birourile şi agenţiile Uniunii; reaminteşte că Comisia şi-a declarat incapacitatea de a supraveghea execuţia bugetelor celorlalte instituţii ale Uniunii; subliniază viziunea reiterată a Comisiei, aceea că practica de a acorda descărcarea de gestiune fiecărei instituţii a Uniunii pentru propriile cheltuieli administrative ar trebui continuată în viitor direct de către Parlament;

9.

subliniază că în situaţia actuală, în care Parlamentul nu poate decât să verifice rapoartele Curţii şi ale Ombudsmanului şi informaţiile de pe site-ul Consiliului, dar nu primeşte răspunsuri scrise sau orale din partea Consiliului în cursul procedurii anuale de descărcare de gestiune, aceasta fiind o situaţie în care Consiliul refuză să colaboreze cu Parlamentul în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune, Parlamentului îi este imposibil să îşi îndeplinească adecvat sarcinile şi să ia o decizie în cunoştinţă de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune;

10.

regretă că, timp de peste un deceniu, Consiliul a arătat că nu are niciun fel de voinţă politică de a colabora cu Parlamentul în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune; subliniază că această atitudine a avut un efect negativ de durată asupra ambelor instituţii, periclitând imaginea Uniunii ca întreg, discreditând gestiunea şi controlul democratic al bugetului Uniunii şi reducând încrederea cetăţenilor în Uniune ca entitate transparentă; regretă profund refuzul continuu al Consiliului de a se implica într-o cooperare loială în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

11.

subliniază că, deşi situaţia actuală trebuie îmbunătăţită printr-o mai bună cooperare interinstituţională în cadrul tratatelor, revizuirea tratatelor ar putea face procedura de descărcare de gestiune mai clară şi mai transparentă, atribuind Parlamentului competenţa explicită de a acorda descărcarea de gestiune tuturor instituţiilor, organismelor, birourilor şi agenţiilor Uniunii în mod individual;

12.

reaminteşte că jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sprijină dreptul contribuabililor şi al publicului de a fi informaţi cu privire la utilizarea veniturilor publice; cere, prin urmare, să se respecte pe deplin prerogativa şi rolul Parlamentului ca garant al principiului responsabilităţii democratice; invită Consiliul să respecte în mod adecvat recomandările adoptate de Parlament în contextul procedurii de descărcare de gestiune;

13.

face apel la Consiliu să reia negocierile cu Parlamentul cât de curând posibil, pentru a găsi o soluţie în cadrul actual al procedurii de descărcare de gestiune, dacă acesta este interesat să le arate cetăţenilor Uniunii că ia în serios controlul bugetar adecvat şi transparenţa, respectând rolul Parlamentului, respectiv al Consiliului, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

14.

observă că, deşi Consiliul nu este dispus să coopereze în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, Parlamentul subliniază totuşi unele priorităţi politice şi prezintă în acest raport unele observaţii privind gestiunea bugetară şi financiară a Consiliului şi alte observaţii relevante pentru procedura de descărcare de gestiune;

15.

observă că Parlamentul a trebuit să lucreze la finalizarea acestui raport cu informaţiile furnizate de Consiliu prin intermediul site-ului său de internet, deoarece Consiliul a decis, la fel ca în anii precedenţi, să nu răspundă la chestionarul care a fost trimis Secretariatului General al Consiliului şi să nu accepte o invitaţie de a răspunde, la fel ca toate celelalte instituţii, la întrebări adresate de reprezentanţii aleşi democratic ai cetăţenilor Uniunii, ca parte a procedurii de descărcare de gestiune;

16.

reaminteşte că, în conformitate cu articolul 286 alineatul (2) din TFUE, Consiliul numeşte membrii Curţii după consultarea Parlamentului; regretă faptul că, în mod repetat, Consiliul a ignorat recomandările Parlamentului în virtutea rolului său consultativ în numirea membrilor Curţii şi continuă să numească membri ai Curţii care au fost respinşi de Parlament;

17.

regretă, în sens general, că Consiliul îşi exercită prerogativele în procedurile de nominalizare şi numire pentru multe instituţii, organe, oficii şi agenţii ale Uniunii fără a ţine seama de opiniile părţilor interesate sau de recomandările Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF); insistă asupra necesităţii unei revizuiri a prerogativelor Consiliului în vederea garantării şi consolidării participării instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor în cauză şi a creşterii legitimităţii celor numiţi;

18.

subliniază dezechilibrul de gen grav din cadrul Curţii, unde în 2021 existau doar 8 membre femei faţă de 18 membri bărbaţi; observă că dificultăţile întâmpinate de Curte în atingerea echilibrului de gen sunt cauzate de actuala procedură de numire; reiterează apelul adresat Consiliului de a reexamina procedura de numire pentru a soluţiona această problemă prin acţiuni concrete, cum ar fi impunerea obligaţiei ca statele membre să prezinte cel puţin doi candidaţi de genuri diferite;

19.

regretă că Consiliul a ignorat până în prezent Rezoluţia Parlamentului din 17 decembrie 2020 referitoare la necesitatea unei formaţiuni a Consiliului dedicate egalităţii de gen (¹) şi insistă asupra faptului că un forum instituţional consacrat acestei probleme ar asigura o integrare mai puternică a egalităţii de gen în politicile şi strategiile Uniunii, precum şi coordonare şi progrese esenţiale în principalele dosare legate de egalitatea de gen;

20.

reaminteşte şi sprijină recomandările Ombudsmanului privind transparenţa procesului legislativ al Consiliului în cadrul anchetei strategice OI/2/2017/TE; regretă că procesul decizional din cadrul Consiliului este încă departe de a fi pe deplin transparent, ceea ce afectează încrederea cetăţenilor în Uniune ca entitate transparentă şi, ca urmare, pune în pericol reputaţia Uniunii în ansamblu; îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare recomandările Ombudsmanului şi hotărârile relevante ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, fără întârzieri nejustificate; subliniază, în acest sens, importanţa hotărârii recente a Tribunalului în cauza T-163/21, De Capitani/Consiliul (²), privind transparenţa în cadrul procesului legislativ al Uniunii, în care se afirmă că documentele elaborate de Consiliu în cadrul grupurilor sale de lucru nu sunt de natură tehnică, ci legislative şi, prin urmare, fac obiectul unor cereri de acces la documente; subliniază că Curtea clarifică faptul că, atunci când refuză accesul la astfel de documente, Consiliul ar trebui să ofere explicaţii concrete şi precise, şi respinge complet invocarea de către Consiliu a unor riscuri vag definite ca motiv suficient; sprijină ferm punctul de vedere al Curţii potrivit căruia accesul la documentele legislative nu ar submina în niciun fel procesul decizional, în pofida a ceea ce susţine Consiliul, şi ar corespunde pur şi simplu obligaţiei de răspundere publică a colegiuitorilor şi a statelor membre, care este consacrată în orice sistem bazat pe legitimitate democratică;

21.

consideră că utilizarea votului în unanimitate în cadrul Consiliului în anumite domenii de politică paralizează procesul decizional al Uniunii, predispunând-o la şantaj exercitat în urmărirea unor scopuri politice interne din partea guvernelor statelor membre, în special a celor care nu respectă statul de drept; invită Consiliul să aplice procedurile de vot cu majoritate calificată ori de câte ori se prevede în tratate şi să ia în considerare revizuirea tratatelor în privinţa procedurilor de vot; consideră că trecerea generalizată la o procedură de vot cu majoritate calificată în Consiliu reprezintă un pas esenţial către o elaborare mai eficientă a politicilor;

22.

îşi exprimă îngrijorarea profundă cu privire la rolul tot mai important al Consiliului European în dosarele legislative, în pofida faptului că nu are nici funcţie legislativă, nici executivă şi nu aplică standarde de transparenţă aplicate de Consiliu, ceea ce înseamnă că nu poate fi tras la răspundere;

23.

regretă că participarea reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre la Registrul de transparenţă este complet voluntară şi insistă că toate reprezentanţele permanente ar trebui să participe activ la Registrul de transparenţă înainte, în timpul şi după preşedinţia Consiliului din statele lor membre; consideră că normele etice existente privind conflictele de interese, "uşile turnante" şi transparenţa activităţilor de lobby ar trebui consolidate şi armonizate; încurajează Consiliul să utilizeze pe deplin Registrul de transparenţă dincolo de limitele sale actuale şi invită Consiliul să refuze reuniunile cu persoane care desfăşoară activităţi de lobby şi care nu sunt înregistrate;

24.

regretă poziţia Consiliului privind registrul de transparenţă, acesta refuzând să aibă în vedere orice consolidare a măsurilor şi respingând orice recomandare de ameliorare;

25.

îşi reiterează profunda îngrijorare cu privire la conflictele de interese confirmate ale mai multor reprezentanţi ai statelor membre implicaţi în procesele decizionale politice şi bugetare; consideră că reprezentanţilor statelor membre care beneficiază direct de subvenţii din partea Uniunii prin intermediul firmelor pe care le deţin nu ar trebui să li se permită să participe la dezbaterile politice sau bugetare şi la procedurile de vot legate de subvenţiile respective;

26.

îşi reiterează apelul adresat preşedinţiilor prin rotaţie ale Consiliului de a refuza orice sponsorizare din partea firmelor pentru a-şi acoperi cheltuielile; înţelege că resursele financiare din bugetele naţionale variază semnificativ de la un stat membru la altul şi că fiecare stat membru, indiferent de dimensiunea sa şi de bugetul disponibil, ar trebui să aibă şanse egale de a organiza o preşedinţie reuşită a Consiliului, dar consideră că acceptarea sponsorizării din partea agenţilor economici cauzează prejudicii reputaţiei, deoarece riscă să creeze conflicte de interese; îşi reiterează apelul adresat Consiliului de a înscrie în buget preşedinţiile Consiliului pentru a asigura standarde adecvate şi uniforme de eficienţă şi eficacitate a activităţii sale; este dezamăgit de orientările fără caracter obligatoriu emise de Consiliu cu privire la sponsorii corporativi şi consideră că acestea ar trebui revizuite;

27.

constată că bugetul Consiliului a fost de 594 386 954 EUR pentru 2021, ceea ce reprezintă o uşoară creştere de 0,6 % faţă de 2020, care este mai mică decât creşterea din 2019 în 2020 (1,5 %);

28.

îşi reiterează regretul că bugetul Consiliului European şi al Consiliului nu a fost împărţit în două bugete clar separate, cum a recomandat Parlamentul în rezoluţiile sale anterioare privind descărcarea de gestiune, pentru a îmbunătăţi transparenţa şi responsabilitatea, nu în ultimul rând în ceea ce priveşte Consiliul European, pentru care este în prezent imposibil să se obţină informaţii sigure în ceea ce priveşte costurile sale;

29.

constată că Secretariatul General al Consiliului publică o serie de rapoarte anuale de activitate privind diferite părţi ale Secretariatului General, dar că este dificil să se obţină o imagine de ansamblu cuprinzătoare a activităţilor Secretariatului General al Consiliului, deoarece nu există un raport unic care să rezume şi să prezinte o imagine de ansamblu coerentă a activităţilor Consiliului;

30.

constată cu satisfacţie că rapoartele anuale de activitate conţin declaraţii de asigurare din partea ordonatorilor de credite delegaţi ai Consiliului, în care se declară că resursele au fost utilizate în scopul preconizat şi în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare şi că procedurile de control instituite oferă garanţiile necesare cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

31.

constată că, în 2021, Consiliul a efectuat 43 de transferuri bugetare, toate în temeiul articolului 29 din Regulamentul financiar, dintre care două au implicat informarea autorităţii bugetare;

32.

salută faptul că Secretariatul General al Consiliului a putut veghea ca procesul decizional să poată continua în cadrul Consiliului European şi al Consiliului, în pofida situaţiei excepţionale continue cauzate de pandemia de COVID-19;

33.

constată că, în 2021, Consiliul a organizat în total 4 581 de reuniuni, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă de 30 % faţă de 2020, când au fost organizate 3 520 de reuniuni; constată că cea mai mare parte a creşterii provine din desfăşurarea mult mai multor reuniuni ale grupurilor de lucru, al căror număr a crescut de la 2 790 la 4 135 (cu 48 %);

34.

constată cu satisfacţie că Consiliul transmite autorităţii care acordă descărcarea de gestiune un rezumat al numărului şi tipurilor de audituri interne efectuate în cadrul Secretariatului General al Consiliului, o sinteză a recomandărilor formulate şi a măsurilor luate ca urmare a acestor recomandări; constată că în 2021 au fost efectuate opt audituri interne;

35.

constată că auditurile interne acoperă planificarea şi raportarea anuală a ordonatorilor de credite delegaţi; observă că printre principalele recomandări ale auditurilor interne se află recomandarea ca Direcţia Finanţe a Consiliului să ofere ordonatorilor de credite delegaţi orientări cu privire la modul de documentare a evaluării eficienţei şi eficacităţii sistemului lor de control intern pentru a asigura conformitatea deplină cu articolul 74 alineatul (9) din Regulamentul financiar; salută faptul că auditul serviciului de asistenţă financiară al Consiliului nu a obligat auditorul intern al Consiliului să emită nicio recomandare cu prioritate ridicată;

36.

observă că auditul intern privind protecţia datelor arată că, în general, sistemul de control intern existent oferă o asigurare rezonabilă în legătură cu procesele concepute pentru a permite serviciilor Secretariatului General al Consiliului să prelucreze date cu nivelul ridicat de protecţie necesar; observă însă că auditorul intern al Consiliului a emis recomandări axate pe clarificarea rolurilor şi a responsabilităţilor, consolidarea rolului persoanelor de contact pentru protecţia datelor şi adoptarea unor decizii suplimentare de punere în aplicare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European şi al Consiliului (³) (RPDUE) în Secretariatul General al Consiliului; soluţionarea întârzierilor în ceea ce priveşte notificările efectuate în temeiul fostului regulament, care trebuie transformate în înregistrări în temeiul RPDUE, comunicând în mod clar tipul de activităţi care necesită o înregistrate în materie de protecţie a datelor şi stabilind un plan de absorbţie a notificărilor restante; şi revizuirea politicii în domeniul cloud;

37.

observă că auditul recrutării a permis auditorului intern al Consiliului să emită recomandări pentru Secretariatul General al Consiliului privind stabilirea de indicatori pentru a monitoriza îndeplinirea obiectivului-cheie al politicii de recrutare, care este "punerea la dispoziţia Secretariatului General al Consiliului a celui mai bun personal pentru a-şi satisface nevoile"; salută faptul că auditul procedurii legislative ordinare nu a obligat auditorul intern să emită nicio recomandare cu prioritate ridicată;

38.

observă că auditul securităţii operaţionale a permis auditorului intern al Consiliului să concluzioneze că, în ansamblu, sistemul de control intern existent oferă asigurări rezonabile în legătură cu îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru securitatea operaţională; constată însă că auditorul intern a emis recomandări privind documentarea monitorizării controalelor de calitate şi a testelor de penetrare, îmbunătăţirea securităţii fizice, actualizarea instrucţiunilor pentru personalul de securitate şi efectuarea unei noi evaluări a riscurilor reţelei de securitate informatică;

39.

observă că auditul reţelei de automatizare a birourilor din cadrul Secretariatului General al Consiliului l-a determinat pe auditorul intern al Consiliului să emită recomandări referitoare la clarificarea mandatelor, alocarea activităţilor de evaluare a vulnerabilităţii pentru proiecţiile de reţea şi migrarea sistemelor sensibile către locaţii mai protejate ale reţelei;

40.

constată că auditul reţelei care sprijină sistemele de gestionare a clădirilor ale Secretariatului General al Consiliului l-a determinat auditorul intern al Consiliului să emită recomandări pentru definirea unei strategii privind viitorul sistemelor de gestionare a clădirilor şi nivelul de implicare a serviciilor digitale în activităţile operaţionale conexe, convenirea unui set minim de cerinţe în materie de securitate a informaţiilor care să fie incluse în contractele cu părţi terţe pentru a gestiona riscul care rezultă din accesul furnizorilor externi la sistemele Secretariatului General al Consiliului şi evaluarea migrării sistemelor informatice de gestionare a clădirilor către centrele de date de servicii digitale pentru a atenua ameninţările fizice şi de mediu la adresa instalaţiilor actuale de prelucrare a informaţiilor;

41.

constată cu satisfacţie că, în cadrul digitalizării serviciilor Secretariatului General al Consiliului, ponderea relativă a facturilor electronice a crescut continuu de la 1 % în 2014 la 74 % în 2020 şi la 89 % în 2021;

42.

constată că numărul de posturi din schema de personal a Consiliului în 2021 a fost stabilit la 3 029; regretă însă faptul că Consiliul publică date foarte limitate cu privire la componenţa personalului său; constată că, potrivit informaţiilor furnizate pe site-ul său de internet, la 16 ianuarie 2022 Secretariatul General al Consiliului avea un total de 3 119 angajaţi, dintre care 1 791 (57 %) erau femei, iar 1 328 (43 %) erau bărbaţi; constată că 50 de membri ai personalului de conducere au fost clasificaţi ca fiind de nivel superior, dintre aceştia 19 (38 %) fiind femei, iar 31 (62 %) bărbaţi; constată că 82 de membri ai personalului de conducere au fost clasificaţi ca fiind de nivel mediu, dintre aceştia 36 (44 %) fiind femei, iar 46 (56 %) bărbaţi; constată că 1 459 de membri ai personalului au fost clasificaţi ca administratori, dintre aceştia 806 (55 %) fiind femei, iar 653 (45 %) bărbaţi; observă, în fine, că 1 412 membri ai personalului sunt asistenţi şi secretari, din care 889 (63 %) sunt femei, iar 523 (37 %) sunt bărbaţi;

43.

regretă dezechilibrul de gen în posturile de conducere de nivel superior din cadrul Secretariatului General al Consiliului; invită Consiliul să ia măsuri imediate şi concrete pentru a asigura echilibrul de gen la toate nivelurile ierarhice;

44.

regretă absenţa informaţiilor referitoare la implementarea planului de acţiune al Consiliului privind egalitatea de gen şi a măsurilor luate cu scopul de a asigura egalitatea de şanse pentru persoanele cu dizabilităţi angajate de Consiliu; invită Consiliul să transmită autorităţii bugetare informaţii privind echilibrul de gen, distribuţia geografică şi dizabilităţile membrilor personalului său şi privind politicile interne aferente; constată că toate cele 27 de state membre sunt reprezentate în rândul personalului, dar că echilibrul geografic rămâne sub nivelul optim (unele state membre fiind suprareprezentate);

45.

regretă că, în ciuda mai multor solicitări ale Parlamentului, Codul de conduită al Preşedintelui Consiliului European nu a fost aliniat cu cel al Parlamentului şi al Comisiei, în special în ceea ce priveşte activităţile care trebuie aprobate după ce acesta părăseşte postul;

46.

regretă că nu a primit informaţii privind codul de conduită aplicabil tuturor membrilor personalului Consiliului; reiterează faptul că conduita etică contribuie la buna gestiune financiară şi creşte încrederea publicului şi că, aşa cum a subliniat Curtea în Raportul său special nr. 13/2019, cadrele etice ale instituţiilor UE pot încă fi ameliorate, ceea ce este esenţial, căci orice comportament neetic al personalului atrage un nivel ridicat de interes public şi diminuează încrederea în Uniune;

47.

reaminteşte recomandarea emisă de Curte în Raportul special nr. 13/2019 menţionat mai sus în ceea ce priveşte ameliorarea cadrului etic al Consiliului; îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa unui cadru etic comun al Uniunii care să reglementeze activitatea reprezentanţilor statelor membre în cadrul Consiliului identificată de Curte;

48.

constată că Secretariatul General al Consiliului publică un raport anual conţinând informaţii privind activităţile profesionale ale foştilor înalţi funcţionari ai Secretariatului General al Consiliului după încetarea raporturilor de muncă (articolul 16 al treilea şi al patrulea paragraf din Statutul funcţionarilor); constată că, potrivit raportului din 2022, doi înalţi funcţionari şi-au declarat intenţia de a desfăşura activităţi profesionale, existând un total de şapte cereri; observă că s-a constatat că niciuna dintre cereri nu intră sub incidenţa articolului 16;

49.

constată că bugetul Consiliului pentru sisteme informatice şi telecomunicaţii în 2021 a fost de 47 116 000 EUR, ceea ce reprezintă o creştere de 5,9 % faţă de 2020;

50.

salută faptul că numărul reuniunilor prin videoconferinţă şi al reuniunilor în format hibrid a crescut cu 107 %, de la 1 380 în 2020 la 2 859 în 2021;

51.

invită Consiliul să exploreze modalităţi de utilizare cât mai largă a tehnologiilor cu sursă deschisă şi să informeze cu privire la progresele înregistrate în utilizarea acestor sisteme;

52.

constată că în 2021 bugetul pentru imobile al Consiliului a fost de 57 151 000 EUR, ceea ce reprezintă o creştere de 0,9 % faţă de 2020;

53.

constată că Consiliul declară că politica sa imobiliară este stabilă şi că obiectivul din 2004 de a găzdui toate activităţile sale şi pe cele ale Consiliului European de la Bruxelles în clădirile pe care aceste instituţii le deţin a fost atins odată cu darea în folosinţă a clădirii Europa în 2016;

54.

constată că este dificil să se obţină informaţii actualizate în legătură cu orice iniţiativă a Consiliului privind mediul şi sustenabilitatea; încurajează Consiliul să informeze sistematic în legătură cu elementele de mediu şi de sustenabilitate ale activităţii sale ca parte a raportării sale anuale;

55.

invită Consiliul să creeze sisteme, dacă nu au fost deja create, pentru a încuraja personalul să utilizeze transportul public sau alte mijloace de transport cu emisii scăzute, cum ar fi bicicletele, pentru a reduce amprenta de carbon a Consiliului;

56.

observă că situaţia financiară a Consiliului menţionează că la sfârşitul anului 2021 Consiliul deţinea 2 589,2 certificate verzi pentru energie, bazate pe energia produsă de panourile solare situate pe acoperişul clădirilor Consiliului; solicită Consiliului să prezinte un raport privind vânzarea acestor certificate pe piaţa deschisă şi utilizarea preconizată a veniturilor generate;

57.

invită Consiliul să dea curs Rezoluţiei Parlamentului European din 9 iunie 2022 referitoare la convocarea unei convenţii pentru revizuirea tratatelor (⁴);

58.

invită Consiliul să respecte pe deplin obligaţiile prevăzute în Acordul interinstituţional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară, precum şi privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (⁵);

59.

constată că 2021 a fost un an record cu peste 20 de milioane de vizite pe site-ul Consiliului, ceea ce reprezintă o creştere de 23 % faţă de 2020, şi că numărul de urmăritori pe Facebook a crescut cu 3 %, iar numărul de urmăritori pe Twitter şi Instagram a crescut cu 11 % şi, respectiv, cu 29 %;

60.

încurajează Consiliul să colaboreze cu Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor în vederea utilizării celor două platforme de comunicare socială cu sursă deschisă, EU-Voice şi EU-Video, care au fost lansate ca proiect-pilot public pentru a promova utilizarea reţelelor sociale gratuite şi cu sursă deschisă; încurajează Consiliul să utilizeze reţele sociale descentralizate ca alternative la platformele online foarte mari, cum ar fi Mastodon.