Decizia 1782/15-nov-2018 de permitere a revizuirii obiectivelor României şi Portugaliei în domeniul de performanţă-cheie al rentabilităţii pentru anii 2018 şi 2019 pentru serviciile de navigaţie aeriană, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 390/2013 al Comisiei

Acte UE

Jurnalul Oficial 292L

În vigoare

Versiune de la: 19 Noiembrie 2018

Dată act: 15-nov-2018

Emitent: Comisia Europeana

(1)În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (²), statele membre trebuie să adopte planuri naţionale sau planuri ale blocurilor funcţionale de spaţiu aerian (funcţional airspace block - FAB), inclusiv obiective naţionale obligatorii sau obiective la nivelul FAB-urilor, asigurând coerenţa cu obiectivele de performanţă la nivelul Uniunii.

(2)Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/348 (³), care a stabilit, printre altele, că obiectivele locale ale României şi Portugaliei în domeniul de performanţă-cheie al rentabilităţii, incluse în planurile de performanţă ale Danube FAB şi, respectiv, South-West FAB, sunt coerente cu obiectivele de performanţă la nivelul Uniunii pentru cea de a doua perioadă de referinţă (2015-2019).

(4)Documentaţia prezentată de România şi de Portugalia a fost evaluată de organismul de evaluare a performanţei (performance review body - PRB) care asistă Comisia în implementarea sistemului de performanţă în temeiul articolului 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013. Raportul redactat în urma evaluării documentaţiei României a fost înaintat Comisiei la 13 aprilie 2018, iar la 31 august 2018 a fost furnizată o actualizare a acestuia. Rapoartele redactate în urma evaluării documentaţiei Portugaliei au fost înaintate Comisiei la 2 august 2018.

(5)România şi Portugalia au explicat că serviciile lor au fost influenţate de schimbările înregistrate de fluxurile de trafic în urma crizelor geopolitice şi de o dezvoltare economică mai favorabilă decât cea planificată, elemente care nu au putut fi prevăzute la momentul adoptării planurilor de performanţă. Pe lângă aceasta, România şi Portugalia au furnizat, de asemenea, dovezi obţinute pe baza rapoartelor privind monitorizarea performanţei şi pe baza documentelor suplimentare, care demonstrează, în opinia lor, că nu mai sunt valabile ipotezele şi motivaţiile iniţiale care au stat la baza stabilirii obiectivelor iniţiale.

(6)În ceea ce priveşte România, pragurile de alertă stabilite pentru variaţiile dintre traficul planificat şi cel real din România, prevăzute în planul de performanţă al Danube FAB, au fost atinse pentru traficul corespunzător serviciilor de navigaţie aeriană de rută pentru anii 2015 şi 2017 şi pentru traficul corespunzător serviciilor de navigaţie aeriană terminală pentru anii 2016 şi 2017. Traficul real pentru serviciile de navigaţie aeriană de rută a fost cu 13,9 % mai mare decât cel planificat în 2015 şi cu 12,7 % mai mare decât cel planificat în 2017. Traficul real pentru serviciile de navigaţie aeriană terminală a fost cu 17,5 % mai mare decât cel planificat în 2016 şi cu 23,3 % mai mare decât cel planificat în 2017. Indisponibilitatea unei planificări a zborurilor pe zone extinse ale părţii de est a spaţiului aerian al Ucrainei şi ale Mării Negre a creat schimbări semnificative ale fluxurilor de trafic. Deşi această criză a avut loc în 2014, ea a durat mai mult şi a avut implicaţii mai profunde pentru traficul din spaţiul aerian românesc decât se prevăzuse iniţial. Fluxurile de trafic din spaţiul aerian al României au fost afectate şi de reducerea cererii de trafic între Federaţia Rusă şi Turcia, precum şi de interdicţia reciprocă de survolare aplicată aeronavelor înmatriculate în Ucraina şi, respectiv, în Federaţia Rusă. În plus, dezvoltarea economică mai puternică decât se prevăzuse a României a determinat creşteri semnificative ale traficului corespunzător serviciilor de navigaţie aeriană terminală. De exemplu, la aeroportul din Bucureşti, numărul de mişcări ale celor mai mari trei operatori low cost a crescut cu 216 % în perioada 2014-2017. Prin urmare, Comisia consideră că pragurile de alertă au fost atinse din cauza unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute la momentul adoptării planului de performanţă şi care sunt deopotrivă insurmontabile şi independente de voinţa României şi că sunt îndeplinite condiţiile de la articolul 17 alineatul (1) litera (b) şi de la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(7)În ceea ce priveşte Portugalia, pragurile de alertă stabilite pentru variaţiile dintre traficul planificat şi cel real din Portugalia, prevăzute în planul de performanţă al South-West FAB, au fost atinse pentru traficul corespunzător serviciilor de navigaţie aeriană terminală şi de rută pentru anii 2016 şi 2017. Traficul real pentru serviciile de navigaţie aeriană de rută a fost cu 13 % mai mare decât cel planificat în 2016 şi cu 21 % mai mare decât cel planificat în 2017. Traficul real pentru serviciile de navigaţie aeriană terminală a fost cu 16,2 % mai mare decât cel planificat în 2016 şi cu 28,9 % mai mare decât cel planificat în 2017. Instabilitatea politică din regiunea Africii de Nord a dus la reorientarea traficului în scopuri de agrement către alte destinaţii, inclusiv către Portugalia şi Insulele Canare, ceea ce a determinat o sporire a traficului pentru serviciile de navigaţie aeriană de rută în spaţiul aerian portughez. În plus, creşterea neprevăzută, de zeci de procente între 2014 şi 2017, a operaţiunilor transportatorilor low cost a generat o sporire semnificativă a traficului înregistrat de serviciile de navigaţie aeriană terminală. Prin urmare, Comisia consideră că pragurile de alertă au fost atinse din cauza unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute la momentul adoptării planului de performanţă şi care sunt deopotrivă insurmontabile şi independente de voinţa Portugaliei şi că sunt îndeplinite condiţiile de la articolul 17 alineatul (1) litera (b) şi de la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(8)În plus, costurile estimate de România, în special în ceea ce priveşte personalul, prevăzute în planul de performanţă al Danube FAB, nu mai sunt valabile având în vedere intensificarea traficului şi sporirea gradului de complexitate al acestuia în urma concentrării mai mari a fluxurilor de trafic. În acest sens, în primăvara anului 2016 s-au considerat necesare o serie de modificări în structura spaţiului aerian la interfaţa dintre România, Bulgaria şi Turcia pentru adaptarea la această reorientare a fluxurilor de trafic, ceea ce a sporit gradul de complexitate al traficului în partea de nord a spaţiului aerian românesc. Prin urmare, Comisia consideră că datele, ipotezele şi motivaţiile iniţiale referitoare la costuri, care stau la baza stabilirii obiectivelor iniţiale în domeniul de performanţă-cheie al rentabilităţii, nu mai sunt valabile şi că au fost îndeplinite condiţiile de la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(9)În plus, costurile estimate de Portugalia, în special în ceea ce priveşte personalul, prevăzute în planul de performanţă al South-West FAB, nu mai sunt valabile având în vedere traficul sporit. În acest sens, măsurile convenite pentru planul de capacitate al furnizorului portughez de servicii de navigaţie aeriană în vederea reducerii impactului traficului sporit necesită un număr mare de angajaţi suplimentari. Prin urmare, Comisia consideră că datele, ipotezele şi motivaţiile iniţiale referitoare la costuri, care stau la baza stabilirii obiectivelor iniţiale în domeniul de performanţă-cheie al rentabilităţii, nu mai sunt valabile şi că au fost îndeplinite condiţiile de la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(11)Prin urmare, România şi Portugalia sunt autorizate să îşi revizuiască obiectivele locale în domeniul de performanţă-cheie al rentabilităţii, pentru serviciile de navigaţie aeriană terminală şi de rută, pentru anii 2018 şi 2019, atât cât este necesar pentru a răspunde circumstanţelor care au dus la atingerea pragurilor de alertă şi în temeiul dovezilor potrivit cărora nu mai sunt valabile datele, ipotezele şi motivaţiile iniţiale pe baza cărora s-au stabilit obiectivele iniţiale.

Art. 1

România şi Portugalia îşi pot revizui obiectivele locale în domeniul de performanţă-cheie al rentabilităţii pentru serviciile de navigaţie aeriană terminală şi de rută pentru anii 2018 şi 2019. Dacă decid să procedeze astfel, cele două state membre prezintă planul de performanţă modificat al blocului funcţional de spaţiu aerian Danube şi, respectiv, planul de performanţă modificat pentru blocul funcţional de spaţiu aerian South-West, care prevăd aceste obiective locale revizuite.