Art. 23. - Art. 23: Luarea deciziilor - Acordul 1831/20-sept-2023 în temeiul Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării referitor la conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii marine în zonele din afara jurisdicţiei naţionale
Acte UE
Jurnalul Oficial seria
În vigoare Versiune de la: 17 Iunie 2024
Art. 23: Luarea deciziilor
(1)Ca regulă generală, deciziile şi recomandările prevăzute în prezenta parte se iau prin consens.
(2)În cazul în care nu se ajunge la un consens, deciziile şi recomandările prevăzute în prezenta parte se iau cu o majoritate de trei sferturi din părţile care sunt prezente şi votează, iar în prealabil Conferinţa părţilor decide, cu o majoritate de două treimi din părţile care sunt prezente şi votează, că au fost epuizate toate eforturile de a se ajunge la un consens.
(3)Deciziile luate în temeiul prezentei părţi intră în vigoare la 120 de zile de la reuniunea Conferinţei părţilor la care au fost adoptate şi sunt obligatorii pentru toate părţile.
(4)În cursul perioadei de 120 de zile prevăzute la alineatul (3) de mai sus, oricare dintre părţi poate, printr-o notificare scrisă adresată secretariatului, să formuleze o obiecţie cu privire la o decizie adoptată în temeiul prezentei părţi, iar decizia în cauză nu este obligatorie pentru partea respectivă. Obiecţia faţă de o decizie poate fi retrasă în orice moment printr-o notificare scrisă adresată secretariatului, caz în care decizia devine obligatorie pentru partea respectivă după 90 de zile de la data notificării prin care se indică retragerea obiecţiei.
(5)O parte care formulează o obiecţie în temeiul alineatului (4) de mai sus transmite în scris secretariatului, la momentul formulării obiecţiei, explicaţia motivelor obiecţiei sale, care trebuie să se bazeze pe unul sau mai multe dintre următoarele motive:
a)decizia este incompatibilă cu prezentul acord sau cu drepturile şi obligaţiile care îi revin, în conformitate cu convenţia, părţii care formulează obiecţia;
b)decizia discriminează în mod nejustificat partea care formulează obiecţia, în drept sau în fapt;
c)partea nu poate în mod practic să se conformeze deciziei la momentul formulării obiecţiei, după ce a depus toate eforturile rezonabile pentru a se conforma.
(6)O parte care formulează o obiecţie în temeiul alineatului (4) de mai sus adoptă, în măsura posibilului, măsuri sau abordări alternative care au efect echivalent cu cel al deciziei faţă de care a formulat obiecţia şi nu adoptă măsuri, nici nu întreprinde acţiuni care ar putea submina eficacitatea deciziei faţă de care a formulat obiecţia, cu excepţia cazului în care sunt esenţiale astfel de măsuri sau acţiuni pentru exercitarea drepturilor şi obligaţiilor care îi revin, în conformitate cu convenţia, părţii care formulează obiecţia.
(7)Partea care formulează obiecţia prezintă un raport la următoarea reuniune ordinară a Conferinţei părţilor de după notificarea sa în conformitate cu alineatul (4) de mai sus, precum şi periodic după aceea, cu privire la punerea în aplicare a alineatului (6) de mai sus, pentru a fundamenta monitorizarea şi revizuirea în temeiul articolului 26.
(8)Obiecţia faţă de o decizie formulată în conformitate cu alineatul (4) de mai sus poate fi reînnoită numai în cazul în care partea care formulează obiecţia consideră că este încă necesară, din trei în trei ani de la intrarea în vigoare a deciziei, printr-o notificare scrisă adresată secretariatului. În respectiva notificare scrisă se include o explicaţie a motivelor obiecţiei iniţiale.
(9)În cazul în care nu se primeşte nicio notificare de reînnoire în temeiul alineatului (8) de mai sus, obiecţia se consideră retrasă automat şi, prin urmare, decizia devine obligatorie pentru partea respectivă la 120 de zile de la retragerea automată a obiecţiei. Secretariatul notifică partea cu 60 de zile înainte de data la care obiecţia urmează să fie retrasă automat.
(10)Secretariatul face publice deciziile adoptate de Conferinţa părţilor în temeiul prezentei părţi, precum şi obiecţiile la aceste decizii, şi le transmite tuturor statelor, instrumentelor şi cadrelor juridice relevante, precum şi organismelor relevante de la nivel mondial, regional, subregional şi sectorial.