Wolters Kluwer, Taxare venituri din chirii persoane fizice nerezidente

Prezintă determinarea impozitului în sistem real şi sistem forfetar, declararea şi plata impozitului pentru veniturile din chirii obţinute de persoane fizice nerezidente.

Veniturile obţinute din închirieri şi subînchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanţă, garajelor, terenurilor şi altora asemenea, a căror folosinţă este cedată în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate în scop de reclamă, afişaj şi publicitate.

Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. În termen de 30 de zile de la finalizarea investiţiilor, partea care a efectuat investiţia este obligată să comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător legal valoarea investiţiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt deţinător legal are obligaţia să declare la organul fiscal competent valoarea investiţiei, în declaraţia privind venitul realizat.

În cazul veniturilor obţinute din închirierea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.

În situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.

Începand cu decembrie 2020, in situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului (modificare introdusă de Legea 296/2020)

Din venitul brut se scad cheltuielile cu reparaţiile şi întreţinerea imobilului, deductibile conform legislaţiei fiscale, rezultatul, respectiv venitul net care reprezintă baza impozabilă.

Începând cu veniturile aferente anului 2023, în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât veniturile din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, venitul brut reprezintă venitul impozabil. (alin. (3), art. 84 , a fost modificat de pct 43, art. I din ORDONANŢA nr. 16 din 15 iulie 2022).

Nu intră în scopul acestui flux reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic indiferent de numarul de locuinte, poate fi de la o locuinta la peste 5.

Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea (modificare introdusă de Legea 296/2020).

Închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuinţele proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislaţiei specifice, reprezintă oferirea posibilităţii de şedere pentru o perioadă de minimum 24 de ore şi maximum 30 de zile într-un an calendaristic oricărei persoane care călătoreşte în scop turistic în afara mediului său obişnuit de viaţă

Art. 83, art. 84 (3) CF, pct. 20 (1)-(6), titlul IV, capitolul IV din Normele Metodologice de aplicare a art. 84 Codul Fiscal

Conform art. 211 alin. (1) din Legea 95/2006 privind sistemul de asigurări sociale de sănătate, sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi, toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară ori au domiciliul în România, cetăţenii statelor membre ale UE, SEE şi Confederaţiei Elveţiene care nu deţin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat şi au obţinut dreptul de rezidenţă în România, pentru o perioadă de peste 3 luni, persoanele din statele membre ale UE, SEE şi Confederaţiei Elveţiene care îndeplinesc condiţiile de lucrător frontalier şi anume desfăşoară o activitate salariată sau independentă în România şi care rezidă în alt stat membru în care se întoarce de regulă zilnic ori cel puţin o dată pe săptămână, precum şi pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România şi care îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi. În această calitate, persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator, al cărui model se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNAS cu avizul consiliului de administraţie.

Persoanele care se încadrează în categoria celor care realizează veniturile din chirii dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi au dreptul la pachetul de bază de la data depunerii declaraţiei unice, prevăzută la art. 174 alin. (3) din Codul Fiscal.

Astfel, pentru a datora contribuţie la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, o persoană trebuie:

- Să aibă domiciliul în România sau,

- Să fi obţinut dreptul de şedere/rezidenţă în România.

Dacă nu se află într-una dintre aceste situaţii, apreciem că persoanele nerezidente nu sunt asigurate în România şi implicit nu datorează contribuţie la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

In cazul in care se datoreaza CASS, baza anuală de calcul în cazul persoanelor care realizează venituri din chirii o reprezintă echivalentul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice.

Începând cu veniturile aferente anului 2023, baza anuală de calcul al CASS o reprezintă:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunerea declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară;

b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunerea declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute pe ţară;

c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe ţară.

Noile plafoane se iau în calcul începând cu veniturile anului 2023, astfel că plata contribuţiilor se va face în 2024. Totusi, plafoanele trebuie luate evidenţiate în Declaraţia unică din 2023 la capitolul privind estimările.

Art. 170 alin. (4) din Codul Fiscal şi Art. 222 alin. (1) din Legea 95/2006 şi pct 81, art. I din ORDONANŢA nr. 16 din 15 iulie 2022