Wolters Kluwer, Sechestrul judiciar

Sechestrul judiciar este procedura specială care constă în indisponibilizarea bunurilor care formează obiectul litigiului sau, în condiţiile legii, a altor bunuri, prin darea acestora în paza, conservarea şi administrarea unui administrator-sechestru.

Condiţiile încuviinţării sechestrului judiciar atunci când există un proces început sunt următoarele:

- procesul să fie asupra proprietăţii sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinţei sau administrării unui bun proprietate comună;

- cererea celui interesat (reclamant, intervenient principal, chemat în garanţie);

- măsura să fie necesară pentru conservarea drepturilor respective [art. 973 alin. (1) C. pr. civ.].

Tradiţional, s-au considerat a fi admisibile cererile de sechestru judiciar bazate pe existenţa unui proces de partaj, a unei petiţii de ereditate, a unei cereri pentru modificarea inventarului unei succesiuni sau pe baza unei cereri de anulare a unui act de vânzare.

De asemenea, sechestrul judiciar poate fi încuviinţat nu numai asupra unui bun determinat, dar şi asupra unei universalităţi de bunuri.

Se poate încuviinţa sechestrul judiciar când nu există un proces început, atunci când:

- asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa;

- asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul său actual;

- asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanţia creditorului, când acesta învederează insolvabilitatea său ori când are motive temeinice de bănuială că debitorul se va sustrage de la eventuala urmărire silită ori să se teamă de sustrageri sau deteriorări [art. 973 alin. (2) C. pr. civ.].

De asemenea, şi în acest caz este nevoie de cererea celui interesat.

În situaţia în care nu există un proces început, partea care a obţinut instituirea sechestrului judiciar este obligată să introducă acţiunea la instanţa competentă, să iniţieze demersurile pentru constituirea tribunalului arbitral sau să solicite punerea în executare a titlului executoriu, într-un termen de cel mult 20 de zile de la data încuviinţării măsurii asigurătorii.

Neintroducerea cererii în termen de 20 de zile de zile atrage desfiinţarea de drept a sechestrului judiciar care se constată prin încheiere definitivă, fără citarea părţilor.