Wolters Kluwer, Renuntarea la judecata

Renunţarea la judecată este actul procesual de dispoziţie al reclamantului, pârâtului sau chiar al intervenientului voluntar principal prin care aceştia renunţă fie la cererea de chemare în judecată, fie la cereri adiţionale, incidentale sau reconvenţionale, expres sau tacit, scris sau verbal, în faţa primei instanţe sau chiar în apel sau căile extraordinare de atac.

Renunţarea este totală când se abandonează toate pretenţiile formulate în proces.

Renunţarea este parţială când se abandonează numai unele dintre pretenţiile

formulate prin cererea de chemare în judecată sau prin alte cereri subsecvente şi adiacente

acesteia.

Renunţarea la judecată presupune existenţa unui proces început, însă renunţarea la judecată este posibilă numai dacă cererea de chemare în judecată ar fi admisibilă.

Renunţarea la judecată se poate face oricând în cursul procesului, chiar şi după închiderea cercetărilor.

Părţile care pot renunţa la judecată sunt: reclamantul, intervenientul voluntar principal, chiar şi pârâtul la cererea reconvenţională.

De asemenea, conform art. 406, în funcţie de anumite circumstanţe, renunţarea la judecată are loc în anumite condiţii:

- în condiţiile alin. 3 al art. 406 C. pr. civ., reclamantul poate fi obligat la cheltuieli de judecată, la cererea pârâtului, dacă renunţarea a intervenit după comunicarea cererii de chemare în judecată;

- conform alin. 4 al art. 406 C.pr. civ., dacă reclamantul renunţă la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea îşi produce efectele numai cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi, iar dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va acorda pârâtului un termen până la care să îşi exprime poziţia faţă de cererea de renunţare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunţare;

- potrivit alin. 5 al art. 406 C. pr. civ., dacă renunţarea se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.