Wolters Kluwer, Procedura necontencioasa judiciara

Cererile pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia instanţei, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizaţiilor judecătoreşti sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse procedurii necontencioase judiciare.

Potrivit art. 527 C. pr. civ., pentru ca judecătorul să exercite o funcţie cu un caracter graţios, trebuie întrunite două condiţii:

a) prin cererea cu care a fost sesizat să nu se urmărească stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, adică să nu fie vorba de tranşarea unui litigiu; b) să fie necesar un control asupra a ceea ce persoana care a formulat cererea urmează să realizeze (a se vedea comentariul la art. 527 C. pr. civ.).

Cererea necontencioasă se adresează:

a) dacă cererea este în legătură cu o cauză în curs de soluţionare sau soluţionată deja de o instanţă, ea va fi adresată acelei instanţe;

b) când cererea are ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanţe, ea va fi îndreptată la acea instanţă;

c) în celelalte cazuri, competenţa instanţei şi soluţionarea incidentelor privind competenţa sunt supuse regulilor prevăzute pentru cererile contencioase;

d) în cazul în care competenţa teritorială nu poate fi stabilită potrivit acestor din urmă dispoziţii, cererile necontencioase se vor îndrepta la instanţa în a cărei circumscripţie petentul îşi are, după caz, domiciliul, reşedinţa, sediul ori reprezentanţa, iar dacă niciuna dintre acestea nu se află pe teritoriul României, cererile se vor îndrepta, urmând regulile de competenţă materială, la Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti sau, după caz, la Tribunalul Bucureşti (a se vedea comentariul la art. 528 C. pr. civ.).

Elementele cererii necontencioase sunt mai sumare decât ale celei contencioase, trebuind să cuprindă numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul celui care o face şi, după împrejurări, ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instanţei, arătarea pe scurt a obiectului cererii, motivarea ei şi semnătura.

Dacă cererea se sprijină pe unele înscrisuri, acestea trebuie să fie ataşate cererii (a se vedea comentariul la art. 530 C. pr. civ.).

Dacă cererea, de la început sau pe parcursul soluţionării ei, are ori dobândeşte caracter contencios, va fi respinsă.